UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE Lector univ.dr. Traian NicolaePotrivit prevederilor legale actuale , respectiv Legea Contabilitii Nr.82/1991 mpreun cu Regulamentul de aplicare , unitile patrimoniale n care se includ persoanele fizice autorizate se desfoar o activitate independent , agenii economici respectiv societile comerciale cu capital de stat sau privat, regiile autonome, instituiile publice (coli, universiti, spitale,bnci) sunt obligate s organizeze i s conduc patrimoniului. Contabilitatea se diferenieaz conform schemei de organizare actual ce rezult din actele normative,n contabilitatea financiar sau general i contabilitatea de gestiune .De remarcat este faptul c cele dou tipuri de contabilitate formeaz practic dou sisteme informaionale distincte care determin caracterul dualist al sistemului contabil. Contabilitatea financiar are urmtoarele funcii: 1)-nregistrarea complet a tranzaciilor unei ntreprinderi n scopul determinrii periodice a situaiei patrimoniale i a rezultatelor financiare; 2)-funcia de comunicare financiar extern; 3)-instrumente de verificare i prob n relaiile de natur juridic i fiscal ale societii; 4)-furnizarea de informaii necesare pentru realizarea analizei financiare i pentru completarea sintezelor macroeconomice. Contabilitatea de gestiune se organizeaz de ctre fiecare unitate patrimonial n funcie de necesiti avnd drept scopuri :calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor i a rentabilitii produselor,lucrrilor i serviciilor executate ;ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pe feluri de contabilitatea

2 activiti, urmrirea i controlul execuiei acestora n scopul cunoaterii rezultatelor i furnizrii datelor necesare fundamentrii deciziilor privind gestiunea unitilor patrimoniale. Ecuaia patrimoniului se nuaneaz n condiiile n care proprietarul este separat de ntreprinztor. Acest caz este valabil pentru corporaii n cadrul crora dou sau mai multe persoane particip la formarea capitalului ,dar nu i la conducerea propriu-zis. Bunurile economice aduse de participani devin proprietatea societii, constituind un patrimoniu propriu, independent de acela al asociailor.n aceste condiii nu mai au un drept real asupra patrimoniului societii, ci eventual un drept de crean rezultat din calitatea lor de asociai. De asemenea, cptnd personalitate juridic ,societatea nu mai acioneaz prin asociaii si,ci prin reprezentanii legali, denumii ntreprinztori. Acetia ndeplinesc n nume propriu toate actele juridice de conducere, administrare i gestionare. Acionnd n numele societii, ntreprinztorii nu-i angajeaz patrimoniul propriu, ci pe cel al societii, rspunderea material revenind acesteia. n consecin, ntreprinztorul are o obligaie fa de proprietari. Bunurile ca obiecte de drepturi i obligaii formeaz substana material a patrimoniului,ele au o determinare existenial i una economic. Prima determinare evideniaz faptul structur, necorporale fiind delimitate c ele au o forma concret identificabil ca ca de bunuri materiale sau corporale

(imobile,masini,mrfuri,materiale,numerar,etc) i ca bunuri nemateriale sau (creane,brevete invenii,concesiuni,mrci).Determinarea economic a bunurilor se exprim prin utilitatea i valoarea lor. Normalizarea contabilitii n Romnia Prin normalizarea contabilitii se nelege , conform accepiei din literatura i practica contabil,procesul de reglementare a contabilitii i de emitere a normelor ce organizeaz practica contabil n cadrul unui stat.n rile cu economie de pia se ntlnesc dou concepii principale cu privire la normalizare: -Prima concepie : normalizarea n contabilitate se realizeaz printr-un mecanism dirijist respectiv prin emiterea de legi sau alte acte normative

3 (decrete,ordonane) de ctre stat prin intermediul Ministerului Finanelor sau altui organism abilitat. -A doua concepie:normalizarea contabil are ca factori activi organismele profesiei contabile liberale.n aceste cazuri profesionitii n contabilitate (respectiv experi contabili,contabili autorizai etc.),organizai n corpuri sau asociaii profesionale,impun o serie de principii i convenii contabile ce au rolul de a ghida desfurarea activitii n contabilitate. n Romnia, situaia ntlnit este aceea a unei normalizri contabile dirijat de stat.n conceperea i aplicarea reformei contabilitii ,rolul principal l-a avut i l are statul prin Ministerul Finanelor i Colegiul Consultativ al Contabilitii.Caracteristic pentru normalizarea contabil dirijat de stat este existena unei legi contabile corelat cu un plan contabil general cu instruciunile de aplicare. n Romnia legea contabilitii este Legea nr.82/1991 nsoit de regulamentul de aplicare al legii contabilitii aprobat prin Hotrrea de Guvern numrul 704/1993.Trebuie menionat faptul c reforma contabil s-a realizat pornindu-se de la Directivele numrul 4 i numrul 7 ale Comunitii Europene (Uniunii Europene). Specific financiare ce modului de evaluare patrimoniul si inregistrare societati in contabilitate a patrimoniului este exprimarea in etalon monetar a operatiilor economicoafecteaza unei prin evidentierea modificarilor valorice ce au loc in structura patrimoniului,contabilitatea reprezinta o functie de gestionare a patrimoniului,functie specifica functiei contabile.Functia de gestiune analizeaza masura in care se pastreaza integritatea materiala si baneasca a elementelor ce compun patrimoniul unei societati.Aceasta integritate este analizata prin intermediul raporturilor de schimb in cadrul patrimoniului,echilibrul intern al acestuia fiind redat prin ecuatia generala: BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGATII Ecuatia respectiva reprezinta expresia dublei determinari a elementelor ce compun de alta patrimoniul,respectiv,pe parte,sursele de finantare sau de de o acoperire parte,elementele a elementelor materiale,bunurile,banii ca expresie concreta a substantei patrimoniului,si pe

4 materiale,respectiv drepturile si obligatiile.Drepturile si obligatiile indica practic cauza posesiei sau stapanirii elementelor materiale.Ecuatia anterior prezentata se nuanteaza in situatia societatilor in care capitalul unitatii se considera diferit fata de capitalul asociatilor sau actionarilor.In aceasta situatie,actionarii vor avea drepturi limitate la aportul adus de acestia.In consecinta,ecuatia devine: BUNURILE ECONOMICE = DREPTURI (fata de propietar) + OBLIGATII (fata de terti) sau BUNURILE ECONOMICE = CAPITAL + OBLIGATII Specific contabilitatii este definirea elementelor materiale ale patrimoniului prin notiunea de activ,iar drepturile si obligatiile ce acopera sau finanteaza bunurile patrimoniale indica sunt cuprinse in sfera notiunii de pasiv.Altfel ale exprimat,activul utilizarearesurselor economice,componente

patrimoniului,iar pasivul precizeaza provenienta sau finantarea proceselor economice.In aceste conditii,ecuatia patrimoniala specifica obiectului de studiu al contabilitatii devine: ACTIV = PASIV sau ACTIV = CAPITAL + DATORII In contabilitate se evidentiaza,pe langa situatia patrimoniului firmei la un moment dat,si rezultatele financiare ale activitatii desfasurate.Din rezultatul sau situatia unei societati in urma activitatii desfasurate,poate fi obtinuta ecuatia anterioara prin relatia generala: SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII Structuri patrimoniale delimitate si studiate in contabilitate Activul si pasivul patrimonial reprezinta conceptele de baza,respectiv structurile patrimoniale specifice disciplinei contabilitatii.Bunurile economice ce compun activul patrimoniului se grupeaza in doua mari categorii: * Bunuri imobile sau imobilizari * Bunuri mobile sau active circulante Imobilizarile cuprind bunurile de natura materiala,necorporata sau financiara,aflate in posesia unei societati pe o perioada de timp indelungata. Aceste bunuri reprezinta caracteristicade a fi folosite de societate,pastrandu-si

proprietatile

pentru

o

perioada

de

timp

mai

mare

de

un

5 an

(terenuri,cladiri,utilaje,brevete,licente,etc). In ceea ce priveste activele circulante,acestea au o rotatie mai rapida in activitatea activului se societatii,fiind structureaza in concretizate raport de in elemente ca: materii ale prime,marfuri,produse,disponibilitati banesti.Elementele lichiditatea componente

acestora.Lichiditatea

reprezinta capacitatea unui bun de a putea fi transformat in echivalent monetar,in bani. In ceea ce priveste pasivul,acesta se structureaza in drepturi,respectiv surse proprii de finantare ale titularului de patrimoniu,dar si obligatii si datorii ale acestuia fata de alte persoane fizice sau juridice,pentru bunurile atrase in circuitul patrimonial al unitatii.La randul sau,pasivul se structureaza in functie de exigibilitatea sa,care se refera la termenul de plata sau la scadenta de plata a datoriilor sau elementelor de pasiv.Astfel,elementele componente ale drepturilor titularului de patrimoniu,respectiv capitatul propriu,rezervele constituite,fondurile proprii prezinta exigibilitatea cea mai scazuta.Datoriile sau obligatiile fata de terti se grupeaza in functie de sadenta in datoriile pe termen lung,mediu,scurt (sub un an).Pe langa notiunile de activ si pasiv,contabilitatea opereaza in descrierea modului de formare a rezultatului financiar al activitatii,cu realizarii unitate conceptele de de cheltuieli si venituri.Cheltuielile sunt echivalentul in exprima al a consumurile de resurse economice sau plati angajate de o unitate in vederea obiectului pentru activitate.Veniturile privinta banesc vanzarilor de marfuri sau produse,prestari de servicii sau lucrari executate de terti.In inregistrarii contabilitate cheltuielilor,aceasta se poate realiza in momente diferite: * la angajarea cheltuielilor * in momentul consumului * in momentul platii 1) Inregistrarea in momentul angajarii semnifica evidentierea in contabilitate a cheltuielilor in momentul aparitiei sau consemnarii documentului ce contine cheltuiala.Ex. - inregistrarea consumului de materiale pe baza facturii de cumparare,indiferent de momentul consumului efectiv.

6 2) Inregistrarea in momentul consumului priveste acele cheltuieli ce se inregistreaza in contabilitate pe baza documentelor ce atesta folosirea efectiva. Ex. 3) inregistrarea cheltuielilor cu materii prime pe baza fisei de consum pentru materiale. In ceea ce priveste inregistrarea la plata,aceasta se aplica cheltuielilor ce iau nastere din plati efective in numerar (cont).Ex. - inregistrarea cheltuielilor cu diverse prestatii efectuate de terti pentru unitate pe baza chitantelor de plata. In ceea ce priveste veniturile,acestea se pot inregistra in trei momente diferite: a) in momentul producerii sau realizarii efective a bunurilor b) beneficiar c) in momentul incasarii contravalorii bunurilor vandute * Inregistrarea cheltuielilor si a veniturilor in momentul generarii lor,respectiv in momentul angajarii pentru cheltuieli si in momentul vanzarii pe credit pentru venituri generale: * daca diferenta este pozitiva se obtine profit R = V - Ch * daca diferente este negativa se inregistreaza pierderi In privinta influentei asupra patrimoniului unitatii,pierderile se inscriu in activul patrimonial,intrucat se considera un consum de resurse banesti sau resurse materiale fara obtinerea unui echivalent economic.Profitul sau beneficiul obtinut,neutilizat de societate,se va inregistra in activul patrimonial,fiind considerat un excedent sau o crestere a drepturilor resurselor proprii.In vederea utilizarii obiectului sau de studiu,contabilitatea utilizeaza o serie de principii si conventii contabile,precum si instrumente sau procedee specifice.Intre principiile specifice contabilitatii se includ: * principiul dublei inregistrari este specifica unei contabilitati de angajamente.In contabilitate,rezultatul financiar al activitatii este inregistrat pe baza ecuatiei in momentul facturarii sau vanzarii pe credit a bunurilor catre

7 * principiul prudentei * principiul independentei exercitiilor * principiul continuitatii activitatii * principiul permanentei metodelor * principiul intangibilitatii bilantului de deschidere * principiul necompensarii In ceea ce priveste instrumentele si procedeele specifice contabilitatii,acestea includ bilantul contabil,conturi,balanta de verificare,documentele,inventarierea, evaluarea,calculatia,etc. Studiul patrimoniului si a rezultatelor financiare se realizeaza in contabilitate separat,pe entitati sau unitati,subiecte de drept patrimonial si delimitat in timp pe exercitii financiare.Exercitiul financiar reprezinta perioada de timp in care contabilitatea inregistreaza modificarile de patrimoniu,cheltuielile si veniturile,exercitiul putand fi anul,luna,trimestrul,semestrul.

8 CAPITOLUL 2 - PRINCIPII SI PROCEDEE ALE CONTABILITATII Studiul proceselor si fenomenelor economice si inregistrarea influentei pe care acestea o au asupra componentelor patrimoniului,precum si asupra rezultatelor financiare ale activitatii,se realizeaza de catre contabilitate pornindu-se de la un ansamblu de principii si reguli sau conventii principiul contabile.Potrivit contabilitate dintr-un unuia punct dintre de vedere acestea,respectiv "egoist sau

gestionar,inregistrarea operatiunilor economico-financiare se realizeaza in partizan".Aceasta caracteristica aplicata contabilitatii porneste de la faptul ca,inregistrarile in contabilitate,precum si calculele efectuate,se realizeaza in functie de interesele persoanei fizice sau juridice a carei contabilitate se realizeaza.Un alt principiu fundamental pentru contabilitatea numita "in partida dubla",ce este practicata de majoritatea unitatilor,este principiul dublei reprezentari.Potrivit acestui principiu,inregistrarile ce se realizeaza in contabilitate se fac avandu-se in vedere raportul intern de schimb dintre,pe de o parte,destinatia sau alocarea valorilor economice (evidentiate in activul patrimonial) si pe de alta parte,provenienta sau finantarea elementelor patrimoniale,inregistrate prin pasivul patrimonial. Principiul inregistrarii cronologice si sistematice stipuleaza inregistrarea operatiunilor economico-financiare in ordinea succesiunii lor in timp,precum si gruparea in functie de caracterul operatiilor,pe elemente componente ale patrimoniului.Principiul inregistrarii sintetice si analitice impune evidentierea modificarilor de elemente patrimoniale,cheltuieli si venituri,in mod sintetic,pe tipuri de elemente patrimoniale,dar si in mod analitic,desfasurat pe elementele componente.Ex. - o aprovizionare de materiale se va inregistra in contabilitate sintetic,pe seama elementelor materiale,dar si analitic,pe sortimente,tipuri de materiale,locuri de depozitare ale acestora.Pornind de la prevederile regulamentului de aplicare a legii contabile,in inregistrarile ce se fac in contabilitate,unitatile patrimoniale trebuie sa respecte urmatoarele principii:

9 1) principiul prudentei - potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor,respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor,tinandu-se cont de riscurile,pierderile si deprecierile posibile,generate de activitatea exercitiului financiar curent sau anterior.Altfel exprimat,potrivit acestui principiu,pierderile posibile se inregistreaza in contabilitate,in timp ce un beneficiu probabil nu se va inregistra. 2) principiul permanentei metodelor - conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor contabile,privind evaluarea si inregistrarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor in contabilitate,asigurandu-se astfel comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. 3) principiul continuitatii activitatii- conform caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua activitatea in mod normal,intr-un viitor previzibil,fara a intra in stare de lichiditate sau de reducere sensibila a activitatii. 4) principiul independentei exercitiului - sau a separarii in timp a exrcitiilor - impune delimitarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor si inregistrarea lor in contabilitate pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. 5) principiul intangibilitatii bilantului de deschidere - al unui exercitiu financiar ce trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent. 6) principiul necompensarii - potrivit acestuia,elementele de activ si elementele de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat,nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului,respectiv intre cheltuielile si veniturile din contul de rezultate. Aplicarea acestor principii se face avandu-se in vedere subordonarea lor,obiectivul contabilitatii,restectiv obtinerea unei imagini fidele a patrimoniului si a rezultatelor financiare ale activitatii unei societati.Conform prevederilor din Directiva a-4-a a Uniunii Europene,inregistrarile in contabilitate a faptelor si a situatiilor trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure,in toate cazurile o imagine completa,clara si fidela a patrimoniului,cheltuielilor si veniturilor si a rezultatelor financiare ale activitatii titularului de

10 patrimoniu.Textul directivei precizeaza ca in situatiile in care nu este posibila obtinerea imaginii fidele,in contabilitate trebuie furnizate informatii suplimentare.De asemenea,in mod exceptional,insituatia in care,prin aplicarea unei prescriptii,reguli contabile,nu se asigura imaginea fidele a patrimoniului si a rezultatelor,se va face derogare de la prescriptia respectiva.In vederea realizarii obiectivului sau,contabilitatea utilizeaza,pe langa principiile mentionate si o serie de alte principii sau conventii contabile,unele nefiind mentionate distinct in textul de lege.Unul dintre acestea il constituie principiul costurilor istorice - potrivit acestuia,elementele patrimoniale de activ si pasiv,cheltuielile si veniturile se mentin in evidenta contabila la nivelul valorilor din momentul inregistrarii,respectiv la valoarea (pretul) de achizitie pentru bunurile cumparate,costul de productie pentru bunurile produse sau valoarea de aport pentru bunurile aduse drept contributie la capitalul unitatii.Acest principiu,desi nu este mentionat explicit in textele de lege,se aplica implicit in contabilitatea unitatii.Pe langa principiile mentionate anterior,contabilitatea utilizeaza o serie de procedee specifice: 1) bilantul contabil - reprezinta instrumentul prin care se sintetizeaza si se generalizeaza datele privind patrimoniul unei unitati,bilantul reprezentand imaginea sau oglinda patrimoniului la un moment dat. 2) contul - reprezinta procedeul si prin care se realizeaza inregistrarea modificarilor survenite,referitor la cronologica,gruparea sistemetizarea

elementele patrimoniale,cheltuieli si venituri. 3) balanta de verificare - (balanta de conturi) -este instrumentul prin care se centralizeaza datele din conturi si se controleaza exactitatea inregistrarilor efectuate. 4) documentele efectuarea - reprezinta inscrisurile sau actele care consemneaza economico-financiare,pe baza lor efectuandu-se operatiunilor

inregistrarea in contabilitate.Fundamentarea documentara a inregistrarilor in contabilitate reprezinta o regula de baza a lucrului in contabilitate. 5) inventarierea - reprezinta procesul prin care se constata existenta faptica a patrimoniului la un moment dat si totodata se controleaza integritatea sa materiala.

11 6) evaluarea - consta in cuantificarea in etalon general a elementelor de activ si pasiv,a cheltuielilor si veniturilor. 7) calculatia - cuprinde ansamblul procedeelor matematice prin care se calculeaz costurile de productie si se stabileste mrimea rezultatelor obtinute n urma productiei.

12

CAPITOLUL 3.MODELAREA PRIN BILANT A PATRIMONIULUI Etimologic,cuvantul bilan provine din cuvantul italian bilancia,care la randul lui,porneste de la bi si lany,ceea ce inseamna cu doua talere,simbolizand astel o balanta cu doua talere,intr-unul aflandu-se valoarea activului,iar in celalalt taler,valoarea pasivului.Bilantul contabil reprezinta echivalenta in etalon monetar a echilibrului dintre bunurile economice si sursele de finantare sau fondurile de acoperire ale acestora,ce compun patrimoniul unei societati,in bilant aparand totodata rezultatele financiareobtinute ca urmare a investirii si utilizarii capitalului.Bilantul contabil reflecta situatia patrimoniului la un moment dat,respectiv la inchiderea exercitiului financiar.Structurile calitative,prin intermediul carora bilantul contabil realizeaza dubla reprezentare a patrimoniului,sunt cele de activ si de pasiv.Activul bilantier releva formele functionale de folosire sau investire a bunurilor economice din patrimoniu,iar pasivul bilantier indica sursele de provenienta sau finantare a bunurilor din activ.De asemenea,in activul bilantier sunt reprezentate pierderile rezultate in urma activitatii,iar in pasiv se includ beneficiile sau profitul realizat.Includerea in activul bilantier a pierderilor se datoreaza faptului ca aceastea corespund unui consum de elemente de activ ,fara a se obtine in schimb un echivalent valoric .Prezenta in pasiv a profitului,in categoria capitalurilor proprii,se datoreaza faptului ca rezultatul pozitiv al activitatii (profit) se traduce intr-o imbogatire din punct de vedere valoric ca urmare a eforturilor proprii ale patrimoniului.De asemenea,se poate realiza reflectarea prin bilant a rezultatului financiar,in pasiv,in grupa capitalurilor proprii,beneficiile fiind inscrise in aceasta variabila cu semnul (+) ,iar pierderile cu semnul (-).Din punct de vedere al formei de prezentare, bilantul poate apare in doua variante: * sub forma de tablou bilantier (forma tabelara) * sub forma de lista

13 Prima schema de bilant,forma tabelara,are la baza ecuatia fundamentala: ACTIV = CAPITAL + DATORII . In ceea ce priveste forma de lista,aceasta porneste de la ecuatia patrimoniala: ACTIV - DATORII = SITUATIE NETA. Schematic,forma de lista a bilantului contabil se prezinta astfel:

14

BILAN CONTABILACTIV N R R D 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Sold ncep.a n Sold Sf.an

Chelt.constit.I cercet.-dezv. (ct.201+ 203- 2801- 2803) Alte imobilizri(ct.205+207+208-2805-2807-2808-290) Imobilizri n curs(ct.230-293) TOTAL IMOBILIZRI NECORPORALE (rd.01 la 03) Terenuri(ct.211-2810) Cladiri (ct.2121-2811-291) Constructii speciale(ct.2122-2812) Masini I utilaje(ct.2123+2125-2813-2815-291) Alte imobilizri corporale(ct.2124+2126+2127-2814-28162817) Imobilizri n curs (ct.231-293) TOTAL IMOBILIZRI CORPORALE (rd.05 la 10) IMOBILIZRI FINANCIARE (ct.261+ ct.262+263+267-269296) I.ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.04+11+12) Stocuri de materiale,obiecte de inventar(ct.300 la 358) Productia n curs de executie(ct.331+332-393) Produse(ct.341+345+346+/-348-394) Animale (ct.361+/-368-396) Marfuri (ct.371+/-378-4428-397+381+/-388-398) TOTAL STOCURI (rd.14 la 18) Furnizori-debitori(ct.409) Clieni I conturi asimilate (ct.411+413+416+418-491) Alte creane (ct.425+428+441+4424+4428+445+448+451+456+ 461+481) Titluri de plasament (ct.502+503+505+506+508-590) Conturi la banci in lei (ct.511+ 5121) Conturi la banci in devize(ct.5124) Casa in lei(ct.5311) Casa in devize (ct.5314) Alte valori (ct.532+541+542) TOTAL ALTE ACTIVE CIRCULANTE (rd.20 la 28) II.ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL(rd.19+28) Cheltuieli n avans( ct.471) Diferente de conversie-activ i n curs de clarificare(ct.476+473) III.CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATETOTAL(rd.31+32)

15 IV.PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGAIUNILOR(ct.169) TOTAL GENERAL-ACTIV (rd.13+30+33+34) PASIV 34 35 N R R D 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 Sold ncep.a n Sold Sf.an

Capital social (ct.101) -din care : Capital subscris vrsat(ct.1012) Contul ntreprinztorului individual(ct.108) Prime legate de capital (ct.104) Diferente din reevaluare (ct.105) Rezerve (ct.106) Rezultatul reportat (ct.107) Rezultatul exerciiului(ct.121)

sold creditor sold debitor

Profit nerepartizat Pierdere neacoperit Profit(ct.121) Pierdere(ct.121)

Repartizarea profitului(ct.129) Fonduri (ct.111+112+118) Repartizari la fondul de dezvoltare(ct.119) Subventii pentru investitii (ct.131) Provizioane reglementate (ct.141) I.CAPITALURI PROPRII -TOTAL (rd.40+42-43+44 la 4748+49-50-51+52-53+54+55) Provizioane pentru riscuri (ct.1511+1512+1518) Provizioane pentru cheltuieli (ct.1513+1514+1518) II.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (rd.57+58) mprumuturi i datorii asimilate (ct.161+162+166+167+168+512+5186+519) Furnizori i conturi asimilate (ct.401+403+404+405+408) Clieni-creditori(ct.419) Alte datorii (ct.421+428+431+441+444+451+462+509+481+482) III.DATORII-TOTAL (rd.60 la 63) CONTURI DE REGULARIZARI SI ASIMILATE Venituri nregistrate n avans (ct.472) Diferente de conversie-pasiv i n curs de clarificare (ct.477,473) IV.CONTURI DE REGULARIZARI I ASIMILATE -TOTAL(rd.65+66) TOTAL GENERAL - PASIV (rd.56+59+64+67)

STRUCTURI PATRIMONIALE ALE ACTIVULUI BILANTIER

16

Gruparea elementelor ce compun activul bilantului s-a facut functie de modul cum acestea participa la procesul de productie din cadrul unitatii patrimoniale si modul de transmitere a valorii asupra produselor ,lucrarilor sau serviciilor fabricate.Astel,elementele ce compun activul s-au grupat in 2 categorii: * active imobilizate sau imobilizari sau active fixe *active circulante Activele imobiliare sunt bunurile ce se afla in patru societati,pentru o perioada de timp indelung,nemodificandu-si forma de manifestare in procesul de productie,valoarea lor fiind transmisa treptat asupra productie fabricate. Din punct de vedere legal,respectiv conform legii 15/1994,privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale pentru a se incadra in categoria imobilizarilor corporale si necorporale ca forme de manifestare a imobilizarilor,bunurile trebuie sa indeplineasca,comulativ,doua conditii: * * In valoarea de intrare in patrimoniu trebuie sa fie mai mare decat limita durata de functiune trebuie sa fie mai mare de un an. imobilizarilor corporale,se cuprind mijloacele fixe si legala (200.000 lei) categoria

terenurile.Mijloacele fixe sunt formate din aceste bunuri ce indeplinesc conditiile legale,transmitandu-si valoarea in mod treptat asupra productiei fabricate.Mijloacele fixe prezinta o forma fizica de manifestare.

STRUCTURI PATRIMONIALE ALE PASIVULUI BILANTIER

Pasivul bilantier cuprinde ansamblul drepturilor si obligatiilor ce asigura finantarea elementelor de activ.Structural,in cadrul pasivului bilantier,se pot identifica urmatoarele categorii de elemente: * capitalurile proprii ale societatii comerciale

17 * obligatiile sau datoriile privind fondurile atrase sau imprumutate de la terti si elemente de regularizare si rectificative ale valorii pasivului.In modelul de bilant contabil,se intalneste,precizata distinct,si categoria provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.In categoria capitalurilor proprii se includ sursele de finantare stabile ale activitatii societatii,ce sunt proprietatea titularului de patrimoniu.Elementul cel mai important din cadrul acestei categorii il constituie capitalul social sau individual al unitatii.Capitalul social este forma din aportul in natura sau bani adus de catre asociati sau actionari la infiintarea societatii,sau ulterior,in momentul majorarilor de capital prin emisiunea de noi actiuni,aporturi in natura sau majorarea din profit sau alte surse proprii.Pe langa capitalul social ,se includ in structura capitalurilor proprii,primele dezvoltare si investitii.Primele legate alte legate de capital,rezervele,profitul proprii ale pot imbraca neutilizat,fondul primite forma primelor de de fonduri unitatii,subventii pentru

de capital ce

emisiune,fuziune sau aport,reprezinta diferenta dintre pretul de emisiune sau pretul de aport al noilor actiuni ce sunt emise si valoarea nominala a acestora: PRIME CAPITAL = V.E. - V.N. unde V.E. reprez. valoarea de emisiune V.N. = C.S. NA Rezervele constituie parti unde CS = capital social NA = numarul de actiuni din beneficiile unitatii repartizate pentru

constituirea fondurilor de rezerva ce se formeaza in scopul acoperirii pierderilor posibile ce pot surveni in activitatea viitoare a societatii. Fondul de dezvoltare al unei unitati este reprezentat de fondul constituit din amortizare si din profit,pentru efectuarea de investitii de catre societate.In categoria altor fonduri proprii,se includ fondurile constituite din profit pentru participarea la profit a salariatilor,actiuni social-culturale,sportive,etc.In ceea ce priveste subventiile pentru investitii,acestea constau din sume finantate din bugetul statului sau din alte surse pentru acoperirea necesitatilor de finantare ale unitatii in dezvoltarea si modernizarea dotarilor acesteia. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reasimileaza capitalurile proprii,in situatia in care se constituie pentru o perioada de timp mai mare de un an.Ca

18 definitie,provizioanele pentru riscuri si cheltuieli reprezinta parti incluse in cheltuielile societatii in vederea acoperirii de riscuri si pierderi generate de activitatea exercitiului curent sau anterior,cum ar fi pierderi ce pot surveni din operatii de incasari sau plati in valuta,ca urmare a modificarii cursului de schimb,pierderi potentiale,din litigii aflate in curs,intre unitate si terti,se pot constitui pentru garantii acordate clientilor pentru produsele livrate,sau pentru cheltuielile de volum mare privind reparatii ce sunt repartizate in vederea suportarii din rezultate pe mai multe exercitii financiare. Datoriile cuprind obligatiile unitatii patrimoniale privind bunuri cumparate de la terti si neachitate,fonduri primite ce se vor rambursa in viitor,obligatii decurgand din acte normative fata de organizatiile publice.Datoriile cuprind sursele de finantare ale elementelor de activ ce nu apartin titularului de patrimoniu. datoriile comerciale reprezentate de obligatiile fata de terti,pentru bunuri aprovizionate pe credit comercial (fara achitare imediata),consumuri de utilitati de la terti ce nu au fost achitate.Datoriile comerciale iau nastere ca urmare a relatiei de vanzare-cumparare ale unitatii,pornindu-se de la contractele sociale incheiate cu furnizori. datoriile financiare sunt egale cu creditele primite de la banci sau de la alte institutii financiare,pentru finantarea necesitatilor curente ale societatii sau a necesarului rezultat din investitiile ce se vor efectua.Creditele primite de o socieate se pot clasifica dupa natura activitatii ce se finanteaza in credite pentru activitatea curenta (credite pentru plati de achizitii,plata salariilor si credite pentru finantarea investitiilor realizate de societate pentru obtinerea de noi utilaje,instalatii,etc). Dupa sursa de acordare,creditele pot fi credite externe,credite primite de la bugetul statului,credite primte de la banci. In functie de durata pentru care se primeste creditul,creditele pot fi credite pe termen scurt,credite pe termen mediu (5 ani) si pe termen lung (5-10 ani). Tot la datoriile financiare se cuprind si dobanzile date bancilor pentru creditele primite de la acestea.

19 Datoriile fiscale reprezinta obligatiile fata de bugetul statului privind importul si taxele ce trebuie platite conform legilor in vigoare: impozitele pe profit impozite pe salarii taxa pe valoarea adaugata (TVA) impozitele pe dividentele platite actionarilor,taxele vamale pentru anumite bunuri,impozite pe cladiri,terenuri,etc. Datoriile sociale - CAS, fond de somaj, contributia la asigurarile de sanatate. Salariile ce se platesc de catre societate angajatilor se formeaza prin includerea in costuri a contravalorii salariului negociat.In consecinta,salariul ce reprezinta pentru angajati un venit,pentru unitate este,pe de o parte,o cheltuiala ce mareste costurile activitatii,iar pe de alta parte o datorie,deoarece salariul trebuie sa fie achitat.De asemenea,in categoria datoriilor se includ si alte operatii cum ar fi obligatiile fata de asociati sau actionari pentru dividentele ce se vor plati din profit,obligatii fata de terti pentru sumele sau bunurile puse la dispozitia societatii de catre acestia.In categoria elementelor de pasiv ce au rolul de rectificare si regularizare a pasivului,se includ veniturile inregistrate in avans de societate din chirii,abonamente,etc. Diferentele de conversie pasiv reprezinta diferentele favorabile aferente creantelor si datoriilor in devize,stabilite la inchiderea exercitiului financiar si care sunt un efect al modificarii cursului de schimb valutar.Acestea sunt considerate castiguri latente (potentiale). Echilibrul bilantier - tipuri de modificari bilantiere Relatia de egalitate sugerata de formula generala ACTIV = PASIV reprezinta o relatie de echilibru proprie bilantului contabil.Acesta relatie de echilibru provine din faptul ca orice element component al activului unei societati trebuie sa aiba una sau mai multe surse de finantare.Dimensionata in

20 timp,avandu-se in vedere modificarile in volumul si structura activului si pasivului bilantier,aceasta ecuatie generala se poate scrie: Aio = existentul din elementele de activ de la inceputul exercitiului financiar CAi1 = cresterile elementelor de activ in decursul perioadei respective SAi1 = scaderile elementelor de activ in decursul exercitiului financiar Pio = existentul initial al elementelor de pasiv la inceputul exercitiului financiar CPi1 = cresterile elementelor de pasiv in decursul exercitiului financiar SPi1 = scaderile elementelor de pasiv in decursul exercitiului financiar Analizate din punct de vedere al efectului lor asupra ecuatiei generale a bilantului contabil,operatiile economico-financiare inregistrate in contabilitatea unitatii patrimoniale pot determina 4 tipuri de modificari bilantiere: Tipul nr. 1 contine operatii ce determina cresterea simultana,cu aceeasi marime,a unui element de activ si a unui element de pasiv: A+X=P+X unde: A = elementul de activ ce se modifica P = elementul de pasiv ce se modifica X = marimea modificarii In aceasta categorie de modificari se cuprind se cuprind operatii de aprovizionari de la terti,aportul proprietarilor in cadrul societatii,finantarea activitatilor societatii prin credite bancare sau finantarea gratuita de la buget. Tipul nr. 2 contine operatii ce determina micsorarea cu aceeasi valoare a unui element de activ si a unui element de pasiv: A-X=P-X In aceasta categorie se includ operatii de plata din cont sau in numerar a obligatiilor fata de furnizori,bugetul statului,salariati,iesirea de valori din patrimoniul societatii. Tipul nr. 3 cuprinde operatiuni economico-financiare ce determina cresterea unui element de activ si scaderea,cu aceeasi marime,a altui element de activ: A+X-X=P

21 Aici ce includ ridicarea de numerar din contul de la banca si aducerea in casieria societatii,trecerea de cheltuieli a valorilor materiale consumate,incasarea creantelor fata de terti. Tipul nr. 4 cuprimde operatii economico-financiare ce determina cresterea unui element de pasiv concomitent cu scaderea cu aceeasi marime a altui element de pasiv: A=P+X-X Aici se includ transformarea unei datorii in alta datorie,folosirea profitului pentru majorarea capitalului social sau pentru constituirea de fonduri.

22

CAPITOLUL 4. MODELAREA PATRIMONIULUI PRIN INTERMEDIUL CONTULUI DE REZULTATE ( PROFIT I PIERDERE ) n teoria i practica contabil mondial s-au conturat cel puin dou concepii generale privind organizarea contabilitii cheltuielilor i veniturilor . Aceste concepii s-au creat i dezvoltat n cadrul celor dou sisteme generale de contabilitate , i anume : sistemul de contabilitate cu un singur circuit ( monist ) i sistemul de contabilitate n dublu circuit ( dualist ) . Sistemul de contabilitate cu un singur circuit reflect cheltuielile i veniturile pe baza urmtoarei relaii :

Cp R= Vp

, unde :

C p - reprezint cheltuieli de producie ale perioadeiR - reprezint rezultatele perioadei

V p - reprezint veniturile perioadei din vnzarea produciein aceast concepie sunt considerate cheltuieli numai consumurile de resurse pentru exploatare , fiind excluse cheltuielile financiare i cele excepionale. Justificarea excluderii are la baz interdicia impus unitii a nu reorganiza i reprofila pe economice ( de regul n economiile centralizate ) de a organiza , desfura i practica tranzacii financiare i de n concepia baze economice , ci numai prin dispoziii administrative . contabilitii integrate ( moniste ) sunt considerate obinute din vnzarea n dublu produciei activitii de rilor cu venituri numai ncasrile Sistemul de

exploatare , fiind excluse veniturile financiare i extraordinare . contabilitate circuit ( specific economie de pia ) prin cele dou componente ale sale - contabilitate

23 financiar i contabilitate de gestiune - reflect cheltuielile i veniturile n mod diferit . Cheltuielile economice sunt reprezentate de totalitatea operaiilor care afecteaz patrimoniul societii prin diminuarea activului

( cum ar fi : consumul de materiale ) sau prin mrirea pasivului ( cum ar fi : nregistrarea obligaiei de plat pentru utiliti prestate de teri : ap , gaze , curent electric ) . Ca i n cazul cheltuielilor, veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaiilor economice care afecteaz patrimoniul ntreprinderii prin mrirea activului , dac se nregistreaz n prealabil dreptul ( creanele ) asupra clienilor sau prin diminuarea pasivului (cum ar fi: cazul diminurii provizioanelor dac acestea rmn fr obiect) . nregistrarea dreptului de crean fa de clieni pentru produsele livrate, mrfurile vndute , lucrrile executate i serviciile prestate nu se concretizeaz numai n creterea activului, ci i n sporirea pasivului pn la sfritul exerciiului financiar, pentru c are loc un transfer de proprietate al acestor bunuri i implicit sporirea veniturilor iar diminuarea financiar provizioanelor cuprinde n din activitatea de exploatare, produce modificri numai n obiectul su evaluarea i

structura pasivului , fr o diminuare a acestuia . Contabilitatea nregistrarea cheltuielilor i veniturilor grupate n funcie de natura activitilor ( exploatare, finan-ciar , excepional ) i de natura resurselor utilizate . Contabilitatea financiar evideniaz cheltuielile i veniturile dup natura lor din momentul angajrii , nscriindu-se n relaia :

Si + C t R = V t + S f

, unde :

R - reprezint rezultatele perioadei V t - reprezint veniturile totale ale perioadei

Si - reprezint stocuri la nceputul perioadei C t - reprezint cheltuieli totale ale perioadei Sf

- reprezint stocurile la sfritul perioadei

Cheltuielile

reflectate

n

contabilitatea

financiar

24 pot fi grupate n

funcie de momentul angajrii lor , astfel :

a) b)

Cheltuieli constatate n momentul plii lor care se nregistreaz n coresponden cu conturile de trezorerie ; Cheltuieli angajate , cu plata ulterioar , motiv pentru care se nregistreaz n coresponden cu conturile de teri ;

c) Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive saulatente, fr a angaja o plat , reprezentate de amortizri i provizioane . innd seama de momentul formrii lor , veniturile reflectate de contabilitatea financiar se pot clasifica astfel :

a)

Venituri angajate , respectiv cu ncasare ulterioar fa de momentul nregistrrii lor , motiv pentru care se nscriu n coresponden cu un cont de clieni ;

b)

Venituri constatate n momentul ncasrii lor , care se nregistreaz n contabilitate n coresponden cu conturile financiare , de trezorerie ;

c) Venituri contabile calculate , fr a angaja o ncasare , cum sunt venituriledin anularea provizioanelor . Att contabilitatea cheltuielilor , ct i a veniturilor se realizeaz n condiiile unei contabiliti de angajamente , respectiv contabilitatea acestora se face n momentul constatrii lor , indiferent de data efecturii \ ncasrii lor . Organizarea contabilitii presupune individualizarea i reflectarea cheltuielilor n faza de angajare i consum , iar a veniturilor n momentul transferrii dreptului de proprietate , deci a livrrii sau facturrii ctre client . Contabilitatea de gestiune cuprinde n obiectul su contabilizarea cheltuielilor i veniturilor grupate n funcie de destinaia lor pe feluri de produse, lucrri, servicii . Cheltuielile unitilor patrimoniale constituie , potrivit Legii contabilitii (Legea nr. 82 \ 1991 ) , sumele sau valorile pltite sau de pltit pentru : consumurile materiale , lucrrile executate , serviciile prestate i pentru avantajele de care beneficiaz unitatea patrimonial ; cheltuieli cu personalul ;

25 executarea unor obligaii legale sau contractuale de ctre unitatea patrimonial ; cheltuieli excepionale . n cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exerciiului se cuprind de asemenea : amortizrile i provizioanele constituite ; valoarea contabil a activelor cedate , distruse sau disponibile . Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli dup coninutul economic, respectiv dup natura resurselor utilizate , astfel : consumul cu materii prime i materiale consumabile ; lucrrile i serviciile executate de teri ; cheltuieli cu personalul ; impozite , taxe i alte obligaii legale sau contractuale ; dobnzi ; amortizri i provizioane . n noul sistem de contabilitate , organizarea evidenei veniturilor i concepia general despre venituri se schimb fundamental n ideea delimitrii eforturilor i efectelor economic -financiare cu foarte mare claritate , asupra unei anume perioade de gestiune . Aceste aspecte se refer la :

a)

Venitul unitii patrimoniale devine venit al perioadei n momentul livrrii produselor , mrfii , facturrii lucrrilor i serviciilor , indiferent dac se ncaseaz sau nu n acea perioad de exerciiu , ncasarea rmne o problem a relaiilor financiare de decontare ;

b)

Valoarea stocurilor de produse finite , semifabricate i producie neterminat este considerat venit i se nregistreaz n contabilitate avnd n vedere modificrile ce intervin ntre stocurile iniiale i cele finale ale perioadei pentru respectivele valori materiale ;

c) Producia n curs de execuie destinat imobilizrilor necorporale saucorporale devine venit al perioadei;

d)

Pentru veniturile care nu au devenit nc exigibile ( venituri din producia stocat ) exist i posibilitatea fiscal a a

26

e)

mnrii impozitrii profitului sau a trecerii T.V.A.-ului n neeexigibilitate ;

f) Conturile de venituri i propun s cuantifice , prin nsumare , veniturilentreprinderii , printr-un mecanism funcional , care s le aduc ntr-o stare de compatibilitate i comparabilitate perfect cu cheltuielile perioadei . Veniturile corespund valorilor ncasate sau de ncasat provenind din : livrri de bunuri , executri de lucrri , prestri de servicii i din avantajele pe care unitatea patrimonial a consimit s le primeasc ; executarea unor obligaii legale sau contractuale pentru teri ; venituri financiare ; venituri excepionale . Tot n structura veniturilor , din aceleai considerente legate de calculul rezultatului , se mai cuprind veniturile din : producia stocat ; producia imobilizat ; diminuarea sau anularea provizioanelor ; preul de vnzare al activelor cedate . Contabilitatea financiar reflect veniturile din momentul angajrii lor . Conform acestei concepii sunt considerate componente ale veniturilor urmtoarele :

a)

Toate ncasrile din vnzarea produselor fabricate , mrfurilor vndute , lucrrilor executate i serviciilor prestate din momentul naterii dreptului de a le ncasa. Sunt asimilate acestora i variaia stocurilor de produse fabricate i comenzi n curs de execuie de la finele exerciiului financiar fa de cele de la nceputul acestuia ;

b)

Alte venituri generate de activitatea de exploatare curent , din participarea la tranzacii financiare sau din activiti excepionale ;

c) Diminuri ale provizioanelor create n exerciiul financiar anterior n msuran care acestea au rmas fr obiect . Schema de organizare a contabilitii generale a cheltuielilor i veniturilor se prezint astfel :

27

CUMPRRI DE STOCURI VENITURI DIN VNZAREA PRODUCIEI

VARIAIA STOCURILOR DE CUMPRARI

OBLIGAII SALARIALE I ASIMILATE

VARIAIA STOCURILOR DE PRODUSE I COMENZI N CURS DE EXECUIE

CHELTUIELIALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE, FINANCIARE, I EXCEPIONALE

VENITURIALTE VENITURI DE EXPLOATARE, FINANCIARE, I EXCEPIONALE

AMORTIZRI I PROVIZIOANE

DIMINUARE DE PROVIZIOANE

I M PO Z I T PE PR O F I T

28 Pentru reprezentarea cheltuielilor i veniturilor se pornete de la caracterul de proces al activitilor consumatoare de resurse i productoare de rezultate . Ocazionarea cheltuielilor i crearea veniturilor se deruleaz n mai multe etape succesive sau simultane n timp . Astfel , n cazul procesului cheltuielilor se ntlnesc patru momente : angajarea , consumul , plile i imputarea . Angajarea - are loc n momentul n care se contracteaz obligaia bneasc generatoare de pli sau consumatoare de resurse . Exemplu : n cazul unei aprovizionri cu materiale de la furnizori , angajarea cheltuielilor intervine n momentul n care s-a creat obligaia bneasc fa de furnizori de a plti materialele primite de la acetia . Consumul -este specific utilizrii efective sau sacrificrii resurselor n scopul satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive , dup caz . Exemplu : utilizarea materialelor n procesul de producie n scopul obinerii de produse , lucrri , servicii . Plile - constau n achitarea unei sume de bani ca echivalent n cadrul relaiilor financiare . Exemplu : achitarea obligaiei fa de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acetia reprezint o plat ca echivalent ; n schimb , plata impozitului pe profit reprezint un transfer fr echivalent . Imputarea - reprezint momentul cnd cheltuielile sunt decontate asupra rezultatelor obinute . n cazul procesului de creare a veniturilor se delimiteaz patru momente: producia , facturarea sau vnzarea pe credit , ncasarea , ncorporarea . Producia - este momentul crerii rezultatului ca produs al activitii consumatoare de resurse . Exemplu : la o ntreprindere productoare aceast faz se identific cu producia n curs de fabricaie i producia finit . Facturarea sau vnzarea pe credit - const n transferarea dreptului de proprietate de la vnztor la client .

29 ncasarea - reprezint etapa n care rezultatul vndut se transform n bani . ncorporarea - este o etap strict contabil prin care veniturile sunt nglobate n rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente . Analiza de mai sus , cu privire la momentul ocazionrii cheltuielilor i crearii veniturilor , se regsete i n contabilitatea financiar . Respectnd Principiul independenei exerciiului toate operaiile care determin cheltuieli sunt nregistrate n momentul producerii lor . n mod corespunztor se organizeaz o contabilitate de angajamente sau accrual accounting . Ea presupune individualizarea i reflectarea cheltuielilor n faza de angajare i consum , iar a veniturilor n momentul obinerii i vnzrii pe credit a rezultatului . Totodat , n concordan cu principiul rezultatului , este necesar s se delimiteze momentul n care venitul se consider realizat iar pe aceast baz imputarea costului ataat n vederea determinrii rezultatului net . n acest sens s-a creat principiul recunoaterii cheltuielilor consumate n momentul utilizrii resurselor , iar a veniturilor realizate n momentul transferrii dreptului de proprietate , deci al facturrii sau livrrii ctre client . Pornind de la nivelul realizat al exerciiului n mod corespunztor se delimiteaz cheltuielile n calitatea lor de efort care au generat veniturile . Aa cum se arat n contabilitatea anglo-saxon , cheltuielile se afl ntr-o conexiune matching. Toate cheltuielile efectuate n cursul exerciiului care nu se pot ataa veniturilor realizate sunt activate sub forma cumprrilor sau consumurilor stocate , respectiv a creanelor sub forma cheltuielilor nregistrate n avans ( de exemplu : chiriile pltite n avans ) i cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerciii financiare . De asemenea , sunt delimitate n categoria produciei stocate toate veniturile obinute dar nerealizate i n categoria datoriilor , toate veniturile cu veniturile deja recunoscute , proces cunoscut sub denumirea de

30 realizate n avans care sunt atribuite exerciiilor viitoare ( de exemplu : veniturile din chiriile ncasate anticipat ) Generaliznd , se poate aprecia c n contabilitatea financiar , cheltuielile se grupeaz n :

A)

Cheltuieli curente - cuprinde cheltuielile ocazionate sau exigibile efectiv al cror exerciiu de constatare este congruent cu cel al obinerii rezultatului .

B)

Cheltuieli nregistrate n avans i cele de repartizat pe mai multe exerciii - sunt cheltuieli constatate n exerciiul N dar recunoscute de rezultatul exerciiului N+1 sau N + ( = 1 n ) .

C)

Cheltuieli de plat - sunt consumuri efective pentru care nu s-au ntocmit sau primit pn la ncheierea exerciiului documente de constatare ( de exemplu: drepturile cuvenite angajailor la nchiderea exerciiului cu titlu de concedii de pltit , impozite i taxe datorate , dobnzi datorate ) . De asemenea , veniturile se mpart n :

A) B)

Venituri curente - sunt constatate , nregistrate i ncorporate n rezultatul exerciiului curent ( venituri fiscale i venituri nefiscale ) . Venituri nregistrate n avans - sunt constatate n timpul exerciiului N dar ncorporate n rezultatul exerciiului N+1 ( exemplu : chirii nregistrate n avans ) .

C)

Venituri de realizat - sunt venituri realizate efectiv n exerciiul N , ncorporate n rezultatul acestui exerciiu , pentru care nu s-au ntocmit documentele de nregistrare ( exemplu : vnzri de produse pentru care nu s-au ntocmit facturi pn la ncheierea exerciiului ) . Potrivit criteriilor i principiilor analizate mai sus , relaia prin care se

realizeaz interfaa dintre venituri i cheltuieli se aeaz pe urmtoarele structuri :

VENITURI Din vnzarea de mrfuri la

CHELTUIELI Costul de cumprare a

31

pre de vnzare

Producia exerciiului - venituri din vnzri de produse, lucrri i servicii , n pre de vnzare - variaia (+, - ) produciei stocate , n cost de producie - producia de imobilizri , n cost de producie Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Cheltuieli nregistrate n avans i cele de repartizat asupra mai multor exerciii recunoscute ca active de regularizare Venituri nregistrate n avans recunoscute ca pasive de regularizarePentru delimitarea i evidenierea cheltuielilor i veniturilor se poate folosi i criteriul contabilitii de trezorerie sau cash-accounting . n acest caz tranzaciile sunt separate i nregistrate n categoria cheltuielilor i veniturilor numai la decontarea lor la trezorerie . Respectiv , cheltuielile sunt reprezentate n momentul efecturii plilor , iar veniturile realizate n momentul ncasrii rezultatului . Structurile de cheltuieli i de venituri delimitate n contabilitatea fianciar potrivit naturii lor definesc coninutul claselor 6 Conturi de cheltuieli si 7 Conturi de venituri . Cheltuielile si veniturile generate de activitatea unei societati sunt inregistrate prin intermediul contului de rezultate sau de profit si pierdere.Contul reprezinta un document de sinteza contabila ce descrie modul de formare a rezultatului financiar al activitatii unei societati.El face parte impreuna cu bilantul contabil si anexele la bilant dintre conturile anuale ale unei societati.

mrfurilor vndute Cheltuieli de exploatare privind producia exerciiului

32 In structura contului de rezultate se cuprind cheltuielile si veniturile angajate de o societate structurate pe urmatoarele tipuri de activitati: 1. cheltuieli si venituri din exploatare 2. cheltuieli si venituri financiare 3. cheltuieli si venituri exceptionale Sunt considerate activitati de exploatare ce genereaza cheltuieli si venituri activitatile legate de obiectul de activitate al unei societati constand din productie, comert, prestari de servicii, lucrari executate. In sfera activitatilor financiare se includ cheltuielile si veniturile determinate de relatiile financiare ale unitatii cu bancile, institutii de asigurari, burse de valori. Intre cheltuielile si veniturile exceptionale se includ acele cheltuieli si venituri generate de activitati ce nu fac parte din obiectul de activitate al societatii sau care au caracter accidental. Modelul de principiu al contului de rezultate se prezinta astfel: C = A + B (rezultatul din exploatare + rezultatul financiar) F = C + D - E (rezultatul curent + rezultatul exceptional - impozitul pe profit) Veniturile din exploatare ale unei societati cuprind veniturile incasate sau care se vor incasa din vanzari de produse finite, vanzari de marfuri, venituri din prestatii de servicii sau din lucrari executate, venituri din chirii (locatii de gestiune), venituri din productia stocata, venituri din productia de imobilizari sau din investitii executate, venituri din subventii de exploatare incasate sau din subventii pentru diferenta de pret, alte venituri din exploatare. Potrivit principiilor aplicabile in contabilitatea actuala din Romania, veniturile sunt considerate a fi realizate in momentul in care se efectueaza livrarea bunurilor atestata pe baza de factura sau sunt facturate catre beneficiar tarifele serviciilor prestate.In teoria si practica contabila, se intalnesc ca momente in care se pot inregistra veniturile sau alte momente ale ciclului de fabricatie sau desfacere ca: Inregistrarea veniturilor pe momentul realizarii productiei , la receptia lor Inregistrarea veniturilor in momentul incasarii de la beneficiari a contravalorii produselor livrate (fostul sistem contabil)

Inregistrarea veniturilor in momentul expirarii perioadei acordata beneficiarilor, clientilor pentru bunurile livrate.

33 de garantie

In cadrul cheltuielilor din exploatare se includ consumuri efectuate sau plati angajate pentru: materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb, energie electrica si apa consumate, costul de cumparare al marfurilor vandute, contravaloarea lucrarilor de intretinere si reparatii realizate de terti pentru unitatea patrimoniala, chirii si locatii de gestiune achitate, premiile de asigurare a bunurilor platite, cheltuieli cu studiile si cercetarile efectuate de terti pentru unitatea patrimoniala, cheltuielile de publicitatesi reclama prin mass-media, cheltuielile de protocol, transportul de bunuri si de persoane efectuat de unitati terte pentru societate, deplasarile si detasarile personalului unitatii efectuate in interesul serviciului, taxele postale si telecomunicatii achitate, comisioanele bancare achitate, salariile cuvenite personalului angajat, contributia unitatii la bugetul sigurarii sociale de stat si la fondul pentru plata ajutorului de somaj, amortizarea mijloacelor fixe inclusa in costurile de exploatare. Rezultatul din exploatare al unitatii se calculeaza ca diferenta intre venituri si cheltuieli conform formulei generale R = V - C daca V > C => profit daca V < C => pierdere

In cadrul veniturilor financiare se cuprind urmatoarele: veniturile incasate sub forma de dividente, ca urmare a participarii societatii prin actiuni detinute, titluri de participare la capitalul social al altor societati. - Venituri din dobanzi incasate pentru disponibilitatile pastrate in conturi curente sau de depozit sau pentru imprumuturi acordate tertilor - Venituri din diferenta de curs valutar aferente creantelor incasate sau datoriilor platite - Venituri din sconturi acordate de furnizori Alte venituri financiare: In cadrul cheltuielilor financiare se cuprind cheltuielile cu dobanzile aferente creditelor bancare pe termen lung, mediu sau scurt primite sau aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni.

34 - Cheltuielile determinate de vanzarea actiunilor cumparate in scop speculativ la un pret de vanzare inferior pretului de cumparare - Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente incasarii creantelor in devize sau platii datoriilor in devize - Cheltuieli privind sconturile acordate clientilor Rezultatul financiar al activitatii reprezinta diferenta dintre veniturile financiare inregistrate in cursul exercitiului financiar si cheltuielile financiare.Rezultatul curent al exercitiului financiar se obtine prin insumarea rezultatului din exploatare si a rezultatului financiar. Caracterul curent al activitatilor generatoare de cheltuieli si venituri este determinat de natura repetitiva a activitatilor cuprinse in aceasta categorie.In cadrul veniturilor exceptionale se disting 2 subcategorii: 1. venituri exceptionale din operatiuni de gestiune 2. venituri exceptionale din operatiuni de capital In cadrul veniturilor exceptionale din operatiuni de gestiune se cuprind veniturile incasate de unitate din despagubiri de la beneficiar, terti pentru nerespectarea clauzelor contractuale, penalitati incasate pentru intarzieri in derularea activitatilor contractate sau pentru incasarea cu intarziere a sumelor de la beneficiari. In cadrul veniturilor exceptionale din operatiuni de capital se includ veniturile incasate de societate ca urmare a vanzarii de ordine fixe cuprinse in patrimoniul propriu (mijloace fixe,terenuri).La randul lor, cheltuielile exceptionale se structureaza in cheltuieli generate de operatii de gestiune, cheltuieli generate de operatii de capital. In cadrul cheltuielilor generate de operatii de gestiune se includ cheltuieli cu amenzi, penalitati, despagubiri platite, cheltuieli determinate de pagube produse de calamitati naturale. In cadrul cheltuielilor produse de operatii de capital se includ cheltuielile determinate de scoaterea din functiune a imobilizarilor sau vanzarea la licitatie a acestora.Rezultatul exceptional al exercitiului reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile exceptionale si ce se adauga exercitiului curent.Rezultatul curent + rezultatul exceptional formeaza rezultatul brut al

35 exercitiului respectiv profitul brut inainte de impozitare.Acesta,diminuat cu impozitul pe profit formeaza rezultatul exercitiului sau rezultatul net al exercitiului.Aceasta structurare pe trepte de activitate se realizeaza si in scopul analizei rezultatului financiar. R = (Af - Df) - (Ai - Di) unde: Af = valoarea activului la finele exercitiului financiar Df = datorii din bilantul de la inchiderea exercitiului financiar Ai = activul bilantier la inceputul exercitiului financiar anual Di = datorii din bilantul contabil de la inceputul exercitiului financiar C=A-D S.N. = A - D (situatia neta = activ - datorii)

36

Contul de profit i pierdereIndicatori Venituri din exploatare Cheltuieli pentru exploatare Rezultatul din exploatare Exerciiul financiar ncheiat Precedent

A

-Profit -Pierdere Venituri financiare Cheltuieli financiare B Rezultatul financiar - Profit - Pierdere Rezultatul curent al exerciiului C - Profit - Pierdere Venituri excepionale Cheltuieli excepionale Rezultatul excepional al exerciiului D - Profit - Pierdere E Impozit pe profit Rezultatul exerciiului F - Profit - Pierdere

37 CAPITOLUL.5.

38 CAPITOLUL 6. SISTEMUL DE CONTURI. PLANUL DE CONTURI GENERAL n contabilitatea din Romnia, planul de conturi general nsoit de instruciunile de aplicare de constituie piesa de baz a reglementrii printr-un contabilitii.Planul conturi general reprezint codificarea

nomenclator a sistemului de conturi utilizat n contabilitatea unitilor patrimoniale.Planul de conturi general conine 9 clase de conturi simbolizate cu o cifr , grupe de conturi simbolizate cu dou cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi sintetice de grad II, simbolizate cu patru cifre. Conturile din clasele 1-7 sunt obligatorii,iar cele din clasele 8 i 9, precum i dezvoltarea n analitic a conturilor sintetice, pot fi adoptate i completate de fiecare unitate patrimonial, n funcie de specificul activitii i necesitatile proprii.Unitile patrimoniale mari i mijlocii pot utiliza numai conturile sintetice de gradul I cu 3 cifre.Se pot identifica urmtoarele structuri ale planului general de conturi: 1)Conturile de bilan au menirea de a nregistra operaiile productoare de modificri patrimoniale i de a calcula prin soldurile lor structurile bilaniere. Operaiile relative la bilan sunt repartizate n urmtoarele 5 clase : Clasa I - Conturi de capitaluri Clasa 2 - Conturi de imobilizri Clasa 3 - Conturi de stocuri i producie n curs de executie Clasa 4 - Conturi de teri Clasa 5 - Conturi de trezorerie 2)Conturile externe de gestiune au menirea de a nregistra operaiile generatoare de cheltuieli i venituri, justificd astfel originea rezultatului.Aceste operaii sunt repartizate n 2 clase: Clasa 6 - Conturi de cheltuieli Clasa 7 - Conturi de venituri 3)Conturile speciale :reprezentate deClasa 8 - Conturi speciale sunt create pentru a nregistra drepturi i obligaii (angajamente acordate i angajamente primite) susceptibile s modifice mrimea sau consistenta patrimoniului ntreprinderii, precum i alte valori extrapatrimoniale (n cea mai mare parte

39 vechile conturi de ordine i evidena) i prelucrarea soldurilor conturilor la deschiderea i nchiderea exerciiului (Bilan de deschidere i Bilan de nchidere). 4)Operaiile relative la contabilitatea intern de gestiune sunt nregistrate prin intermediul conturilor din Clasa 9 -Conturi de gestiune. n simbolizarea conturilor poziia cifrei, ncepnd cu a dou cifr din structura simbolului afectat unui cont, are o valoare indicativ pentru analiza operatiei nregistrate. Astfel n cadrul conturilor cu 2 cifre (grupe) conturile cu terminaia de la 1 la 8 permit clasificarea operaiilor dup criterii generale.: -n structura conturilor bilaniere : clasificarea n funcie de natura economic sau destinaia bunurilor ntreprinderii (imobilizri,stocuri etc.)sau de natura juridica a elementului de pasiv (capital i rezerve, fonduri, rezultatul exerciiului) -n structura conturilor externe de gestiune : clasificarea n funcie de natura cheltuielilor i a veniturilor care contribuie la formarea rezultatului exerciiului. Face excepie de la aceasta regul grupa 28 "Amortizri privind imobilizrile" care funcioneaz ca un cont cu 2 cifre cu terminatia 9. Exista o corelaie ntre anumite conturi de cheltuieli i venituri.De exemplu : 60 - 65 reprezint grupele cheltuielilor activitii de exploatare iar 70 - 75 reprezint grupele veniturilor activitii de exploatare 65"Alte cheltuieli de exploatare" 75"Alte venituri de exploatare" 66"Cheltuieli financiare" 76"Venituri financiare" 67"Cheltuieli excepionale" 77"Venituri excepionale" 68"Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele" 78"Venituri din provizioane"

40 n cadrul conturilor cu 3 sau 4 cifre, terminaiile de la 0 la 8 nregistreaz detaliile privind operaiile care, n mod normal, sunt acoperite prin contul de nivel imediat superior. Semnificaia cifrei 9: -n cazul conturilor de bilan cu 2 cifre (grupe),9 indic provizioanele pentru deprecierea corespunztoare activelor fiecarei clase (29 , 39 , 49 , 59). -n cazul conturilor cu 3 cifre, att pentru conturile de bilan ct i pentru cele externe de gestiune, terminaia 9 permite s se identifice operaiile de sens contrar celor care n mod normal sunt acoperite prin contul de nivel superior (n fapt, grupa de conturi) sau prin conturile de acelasi nivel cu terminaiile de la 1 la 8. De exemplu: Contul 169"Prime privind rambursarea obligaiunilor"este un cont de activ, n timp ce contul (grupa) 16 "mprumuturi i datorii asimilate" ca i conturile 161 - 168(`161-mprumuturi din emisiunea de obligaiuni,162-Credite bancare pe termen lung i mediu,166-Datorii legate de participaii,167-Alte mprumuturi i datorii asimilate,168-Dobnzi aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate) sunt conturi de pasiv.Contul 419"Clieni - creditori"este cont de pasiv, n timp ce contul (grupa) 41"Clieni i conturi asimilate"ca i conturile 411 - 418 (411-Clieni,413-Efecte de primit,416-Clieni inceri,418Clieni-facturi de ntocmit )sunt conturi de activ.Contul 409"Furnizori debitori"este un cont de activ n timp ce conturile 401 - 408 (401-Furnizori,403Efecte de pltit,404-Furnizori de imobilizri,405-Efecte de pltit pentru imobilizri,408-Furnizori-facturi nesosite) sunt conturi de pasiv. n simbolizarea grupelor de conturi din clasele 2-5 ,grupele 29,39,49 i 59 indic conturile de provizioane pentru deprecieri. n cazul clasei de conturi 3 conturile sintetice cu terminaia 8 reprezint conturile de diferen de pre la elementele respective.Exemplu :contul 348 Diferene de pre la produsele finite. n cazul conturilor de teri ,conturile cu terminaia 8 indic conturile de creane ce se evideniaz n contabilitate fr a se primi documentele respective .Exemplu: evidenierea livrrilor de bunuri ctre beneficiari fr a fi

41 nsoite de factur se face prin intermediul contului 418 Clieni-facturi de ntocmit . Clasa 1:Conturile de Capitaluri Capitalurile unei societi sunt evideniate n sistemul de conturi societi att cele proprii ct i cele mprumutate pe o perioad de timp mai mare de un an .Structural capitalurile proprii includ :capitalul social sau individual al societi , primele legate de capital ,rezervele ,beneficiile nerepartizate ale exerciiului curent sau din exerciiile anterioare. Capitalurile proprii i cele mprumutate (mprumuturile din emisiunea de obligaiuni i mprumuturile bancare pe termen lung i mediu) formeaz capitalurile permanente ale unitii.Grupele de conturi ale clasei 1 sunt: Grupa 11 ''Fonduri '' ; 111 ''Fond de dezvoltare'' , 112 ''Fond participare la profit'', 118"Alte fonduri",119"Repartizri la fondul de de prin clasa 1. Aceast clas cuprinde conturile ce nregistreaz capitalurile unei

dezvoltare";Grupa 12 ''Rezultatul exerciiului'' ; Grupa 13 ''Subventii pentru investitii'';Grupa 14 ''Provizioane reglementate''; Grupa 15 ''Provizioane pentru riscuri i cheltuieli'';Grupa 16 ''mprumuturi i datorii asimilate''-conturile din aceasta grupa se refera la mprumuturi primite pe o perioada mai mare de un an, adic acele mprumuturi care n analiza financiar sunt integrate masei capitalurilor permanente.Remarcm prezenta a 3 tipuri distincte de conturi;Contul de mprumuturi 161;Contul de datorii privind dobnzile 168;Contul de prime privind rambursarea obligaiunilor 169. Clasa 2: Conturile de Imobilizri Structura acestei clase pune n eviden: n structura clasei 2 se pot identifica mai multe categorii de conturi : a) grupele de conturi utilizate pentru evidenierea imobilizrilor pe tipuri: necorporale (grupa 20),corporale (grupa 21),financiare (grupa 26); b) o grup de conturi destinat evidenierii investiiilor efectuate de societate sau de teri n imobilizri (grupa 23); c) o grup de conturi ce nregistreaz deprecierile ireversibile ale imobilizrilor necorporale sau corporale (grupa 28);

42 d) o grup de conturi ce evideniaz deprecieri reversibile ale activelor fixe prin provizioane (29). Similar altor posturi bilaniere imobilizrile trebuie s fac obiectul unui inventar detaliat la sfritul exerciiului. Imobilizrile amortizabile rmn nscrise n bilanul contabil chiar i n situaia n care sunt integral amortizate,cu condiia ca din punct de vedere gestionar s continue s existe n ntreprindere. Clasa 3: Conturile de Stocuri i Producie n curs de execuie Clasa 3 cuprinde conturile de evideniere a elementelor de natura stocurilor i a produciei n curs de execuie.Conturile din aceast clas nregistreaz elementele cum sunt materiile prime, materialele auxiliare , obiectele de inventar , mrfurile , produsele finite. n structura clasei sunt prevzute conturi separate pentru evidenierea stocurilor la nivelul preului de nregistrare respectiv preului de cumprare (de vnzare) i separat pentru nregistrarea diferenelor de pre aferente. Probleme: -Problema ncadrrii aici a obiectelor de inventar. -n cazul stocurilor din aprovizionare, cheltuiala este recunoscuta n momentul consumarii sau vinzarii stocului i nu n momentul cumprarii-cum ar fi normal pentru o contabilitate de angajamente (declarat n Romnia conform principiului independenei exerciiilor). -Neintroducerea contului de variatie a stocurilor -necesar pentru introducerea conturilor de cumprri. -Evaluarea stocurilor :-cost de achizitie,-cost de producie. -nu participa la formarea costului de achizitie cheltuielile financiare relative la finanarea stocajului i nici sconturi financiare. Cost de achizitie = Pre de achiziie + Taxe nerecuperabile (taxe vamale) +Cheltuieli accesorii - Reduceri comerciale. Grupe de conturi ale clasei: 30 ''Stocuri de materii prime i materiale" 32 "Obiecte de inventar "

43 33 "Producia n curs de execuie " 34 "Produse" 35 "Stocuri aflate la teri" 36 "Animale" 37 "Mrfuri" 38 "Ambalaje" 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor i produciei n curs de execuie". Clasa 4 :Conturile de Teri Conturile de teri din clasa 4 nregistreaz o varietate de creane sau datorii rezultate din activitatea unei societi.Astfel conturile din aceast clas nregistreaz datoriile de natur comercial ,salarial, social, fiscal, alte datorii ale societii comerciale.De asemenea conturile de creane nregistreaz n principal creanele rezultate din legturile economice ale unitii cu alte societi.Aceast clas are un bogat coninut economic i o puternic natur juridic i o structur eterogen.Grupe de conturi ale clasei: 40 "Furnizori i conturi asimilate" 41 "Clieni i conturi asimilate" 42 "Personal i conturi asimilate" 43 "Asigurri sociale,protecie social i conturi asimilate" 44 "Bugetul statului ,fonduri speciale i conturi asimilate" 45 "Grup i asociai" 46 "Debitori i creditori diveri" 47 "Conturi de regularizare i asimilate" 48 "Decontri n cadrul unitii" 49 "Provizioane pentru deprecierea creanelor" Clasa 5 :Conturile de Trezorerie Trezoreria reprezint diferena ntre activele i datoriile a cror lichiditate, respectiv exigibilitate sunt imediate. Acceptiunea clasic de trezorerie acoper diferena ntre disponibilitile i datoriile imediat exigibile fa de bnci sub form de credite pe termen scurt pentru acoperirea

44 necesarului de trezorerie rezultat fie din exploatarea curent, fie din alte operaii de de exploatare ale ntreprinderii . Studii de dat mai recenta extind aria operationala a trezoreriei incluzndu-se alturi de disponibiliti i titlurile de plasament iar alturi de pasivele clasice imediat exigibile i efectele scontate neajunse la scaden i creanele cesionate. Grupele de conturi ale clasei 5 sunt: Grupa50 "Titluri de plasament" Grupa51 "Conturile la bnci" Grupa53 "Casa" Grupa54 "Acreditive" Grupa58 "Viramente interne" Grupa59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" Plecind de la structura planului de conturi trezoreria (T)se determina pe baza urmtorului algoritm: T=[(SD50-SC509) +SD511+SD512+SD5187+SD53+SD54]-[ SC512+SC5186+SC519+SC590] unde:SD=Sold debitor;SC=Sold creditor Clasa 6:Conturile de Cheltuieli;Clasa 7:Conturile de Venituri Tratarea comuna a conturilor de cheltuieli i venituri este explicata de simetria de structura, de coninut i funcionala a acestor conturi.Atit conturile de cheltuieli ct i cele de venituri nregistreaz elementele respective n momentul angajarii lor fr a ine cont de data plii sau ncasrii acestora (contabilitate de angajamente), cu excepia achiziiilor materiale. Cheltuielile i veniturile societii sunt nregistrate de conturile claselor 6 i 7 potrivit regulilor unei contabiliti de angajamente.Aceasta nseamn c att cheltuielile ct i veniturile se nregistreaz n contabilitate n momentul n care se consemneaz ntr-un document angajarea lor.De exemplu :nregistrarea veniturilor n momentul emiterii facturii. n cazul cheltuielilor ,n cazul cheltuielilor , n momentul de fat se practic doar parial o contabilitate de angajamente, o serie de cheltuieli nregistrndu-se n momentul consumului .

45 Principiul independenei exerciiilor impune luarea n consideraie (nregistrarea n conturi) a riscurilor i pierderilor care i au originea n exerciiul recent ncheiat sau n exerciiile anterioare. Principiul prudenei solicit nregistrarea cheltuielilor cu amortizrile i provizioanele chiar n cazul absentei sau insuficienei profitului(ceea ce nu duce la deducerea fiscal). Principiul necompensrii interzice orice compensare ntre cheltuieli i venituri. Cheltuielile corespund plilor sau altor cauze care genereaza diminuarea activului fr ca n contrapartid s se realizeze o cretere a patrimoniului.Cu alte cuvinte n categoriile de cheltuieli nu sunt cuprinse ca n vechea accepiune numai consumurile ci i alte elemente care greveaz asupra rezultatului. Grupele de conturi din clasa 6 sunt: Grupa 60 "Cheltuieli cu materii prime,materiale i mrfuri" Grupa 61 "Cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate de teri" Grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate de teri" Grupa 63 "Cheltuieli cu impozitele,taxele i vrsmintele asimilate" Grupa 64 "Cheltuieli cu personalul" Grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" Grupa 66 "Cheltuieli financiare" Grupa 67 "Cheltuieli excepionale" Grupa 68 "Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele" Grupa 69 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" Grupele de conturi din clasa 7 sunt: Grupa 70 "Venituri din vnzri de produse,mrfuri,servicii prestate i alte activiti" Grupa 71 "Venituri din producia stocat" Grupa 72 "Venituri din producia de imobilizri'' Grupa 74 ''Venituri din subventii exploatare'' Grupa 75 ''Alte venituri din exploatare'' Grupa 76 ''Venituri financiare''

46 Grupa 77 ''Venituri excepionale'' Potrivit structurii planului de conturi este prezentat n figura nr.3 modelul de nregistrare a cheltuielilor i veniturilor prin intermediul conturilor planului general. Contabilitatea Angajamentelor Nepatrimoniale Drepturile i obligaiile precum i unele bunuri care nu pot fi integrate n activul i pasivul unitii patrimoniale, se nregistreaz n conturile n afara bilanului. Clasa - 8 - "Conturi speciale" Grupa - 80 - "Conturi n afara bilanului" Contul -801- "Angajamente acordate" ine evidena angajamentelor acordate de ctre unitate ( giruri, cauiuni, garanii ) reflectnd creana eventual a unitii asupra terilor, n caz de neplat. Contul -802- "Angajamente primite" ine evidena angajamentelor primite de ctre unitate ( giruri, cautiuni, garantii )reflectand creanta eventuala a tertilor asupra unitii. Contul -8031- "Mijloace fixe luate cu chirie" ine evidena mijloacelor fixe luate cu chirie la teri, pe baza de contract. Contul -8032- "Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare" ine evidena valorilor materiale aparinnd tertilor primite spre prelucrare, finisare sau reparare, pe baza de contract. Contul -8033- "Valori materiale primite n pastrare sau custodie" ine evidena bunurilor primite temporar spre pastrare sau n custodie. Contul -8034- "Debitori scosi din activ, urmariti n continuare " ine evidena debitorilor care au fost scosi din activul unitii ca insolvabili sau disparuti i care, conform legii, trebuie urmariti n continuare pn la reactivarea termenului de prescripie. Contul -8035- "Debitori din amenzi i penalitati" nregistreaz sumele calculate drept amenzi i penalitati pretins tertilor pentru nerespectarea unor clauze contractuale.

47 Contul -8036- "Redevente, locatii de gestiune, chirii,i alte datorii asimilate" ine evidena redeventelor,locatiilor de gestiune, chiriilor i altor datorii asimilate, datorate de ctre unitate pentru bunurile luate n concesiune, locatii sau chirie. Contul -8037- "Efecte scontate neajunse la scaden" efectelor scontate depuse la banca, dar neajunse la scadenta. Grupa - 89 - "Bilan" Contul -891- "Bilan de deschidere" asigur deschiderea conturilor la nceputul fiecrui exerciiu. n debit se nregistreaz soldurile conturilor de pasiv iar n credit se nregistreaz soldurile conturilor de activ. Contul -892- "Bilan de nchidere" asigur nchiderea tuturor conturilor la finele fiecrui exerciiu. n debit se nregistreaz soldurile conturilor de activ, iar n credit se nregistreaz soldurile conturilor de pasiv. ine evidena

48 Debit

Modelul de nregistrare a cheltuielilor i veniturilor :Grupa 47 Conturi de regularizare

Credit

cota de cheltuieli ce se refer refer la exerciiul viitor

cota de venituri ce se la exerciiul viitor

Clasa 4 Debit Conturi de Datorii Conturi de Cheltuieli Credit

Credit

Clasa 6 Debit

CHELTUIELI

ANGAJAMENTE

(fluxurile de trezorerie (plile)sunt posterioareangajamentelor) PLI Clasa 5 Debit Conturi de Trezorerie Conturi de Venituri Credit NCASRI Credit Clasa 7 Debit NCASRI

PLI (Cheltuielile genereaz direct ANGAJAMENTE o plat)

trezorerie sunt (Veniturile genereaz direct o ncasare)

(fluxurile

de

ncasrile ulterioare) Clasa 4 Debit

Debit 121 PROFIT I PIERDERE Credit de Creane Credit VIRARE VIRARE VENITURI

Conturi

VENITURI CHELTUIELI

49 Planul de Conturi General are urmtoarea structur: CLASA 1 - CONTURI DE CAPITAL GRUPA 10 - CAPITAL I REZERVE 101 - Capital social 1011 - Capital subscris nevrsat 1012 - Capital subscris vrsat 1015 - Patrimoniul regiei 101501-Patrimoniul propriu 101502-Patrimoniul public 104 - Prime legate de capital 1041 - Prime de emisiune sau de aport 1042 - Prime de fuziune 105 - Diferene din reevaluare (*1) 106 - Rezerve 1061 - Rezerve legale 1063 - Rezerve statutare 1068 - Alte rezerve 107 - Rezultatul reportat 108 - Contul ntreprinzatorului individual GRUPA 11 - FONDURI (*1) 111 - Fondul de dezvoltare 112 - Fondul de participare la profit 1121-Fond social *** 118 - Alte fonduri 11809-Alte fonduri rezultate din reevaluarea imobilizrilor corporale necuprinse n capitalul social conform Hotrrii Guvernului nr.500/1994 119 - Repartizri la fondul de dezvoltare

50 GRUPA 12 - REZULTATUL EXERCIIULUI 121 - Profit i pierdere 129 - Repartizarea profitului GRUPA 13 - SUBVENTII PENTRU INVESITII 131 - Subventii pentru investiii GRUPA 14 - PROVIZIOANE REGLEMENTATE (*2) 141 - Provizioane reglementate GRUPA 15 - PROVIZIOANE PENTRU RISCURI I CHELTUIELI 151 - Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1511 - Provizioane pentru litigii 1512 - Provizioane pentru garantii acordate clienilor 1513 - Provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciii 1514 - Provizioane pentru pierderi din schimb valutar 1518 - Alte provizioane pentru riscuri i cheltuieli GRUPA 16 - MPRUMUTURI I DATORII ASIMILATE 161 - mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 162 - Credite bancare pe termen lung i mediu 1621 - Credite bancare pe termen lung i mediu 1622 - Credite bancare pe termen lung i mediu nerambursate la termen 1623 - Credite externe guvernamentale 1624 - Credite externe garantate de stat 1625 - Credite externe garantate de bnci 1626 - Credite de la trezoreria statului

51 1627 - Credite interne garantate de stat 166 - Datorii legate de participaii 167 - Alte mprumuturi i datorii asimilate 168 - Dobanzi aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate 1681- Dobanzi aferente mprumuturilor din emisiunea de obligaiuni 1682 - Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung i mediu 1686 - Dobanzi aferente datoriilor legate de participaii 1687-Dobanzi aferente altor mprumuturi i datorii asimilate 169 - Prime privind rambursarea obligaiunilor CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZRI GRUPA 20 - IMOBILIZRI NECORPORALE 201 - Cheltuieli de constituire 203 - Cheltuieli de cercetare i dezvoltare 205 - Concesiuni , brevete i alte drepturi i valori similare 207 - Fond comercial 208 - Alte imobilizri necorporale GRUPA 21 - IMOBILIZRI CORPORALE 211 - Terenuri 2111 - Terenuri 2110 -Diferene din reevaluarea terenurilor conform Hotrrii Guvernului nr.500/1994 2112 -Amenajri de terenuri 212 - Mijloace fixe 2120 - Diferene din reevaluarea mijloacelor fixe Guvernului nr.500/1994 2121 -Cldiri 2122 -Construcii speciale conform Hotararii

52 2123 -Masini , utilaje i instalaii de lucru 2124 -Aparate i instalaii de msurare , control i reglare 2125 -Mijloace de transport 2126 -Animale i plantaii 2127-Unelte,dispozitive,instrumente,mobilier i aparatur birotic 2128-Active corporale mobile neregsite n capitolele anterioare GRUPA 23 - IMOBILIZRI IN CURS 230 - Imobilizri necorporale n curs 231 - Imobilizri corporale n curs GRUPA 26 - IMOBILIZRI FINANCIARE 261 - Titluri de participare 2610 - Diferene din reevaluarea imobilizrilor corporale aferente titlurilor de participare conform Hotrrii Guvernului nr.500/1994 262 - Titluri imobilizate ale activitii de portofoliu 263 - Alte titluri imobilizate 267 - Creane imobilizate 2671 - Creane legate de participaii 2672 - mprumuturi acordate pe termen lung 2673 - mprumuturi acordate din fondul de redresare financiar **** 2677 - Alte creane imobilizate 2678 - Dobinzi aferente creanelor imobilizate 269 - Vrsminte de efectuat pentru imobilizri financiare GRUPA 28 - AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE 280 - Amortizari privind imobilizrile necorporale 2801 - Amortizarea cheltuielilor de constituire 2803 - Amortizarea cheltuielilor de cercetare i dezvoltare

53 2805 - Amortizarea concesiunilor , brevetelor i altor drepturi i valori similare 2807 - Amortizarea fondului comercial 2808 - Amortizarea altor imobilizri necorporale 281 - Amortizari privind imobilizrile corporale 2810 - Amortizarea terenurilor 2811 - Amortizarea cldirilor 2812 - Amortizarea construciilor speciale 2813 - Amortizarea masinilor , utilajelor i instalaiilor de lucru 2814 - Amortizarea aparatelor i instalatiilor de msur , control i reglare 2815 - Amortizarea mijloacelor de transport 2816 - Amortizarea animalelor i plantatiilor 2817 - Amortizarea uneltelor,dispozitivelor,mobilierului i aparaturii birotice 2818 - Amortizarea activelor corporale mobile neregsite n capitolele anterioare GRUPA 29 - PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA IMOBILIZARILOR 290 - Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor necorporale 291 - Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor corporale 293 - Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor n curs 296 - Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor financiare CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI I PRODUCTIE N CURS DE EXECUIE GRUPA 30 - STOCURI DE MATERII I MATERIALE 300 - Materii prime 301 - Materiale consumabile 3011 - Materiale auxiliare 3012 - Combustibili 3013 - Materiale pentru ambalat 3014 - Piese de schimb 3015 - Seminte i materiale de plantat

54 3016 - Furaje 3018 - Alte materiale consumabile 308 - Diferene de pre la materii prime i materiale GRUPA 32-OBIECTE DE INVENTAR 321 - Obiecte de inventar 322 - Uzura obiectelor de inventar 323 - Baracamente i amenajri provizorii 328 - Diferene de pre la obiecte de inventar GRUPA 33 - PRODUCTIA IN CURS DE EXECUIE 331 - Produse n curs de execuie 332 - Lucrri i servicii n curs de execuie GRUPA 34 - PRODUSE 341 - Semifabricate 345 - Produse finite 346 - Produse reziduale 348 - Diferene de pre la produse GRUPA 35 - STOCURI AFLATE LA TERTI 351 - Materii i materiale aflate la terti 352 - Obiecte de inventar aflate la terti 354 - Produse aflate la terti 356 - Animale aflate la terti 357 - Marfuri n custodie sau consignatie la terti 358 - Ambalaje aflate la terti GRUPA 36 - ANIMALE

55 361 - Animale i psri 361 - Diferene de pre la animale i psri GRUPA 37 - MRFURI 371 - Mrfuri 378 - Diferene de pre la mrfuri GRUPA 38 - AMBALAJE 381 - Ambalaje 388 - Diferene de pre la ambalaje

GRUPA 39 - PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 390 - Provizioane pentru deprecierea materiilor prime 391 - Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile 392 - Provizioane pentru deprecierea obiectelor de inventar 393 - Provizioane pentru deprecierea produciei n curs de executie 394 - Provizioane pentru deprecierea produselor 395 - Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti 396 - Provizioane pentru deprecierea animalelor 397 - Provizioane pentru deprecierea mrfurilor 398 - Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 - CONTURI DE TERTI GRUPA 40 - FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE 401 - Furnizori 403 - Efecte de platit 404 - Furnizori de imobilizri

56 405 - Efecte de platit pentru imobilizri 408 - Furnizori - facturi nesosite 409 - Furnizori - debitori GRUPA 41 - CLIENI SI CONTURI ASIMILATE 411 - Clieni 4111 -mprumuturi acordate membrilor asociaiei *** 413 - Efecte de primit 416 - Clieni incerti 418 - Clieni - facturi de ntocmit 419 - Clieni - creditori 4191 - Clieni - creditori din operaiuni de mandat *** GRUPA 42 - PERSONAL I CONTURI ASIMILATE 421 - Personal - remuneraii datorate 423 - Personal - ajutoare materiale datorate 424 - Participarea personalului la profit 425 - Avansuri acordate personalului 426 - Drepturi de personal neridicate 427 - Retineri din remuneratii datorate terilor 428 - Alte datorii i creane n legatura cu personalul 4281 - Alte datorii n legtur cu personalul 4282 - Alte creane n legtur cu personalul

GRUPA 43 - ASIGURRI SOCIALE , PROTECIA SOCIAL I CONTURI ASIMILATE 431 - Asigurri sociale 4311 - Contribuia unitii la asigurrile sociale

57 4312 - Contribuia personalului pentru pensia suplimentar 437 - Ajutor de somaj 4371 - Contribuia unitii la fondul de omaj 4372 - Contribuia personalului la fondul de omaj 438 - Alte datorii i creane sociale 4381 - Alte datorii sociale 4382 - Alte creane GRUPA 44 - BUGETUL STATULUI , FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE 441 - Impozitul pe profit 442 - Taxa pe valoarea adaugata 4423 - TVA de plata 4424 - TVA de recuperat 4426 - TVA deductibila 4427 - TVA colectata 4428 - TVA neexigibila 444 - Impozitul pe salarii 445 - Subventii 446 - Alte impozite , taxe i vrsminte asimilate 447 - Fonduri speciale - taxe i vrsminte asimilate 448 - Alte datorii i creane cu bugetul statului 4481 - Alte datorii fa de bugetul statului 4482 - Alte creane privind bugetul statului 4483 - Datorii fa de stat (*3) 4484 - Creane n legatura cu statul (*3) 4485 - Alocaii din fondul de redresare financiar GRUPA 45 - GRUP SI ASOCIATI 451 - Decontari n cadrul grupului 4511 - Decontari n cadrul grupului 4518 - Dobanzi aferente decontrilor n cadrul grupului

58 455 - Asociati - conturi curente 4551 - Asociati - conturi curente 4558 - Dobanzi - conturi asociai 456 - Decontari cu asociaii privind capitalul 457 - Dividende de plat 458 - Decontari din operatii n participaie 4581 - Decontari din operatii n participaie - activ 4582 - Decontari din operatii n participaie - pasiv GRUPA 46 - DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI 461 - Debitori diversi 462 - Creditori diversi 463 - Sume alocate societilor comerciale din fondul de redresare financiar pentru indemnizaiile personalului disponibilizat GRUPA 47 - CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 471 - Cheltuieli nregistrate n avans 472 - Venituri nregistrate n avans 473 - Decontari din operatii n curs de clarificare 476 - Diferene de conversie - activ 477 - Diferene de conversie - pasiv GRUPA 48 - DECONTARI IN CADRUL UNITII 481 - Decontari ntre unitate i subuniti 482 - Decontari ntre subuniti GRUPA 49 - PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANELOR 491 - Provizioane pentru deprecierea creanelor - clieni 495 - Provizioane pentru deprecierea creanelor - decontri n cadrul grupului , unitii i cu asociaii 496 - Provizioane pentru deprecierea creanelor - debitori diversi

59

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE GRUPA 50 - TITLURI DE PLASAMENT 502 - Actiuni proprii 503 - Actiuni 505 - Obligatiuni emise i rascumprate 506 - Obligatiuni 508 - Alte titluri de plasament i creane asimilate 5081 - Alte titluri de plasament 5088 - Dobanzi la obligaiuni i titluri de plasament 509 - Vrsminte de efectuat pentru titluri de plasament GRUPA 51 - CONTURI LA BANCI 511 - Valori de ncasat 5112 - Cecuri de ncasat 5113 - Efecte de ncasat 5114 - Efecte remise spre scontare 512 - Conturi curente la bnci 5121 - Conturi la bnci n lei 5124 - Conturi la bnci n devize 5125 - Sume n curs de decontare 5126 - Carnete de cecuri cu limita de sum 5129 - Disponibiliti ale clienilor *** 518 - Dobnzi 5186 - Dobnzi de pltit 5187 - Dobnzi de ncasat 519 - Credite bancare pe termen scurt 5191 - Credite bancare pe termen scurt

60 5192 - Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scaden 5193 - Credite externe guvernamentale 5194 - Credite externe garantate de stat 5195 - Credite externe garantate de bnci 5196 - Credite de la trezoreria statului 5198 - Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 5197 - Credite interne garantate de stat GRUPA 53 - CASA 531 - Casa 5311 - Casa n lei 5314 - Casa n devize 532 - Alte valori 5321 - Timbre fiscale i postale 5322 - Bilete de tratament i odihna 5323 - Tichete i bilete de calatorie 5328 - Alte valori GRUPA 54 - ACREDITIVE 541 - Acreditive 5411 - Acreditive n lei 5412 - Acreditive n valuta 542 - Avansuri de trezorerie GRUPA 58 - VIRAMENTE INTERNE 581 - Viramente interne GRUPA 59 - PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 590 - Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

61 GRUPA 60 - CHELTUIELI CU MATERII PRIME, MATERIALE SI MARFURI 600 - Cheltuieli cu materiile prime 601 - Cheltuieli cu materiale consumabile 6011 - Cheltuieli cu materiale auxiliare 6012 - Cheltuieli privind combustibilii 6013 - Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6014 - Cheltuieli privind piesele de schimb 6015 - Cheltuieli privind semintele i materialele de plantat 6016 - Cheltuieli privind furajele 6018 - Cheltuieli privind alte materiale consumabile 602 - Cheltuieli privind obiectele de inventar 603 - Cheltuieli privind baracamentele i amenajarile provizorii 604 - Cheltuieli privind materialele nestocate 605 - Cheltuieli privind energia i apa 606 - Cheltuieli cu animalele i psrile 607 - Cheltuieli privind mrfurile 608 - Cheltuieli privind ambalajele GRUPA 61 - CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERI 611 - Cheltuieli de ntreinere i reparaii 612 - Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune i chiriile 613 - Cheltuieli cu primele de asigurare 614 - Cheltuieli cu studiile i cercetarile GRUPA 62 - CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERI 621 - Cheltuieli cu colaborato