CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA CERAMICII ROMANE DE UZ COMUN, DIN DOBROGEA

A. RAoULESCU

Ceramica pe care 0 vom prezenta in lucrarea de fata formeazii acea grupa de vase nUlneroase ~i variate, de stricta necesitate pentru nevoile curente ale omului. Traditia ceramica lccala, se continua ~i in epoca romana, dar r iguros modificata sub influen\a tehnicii ~i practicii me~te~ugare~ti mai perfec\ionate. Influen\a 0 va exercita puternic exem­plarele ad use din afara, ducind la perfec\ionari, gratie carora ba~tina~ii geti vor sfir~i - e adevarat, nu intotdeauna - prin a imita procedeele ·~i tehnica romana, aceasta simultan cu procesul de difuziune a valo­rilor ceramice venite din sud. Soldati, veterani, coloni~ti, emigranti de tot felul, vor fi cuprins intre ei me~teri pricepu\i in arta ceramica. Din necesitati economice zilnice se vor fi creat ateliere de 01ar1t, la care, mina de lucru curenta recrutata dintre ba~tina~i, a constitui t calea de difuzaie a tehnicii printre aborigeni. Astfel se explica de ce, in uria~a cantitate de fragrnente cera mice sau vase intregi, descoperite ocazional sau in sapaturi sistematice este extrem de anevoios sa deosebim ce este predus local roman de ceea ce este import 1, care este ceralnica ba~ti ­n~a fabricata pina la asimilarea elementului local - proces total sau nwnai partial - de catre elementul dominator ~i care este ceramica coloni~tilor ca primi ~i autentici pioneri ai romanizarii. Pfoblema, 501u­tionatii numai partial, ne infati~eaza la aceasta data, multe categorii ce­ramice prod'llSe ~i pe pamintul Dobrogei romane, dar ad use ~i din afara 2.

Inserind , intr-un tablou tipologic aceste vase de uz casnic, indi­ferent de provenienta lor, vom realiza un punct de plecare pentru cer­,cetarile ulterioare, 0 baza careia oricind i se pot adauga noi tipuri ~i

1 Histria. Monografie arheologicii, vol. It Bucure~ti 1954, p. 403 (= Istoria Romdniei. I, Bucure~ti , 1960, p. SOl). Pentru Africa, vezi J. W. Salamonshon. in BuIltin Antieke Beschawing, XLIII . 1968, p. 90 !iii urm.

2 r', Barnea in Din istoria Dobrogei, voL II, Bucure$ti , 1968, p. 488 $i urm.

332 A. RADU LESCU

modele de "ase. in a~a Iel ine~t sa aj ungem la Uil tablou mai coroplet !? i Cll incadrari cronolcgice mai inguste .

Ceramica gasita in aceasta proYincie - integr"ata mai timpuriu in ImperiuJ roman ~ i supusii celor mai yariate forme de infl uen\ii, gra\i e poziti ei sale la mare, reprezinta un ciclu evolutiy . Pentru sec. I- II I e.n . V01TI constata in fo!'mel e lor, t rasaturile traditiei elenistiee, ea apoi, in­e€'pind ell sfir~itul sec. III ~i pi:1a in sec. VII e .n . sa 2p3ra forme propriL specific2 unci cpClci de mz.ri \' icisiLldini istorice, ce- ~i YG pune am­prenta ~ i p9 produc\ia ceramicS. . 1n ea:lrul cicluJui evolutiY Yom distinge nenumarate tipuri ~i fo r me, cercra Ie eorespu~d una snu mai multe lat'..1ri de ir.t:"ebuintare practidL

1. Cllpii . Constanta ; in\'. 0,115 (pl. I, 1 - a) . Dimensiuni 9 em, diametrul gurii 8 em, diametrul eorpului 9,5 em. Cupa are fundul mai ingust ~i inelar. ell firais rO$U pe dina£ara are put2rnic? tnlsaturi din epoca elenistica . Gura ii este larga, buza traE a in afara ~i taiata ohlle. Pasta de calitate supericariL biile arsa, de culoare ro~ie-earamizie. S-a

Pl. I.

CONTRIBUTII LA CUNOA$TCREA CERAMICn DE UZ Cor.'IUN D IX" D OB ROGE A 333

descoperit intr-un mormint roman timp:J..rtu laolalta eli un opait datat in sec. I e.n. ;1

2. Cupa globulara cu doua torti (pI. 1. 2 - 2 a). Tip de evidentii traditie elenistic5, fapt dovedit nu numai in regiunea noastra, C1 si in jurul Marii Negre ' .

Mangal ia; inv. 14832. Dim2nsiuni: inaltimea 7,5 em, di ametrul mare 8 em, dialnetrul gur il D em . Gura este larga, buza ingro~ata . Fundul inelar ceva mat inalt. Cele doua tortite de aspect circular, 5e pl'ind sub buza $i pe mijloeul ccrpului. P asta de factudi superioara, are in com­pozitie particule fine de mica; arderea s-a facut pina la ro"u-car~­miziu. Suprafata corpului mai pas treaza unne de firnis ro~u-g31bui. Cupa se datenza in sec. I sau incenutul sec. II e.n. 5.

3. Crater. Constanta; inv. 12051 (pI. III 1 - 1 a) . Dimensiunile: in~Utimea 13 em, diametrul gurli 9 em, di-ametrul corpulu i 12 am. G ura Jarga are buza u~or te~i tii ~i ~antuita. Corpul propriu-zis are doua parti distincte: partea superioara cu gitul larg, aproapz cil indrie 'ii parte a inferioara, eare se large.!}te capatind 0 forma tronconic3, terminata eli un fund ingust inelar. Tortile vasului h'umos reaiizate, contribuie la aspectul zvelt al craterului . Pasta este de buna cali tate, de euloare gal­bui-caramizie, peste care in partea superioara s- a a~ternut 0 glazura subtire de culoare ro~ie, care 5e intinde pina sub pintecul Yasului, pe unele portiuni. Vasul provine dintr-un rnormint de inhumatie, in in­ventarul caruia s-au mai gasit un strigiliu ~i un apart. Se dateaza, dupa intregul complex, in sec. I e.n. G

4. Ciinita. Constanta; inv. 12301 (pI. IIi2 - 2 a). Dimensiun!: iniHtime 10,5 cm, dirunetrul gurii 8 em. diametrul corpului 12 em; are corpul globular, prevazut cu 0 gura larga, buza inaltata ~i rotunjita, W?or evazata. Tortile sint m·ai neglijent realizate ~i sint prinse sub buza vasului ~i pe corpul pl'opriu-zis. De la Beest punct corpul este decorat cu dungi paraJeJe ~i la distan\e ega Ie care se continua ppa la fundul inelar. Pasta de buna cali tate, de culoare r09ie-caramiziel,lVasit in Con­stanta, intr-un mormint de inllumatie din sec. I-II e.n. 11 datam in aceea~i perioada 7.

3 M. R. Hull_ ROrr!.1.n Cclchester, Oxford. 1958 p . 290, fig. 123, tipul 391. P eter Petru, in Razp,·a;ve, VI, Ljubljana, 1969, p. 200, fig. 2. tip 6 - notata ca ceramica din a deua jumatate a epocH neroniene. M. Bucovala. In Pontice, II. Constanta, 1969, p. 311. fig. l!) ~i 20 b eu eVidente aserr..anari; C. Iconomu, Opaite greco-romane, Constanta, 1967, p.

Ii Unele asemanari eu vasele din Tyras. d . P. Nicorescu, Tyras, in Dacia, III-TV, Bucure~ti, 1927. p. 582. Pentru Bulgaria, tot eu asemanari mai inde­partate, vezi Dimlcio Aladjov, in /zvestb, Sofia, XVIII, 1985, dar in necropolcl ce se incadrea7.a in sec. II e.n.

!j J. P. Gillam, Types of roman coarse potter:; vessels in Northc:l Britain, Nt:w('a~ztle, 1957, p . 13, fig. 103. M. Bucovah'i, op. cit., p. 303. fig. 8.

Il H. S. Robinson. The Roman Pottery. In The Athenian Agora, vol. 1, V. 1959 (Princeton'" p. 4, G. 43 - analogie mai ~ ndepartata , dar vasele au evidente­trasatll r i comune.

7 P h . Taillez, in Atti del II COllgresso Internationale di Archeologia Sott ­marine, Albengo, 1958, p. 189, 11 - desigu: d2riva din a('e!a:;;i prototip elenisti ca .si exemplarul nostru.

334

~.

\~--l . I :

. I

'\ \ .

<::- --::-1

f"

A . RADU LESCU

z

PI. 11-

5. Ciinitii en (, toariii. Constanta; inv. 1243-1245 (pI. III! 1 - 3, 1, a - 3 a). Dimensiuni: iniiltimea 11-12,5 em, diametrul gurii 6,5 - 8 em, diametrul maxim 7-10 em. Are 0 infiiti~are mai zveltii; gura mai largii prezintii 0 buzii de asemenea inaltii ~i dreaptii, uneori imperceptibil evazatii. Peretii sint subtiri, lipsiti de eaneluri, deeOl'area fiind r ealizatii , la un exemplar (pI. III 1 ~i 1 a) eu un mie ~ant, eare

\ .!

> _ _ ___ 04_ , _ I I

PI. Ill.

) L·=--,-~j I . I __ I

J . I 1- ,

\ .--l

.~ I. I

" I .,-

.2

336 A. RAoULESCU

desparte gura de corp, iar pe corp unele n1ici ~rcw'i reliefate eli ni~te creste. Pasta fara impuritati , de culoare ro~ie. Tortile sint frumos ar­.cuite ; fundul inelar foarte putin inaltat. In partea superioara a corpului se pastreazii deseori 0 glazura ro~ie. Canitele prezentate aici, de la Con­stanta 8 au corespondente ~i 1a H istria, in context databil in sec. I e.n. 9,

de!?i primul vas, dintre cele trei. de 1a Tomis, pare a fi ce\"a l11a! tifziu fata de urmatoarele doua. Tipul este larg raspindit.

6. Cilnite cu 0 toartii ~i cu cane/uri pe corp. Constanta - Cer­navoda. (pI. IVI1-5). Tipul -acesta reprezinta "'ase de uz casnic de capa­citate redusa, cu 0 vasta arie de raspindire 10 Cele mai multe din totalul intrat in studiul de fata s-au gasit in special in monnintele Tomisului 11.

'Dat fiind Inarea intrebuintare in viata casnica a acestui tip, VOln Intiln~ o Inare varietate privind compozi~ia pastei, capacitatea ~i prin u~oarele

diferen~e ale penselor. Dimensiunile, alterneaza C3. inaltime intre .8-15 em, diametrul gurii intre 6,5-10 em, diametrul corpului 8-11 crn. Au gura larga. Buza constituie un al t criteriu care le deosebe"te pe cele mai Inulte din vasele acestui tip. La unele, buza este u~or evazata, In ~,ltele taiata drept ~i insfir"it unele au buza rotunjita sau u~or te"Wi. Caneluri " de pe corp, mai proeminente sau mai . u~oare sint regulate, fundul plat sau u~or tronconic ~i inel,,!. T ortita de caracter mai intot­deauna decorativ este lipitii irnediat sub buza ~i pe pintec. Analiza ,compozitiei pastei din care sint confec~ionate aceste cani~e, vine in spri­jinul ideii referitoare la existen~a unui Inat"e nun1ar de ateliere locale de iabricat vase de acest tip. Cele mai multe din vasele de uz casnic descri se mai sus, sint fa cute dintr-o argila de calitate bt.;na, in COln ­

pozitia ei intrind nisip fin ~i midi, care prin ardere au cEipatat 0 cu­Ioare ro;; ie, ro~ie-dir<imizie, galbui-rc~cnta, cafenie, in functie de gradul de C'xidare. Nu excludem i113fl pasibilitat28 ca multe din aceste recip:ent2 'sa fie venite la Tornis din alte parti.

Vasele ceralnice din acela~i tip desC"Dperite la Callatis 12, se deo­·sebesc tocmai datorita pastei en ingrediente, dupa cum cele descoperite ]a Cernavoda 13, au pasta bogata in caoUn, fEnd de culoare alba, alba-cenu~ie .

8 cf. M. BucovaUi, op. cit., p . 312. fig. 20 a. !l P. Alexandrescu, in H'istria. r.lonografie arheologica, vol. II, Bucure$ti,

1966, p. 219, pI. 101. l\'l. XXV; H. S. Robinson, op. cit., p. 92, pi. 7 $i 42, G. 103, -ell incadrare cronologica In prima jumatate a sec. II e.n.: G. R. Edward. T he hellenistic Pottery the Shipwreck of Anti1cythera, Fhiladelphta, 1965, p. 25, fig. 26

10 Pentru Dobrogea: V. Pan·a ;"! , Trc?p:Lturile t'ierH romane la guriZe Du­'niirii, Bucure$ti. 1923, p . 145. fig. '13 I siol"i a Rom.:iniei. 1. p. 5J1. 1. Barnea, in DID II p. 488' pentru regiuni apro'")i ate. H S Rol:lin~ol1t op. rit. , P. 34, pI. 7, ·G. 1'17, 'So 119; pentru Bulgaria, Bogda":l Suit,,'.". h IZl:estia :11 okrijenia istoriceski Muzei v Tir1lovo, Varna, U)64, p. 5'3, fig. 71a s' b. I n nordu! DU":larii , D. Tudor, 'Oltenia Romana 2, Bucure:;;ti, 1958, p. 73, fig 16 etc

11 A. Radulescu, M. Davidescll , 1:1. Mat:.>·riale, V. 19j9, p. 75-1:, fig. 111-2 ~ M. Bucovala, op. cit. , p. 304, fig. 10.

I:.! Acum in muzeul din Mangalia. lJ Descoperite ocazional de ca tre M . Irir.:lia de 1a Muzeu1 de arheologie

'Con~tan\a.

, , I

I

Pl. IV.

I I

I I

I ,

I I

· "' '''':''- ~'''"RI · ,

; I ,

J

(338 A. RADULE5 CU

Tinind seama de inventarul mormintelor in care s-au descoperit precum analogiile cele mai semnifieative, datiim eani\ele eu 0 toarta ~i eaneluri pe corp in sec. II-III e.n. "'.

7. Canite globulare mai largi. Constanta. Inv. 1213; 12008; 4670; 6509; 3747; (pI. V, 1-5). Categoria aceasta, la fel ca ~i cele pl'ezentate Ja nr. 4, ell care se aseamana, este foarte ra<;pindita. Exemplarele inte­grate aici au urmatoarele dimensiuni u!?or variabile: inaltimea 8,5 em ~i 10 em; diametrul gurii 6,5 .~i 7 em; diametrul eorpulu; 9 ~i 10 em. Unele au un mie briu proeminent care desparte gura de corpul vasului - de aici aeesta largindu-se aproape bruse. La unele exemplare torti¥t lipita imediat sub buza evazata 'ii pe corp este utilizabila . Foarte multe exemplare din aeeastii eategorie sint lipsite de stabilitate, dat fiind dis­proportia dintre difunetrul m,are al vasului !?i diametrul prea mic oj fundului . Pasta este de bunii cali tate, eu un proeent seazut de nisip ~i impuritii\i, suprafa\a eorpului avind un aspect spongios. Dupii felul arderii culoarea alterneaza intre ro~u-diramiziu, portocaliu pina la bruIl inchis. Cele mai multe dintre ele provin di n Constanta ~i Ostrav"L\ da­tind u-se in sec. II- III e.n . J6.

8. Oale mici de buciitarie, fara tOTti . Constanta. lnv. 3917, 4928, 1033 (pI. VI, 1-3). S-au deseoperit ink-un mare numar ~i in mai multe puncte din Dobrogea. Dimensiunile eel or prezentate aici: inaltimea vadaza intre B; 9,5 !?i 12 em, diametrul gurU este de 7; 9 ~ i 11 em, diametrul max im al corpului este de 9; 9,5 ~i 12 cm. Majol'itatea sint executate dintr-o pasta inferioanl, dar bine arsa, capatind culori intre r09u-caramiziu pina }a cenu~iu-negricios. Caracteristidi este ~i gura larga eli buza rotunjita ~i rasfrin ta inafara. Unele au corpul lnai sferic, iar fundul rotund; altele au buza mult trasa inafara, eorpul de form a bitronconicii. Se dateazii in sec. I-III e.n . J7.

9. Cani inalte eu 0 toarta. Mangalia (pI. VII, 1- 1 a). Descopel'it& in necropola roman a din p3rtea de sud-vest a ora~u1ui, spre Albe;.ti, fara sa cunoa~tem elemente din rnormint. Dimensiuni : imlltimea 14,3 em, dialnetrul gurii 6,3 em, diametrul corpului 8,5 em. Are pansa aspec­tuoasii - globulara - gitul eilindl'ie; umarul marcat de 0 "earena", trasata perfect. Cura in forma d e pilnie, are buza rotunjita fli trasa

If, H. S. Robinson, loe. cit.; P. Alexandrescu, op. cit. , p . 224, fig. 22. :M: XXVII, pe care Ie dateaza in sec. II-ITI e.n. La 'r~mis, cf . M . Bucovala, ~oc . cit., dmitele sint datate in sec. II. Nu excludem posibilitatea unei circulatH mai pre­lungite a tipului.

15 Descoperite, ocazional, in jurul cHidirii LAB. Ost rov, in zona uneia d in importantele necropole ale antkului Durostorum.

16 $antierul arheologie Histria, in Materiale, IV, 1957, p. 36. fig. 20/3 . P. Aurelian, in Materiale, VIII, 1962, p. fig. 5 a; D. Popescu, in Nlateriale. II, HiS6, p. 173/31-32: P. Alexandrescu, op. cit. , p. 208, M XXIV, 7, 10 ~i 11. Peter Petru, op. cit., p. 206, fig. 5, tip 13 - datind tipul in prima jumatate a sec. III e.n.

17 H. S. Robinson, op. cit., p. 68, pI. 14, K. 97, 99, 101, 103; Ivan Marovic. in Yjesnik, LXI, 1959, Split, - pentru un timp asemanator da 0 datare ceva m ai timpurie, respect iv sec. II e.n.

CONTRIBUTII LA CUNOA:;;TEREA CERAMlCII DE U Z COMUN DIN DOBROGEA 339

, r" I I , I

i I I I i I I !

3"

PI. v,

340 A. RAnULESC.U

---1---""' ___ ----I

I I ,

I

I I'

.0

I

=

I ., I I r

~=i f •

w~,' -, ,

-

PI. VI.

CONTRIBUTlI LA CUNOA$TEREA CERA1\UCII DE UZ COMUN DIN DOBROGEA 341

jnafara; ceYa mai jos apare un cere subtire, u~or proem~nent. Fundul inelar-plat. Toana se leaga de mijlocul 6itului , se curbeaza apOI re­gulat ~i cade vertical pe umar. Pasta, relativ buna, de culoilre rO'ile­caramizie. Tot'll aminte~te de vasele de tip Olpe de epoca elenistlca. Se dateaza in ,',c. I-II e.n. 18

4

Pl. Vll.

10. Cani trilobate (oenochoe). Constanta. Inv. 12005, 2560, 6264 (pI. VIII, 1-3, 3 a). Canile de acest tip sint mult raspindite in Dobrogea . Cele mai numeroase vadesc trasaturi elenistice, de!?i exista $i deosebiri. Cana descoperita in Constanta (LXVII/ l). Dimensiuni : inaltimea 29,5 cm, diametrul corpului 12,5 cm, diametrul gurii 7,7 cm. Are corp ovoidal, ca gitu! lnai inalt, in forma de pilnie. Fundul inelar. Toarta, zvelta se prinde sub buza 'ii pe panta !ina a corpului, dind a nota de eleganta. Gura trilobata, singurul utilizabil f iind lobul central, care se arcuie~te

si se apleaea inafarii , fiind dest'll de ingust la unele exemplare. Peretii s:Ibtiri sint faeuti dintr-o pasta de buna cali tate, arsa puternic; are C't.Loare ro~ie-c2.ramizie . Jumatatea superioura este acopel'ita eu 0 gla-

1.. .. H. S. Robinson, op. cit., p. 55. pl. 9, j. 43; Peter Petru, op. cit., p. 199, . = 129 - 0 atribuie perioadei tiheriano-c!audiana; jdem, p. 200. fig. 2/2, -per.cada neroniana; iar 1a p. 201, fig, 3/32, perioadei flaviene; P. Alexandrescu, '1'. cit. p. 180-18J.

342 A. RAoULESCU

2

3'"

PI. VII f.

CONTRlBUTII LA CUNOA~TEREA CERAM1CII DE UZ cOMUN DIN DOBROGEA 343

zura ro!?ie; cea inferioara are "coaste" puti n proeminente. Seco II-III e.n. 19. Tipul aeesta eunoa~te uneIe variante.

11. Vleioare ell gum trilobatii. Cernavoda (pI. IX/I- 2, 1 a - 2 a). Aeest tip de vas il ilustram pe baza inventarului dintr-un mormint de inhumaiie deseoperit in 1970 Ia Cernavoda. Are gura triIobata ~i se remarca printr-o forma mai eehilibrata a eorpului. Dimensiuni : inalii­mea 25 em, lungimea gurii 11 em, diametrul maxim al eorpului 17,5 em. CorpuI are forma ovoidala; gitul relativ inalt; toarta aplieata pe buza ~i pe umiirul vasului. Corpul uleiorului este deeorat eu eaneluri pro­erninente. Din cauza procentului mare de caolin vasele au capatat in urma arderii 0 culoare alba. Din inventarul acestui mormint mai face au parte ~i doua cani\e luerate din aeela~i material, eeea ee ne face sa eredem ea la Axiopolis va fi fune\ionat un atelier specializat in folo­siloea pastei caolinoase, abundenta pe Valea Carasu . Se dateaza in sec. I-II e.n. 20.

12. Vleioare eu 0 toaTtii $i nedeeorate . Constania (pI. X 1-3), Mangalia - Neptun (pI. X, 4) . In cadrul tipului de uleioare romane eu o singur a toarta deriv-ate din lekythosul ?elenistie vom eonstata exis­t.enta unei mari varietati in privinta formei, a compozitiei pastei ~i a culorii - desigur in strinsa cancordanta cu epoca in care au fast create.

a/ Vas deseoperit la Constanta (pI. X, 1-1 a). Dimensiuni : iniii­~imea 17 em, diametrul eorpului 16 em ~i diametrul gurii 6 em. Are gura in forma unei pilnii eu mai multe profilaturi, gitul ingust. eorpul sferoidal eu fundul mai larg ~i inelar. Toarta vasului, in torsada - rle autentiea traditie elenistieii. este lipitii. pe git, imediat sub buza ~i pe umilrul vasului. Pasta de buna ealitate de euloare ro~ie, jumatatea su­perioara a reeipientului fiind aeoperitli eu 0 glazw'a ro~ie. Mormintul in care s-a glisit v-asul a fost datat dupa inventarul sau in sec. I Le.n. sec. I e.n. 2t, dar tipul de vas descris va fi frecvent in veacw'ile urma­toare, daca ne vom orienta dupa descoperiri analaage, fa cute intr- alte centre arheologice dobrogene 22.

19 H. S. Robinson, op. cit., p. 42, S. 189, pI. 42; P. Ah~xandrescu, op. cit., p. 222, pl. 82. M XXVIII 3. B. Sultov, op. cit., p. 51, fig. 3 ;

20 Vezi supra, .n. 13. Tot acolo a fcst gasit un opait de import, care are o masea in relief Ipe disc ~i 0 inscriptie : VETTIVS, pe fund; este de origine ita­lica ~ i se mai cunoaste in regiunea Moesiei Inferior in sec. I-II e.n., cf. C. Ico­nomu . op. cit., p. 14 Si 15. fig. 24 ~i in special nr. 26. V. Parvan, op. cit., p. 144-145, rig . 72 Si 73.

21 M. Bucovala, Necropole elenistice la Tomis, Constanta, 1961, p. 116, fig. 73 a; idem. in Pontice. II , 1969, p. 308, fig. 15 a si b. Lyudmila Plesnicar-Gec, in Arheoloski Vcstnik, XVIII, 1967, p. 142, pI. T 5, fig. 6. Pentru lunga ciopculatie nord-africanii a tipului, vezi J. W . Salamonshon, op. cit., p. 127, pl. IV, fig. 12-de care se apropie mult cele tomitane. La fel pentru Britania, M. R. Hull, op. cit., p. 127, fig. 70/7 ~i fig. 106/364.

22 Exemplare asemanatoare au fest descoperite ocazional la Calla tis, aflate unele la Muzeul din Mangalia. Un recipient asemanator eu eel descris, insa din sec. II-III tot de la Tomis cf. M. Bucovata, in Ponice, I, I t 1968, p. 280. fig. 8 b $i p. 282, fig. 11 a; idem, in Pontke, II, 1969, p. 309, fig. 16 a ~i 16 b.

344 A. RAnULESCU

•

, z.

2'"

Pl . i X.

CONTRIBUTII LA CU1\OP.$TEREA CERAM:CIl DE UZ Cm,'1UN DIN DOBROGEA

Pl. X.

.46 A. RADULESCU

bl Vlcior apropiat ca lorma de variant a precedenta , provine dintr-un mormint de !a Neptun - Com oro va 23, inv. nr. 14833 (pI. X/4). Dimensiuni : inaltimea 23 em, diametrul corpului 16 em, diametrul .gurii 4 .. 5 em. Are gitu! ina!t ~i drept, buza inalta, te~ita spre afara ~i rotunjita in interior. Toarta se leaga de git imediat sub buza f?i se spri­jina po umar , eorpu! globular, lipsit de decoraiie, dar cu aspect elegant, fundul inelar. Pasta este de buna ealitate, nu lipsita de impuritati, de culoare ru!?ie-diramizie. Peste tot corpul vasului s -a dat eli 0 glazudi ro~ie f0arte subtire. Este datat la mijlocul sec. I-II e.n. 21, •

.13. Uleior. C07'P cilindric scund, git inalt. Constanta. In v. 1275 (pl. XI, 1-1 a). Dimensi uni : inaltimea 20,5 em, diametrul vasului 17,5 em, diam.etrul gurii 8 em. Corpul cilinciric, are fund inelar; gitul Telativ inalt are gura in £Orn18. de pilnie, ell buza triplu profilata trasa ll.'~or inafara. Toarta vasului in torsada este lata, cu ~~nt vertical pe mijloc. Partea superioara a vasului vopsita eu ro~u. Pasta este de buna calitate, bine arsa - de culQare caram-izie-galbuie. Pe corp, pe Umaf

'~i la baza gitului sint unele $antuiri, adincite n euniform. Tipul deriva din vechiul lekythos ~i se ineadreaza in sec. II e.n ., dupa opaitele des­coperite in contextul funeral' uncle a fos t gas it 25.

14. Uleior . Corp bitronccnic, git inait. Constanta. Inv. 12192 (pI. XI, 2-2 a). S-au descoperit tot in morminte de incineratie doua exemplare identice. Dilnensiuni : inaltilnea 26 cril, diametrul yasului 20 em, dia­metrul guril 7,3 em. Corpul trcnconic, are partea inferioara ceva mai al ungita; piciorul inelar, gUul iDalt ~i larg cu buza evazata ~i ingro~ata. Toarta lata , lipita mai JDS de buza, se cllrbeaza apoi brusc ~i cade aproape perpendicular pe umarul \'asului. Pasta buna, de cul.oare giU­buie-diramizie. Partea superi cara este &eoper ita eu angoba ra~ie , Sec. n e.n. 26 . Exemplare asemanatoare 1a Haria, V'istierna (jud . Tulcea), Mangalia etc., data!e in sec. II-III 27

15, Ulcior Ctt earp globulm', git inoU. Mangalia . In\, . 17870 (pl. XII. 1-1 a). Constanta, inv. 6203 (pI. II, 2). P rimul are inaltimea 16,5 cm.

~diametrul eorpului 11,5 cm, diametrul gurii 4,5 em . GHul Inalt, in f r nlla de pilnie, buzele rotunjite despiirtite de gitul gros de un 'iant incizat. tntre eele deua vase aminEte '2xista deosebir i in privinta !narin1ii. pas­tei, decoru1ui canela t, datorate atelierelor in care au fast realiz2te . 0

23 C. Iconomu, in Pontice, 1, 1968, p . 258. fig. 37. J. \V. Holwerda, Het laat­-grieksche en 1'omeinsche gebruiksaardewerk nit m i ddelandsche-zee-gebied in Let Rijksmuseum van Oudheden te Leiden, 1936, p. 59, nr. 862: J. W. Salamonshan,

'op. cit. , p. 130, pI. IV, fig. 10 a. 2!i Ibidem; cf. $i B. Sultov, in Izv estia na ok1'ijnia 7storiceski Muzei v Th' ­

,novo. IIV, Varna, 1958, p. 45, pI. II, f ig. 1; Peter Pet ru, op. cit., p . 198, $i urm .. pI. 3, fjg. 32.

25 eu deosebire eli au corpurile globulare. intilnim tipuri asemanatoare 1::1 'Tomis, <:f. M. BucovaHi, in Pontice, II, 1969 p. 308- 309) fig . 15-16, C. Iconomu. Opaite greco-ramane, p. 18- 19

26 J. W. Salamonshon, op, cit., p. 130, pi. IV, fig. 11 ~i 13. 27 C. Iconomu, in Pontice, I , 1968, p. 247, fig. 10. C. Scorpan, in Pontice, I,

;p. 359, fig. 17 e . V. F . Gaidukevici, in Materiali i isledovania pe arheologhii • .sSSR, 25, 1952, p. 168, fig. 61.

CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA CERAMlCrI DE UZ COMUN OlN D OBROGEA 347

"

f

Pi. XI.

I

r

.. '. i.

l !.

2

Pi. X!l.

A. RADULESCU

. \--{ -\ I , I • I ) -,

. I . . ,--; -:

~ , .j

caracteristicii generalii a acestui tip foarte riispindit, este fundu l putin ina1t ~i foarte mic in cornparatie eu pintecul yo1urninos a1 Yasului, de aici instabilitatea pe care 0 au unele exemplare.

Ambele \'ase sint eu peretii subtiri, ar~i putern ic, pasta Inai gro­siera. Se observii urme vagi de "opsea ro~ie ; se pot data in sec . IV e.n. 2S

2.':l K S. Robinson. 0;1. cit., p. 78. pI. 16, L 42 $i p. 111, M 295, pI. 30. P. Aurelian. in MateriaLe, VIII, 1962, p. 577, fig. 13 b; C. lconomu, in Pontice, II, 1969, p . 85 $i 87, fig. 5; a1 treilea ulcior de acest tip provine din necropola Calla tisullli, cf. C. Preda, Em. Popescu, P. Diaconu, in Materiale, VHI, 1962, p. 451-452. P. Diaconu, in Glasul b"isericii, XXIII, 7-8, 1964. p. 7 12~723 (pl.)

CO;HRIBUTII LA CUNOA~TEREA CERAMICII DE UZ COMUN DIN DOBROGEA 349

16. Ulcioare elL doua torti (amphoridion) . Ele formeaza un insem­nat lot, descoperit in a~ezarile ~i necropolele de epoca romana din Do-brogea, in forme mai \·ariate. .

a/ Uicior descoperit Ia Ostrov intr-o necropola, aliituri de alte n1ateriale arheologice de epoca romana, din care retinem ca~tile ~i ma!?­tile de bronz, 0 moneda emisa sub Antoninus Pius ~i alte obiecte in special ceramice. Dimensiuni: ina11ime 18,5 CIn, diametrul maxim a1 corpului 11 ,7 em, diametrul gurii 5 cm (p I. XIII, 1-1 a). Are forma ovoidala" mai larga in parte a de jJS; gitul seurt, gura troaeonicii CU buza dreapta. Ambele tor~i, simetrie areuite se prind de jumatatea gitUlui ~i se aplica pe corp in zona in care vasul incepe sa capete 0

forma globulara. Fundul este inela r. Pasta este relati v bunii, euloarea ro!?ie-caramizie; se dateaza in sec. II e.n. dupa moneda de la Antoninus Pius care s-a gasit in acela~i complex 29.

bl Constanta; im·. 15537; Dimensiuni: inaltimea 17 em, diame­trw mare 14 em, diametrul gurii 5 em (pI. XIII, ~ - 2 a). Are gura larga, ou<a malta si canelata pe dinafarii; eorpul sferoidaI. Ambele t oarte se prind de buza apoi se arcuiesc aproape in unghi drept ~i se apliea pe pin tee. Partea inferioara este prevazuta eu urme vagi de coaste. Recipientul este realizat din pasta de proasta calitate. care arsa a devenit ro~cat-caramizie . Un exemplar asemanatcr provine de la Histria. Ambele se dateaza in sec. III-IV e.n. 30.

17. Unguentarii. Tipul ceramic .al unguentariilor este reprezentat de mulle exemplare, Care ne dau posibilitatea sa urtnarim linia lor evo­lutiva, de la epoca elenistica, pina mai tirziu in epoca l·omana.

1. Pentru 0 prima eategorie de unguentarii pI. XIV 1-3, 1 a - 3 n f olosim un exemplar gasit in neeropola Tomisului: inal\ime 13,5 em, diametrul mare 6,2 em, diametrul gurii 3,3 em pI. XIV, 1 - 1 a. Este un unguentariu "bulb"'; corpul mic, larg 1a baza, se ingusteaza catre gitul inall eu peretii verticali . Gura larga >;i ell buza evazata. Pentru Intjnse regiuni ale imperiului se dateaza in sec. I e.n. 3l, dar Ie vom intilni ~i in sec. II e.n., in cOlnplexele funerare de Ia Tamis 32, din R. P. Bulgaria, R. S. F. Iugoslavia, U.R.S.S. 3J.

De la aceasta forma de unguentarii care imita foarte mult lorma unguentariilor romane de sticHl, categoria ceramica a unguentariilor se

29 A . Radulescu, in Dacia, N.S., VII, 1963, p.o538 f;ii urm. 30 J. W. Sa1amonshon, op. cit., p. 126, pl. IV, fig. 6 b, it dateaza tn a doua

jumatate a sec. a1 III -lea. 31 H. S. Robinson. op. cit., pI. 2, F. 50 ; pI. 5. G. 97 ; G. fiB. G. R. Ed·wards ,

op. cit., p. 22, fig. 12-13: J. H. Holv .. -erda , op. cit., p. 52, pI. 17: (nr. 780-799). o Ve~sbery. SeE. IV, 3, p. 79, fig. 30, 15-17. M. BucovaUi., in Pontice. I , 19G5. p. 292 - 293 f;ii p. 281. fig. V c.

32 M. BucovaHi, toc. cit. 3J K . Juglev _ Y. Kaludova. in Arheologhia, Sofia, 1962. nr. 1. fi g. 15 d,

pentru sec. 1. e.n. i\. Ghetovd, Trakori msJd moghilni nogrebenia. at KU:l'lli$co, 1969. KH, 1, p . 4'~, fig. 16. Pentru teritorlul iugos1av, aceea~i dsta;'e s~:: . II e.n. Sonja P etru. tn Razprave, VI, Ljubljana, 1969. p. 168. pI. 2. fig. 1. Analogii gasim la M. Nero Ponzi, in Mesopotamia, III-IV, Torino, 1968-1969, p. 315, fig. 153, r.r. 3.

350 A. RADULESCU

, .. "" "....,.., -.- .- ""~-"""""".-.,,--,,?,,,. ~ . , .' -;M ::-.

""". '>'

, '

PI . XIII.

transforma pe masura ce devin un articol t:Jt mai cautat, dipatind 0 forma mai simplifieata :

II. Din aeest tip detinem mai muIte exemplare de la Tom!s (pI. XV, 1-3). Dimensiunile: inaltime 8,5 em, diametI'ul eorpului 6,1 em, diametrul gurii 4 em. Corpul ovoidal, gura larga ~i u~or eva­zata, aseamana acest tip de unguentarii eu 0 eani\a fara toarta. Fundul

CONTRIDUTII LA CUNOA-STEREA CERAl\UCrr DE UZ COMUN DIN DOBROGEA

\ I

! j .

" o

/

( ~ J .-

J"

" , .hi$.-

J

2. PI. XIV.

351

Of'·

352 A. RADULESCU

plat, putin inalt, este plin. Pasta buna, arsii in tens a eapiHat 0 euloare ro~ie-earamizie. Dupa analogii se dateazii in sec. II-Ill e.n. ~".

III. 0 forma aparte 0 intilnim la unguental'iile de sec. IV e.n., gasite in numar apreciabil. Dimensiun,j : inaltime 13 em, diametrul ·eorpului 6,3 em, diametrul gurii ~,4 em. (pI. XV ~-4 a). Are eorpuI ovoidal alungit, eeva mai larg eatre fund - acesta fiind de fapt un picior tronconic plin . Gura este mai larga eu buza trasa inafadL Un­guentariile de acest tip, precum ~i \"ariantele sale, se dateaza in a daua j umatate a sec. IV - prima jumatate a sec. V e.n. 3".

18. Bolurile . Constanta; inv. 3840. Este poate eel mai reprezen­tat.iv tip ae vas I'Oman de mare eireula\ie intre sec. I-III e.n. Am indus in aceasta. categcrie vase Ie de capacitate lnedie ~i mica . Exemplarul luat drept exem plu are di mensiunile : intHtime 6,5 em, diametrul gurii 11 em (pI. XVI, 1-1 a). Se earacterizeaza printr-un corp troneonie. buza inalta, dreaptii. lntre gill'ii 'ii corp a re 0 bordura mai proeminenta. Fundul este plat. Pasta de buna cali tate) de culoare ro~ie-caramizie. Suprafata exterioara ~i intericarii a \'asului este aeoperitii eli 0 glazurii ro!?ie, care-i da un aspect lucios-metalic. Se dateazA in sec. I-II e. n. w.

19. Strach"ini. Sint bogat ilustrate ell 0 mare gamii de exemplare. Multa Vreme me.!?feri i loeali 2.U avut ca model straehina elenistica 37,

Cll gura larga .!?i buzele u~ar intoarse in interior, pentru ea apoi dnd balul de tip r oman se generalizeaza, strachina de mar i ditnensiuni va fi 0 copie fideli! - la seara maritii - a a eestui tip de vas. In Dobrogea s-au deseoperit in numeroase loeuri. Tomis ; dilnensiuni : inaltimae 9 em, <liametrul gurii 15 em, (pI. XV!!, 1-1 a). Are 0 forma troneoniea, eu buza intoarsa in interior ~i fundul inelar scobit. Pasta este de cali tate buna, arsa puternic pina la ro~u-earamiziu . De cele mai m ulte ori su­p rafata exterioat:a este data ell 0 glazura ro~ie sau albicioasa. Crono­logic se inscriu in sec. I-III, eli mari asemanari ell straehina elenistiea 38.

3t, I. P. Bujeh-Fox, Third Repo)·t on the Excavation.s on the Site of t he Roman Taw n at Wroxeter Shropshire, O xford, 1916. pl. XXVIII, tip 84; H. S. Ro­binson, op . cit., pl. 23, M. 116 - cu oarecare diferente de forma; Tone Knez. in Razprav e, VI, Ljubl jana, 1969, p . 132. pL 19/6.

35 I. P. Gillam, op. cit., p. 9, fig. 48. 36 H. S. Robinson, op. cit., pl. 5. G. 71. L. F. Silanteva. Krasnolakovaia ke­

ramika iz razkopok Ulinrata, p. 286-237, tip 5, fig . 3. T. N. K nipovici, Krus,wla­kovaia keramika pervih vekov n.e. iz razkopok Bosporskoi ekspeditii, 1935-1940, 22, p . 295, fig . I , 4 ~i p . 297: D. lVI. P ippid i $i colab., in Materiale, V. 1951, p. 304. fig. 7 d; P. Alexandrescu, op. cit., p . 210, pI. l aO, VIII,'1; M . Bucoval<l, op. cit .. p. 234-285, fig . 13 ~i 280. fig . 8/a .

37 N . Lamboglia, Pe1' una classjt!ca.~ior.e preliminare della czr:zmica campana.. in Atti del 1 Congresso Internationale di Studi Liguri. Bordigh-era. 1952. p. 174, forma 21 /25. M. Bucovala, in Pontice. II, 1969, o. 303- 304. fig. 9-10.

38 Sint Erecvente $i in colonii le nOl'd-pontice, d. T. N. Knipovici. op. cit. , p. 306-307, fig. 3/6 tipul 14 (Mirmekion) ~ i p. 315, fig. 11 /3 ~i 4, tipul 13 ·(Tiritake); F. Silanteva, op. cit., p. 281 - 288. fjg . 4/ 1. tiiJu1 9: p. 293, fig . 8/3; p. 300, fig. 14/5, tipurile 40 $i 41. Pentru r2giunea vest-pontica, in [zvestia l nstitut, XI, 1937, p. 163. fig. 156, eu m oneda de 1.3. Commodus. V. Barbu. in Studii Clasice, III, 1961, p. 223. fig. 18/3. I. B. Zeest. in Po~tik(lpei Material-i oj isstedovanta po arheologhii SSSR, n r . 56, Moskova. 1957. 9. 119 si urm .. pI. 3. fig. 1 $i 2. datate in sec. II I-IV e.n. Cristian Goudineanu. in Fou illes de L'ecole francaise de Rome a BoLsena (Poggio l\'Iosc ini) H162-1967. tnn1U ! IV. p. 29-1. t ip 21.

CONTRIBUTII LA CUNOA$TEREA CERAM!Cn DE UZ COMUN DIN DOBROGEA 353

I

1 !

PI. xv.

354

j

\

A. RADULESCU

, • I ., j

20. Gutti. Tip de r ecipiente pentru hranirea artificiala a copiilor. Constanta (pI. XVIII, 1-1 a). Dimensiuni: iniHtimea 6,2 em, diarne­trul 5,8 em. Corpul are, in general, aspect bitronconic. Picior inelar, ceva rnai inalt, toarta suprainaltatii. Ciocul, tras direct din peretele vasului este ceva mai scurt. Pasta ro!?iatica, impura, este acoperitll la

, L_-i!I_

CONTRIBUTlI LA CUNOA$TEREA CERAMICII DE UZ COMUN DIN DOBROGEA 355

exterior ~i la interior cu angoba rO$ie. S-a descoperit intr-un lnormint laolalta cu 0 arnforeta de st ida databilii in sec. I-II e.n. 39.

Cunoa~tern de asernenea 0 altii variantii de gutti realizate dintr-o canita globulara , careia i-a fost practicata 0 gaurij in pasta inca cruda &i s-a aplicat ciocul, rnai ridicat ~i rnai ingustat la gurii, prin exemplarele de la Constanta 1,0 (pl. XVII I, 2 - 2 a) ~i Callatis 1,1, databile in sec. II-III e.n.

..... - .~ - .. -.

PI. XVI If.

~ M. Bucovala., Vase antice de sticld Za. Tomis, Constanta, 1967, p. 131, nr. 272.

~~ V. Bologa, Gutt i (bibe1'Oane) romane de stidd, in Omagiu lui C. Daico­viciu, 1969, p . 58. M. BucovaH'I, op. cit., p . 143- 144, f ig. IV. V. Barbu, op. cit., -schema necropolelor din Tomis; aceea!? i problema la M. Bucovala, in Pontice, I. 1968, p. 270.

356 A. RAoULESCU

Din rnul\irnea recipientelor de intrebuintare cornunii am selectionat modele pentru !?apte categorii, fiecarei categorii integrindu-i-se mai rnulte variante. Criteriul prezentiiri i a fost intr- un fel tot eel tipologic­cronologic, in masura in care intervertirile de epoei au putut fi evitate. De asemenea s-a ~inut seama eli deosebire, ca materialul sa reprezinte tipuri ~i variante de autenticii productie localii. Din acest punct de ve­dere precizilrn cil unele vase (nr. 1, 2) al ciiroraspect general, coroborat cu aria arheologicii de gas ire of era 0 apartenen\ii diferita de cea dobrogeana.

In procesul evolu\iei tipologice specifice vaselor cerarnice rnai greu de urmarit - dat fHnd lipsa multor verigi, apar canile, ell una sail daua t~rti. In epoca raman a va precumpani, in aspectul general al va­seIor, scopul functional, in majoritatea yaselor de uz curent. Se pare cii linia Chytra-cana reprezenta 0 evolutie tipologicii fireascii. Exen:.­plarele Chytra cu toarta sint cunoscute in Dobrogea de la sfir~itul epocii elenistice 42, iar in sec. II ~i III e.n. vor reprezenta tipul clasic roman, intilnit in chip frecvent 43, Cupele ~i ciinile, eli linii elegante, din sec. I-II e.n. piistreaza mai accentuate ~i rnai fide Ie practicele rne,,­te~ugullli din epoca romana, pe dud canile "Cll 0 singurktoarta f?i ell caneluri pe corp", <au un aspect mai neglijat sint din sec. III poate chiar inceput de IV, dnd practicile vechi s int abandonate in folOsul exclusiv al utilului ~i a unei productii de serie rnai accentuatii. Decorul alciituit din eane1w'i se realiza direct 1a roata olarului. Reluardim folosirea ca­nitelor in scopuri rasnice, iar cele ell mal putina stabilitate paate in scopuri funerare 4Ii.

Din punct de \'edere al cadrului cronologic de eirculatie subliniem ca in seria dinilor pe care Ie-am studiat, aproape nid una nu depa~e.!?te sec. III e.n. Desigur) aceasta nu inseamna ca ele vor fi incetat la aceasta limita. Descoperirile de la Histria, Tornis, Callatisetc. demonstreaza riispindirea acestui tip pe 0 vastii arie geografica ~i in limite cronologice care merg de-a lungul intregii epoci r omane in Dobrogea, cit ~i in re­giunile pontice.

- , Ciinile ~i ulcioarele din categoria oenochoe, cu buza trilobatii, for-meaza ~i ele un lot larg raspindi t. Ultimile recipiente i~i pierd cali tii­tile 'Ii frumusetea pe care Ie detinusera in epoca greacii "', dar utili­tatea lor in pm'tea incipienta '8 dominatiei romane nu este desrnintita nici pentru Dobrogea, nici pent ru alte regiuni limitrofe 46.

41 M. Bucovala, Necropole elenis ttce la Tomis, Constanta, 1967, p. 103-104. C. Iconomru, in Pontice, I, p. 265, fig. 43 :;;i p . 267. Gherana Tabakova-Tanova, in Arheologhia, Sona, 1964, nr. 4, p . 49, fig. 5.

42 M. Bucovala, op. cit .• p . 95, fig. 59 b, p . 97, fig. 60 b ~i p. 101, fig. 62 e. 43 Idem, i!1 Pontice, II , 1969, p. 310- 312. -14 D. Tudor, Oltenia Rom-and 2, Bucure~ti, 1938, p. 75. '5 Corpus Va sorum antiquorum, I, Bucure.!?ti, 1965, pl. 22, 3, L 42 sau 4, I, 42. t,{i V. f'arvan, Inceputurile " , p. 144. fig. 73 ~i 74. B. Sultov, op. cit., p. 5l.

fig. 3; H. S. Robinson, op. cit., p . 65. pI. 13, K . 67. A. R ildulescu, op. cit. , p. 537, fig. 2/2. M. Bucoval5., in Pontice, I, 1968, p. 279- 280, fig. 8 a $i fig. 10 a ~i b.

CONTRIBUTII LA Cu~OA$TEREA CERAMICll DE UZ COMUN DIN DQBROGEA 357

Ulcioarele tip "lagyrios" de 0 forma elegantii in sec. I-JI e.n. 47, se vor transforma cu timpul in ulcioare de tip comun, cu utilitate de ca­racter domestic dar ~i rituale sau funerare . Tipul acesta de ulcioare cu caneluri sau fara, cu gitul ~i gura larga persista veacuri de-a rindul, cum 0 dovedesc descoperirile de la Mangalia 48 ~i Histria " .

Uldoarele cu pansa bitronconica ~i git inalt sint de mai larga circulatie ~i deseori au fost descoperite ca urne funerare de incineratie. Nici acest tip nu continua sa circule peste sec. II e.n. ~i inceputul sec. III. Transmite partial trasaturi de la amfore de epoca mai veche, care in epoca romana mai tirzie se vor asimila, confundindu-se ell ul­ciorul comun, de circulatie indelungata.

Ulcioarele de tip "amphoridion" reprezinta 0 imita\ie mult mai fidelA a recipientelor amintite. Ca ~i multe alte vase de utilitate curentii ~i ulcioarele acestea var fi avut multiple destinatii, in gospodarire sau scopuri funerare . Linia evolutiva , se explica prin asemanarea cu am­forele de tip elenistic din care se trag ~i exemplarele de la Ostrov, datate pe baza de monede, in sec. II e.n. 50 .

Tipul ceramic al unguentariilor este de mai putina utili tate prac­ticii-gospodareasca, !?i cum e !?i firesc reprezinta recipiente de lux, pentru toaleta, funerare etc. Deriva din modelele de stiela. Intre unguentariile prezentate deosebim mai multe variante - distincte prin forma lor. Desigur, forma lor a fast impusa de diversitatea substan\elor pe care Ie pastrau. Pentru epoca romana, in special cele cu corp in forma de bulb ~i git inalt, au avut se pare mai mare preferinta. Sint datate intre sec. I-II 51.

lIn privinta unguentariilor ovoidale !?i tronconice se incearca acce­ditarea parerii ca ar fi un tip de creatie local a, dobrageana, sau cu refe­rire la 0 zona mai larga, vest-pontica 52.

o atentie special a merita bolurile. De autentica traditie elenisticii, venite in mari cantitati in Dobrogea pe calea apelor, boluriJe au avut o larga raspindire in partile Dunarii inferioare unde de timpuriu in epaca romana se dovede~te ca vor fi functionat ateliere la Tomis, Callatis sau Histria in primul rind. Exemplarele de tipul celar prezentate de noi abia dadi trec peste sec. I e.n. 53.

<17 I. \V. Halwerda, op. cit., p. 59- 60, fig. 21 ; la fel sint datate "i desco­peririle de 1a Raqqada, din nordul Africii, d. J. W. Salamonshon, pI. IV, 10 a, 10 b, 12, 14 etc .

1,8 C. lconomu, in Pontice, II, 1969, p. 95, fig. 15. P. Aurelian, in Materiale, VIII, 1962, p. 577, fig. 13.

1,9 H istria, I, p. 463, fig. 392. 50 A. Radulescu, op. cit. , p. 538 f?i unn. 51 H. S. Robinson, op. cit., pI. 2, F. 50; pI. 5, G. 97 ; G. R. Edward, op. cit.,

p. 22, fig . 12-13. J. H. Holwarda, op. cit., p. 52, pl. 17 (.nr. 780- 799) ; O. Wessbery, loc. cit., p. 20.

52 M. Bucovala, in Pontice , II, 1969, p . 318. 53 H. S. Robinson , op. cit., pI. 5, S . 71.

, '\

358 A. RADUI.ESCU

..... Strachina i!?i va lungi circula~ia multa vreme, fadi sa ~tim exact cit din moment ce exemplarele de care dispunem nu urca in timp peste sec. III e.n. Cele mai multe dintre ele sint de la Constanta 5", provin din morminte - ceea ce a facut posibila 0 dotare corecta a lor.

Servind intereselor zilnice ale omului , strachina, balul, cana, ajung sa fie de 0 circulatie In8re in lumea romana . Ateliere, specializate pentru astfel de tipuri de vesela curenta, vor fi functionat in toate centrele de viata omeneasca din Dobrogea, marturiile fiind abundente 55.

In sfir.!?it, ultimul tip de recipiente ceramice in acest cadru, sint biberoanele-guttii - cunoscute in Dobrogea inca din epoci precedente. Putinele exemplare pe care Ie avem, din ceramica, sint descoperite in necropolele romane a1,,= Tomisului.

Cele mai multe, in special cele de epoca elenistica sint facute din sticUi. Se pare ca transform area lor in ceramica constituie 0 practica me~te~ugareasca de la sfir'litul epocii elenistice $i inceputul celei ro­mane. Sint categorii ceramice executate eli destul ingrijire, dat fEnd scopul delicat caruia ii erau destinate 56.

Cele 20 de categorii de vase de uz cur"ent prezentate aici pe tipuri ~i.in concordanta cu succesiunea lor cronologica, reprezinta desigur, nu­mai 0 mica parte din lTIultimea ~i varietatea recipientelor de acest fel care vor fi fast produse in atelierele. Dobrogei romane sau care veneau din afara. Lipsa a tot mai multe tipuri sau variante intermediare impie­dica 0 determinare co recta a evolutiei lor tipolngice ;;i cronologice.

Totw;;i, chiar considerate la acest nivel de documentare concreta, putem sa ne face 0 imagine buna des pre ceea ce a insemnat productia ceramicii in acest cadru geografic al tarii noastre, conjugate cu cele aduse din afara, in epoca rOlnana. Desigur, conditiile istorice, din pri­mele trei veacuri ale dominatiei romane in Scythia MinOl\ a oferit mult mai largi posibilita\i de practicare eIicienta a traditionalului me'l­te~ug, cu implicatii atit de profunde in viata social-economica. Decii­derea me~te$ugului ceramic, consecin~a fi reasdi a framintarilor istorice prea bine cunoscute in veacurile IV-VII57, a dus la eli min area treptata a tipurilor de vase mai mici ~i mai delicate, pentru care se cerea 0

mai mare aten\ie la fabricare. Or, cu exceptia UnoI' centre de pe lito­ral, intre care Tomisul ccupa un loc proeminent in veacurile IV-VII e.n., toate celelalte, din interiorul provinciei sau de pe lhnes, nu mai aveau conditii economice suficiente pentru a crea posibilitati de dez­voltare me!?te.!}ugareasca pina la nivelul atins in secolele anterioare. Materialul ceramic, in special amforele din sec. V-VII, sint 0 buna do­vada in sprijinul asertiunii noastre. Se VOl' fi fabricat in continuare

54 M. BucovaU'i, Necropole elenistice .. , p. 85, fig. 52 a p. 103, fig. 63 e: p. 115, fig. 72 a, etc.

55 A. Radulescu, Contributii la cunoa$terea ceramicii in Dobrogea Tomana, (in mss.), cap. 1.

56 V. Bologa, op. cit., p. 58; M. BucovaHi, Vase antice de sticld la Tomis, p. 143-144, fig. IV.

57 R. Vulipe. Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucure~ti 1938, p. 280 $i urm. Istoria Romaniei, I , p. 580 ~i urffi. 1. Barnea, in DID, II, p. 369 $i urm.

::ONTRLBUTH LA C UNOAS TEREA CERAMICrr DE UZ CQMU N DIN DOBROGEA 359

numai vasele de stricta necesitate, intr-o gama mult simplificata ~i cu inerenetele manifestari grosiere, aUt in ceea ce prive~te forma, cit $i pasta. Daca luam in considerare !ii aspectul rela\iilor de schimb Cli alte centre striiine, produditoare de vase ceramice de uz cUrent, constatam ca se facea un import destul de mare de vase, de buna cali tate, care vor fi servit pentru nevoile zilnice ca $i pentru practici religioase, fune­rare, CUln ne demonstreaza descoperirile de la Histria 58 sau cele de la Constanta, descoperite in special la Edificiul eu mozaie 59. Se consem­neaza. in acest fel 0 practica de natura comerciala, ce suplinea in buna parte lipsa productiei locale de ceram ica pentru uz curent, de venita in ultimele doua yeacuri ale stapinirii romane in Dobrogea, un feno­men Beut,

eu toate acestea, S- 8 documentat prin ceramica prezentata in suc­cesiunea ei tipologica ~i cronologica, 0 activitate me$te$ugareasca de prima impor tanta in Dobrogea romana, cu puternice tradi1;ii in ora~ele

d e pe litoral cit ~i in eele de pe limes. Este 0 productie locala, eu forme ~i modele care imitfi tipuri de larga circula~ie in intreg Imperiul ro­man, multe dintre ele venite masiv aici dar care i~i manifesta anUlnite tdisaturi proprii, chiar originale, spec if ice unui orziont economic ~i cul­tural cu evidente implicatE in zona vest-pontica !?i egeeana.

Ceramica de uz curent, prin studierea sa vii toare, exhaustiva, va arunca lumini noi in sectorul me~te~ugaresc pe care il ilustreaza atit de bine, ca !?i in cel comercial.

BEITRAGE ZUR KENNTNIS DER GEMEINNUTZIGEN ROMISCHEN KERAMIK AUS DER DOBRUDSCHA

Inhaltsangabe

In der vorliegenden Arbeit legt der Verfasser eine Gruppe zahlreicher und versch iedener GeGisse vor, die fUr die Ansprliche des Menschen von unmittel­barer Notwendigkeit sind. Es wird festgestellt, dass die ortliche keramische Tra­ditlon a uch in der r6mis{:hen Epoche fortgesetzt wird, doch ist sie unter clem Einfluss del' fortgeschritteneren handwerklichen Technik und Pi'axis eingehend verandert.

Die in d ieser Provinz vorgefundene Keramik vertritt einen evolutiven Zyklus. Flur die Jahrhunderte I-HI u.Z. werden in ihren Formen die ZUge der heUcni­s tischen Trad ition festgestellt, damit nachher, vom Ende des V II. Jh . u.Z. begin­nend, eigene Formen erscheinen. Innerhalb des evoluhven Zyklus werden unzahlige Typen und Formen unterschieden, denen eine octer mehrere praktische Gebrauchs­weisen entsprechen; folgende werden angefUhrt: 1. Pokal (1. Jh. u.Z.), 2. kuge­liger Pokal mit zwei Henkeln (I Jh. u.Z. oder Anfang des n, Jh. u.Z.), 3. Krater (1. Jh. u.Z.), 4. Kannchen' (I-II. Jh. u.Z.) , 5. K iinnchen mit einem H en/eel (I-II. .Jh. u.Z.), 6. Kiinnchen mit einem Henke~ und mit Kannelierungen aUf dem Leib

53 Em. Popescu, Ce1'amica romanc'i tiTzie cu decor $tampilat descoperitii La Histr ia, in SCIV, 16, 4, 1965. p. 695-721 ; H. S. Robinson, op. cit., passim.

59 Gh. Papuc, Ceramica romand t i rzie cu decor $tampilat descoperitii la Ed'i­liciul TOman eu mozaic din T omis, in Pontica, VI, 1973, p. 153-192.

360 A. RADULESC U

(II- III. Jh. u.2.). 7. weitere kugelige Kannchen (II-III. Jh. u.2.), 8. Kleine K uchen­pefasse, ahne Henkel. I-III. J h. u.Z.), 9. hohe Kannen mi.t eine1n Henkel (I-II. Jh. u .2.), 10. d'reigegliede1'te l{annen (oenochoe) (II-III. Jh . u.Z.), 11. Wasserkrug mit dreigegliedertem MUnd (I - II. Jh. u.2 .), 12. kleine Wasserkriige mit ein em Henkel und unvcrziert (I-II. Jh. u.2.) , 13. Wasse rkrug mit zyZindrischellt niederem Lei b und hohem Hals (II. Jh. u. Z.) , 14. bitronkonischer W asserkrug mit hohem H a,ls (II -III. Jh . u .Z.), 15. Wasse rkrug mit kugeligem Leib, hohem Hals (IV. Jh. u.2 .) , 16. Wasserkruge mit zwei Henkeln (amphoridion) (IIL-IV. Jh. u.2.), 17. Sal­bengefasse (I.-I I. Jh. u.Z') II Or. - III. Jh. u.Z.), III (IV.-V. Jh . u.2.), 18. Terrinnen (I.-II. Jh. u.Z.), HL Schiisseln (I. -III. Jh. u.Z.), 20 Guben (I.-III. Jh . u.Z).

Es wurden Modelle fur sieben Kategorien ilusgewahlt, jeder Kategorie sind mehrere Varianten eigen. Das Kriterium rier Anf':j hrung ist das typologisch-chro­nologische, in dem Masse in dem den Uberlagerungen In den Epochen ausge",vichen werder:. kODnte. Ebenfalls wurde besonders daraui geachtet, class das Material Typen und Varianten del' echten lokal en Produktion verb"itt. Von diesem Geskh1;s..­punkt aus wird unierstrichen, dass manche GeCB.sse (Nr. 1-2), deren allgemeines Aussehen, mit dem archaologischen Fundbereich verbunden, eine von del' Do­brudscha verschiedene Zugehorigkei t aufv"'eisen.

tm z\veiten Teil del" Arbeit beschrcibt del' Verfasser den jeder einzelnen keramischen Kategor ie spezifischen typologischen Entwicklungsprozess, die wichti­geren Entdeckungen, \Vie auch ihre praktische Bestimmung hervorhebend. Es wi l'd unterstrichen , dass die angefuhrten 20 ge:n-einnlitzigen Gefasse nur einen kleinen Teil der Menge und Mannigfaltigkei t der diesartigen, in den \Verkstatten del' ro­mischen Dobrudscha hergestellten, oder von aussen gekommenen, Rezipienten, vertret2n. Obwchl das Fehleil rnehrerer Zwischentypen oder Zwischenvarianten eine genaue Festlegung ihrer typologischen oder chronologischen Entwicklung ver­hindert, kann d?nnoch verfolgt werde':1, obwohl nu~ von diesern kO!1kreten Doku­mentierungsniveau aus gesehen, was die ke ramische Produktion in del' antiken Dobrudscha, mit den von aussen gebl'achten Exemplaren verbunden, in der ro­mischen Epoche bedeutet hat. Urn diesen Gedanken zu veranschaulichen steHl der Verfasser fortwahrend Beziehungen zu den historischen Gegebenheiten aus del' Zeit der romischen Herrschaft in der Provinz Scythia Minor, her.