CSCDC

Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii Ministerul Culturii si Cultelor Kiseleff 30, cam 17, tel: 0721 282741 www.culturanet.ro email: office@culturanet.ro

RAPORT CSCDC #03/ 2005

1

CSCDC

Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii Ministerul Culturii si Cultelor

BAROMETRUL DE CONSUM CULTURAL 2005INFRASTRUCTURA DE DISTRIBUTIE, NEVOI CULTURALE SI CONSUMUL DE BUNURI/SERVICII CULTURALE

Decembrie 2005

NOTA: Materialele prezentate nu constituie punctul de vedere oficial al Ministerului Culturii si Cultelor si nici nu il angajeaza pe acesta

2

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005CSCDC

Sondaj realizat de catre CSCDC in Noiembrie 2005. Design-ul cercetarii, alegerea temelor, elaborarea chestionarului au fost realizate de CSCDC. Esantionarea, aplicarea chestionarului si elaborarea bazei de date au fost efectuate de catre CURS SA.

3

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005CSCDC

OBIECTIVELE CERCETARII: Masurarea gradului de adecvare a infrastructurii de distributie a bunurilor culturale la nevoile populatiei. Masurarea consumului si participarii culturale. Masurarea nevoilor culturale ale populatiei pe tipurile de industrii culturale, creative si de entertainment.

4

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005 CSCDC

INTREBARILE PRINCIPALE: Cum variaza consumul cultural in functie de clasa, gen, generatie, regiune, educatie? Cresc sau descresc participarea si consumul cultural in Romania? Care sint obstacolele care reduc accesul la cultura (Distributia geografica? Lipsa informatiei? Lipsa timpului? Costuri?) Cum schimba globalizarea pietei culturale consumul cultural in Romania?

5

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005 CSCDC LOGICA CERCETARII: Productie Distributie Consum Nevoi RecomandariCAPITAL CULTURAL Gusturi, preferinte, practici de consum

CONSUM CULTURAL INFRASTRUCTURA de distributie a produselor culturale: (1) PUBLICA (librarii, muzee, chioscuri etc.) (2) PRIVATA (IT, limbi straine, echipament audiovideo etc.) COMPORTAMENT: Selectarea, achizitionarea, folosirea, mentinerea, imprumutul, reparea si renuntarea la bunurile culturale SECTORUL CULTURAL: Industrii creative, industrii culturale, patrimoniu. NEVOI CULTURALE: (1) infrastructura (2) produse culturale

PRODUSE CUTURALE: Locale Nationale Globale

STRATIFICARE SOCIALA: resurse financiare

RECOMANDARI

6

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005

CSCDC

METODOLOGIA CERCETARII:Universul de esantionare: reprezentativ national pentru populatia de peste 15 ani. Volumul total al esantionului: 1636 de persoane (cu un esantion aditional pentru Bucuresti, unde s-au realizat un numar de 389 de interviuri). Esantionul total (elaborat de CURS SA) a fost probabilist, bistadial, cu stratificare in primul stadiu dupa regiunea istorica (8 regiuni), apoi dupa rezidenta (urban/rural), tipul satului in cadrul comunei si marimea localitatilor urbane (sub 30.000 locuitori, 30-100.000 locuitori 100-200.000 locuitori si peste 200.000 locuitori), cu selectie aleatoare a localitatilor (circa 100) si a punctelor de esantionare - sectii de votare (aproximativ 210). Metodologia de constructie a esantionului confera acestuia reprezentativitate pentru variabilele sociodemografice relevante scopului cercetarii. Marja de eroare: 2,9% cu o probabilitate de 0,95 pentru esantionul national si 5% cu o probabilitate de 0,95 pentru esantionul pentru Bucuresti. Interviurile au fost realizate fata-in-fata, la domiciliul subiectilor, folosind un chestionar standardizat, in perioada 1121 Noiembrie, 2005. Chestionarul final (datele au fost culese de catre CURS SA) este prezentat in anexa.

7

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005

CSCDC

Sexul respondentilor

Structura esantionului se prezinta ca in graficele alaturate. Populatia Romaniei are 51,8% femei si 48,1% barbati. Mentionam inca o data ca esantionul reprezinta populatie de peste 15 ani (stiut fiind ca sunt mai multi copii baieti decat copii fete) si ca diferenta se afla sub marja de eroare 2,9%. Structura pe virste a populatiei se prezinta dupa cum urmeaza (analog piramidei varstelor pentru populatia Romaniei).

Barbat 47%

Femeie 53%

Structura pe varste a populatiei din esantion (procente din total esantion)71 ani si peste 61-70 ani 51-60 ani 41-50 ani 31-40 ani 21-30 ani 15-20 ani 0 5 1013.8 9 10.9 15.7 14.8 17.3 18.6

15

20

8

Pensionar Casnica Militar in termen Boala / handicap Somer, alte persoane temporar fara lucru Elev / student Zilier, munca la negru, ocazionala Muncitor necalificat Muncitor calificat Maistru, sef echipa Salariat cu o munca ne-manuala, dar nu in birou Salariat fara studii superioare care lucreaza in birou Salariat cu studii superioare liberale fara functie de conducere Salariat studii superioare tehnice fara functie de conducere Sef departament cu 10 sau mai multi angajati Sef departament cu 9 sau mai putini angajati Director cu 10 sau mai multi angajati Director cu 9 sau mai putini angajati Agricultor in asociatie Agricultor cu gospodarie individuala Lucrator cont propriu fara studii superioare Specialist cu studii superioare Patron cu 10 sau mai multi angajati Patron cu 9 sau mai putini angajati NS/NR

26,5% 9,5% 0,1% 0,4% 2,3% 13,5% 1,8% 3,2% 12,8% 1,4% 3,6% 8,6% 3,9% 2,3% 0,4% 0,6% 0,4% 0,1% 0,3% 3,4% 0,9% 1,3% 0,1% 1,5% 1,1%

DISTRIBUTIA PE GRUPE DE OCUPATIE A SUBIECTILOR DIN ESANTION

9

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005 CSCDCANALIZELE ACESTOR DATE POT FI FACUTE PE URMATOARELE TEME: starea infrastructurii: accesibilitate, raspindire geografica, diferente regionale Analize SWOT utile la planurile de dezvoltare regionala Profilul consumatorilor din fiecare sector cultural: teatru, cinematograf, spectacole, opera etc. stratificare sociala, straficare culturala si capital cultural e-culture si tehnologiile noi de comunicare consumul de cultura scrisa tipologii de consumatori culturali si profilele lor analize ale comportamentului de consum cultural pe fiecare sector (teatru, film, patrimoniu) turism cultural globalizarea pietei de produse culturale si consumul cultural din Romania studii comparative de consum cultural cu alte tari atit cit ne permite chestionarului studiu preliminar despre caminele culturale REZULTATE PRELIMINARE SINT PREZENTATE IN CONTINUARE

10

INFRASTRUCTURA CULTURALA, PUBLICA SI PRIVATA ACCESIBILITATE DEZIRABILITATE DIFERENTE REGIONALE DIFERENTE RURAL-URBAN COMPORTAMENTUL SI PROFILUL CONSUMATORILOR, PE SECTOARE CULTURALE CAPITALUL CULTURAL AL POPULATIEI RESURSE PRIVATE PENTRU CULTURA PIATA INFORMALA DE PRODUSE CULTURALE CONCLUZII

11

BAROMETRU DE CONSUM CULTURAL, CSCDC, Decembrie 2005 CSCDC

INFRASTRUCTURA CULTURALAAm analizat aspecte legate de: Existenta institutiilor publice in localitatile cercetate Daca populatia simte ca are nevoie de institutii publice pentru activitati culturale Achizitiile individuale cu privire la infrastructura privata de consum cultural (bunuri de folosinta indelungata cu privire la consum cultural)

12

INFRASTRUCTURA PUBLICA PENTRU BUNURI SI SERVICII CULTURALE

Nota: Public nu se refera la autoritatile publice, ci la institutii care se adreseaza populatiei13

INFRASTRUCTURA CULTURALA PUBLICA, ACCESIBILITATEA1. Aveti sau se organizeaza in localitatea (orasul sau comuna in ansamblu) Dumneavoastra ?Chiosc de distribuire a presei Biblioteca Librarii Talcioc / Tirguri regionale, Festivaluri / Sarbatori specifice Papetarii Centre de inchiriere audio / video Benzinarii cu magazine Muzee Teatre Cinematografe Sali de expozitii / Sali de spectacole Camine culturale / case de cultura Magazine de artizanat Teatru de opera / opereta, filarmonica Discoteci / Cluburi Internet Caf-uri / sali de jocuri Centre xerox Obiective de patrimoniu (monumente, manastiri istorice, situri arheologice, cetati) Sali de sport Stadion

Nota 1: Scorul de pe harta reprezinta media procentelor din lista alaturata. Nota 2: Bucuresti reprezinta intreaga regiune de dezvoltare 8 (Bucuresti-Ilfov) Nota 3: Public nu se refera la autoritatile publice, ci la institutii care se adreseaza populatiei 14

INFRASTRUCTURA CULTURALA PUBLICA, DIFERENTE URBAN RURAL Diferente foarte mari intre infrastructura rurala si cea urbana Aveti, sau se organizeaza in localitatea dvs? (reluate institutiile din lista anterioara)

15

INFRASTRUCTURA CULTURALA PUBLICA, DEZIRABILITATEA1.a. Va este necesar /a? (reluate institutiile din lista anterioara) 1. da 2. nu 99 Nu stiu/ nu raspund REZULTATE: Unde exista infrastructura, ea este perceputa ca necesara Populatia ar dori mai multe Biblioteci Sali de sport Stadioane

16

FRECVENTAREA INSTITUTIILOR DE CULTURA/PETRECEREA TIMPULUI LIBERCit de des mergeti la? Sarbatori / evenimente locale 46,06% Spectacole muzica/ divertisment. 57,14% Muzee expozitii 61,30% Cinematograf Teatru Opera / Opereta Biserica Hipermarket-uri / Mall-uri Discoteca/Club

Niciodata

74,27%

76,46%

87,97%

6,92%

43,37%

69,10%

O data pe luna sau mai rar De cateva ori pe luna/saptamanal De cateva ori pe saptamana Aproape zilnic

47,16%

37,83%

34,91%

23,18%

21,43%

10,50%

49,64%

30,83%

14,87%

4,23%

3,06%

2,48%

1,60%

0,87%

0,58%

32,43%

17,86%

10,93%

0,80%

0,87%

0%

0,07%

0,22%

0,07%

9,26%

5,10%

3,06%

0,15%

0%

0%

0%

0%

0%

1,02%

1,82%

0,44%

NS/NR

1,60%

1,09%

1,31%

0,87%

1,02%

0,87%

0,73%

1,02%

1,60%

Total

100

100

100

100

100

100

100

100

100

17

CONSUMATORUL DE CINEMATOGRAFOPERA / OPERETA CAMINE CULTURALE SARBATORI INDUSTRII CREATIVE

Consum foarte redus: 73% din populatie nu merge deloc CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEL MAI MARE CONSUM SINT: virsta cuprinsa intre 21-30 de ani studii medii elev sau student mediul urban. Pe regiunile istorice clasamentul este: Moldova 22,6% Transilvania 21,1% Bucuresti 17,3% Muntenia 15,7% Oltenia 11%

Consum extrem de redus: 88% din populatie nu merge deloc CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEL MAI MARE CONSUM SINT: femeie virsta intre 21-30 de ani studii superioare mediul urban Pe regiuni cele mai mari procente se inregistreaza: Bucuresti 31,3% Transilvania 17,4% Moldova 16,7%

Activitatea caminelor culturale dominata de: spectacole folclorice 41,6% nunti 8,8% alte activitati culturale si adunari 8,8% Exista diferente regionale privitoare la activitatile dorite: in Transilvania sint cautate spectacolele folclorice si de teatru in Muntenia sint preferate filmele in Moldova cercurile de creatie si discotecile

Consum foarte ridicat 47% din populatia tarii Cel mai ridicat scor din toate sectoarele culturale CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEL MAI MARE CONSUM SINT: barbat varsta intre 21-30 de ani studii medii profesii manuale mediul urban CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEL MAI MIC CONSUM SINT: femeie varsta intre 61-70 de ani scoala primara statutul de pensionar mediul rural.

Produsele industriilor creative, moderne si traditionale sint destul de vindute In ultimul an, achizitiile arata in felul urmator 24,9% bijuterii 24,4% icoane 14,1% bibelouri 12,3 obiecte de artizanat 10,3% tablouri 4,7% obiecte de colectie

18

CONSUMUL DE PATRIMONIU CULTURAL, REZULTATEREZULTATE MAI DEGRABA POZITIVE: Aproximativ 30% din populatie declara ca au vizitat macar o data un muzeu sau casa memoriala in ultimul an.CATEGORIILE DE STATUS (VIRSTA, SEX, OCUPATIE ETC.) CU CEA MAI MARE FRECVENTA IN VIZITARE SINT:

Femeie (mai mult viziteaza femeile decit barbatii) Virsta intre 21-30 de ani (mai degraba cei din aceasta categorie de virsta decit altii viziteaza muzee) Studii post-universitare (mai degraba cei cu studii post universitare decit cei din alte categorii) Mediul urban (mai degraba orasenii decit satenii)

De cate ori ati vizitat muzee si / sau case memoriale in ultimele 12 luni? Deloc 1 2 3 4 5 Peste 6 ori Nu stiu / Nu raspund

% 44,61 17,49 6,41 3,21 1,60 1,24 1,68 23,76

_______________________________DIFERENTE REGIONALE:

Moldova 25,7% Transilvania 20% Bucuresti 13,8% Muntenia 13,4%.

19

CONSUMUL DE PATRIMONIU CULTURAL, REZULTATECele mai populare sint muzeele de istorie, urmate de cele de etnografie si arta Cele mai vizitate muzee din Bucuresti sint: 1. Muzeul de Stiinte Naturale Grigore Antipa, 2. Muzeul Satului, 3. Muzeul National de ArtaCe fel de muzeu ati vizitat ultima oara? Istorie Etnografie Arta Stiintele naturiii Tehnice Altul Nu am vizitat NS/NR

% 18,44 5,17 4,81 3,79 0,44 1,17 65,52 0,66

Au fost vizitate cel putin o data (in ordine descrescatoare, primele mentionate) Muzeul de Stiinte Naturale Grigore Antipa Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti Muzeul National de Arta al Romaniei Muzeul Taranului Roman Muzeul National de Istorie a Romaniei Muzeul de Istorie si Arta a municipiului Bucuresti Muzeul National de Arta Contemporana

Procent din total populatie 17,64 15,96 15,52 11,59 8,89 8,16 5,25

20

INFRASTRUCTURA PRIVATA DE BUNURI SI SERVICII CULTURALE

21

INFRASTRUCTURA CULTURAL PRIVATA, REZULTATEProcent din populatie120

100

96.57

79.96 80 74.85

62.54 60 50.95 45.12 40 29.08 20.41 20 8.53 8.60 12.61 14.36 22.96 25.00 29.74 34.33

32.58

0camere de luat vederi antena satelit instrumente muzicale pick-up dvd player videoplayer dictionare cu caracter special cd player antena simpla tv calculator (PC) enciclopedii aparate foto dictionare de limbi straine casetofon cablu tv radio televizor

22

INFRASTRUCTURA CULTURALA PRIVATA, REZULTATEConsumul de televiziune domina detasat Sint si surprize: aproape o cincime din gospodariile din Romania au in dotare DVDplayer (sau DVD-ROM la PC) POSESORUL DE DVD:35 50 45 40Merge la muzeu, 2.03 Are mai multi membri in familie, 2.55 Cunoaste germana, 2.25 Se uita la emisiuni de divertisment, 1.78 Merge la teatru, 1.09 Cunoaste limba franceza, 1.62 Prefera filmele de actiune, 6.21 Virsta: tinar spre mediu, 11.67 Asculta muzica usoara romaneasca, 1.08 Asculta muzica usoara straina, 2.74 E din mediul urban, 5.36 Venitul familiei relativ ridicat, 5.78

e tinar (12% din modelul explicativ) prefera filmele de actiune (6% din modelul explicativ) are venit ridicat (6%) merge la cinema (5.4%) e orasean se uita la talk-show-uri cu vedete asculta muzica usoara straina are mai multi membri in familie se uita la filme documentare se uita la emisiuni de divertisment

30 25 20 15 10 5 0

Se uita la documentare, 2.52

Se uita la talkshow -uri cu vedete , 2.78

23

INFRASTRUCTURA CULTURALA PRIVATA, REZULTATEIT-ul a trecut din categoria lux la categoria uzual33% din gospodariile din Romania au cel putin un membru care are acces la calculator

Este de asteptat ca sectorul e-culture sa se dezvolte in viitorul apropiat (ex. siteurile institutiilor de cultura)POSESORUL DE PC: e cu venit mai ridicat (16%) e tinar (12%) e orasean se uita la filme documentare merge la teatru asculta muzica trendy merge la discoteca se uita la emisiuni culturale stie limba engleza merge la muzeu se uita la talk-show-uri cu vedete are copii are familie 24

INFRASTRUCTURA CULTURALA PRIVATA, REZULTATE

CARACTERISTICILE POSESORULUI DE APARTURA CD

100%

Virsta: tinar spre mediu, 11.26 Merge la opera, 9.88 Se uita la filme documentare, 8.83 Merge mai des la cinema, 8.12 Viziteaza muzee, 7.48 Asculta muzica usoara straina, 6.69 Se uita la seriale/ telenovele, 6.47

e tinar (11% din modelul explicativ) merge la opera (10% din modelul explicativ) se uita la documentare (9%) merge la cinema (8%) merge la muzeu (8%) se uita la telenovele asculta muzica trendy se uita la desene animate e cu venit ridicat e casatorit nu are copii e orasean prefera filmele de actiune merge la teatru

90%

Se uita la desene animate, 5.67 Venitul familiei este ridicat, 5.51

80%

70% Are mai multi membri in gospodarie, 5.30 Prefera comediile, 3.50 Asculta muzica rock, 3.37 30% Cunoaste limba germana, 1.71

60%

50%

40%

20%

E din mediul urban, 2.95 Merge la teatru, 1.95

10%

Prefera filme de actiune, 2.17

0%

25

INFRASTRUCTURA CULTURALA PRIVATA, REZULTATE In afara de ziare, reviste si carti de scoala, cite carti sint in locuinta dvs.?1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Peste 500 5% 101-500 19%

NS/NR 5%

Nici una 12% 1-20 16%

Nici una 1-20 21-50 51-100 101-500 Peste 500 NS/NR

51-100 23%

21-50 20%

Cam 1 din 10 cetateni nu au nici o carte in casa; cam 1 din 4 au mai putin de 50 de carti

26

CAPITALUL CULTURAL AL POPULATIEI

27

CAPITAL CULTURAL, DEFINITIE SI MASURARE

Acumularea de cunoastere si cunostinte culturale care ajuta la avansarea in societatii. Unelte lingvistice si referinte care permit experienta estetica. Capacitatea de a neutraliza urgentele obisnuite si scopurile practice; aptitudini si inclinatii pentru lucruri fara functii practice. Am masurat capitalul cultural prin testarea citorva cunostinte despre scriitori, regizori, sculptori, etc, educatie, frecventarea institutiilor culturale, abonamente, cumpararea de carti, materiale video etc.

28

CAPITAL CULTURAL, REZULTATENumiti, va rog, 2 autori de literatura romani 1. _________________ 2. _________________ 99. NS/NR

PROCENT Mihai Eminescu Mihail Sadoveanu Ion Creanga Liviu Rebreanu Marin Preda Ioan Slavici 19.35% 14.48% 14.04% 6.64% 4.87% 3.58% 3.50% 3.34% 2.41% 1.69%

CLASAMENT

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

8.5% dintre subiecti nu au putut numi nici un autor roman

George Cosbuc Ion Luca Caragiale Vasile Alecsandri Tudor Arghezi

29

CAPITAL CULTURAL, REZULTATENumiti, va rog, 2 autori de literatura straini: 1. _______________ 2. _______________ 99. NS/NRAUTOR PROCENT CLASAMENT

Alexandre Dumas Honore de Balzac Jules Verne Lev Tolstoi W. Shakespeare F. Dostoievski

8,8 6,4 6,3 6,3 5,7 5,1 3,7 3,5 3,1 2,5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

37 % dintre subiecti nu au putut numi nici un autor strain

Mark Twain V. Hugo P. Coelho Sandra Brown

30

CAPITAL CULTURAL, REZULTATENumiti, va rog, 1 pictor roman:

1. _________________ 2. _________________ 99. NS/NR

PICTOR Nicolae Grigorescu Stefan Luchian Nicolae Tonitza Theodor Aman Corneliu Baba Sabin Balasa

PROCENT 37.90 7.22 6.41 4.96 1.09 0.95 0.58 0.58 0.15 0.15

CLASAMENT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

40% din populatie nu a putut numi un pictor roman

Gheorghe Pantelie Ion Andreescu Alexandru Ciucurencu Constantin Brancusi

31

CAPITAL CULTURAL, REZULTATENumiti , va rog, un regizor roman 1. _______ 99. NS/NR Unul din trei respondenti nu a putut numi un regizor roman. 50% dintre subiecti l-au numit pe Sergiu Nicolaescu. Pentru unii respondenti si Florin Piersic este regizor

REGIZOR Sergiu Nicolaescu Dan Pita Lucian Pintilie Liviu Ciulei Mircea Daneliuc Nicolae Caranfil Cristi Puiu Iura Luncasu Florin Piersic(asa cm e amintit de catre respondenti)

PROCENT 50 6.12 2.77 2.33 1.02 0.80 0.58 0.51 0.22 0.22

CLASAMENT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Silviu Purcarete

32

RESURSE PRIVATE PENTRU CONSUMUL CULTURAL

33

RESURSE FINANCIARE PENTRU CULTURA

NS/NR 29.15%

0-5 procente din bugetul familiei 34.99%

Peste 10 procente din bugetul familiei 7.51%

5-10 procente din bugetul familiei 28.35%

Cam ce procent din veniturile familiei ati cheltuit pe activitati culturale (filme, reviste, ziare, televiziune, radio, spectacole, casete) in ultima luna 1. _______? 99. NS/NR

34

RESURSE DE TIMP PENTRU CULTURA

Daca ati avea mai mult timp liber la dispozitie, ce v-ar placea sa faceti...?35 30 25 20 15 10 5 0ti t ii i a ti h ni po r r ag p ar o di e te n ei d va p ri au s ti /r e sa es cu eri cu c car at i es t ult istr m is sa m ai m ad e ti m ac sa v ta ti sa f sa s va sa e d at i pt NS NR in cul et car i r a it de au ii s co p fa ie m il i sa c ti t va i ce ea agr bil ti is te la n i s ur cu r ti r in ap cev di g ra na ole i rea ti c e g at r tis c ta c pr e spe le a ti ni ta ti u lt e u di u na p ti t ai m va im b im t a ez ed e ad sa v sa v sa v a ltc eva

un

p t im

lo d in

ao sa v

a ti cu p

a in sa v

e scri

a ucr sa l

In primul rand

In al doilea rand

Din primele 10 preferinte, 2 sint legate de activitati cultural educationale (citit si inscriere la niste cursuri)

35

PIATA INFORMALA DE PRODUSE CULTURALE SI DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALA

36

Achizitii scazute. In ultimele 12 luni: 72,6% nu si-au cumparat nici o caseta audio 73,4% nici un CD 86,3% nu au cumparat muzica pe alt suport 94% nici o caseta video, peste 90% nici un DVD 89% nici un film pe alt suport (MPEG, DivX, XVid etc.) Consum relativ ridicat: Cu toate acestea, consumul este relativ ridicat, dupa cum arata datele despre infrastructura privata si cele legate de preferintele respondentilor. Am incercat sa aflam daca exista alte mijloace de procurare a materialelor multimedia, dar orice variabila proxy am folosit este discutabila. Aproximativ 9% si-au achizitionat filme pe suporturi DVD copiate. Aproximativ 18% au achizitionat muzica de pe internet sau copii din alte surse decit cele de comert in ultimul an. Datele necesita o analiza mai elaborata, dar rezultatele pot fi utile.37

CONCLUZII

38

Predomina sectorul audio-vizual si televiziunea in furnizarea de bunuri de consum cultural.

Acolo unde sint accesibile, resursele culturale sint folosite mult de catre populatie. Daca infrastructura creste calitativ, consumul se diversifica si devine mai select. Daca infrastructura creste cantitativ, este de presupus ca si participarea creste, sporind astfel si resursele pentru operatorii culturali. In principiu, consumam ceea ce ni se ofera si nu ni se ofera ceea ce am prefera sa consumam. Consumul de cultura scrisa se profesionalizeaza, cei care citesc preferind cartile cu valoare informationala pentru profesii si ocupatii.

Cele mai preferate filme sint cele de actiune si comediile. Preferintele se diversifica in functie de educatie si de venit. Sint preferate filmele romanesti si cele americane. Trebuie constatat ca frecventa la cinematograf este relativ redusa. Consumul general de filme in Romania este diferit de audientele si top-urile din cinematografe. Accesul la calculator nu mai este o problema in mediul urban. Cu toate acestea, formatele de consum sint cele furnizate prin metode informale (mp3, DivX), si in jur de 1-2 procente au declarat ca achizitioneaza filme sau muzica legal / oficial.

39

Cea mai preferata muzica este cea populara, traditionala (nu manele). In genere, preferintele muzicale sint dependente de nivelul de educatie a respondentului.

Infrastructura culturala publica, asa cum a fost definita in chestionar, este ceruta de populatie. Cereri deosebite sint exprimate mai ales in privinta bibliotecilor.

In mediul rural exista disponibilitate pentru consum cultural variat, dar infrastructura este saraca si cantitativ si calitativ. In ce priveste preferintele in muzica, filme sau cultura scrisa, diferentele urban-rural sint relativ mici.

Exista diferente regionale semnificative legate de gusturi, preferinta, consum, nevoi si dotari.

40