Harap Alb-tema si viziunea despre lume-Basmul cult este o specie a genului epic, avand o intindere relativ ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori etice, cu o actiune centrata pe conflictul dintre principiul binelui si al raului, conflict care se solutioneaza prin triumful fortelor binelui.Pentru G. Calinescu, aceasta specie epica reprezinta o reflectare a vietii in moduri fabuloase.Alaturi de categoriea estetica a fabolusului, aceasta specie narativa presupune existenta unor clisee compozitionale:situatia initiala,perturbarea acesteia,lupta pentru restabilirea echilibrului,victoria si rasplatirea eroului.Tiparul narativ contine formule specifice:initiala, mediana, finala, numere simbolice, obiecte cu insusiri supranaturale, substante vitale(apa vie,smicelele de mar) sau letale(apa moarta).Ca si in basmele populare, personajele apartinandbasmului cult analizat indeplinesc in raport cu eroul o serie de functii:antagonisti, adjuvantiii si donatorii.Fiind un basm cult, apartinand unui autor consacrat, aceasta creatie literara reflecta imaginea scriitorului despre existen.Reperele temporale si spaiale sunt vagi, nedifinite "Amu cica era odata intr-o tara un craiu care avea trei fecori".Atat formula initiala, cat si cea finala sunt conventii care marcheaza intrarea si iesirea din fabulos:"Si-a tinut veselia ani intregi si acum mai tine inca...".O particularitate a basmului cult este faptul ca naratorul pune venimentele pe seama spuselor altcuiva: cica... iar finalul cuprinde o reflectie trista asupra realitatii socale: Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca, iara cine nu, se uita si rabda.Tema basmului o reprezinta initierea eroului si a triumfului adevarului, dreptatii si iubirii.Fiind o creatie epica, actiunea se desfasoara potrivit momentelor canonice: in expozitiune se observa fuziunea dintre real si fabulos:Fiul de imparat trebuie sa ajunga la celalat capat al lumii pentru a solutiona un prejudiciu.Lipsa mostenitorilor Imparatului-Verde, fapt ce constituie intriga.Desfasurarea actiunii include aparitia ajutoarelor si depasirea cu bine a probelor:se observa prezenta formulelor mediane ce fac trecerea de la o secventa narativa la alta: "Si merg ei o zi, si merg si doua...Dumnezeu sa ne tie ...". Deznodamantul ilustreaza maturizarea eroului, recuperarea identitatii preluand mostenirea lasata de unchiul sau Verde-Imparat, dupa ce este inviat de cea care-i va fi stoei, iar Spanul este ucisIn acest basm cult, eroul are de trecut mai multe probe: viteaz, acesta nu se va teme de ursul care-l intampina la capatul podului.Mezinul trece aceasta proba cu ajutorul calului.Pentru ca dovedeste mila fata de Sfanta Duminica, deghizata in cersetoare, aceasta il va sfatui sa ia calul, armele si hainele tatalui sau.Incalcand sfatul parintesc acesta este inselat de Span, coboara in fantana, i se schimba numele si identitatea devenind Harap-Alb, sluga omului viclean.Caracterizat in mod direct de narator, fiul de imparat este numit:boboc in felul sau... Portretul moral al eroului castiga in complexitate cu ajutorul caracterizarii indirecte.Onomastica are o functie caracterizanta, ilustrand conditia duala:rob(Harap) dar si originea nobila(Alb).Probele prin care va trece la curtea Imparatului-Verde ilustreaza curaj, respect pentru cuvantul dat, putere de a rabda.El aduce la porunca Spanului, salati din Gradina Ursului, pielea cerbului cu pietre pretioase si pe fata Imparatului-Ros.Reusita lui se datoreaza ajutorului supranatural deoarece Sfanta Duminica ii da o licoare(somnoroasa) ca sa adoarma ursul, un obrazar si o sabie pentru a ucide cerbul.Drumul spre Imparatul-Ros implica trecerea unui alt pod, fapt ce simbolizeaza intrarea intr-o alta etapa a maturizarii sale.Experientele initiatice sunt dublate de cele in care isi dovedeste bunatatea,mila si pretuirea fata de fiintele vulnerabile, fapt pentru care este rasplatit, intr-un mod specific universului fabulos de catre craiasa furnicilor si a albinelor, dandu-i cate o aripa.Ajutat de grupul de petitori format din persoanje grotesti si comice:Gerila,Flamanzila,Setila,Ochila si Pasari-Lati-Lungila, eroul va depasi alte probe impuse de imparatul cu inima haina: casa de arama incinsa, ospatul homeric, alegerea macului din nisip, prinderea fetei transformata in pasare.Personaj mobil fata se transforma din farmazoana cumplita intr-o fiinta capabila de iubire: ea il demasca pe Span si il invie pe Harap Alb folosind cele trei smicele de mar dulce.Decapitarea eroului reprezinta ultima treapta a initierii, semnificand coborarea in infern sau moartea initiatica.Desi este un basm cult, autorul valorifica termenii si expresiile populare ceea ce confera oralitate stilului: vorba ceea, teleap teleap.Aceasta trasatura a stilului se realizeaza prin diferite mijloace artistice, cum ar fi expresiile: si apoi, ma rog ,dativul etic: mi ti-l insfacaIn opinia mea, Povestea lui Harap-Alb este un basm cult in care se regasesc numeroase trasaturi ale basmului popular valorificate potrivit viziunii autorului despre lume, prin umanizarea fabulosului prin umor si prin individualizarea personajelor