Bazele Comertului

13
Plan de afaceri pentru producerea şi comercializarea fructelor de pădure Scopul afacerii In conditiile unei cresteri exponentiale a pietei romanesti in tot ce inseamna o alimentatie sanatoasa si a reglementarilor tot mai exigente in domeniu, intreaga activitate a societatii comerciale mai sus mentionata este subordonata misiunii de producere si valorificare a fructelor de padure de o calitate impusa de standardele europene in domeniu. Principiile dupa care societatea comerciala isi doreste sa se ghideze sunt respectul si increderea, atat fata de angajatii, cat si fata de clientii nostri. Misiunea societatii comerciale are in vedere producerea si comercializarea fructelor de padure, prin perfectionarea continua a tehnologiei care sa se incadreze in normele europene, dar in acelasi timp sa ofere solutii de calitate clientilor nostri.

description

proiect bazele comertului plan de afacerii infintare unei culturi de fructe de padure

Transcript of Bazele Comertului

Page 1: Bazele Comertului

Plan de afaceri pentru producerea şi

comercializarea fructelor de pădure

Scopul afacerii

In conditiile unei cresteri exponentiale a pietei romanesti in tot ce inseamna o alimentatie sanatoasa si a reglementarilor tot mai exigente in domeniu, intreaga activitate a societatii comerciale mai sus mentionata este subordonata misiunii de producere si valorificare a fructelor de padure de o calitate impusa de standardele europene in domeniu. Principiile dupa care societatea comerciala isi doreste sa se ghideze sunt respectul si increderea, atat fata de angajatii, cat si fata de clientii nostri.

Misiunea societatii comerciale are in vedere producerea si comercializarea fructelor de padure, prin perfectionarea continua a tehnologiei care sa se incadreze in normele europene, dar in acelasi timp sa ofere solutii de calitate clientilor nostri.

Page 2: Bazele Comertului

Capitolul I. Informaţii de identificare a afacerii

Denumirea firmei: SC FREZMEU S.R.L

Societatea comerciala din punct de vedere a formei va fi “Societate cu Raspundere Limitată” – S.R.L.

Capilat social: 200 Ron.

Locatie:Jud.Brasov Loc: Prejmer.

Adresa: Str.Negoiu Nr.56.

Nr. Registrul comertului: se va aloca.

CUI: se va aloca.

Asociat unic

Persoana de contact: Frentescu Paul

Obiectivele firmei in urmatorii 3 ani:

1. Valorificarea produselor noastre catre un public de larg consum, dar si cofetarilor, patiserilor, restaurantelor, fabricilor de produse cosmetice, de sucuri si siropuri. 2.Reducerea timpului aferent unei lucrari. 3. Incheierea de parteneriate cu potentiali clienti din afara tarii noastre cu unitati de profil alimentar. 4. Cresterea numarului de clienti de la an la an prin extinderea valorificarii produselor noastre pentru clienti din afara judetului Brasov. 5.Extinderea culturii de zmeura, afine, capsuni, constructia unei fabrici de prelucrare a acestora si un depozit frigorific(din fonduri europene nerambursabile) 6.Cresterea profitului procentual cu fiecare an

Clienti potentiali:

- SC SilvaFunghi SRL – Rodna, jud. Bistiţa Năsăud – societate producătoare de sucuri, gemuri, marmelade

Page 3: Bazele Comertului

- SC SilvaFruct SA Piatra Neamţ – întreprindere producătoare de sucuri de fructe de pădure

- SC Penexport SRL – Miceşti, jud. Argeş – societate ce achiziţionează şi exportă fructele de padure .

- SC FRUCTISIMA SRL livrează marfa direct către clienţi, stabilind cu aceştia ca şi modalităţi de plată.

Andrei Enache producator de fructe, isi vinde produsele in piata Dacia Brasov

Cota de piata:Cota de piata va fi de 5% in primul an, urmand ca in urmatorii ani sa ajunga intre 10 15%.

Descrierea produselor si a serviciilor oferite

Produsele sunt o gama variata de fructe de padure : ( zmeura, capsuni, afine in primi 3 ani, dupa care se doreste si plantarea de mure si coacaze)

Plantarea de arbusti in vederea producerii fructelor de padure prin metode ecologice pentru industira alimentara si farmaceutica-cosmetica, datorita cereri mari atat la nivel national cat si pe piata Uniuni Europene.

Firma se angajeaza în crearea unor plantatii pentru furnizarea materiei prime, ingrijite ecologic destinate alimentatiei publice, produselor de cosmetică şi fabricilor de dulceturi din fructe de padure .

Fructele de padure sunt plante ecologice, întrucât prin cultivarea lor se conservă mediul înconjurător, previne eroziunea solului, se reabilitează solurile degradate iar fructele care se obţin sunt încadrate în grupa de produse ecologice. Se evită poluarea solului şi a apelor subterane cu nitriţi, nitraţi şi metale grele, deoarece fructele de padure dispun de un mecanism simbiotic prin care îşi procură singură hrana principală, adică azotul. Înfiinţarea plantaţiei de fructe de padure se realizează în regim ecologic, nefiind necesar a se utiliza insecticide, fungicide şi alte soluţii pentru tatamente poluante.

.

Page 4: Bazele Comertului

Capitolul II.Descrierea activității

Firma va avea ca principal obiect de activitate: Cultivarea arbustilor fructiferi, Cod CAEN 0125.

Descrierea pietei potentiale:

Localizarea geografica:Firma isi va incepe activitatea in Judetul Brasov, cu dorinta de extindere in judetul Iasi

Motivul pentru care se abordeaza aceasta piata: Exista o nevoie acuta a serviciilor in domeniul agricol deoarece toata piata este invadata de produse din import si la preturi exorbitante. Tendinta noastra este de a aduce pe piata produse cat mai naturale si mai ales de a dezvolta domeniul serviciilor. Adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor.

Clienti potentiali:

Persoane fizice sau juridice care sunt dornici de a colabora cu noi: Restaurante, pensiuni, cantine Patiserii, cofetarii Fabrici de produse cosmetice Fabrici de sucuri si siropuri En-gros Supermarket

Preţul produsului de fruct de capsună per kilogram va fi stabilit la 7ron/kg cel de zmeura si afine la 14Ron/kg acesta variind în funcţie de inflaţie şi condiţiile climatice sau economice.

Promovarea fructelor de padure catre principali prelucratori din domeniul farmaceutic, cosmetic si alimentar se face prin infintarea unui site de prezentare cu detalii calitative ale fructului, metodologia de crestere si recoltare

Pentru a promova produsele si a intra in contact cu eventuali clienti se urmareste:

-participarea la targuri de producatori agricoli

-expedierea materialelor informative pe cale electronica, catre firmele care folosesc ca materie prima de prelucrare fructele de padure

-reviste de specialitate etc

Page 5: Bazele Comertului

Capitolul III. Concurenta

Concurenţii:

Pe această piaţă numărul competitorilor este mic, deoarece pe plan local nu mai există nici o plantaţie de fructe de padure cu care solicitantul să intre în concurenţă, iar pe plan naţional întâlnim un număr foarte mic de suprafeţe cultivate cu acest tip de arbuşti ( principalul concurent al reprezinta Romsilva cu productii din flora spontana si care merge la export in proportie de 90%).

Avantaje: Produsul intră pe o piaţă în care există o cerere constantă pentru fructele de padure, cu avantaje faţă de restul competitorilor prin faptul că solicitantul o cultivă controlat în regim ecologic, obţinută cu costuri relativ reduse.

Analiza SWOT:

Page 6: Bazele Comertului

Capitolul IV. Organizarea firmei si managmentul aceteia

Personalul firmei: 2 angajati acestia se vor ocupa de intretinerea culturilor in primii ani cand acestea nu fac productie urmand ca din anul 3 sa mai angajam 1 paznic 1 sofer iar la recoltarea productie vom mai angaja in medie 10-15 zilieri in functie de productie.La deschiderea fabricii vom avea nevoie de 4 angajatii 2 pe linia de productie 1 pe depozitare si 1 la gestiune,promovare distributie acesta fiind ajutat de patron. Contabilitatea se va tine de catre o firma in primii anii pe viitor cand vom avea productie mare vom angaja contabil .

Etapele procesului de productie: Cum nu putem zice ca o cultura are etape ale procesului de productie le putem “numi”: Fazele de fructificare a) Infloritul si legarea fructelor

Fructele de padure infloresc la sfarsitul lunii martie si inceputul lunii aprilie, cand temperatura medie diurna este de 12 - 15°C si infloritul se desfasoara pe o perioada de 14-15 zile. Plantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce la plantele femele infloritul ate loc concomitent cu detasarea frunzelor. Infloritul simultan al florilor femele si mascule asigura cele mai mari productii de fructe.

Polenizarea se face cu ajutorul vantului si al insectelor. La sfarsitul perioadei de inflorire, florile mascule cad, iar cele femele evolueaza cu formarea zigotului, apoi al fructelor.

b) Cresterea si dezvoltarea fructelor

Perioada de crestere a fructelor este de 180 – 200 zile.

c) Maturarea fructelor

Maturarea fructelor in conditiile tarii noastre are loc la sfarsitul lunii iulie – incepitul lunii august. In jurul acestei date fructele capata culoarea specifica soiului.. De la intrarea in parg pana la

completa maturizare, in compozitia chimica a fructelor au loc transformari substantiale. Substanta uscata creste cu peste 60%, substantele grase se tripleaza, iar acidul ascorbic se mareste cu 50 – 60%. Dupa depasirea acestei faze, contunutul in vitamina C scade brusc spre 50% si cu aproximativ 75% in februarie – martie.

Etapele procesului de productie (Dulceata /Sirop)

Page 7: Bazele Comertului

Dulceaţa reprezintă produsul obţinut prin fierberea fructelor în sirop de zahăr, cu adaos de acid citric şi concentrarea produsului, ambalat în recipiente închise ermetic şi pasteurizate. Dulceaţa se prepară dintr-o singură specie de fructe şi poartă denumirea fructului din care provine.

Procesul tehnologic de fabricare a dulceţii cuprinde următoarele faze:

– Spălare – sortare – curăţare – divizare – operaţii preliminare specifice (întărirea texturii la fructele moi, înţeparea la fructele verzi, opărirea la fructele tari) – prepararea dulceţii – răcire – spălarea recipientelor – dozare – închidere – pasteurizare – condiţionarea recipientelor pline – depozitare.

Prepararea dulceţei este faza cea mai importantă din procesul tehnologic şi se poate realiza prin mai multe procedee, în funcţie de materia primă:

– difuzia fructelor în sirop de zahăr concentrat, timp de 2-8 ore care se aplică fructelor cu textura moale pentru a se evita destrămarea iar fructelor cu textura tare (fructe verzi) pentru a se evita zbârcirea; după efectuarea difuziei, produsul se concentrează;

– fierberea fructelor în apă şi concentrarea prin adaos de zahăr;

– fierberea fructelor în sirop de zahăr concentrat de aprox. 70 grade refractometrice;

– concentrarea discontinuă a produsului, care constă în fierberea fructelor cu zahăr sau în sirop de zahăr, cu 2-3 întreruperi de câte 5-10 minute, până la atingerea concentraţiei finale.

Siropurile sunt produse obţinute prin concentrarea sucurilor de fructe cu zahăr şi adaos de acid citric, ambalate în butelii de sticlă, închise cu capsule metalice.

Procesul tehnologic se desfăşoară în două etape:

1 Oţinerea sucului de fructe;

2 Prepararea siropului.

Prepararea siropului cuprinde următoarele faze tehnologice: desulfitare – fierbere – concentrare – spălarea buteliilor de sticlă – dozare – capsulare – depozitare.

Page 8: Bazele Comertului

Capitolul V. Partea FinanciarăInvestitii si costuri:

La căpşuni se plantează în jur de 40.000 plante la hectar, cu un preţ în jur de 0,50 lei, de unde rezultă 20.000 lei. Echipamentele de irigare, folia neagră, irigarea prin picurare, conectori, ţeavă, o motopompă etc. costă în jur de 11.000 lei. Cheltuielile pentru pregatirea terenului, fertilizare, plantare, întreţinere în primul an costă în jur de 7.000 – 8.000 lei. Deci ne apropiem undeva la 40.000 – 42.000 lei/ha. Capsunele intra pe productie din primul an (se pot obţine producţii în jur de 10 – 15 tone/ha),se recupereaza investitia din anul al doilea.

La zmeur se plantează în jur de 8.000 plante/ha, în funcţie de distanţa de plantare între rânduri (2,5-3 metri), iar preţul unei plante este în jur de 3,5 lei. Deci, preţul plantelor este în jur de 25.000 lei. O cheltuială importantă la cultura zmeurului va fi montarea unui sistem de susţinere care poate fi din spalieri de lemn,. Costul acestuia poate fi de 10.000 lei/ha.

Alte cheltuieli se fac cu pregătirea terenului, instalaţia de irigare, fertilizare, plantare şi întreţinerea plantaţiei în primii doi ani. Aceste cheltuieli pot să ajungă la 12.000 – 15.000 lei. “Deci ajungem la o investiţie de 45.000 – 50.000 lei. Alte cheltuieli sunt cu întreţinerea plantaţiei în primii 3 ani, în jur de 10.000 lei .La zmeur se poate realiza o producţie de 7 – 8 tone în medie pe hectar, iar producţia maximă se obţine din anul al treilea,se recupreaza investitia din al patrulea an.

La înființarea unei plantaţii de afin costul este de 60.000lei/ha unde se mai aduaga cheltuielile anuale de întreţinere: 2.500 euro .Afinul intră pe rod în regim economic începând cu anul 3 din anul 5 investiţia este amortizata o plantaţie dă la maturitate 12-14 tone/hectar

Page 9: Bazele Comertului

Costul producerii zmeurei pe un hectar dupa ce sa amortizat toata investitia

Sectiunea Nr.crt.

Specificare Zmeur

A 1 Suprafata cultivate,ha 1

2 Cheltuieli fixe,total,RON 8000

3 Cheltuieli variabile,total-RON,din care: 3725

Ingrasaminte-RON 500 kg/ha x 0.75 RON/kg=375

Taieri-RON 150 RON/ha

Pesticide-RON 700

Utilaje inchiriate-RON 550

Munca angajata sezonier 300 ore x 4 RON/ora=1200

Irigatii 550

Alte cheltuieli 200

4 Cheltuieli totale de productie-RON 11725

B 5 Productia totala marfa-tone 8

6 Pretul de vanzare-RON/kg 9

7 Venitul total RON/ha 72000

8 Costul de productie-RON/kg 1.50

C 9 Marja bruta RON/ha 12930.63

RON/kg 2.10

10 Profitul brut RON/ha 60275

RON/kg 7.5

11 Rata profitului,% 500%

Page 10: Bazele Comertului

Capitolul VI.Riscurile afacerii

Riscurile afacerii ar fii:-Daunatori (coropisnita, carabusul de Mai, rozatoare, etc) - Boli ale arbustilor (Patarea alba a frunzelor-capsune, rugina zmeurului, etc).Dar si conditiile climatice(seceta avansata, grindina, ploi torentiale etc) aceste cauze ar duce la diminuarea productie poate chiar la distrugerea acestei cauzand pierderi mari.

Din punct de vedere concurential riscurile sunt mici deoarece concurentii sunt putini cererea este dubla fata de oferta pe piata interna plus piata Uniuni Europene.