Bariere institu]ionale - isjcj.ro IDD/modulul 3/vol 1/3... · • Vor în]elege c\ exist\ multe...

$: Bariere institu]ionale - isjcj.ro IDD/modulul 3/vol 1/3... · • Vor în]elege c\ exist\ multe bariere care pot obstruc]iona înv\]area. • Vor analiza modul în care con]inutul$
103u

nitate

a4

Unitatea

4

Ghidul tutorelui

Proiect finan]atde Uniunea European\

Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui

Bariere institu]ionaleAutor: Ivan Mykytyn

Bariere `n înv\]are Bariere institu]ionale

104u

nitate

a

Activitate

Sarcina 1

Sarcina 2

Participan]ii:

· Vor în]elege c\ exist\ multe bariere care pot obstruc]iona înv\]area.

· Vor analiza modul în care con]inutul neadecvat al unui curriculum [i modul nepotrivit de predare pot provoca dificult\]i în înv\]are.

Participan]ii :

· Vor în]elege c\ exist\ multe bariere care pot obstruc]iona înv\]area.

· Vor analiza modul în care con]inutul neadecvat al unui curriculum [i modul nepotrivit de predare pot provoca dificult\]i în înv\]are.

Introducere

Aceast\ unitate continu\ s\ se concentreze pe barierele institu]ionale în înv\]are. Include trei activit\]i:

Obiective

Planul personal de ac]iune

Participan]ii :

· Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.

· Vor identifica [i planifica domeniile din unitate unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

· Vor identifica [i planifica modul de transpunere în practic\, la locul de munc\, a celor înv\]ate.

Gh

idu

l tu

tore

lui



4Bariere `n înv\]are Bariere institu]ionale

105u

nitate

a

Lectur\

Gh

idu

l tu

tore

lui




{colile nu ridic\ în mod inten]ionat bariere în calea înv\]\rii. Exist\, totu[i, factori care îi descurajeaz\ pe elevi, rezulta]i din atitudinea profesorilor, din sistemul însu[i, din politicile [i procedurile [colii [i din modul în care profesorul î[i organizeaz\ orele. Aceast\ unitate se refer\ la barierele institu]ionale pe care factorii de mai sus le pot crea [i diversele strategii posibile pentru a le dep\[i.

Atitudinea fa]\ de elevi [i de familiile acestora v\zut\ ca o barier\ în înv\]are

Cercet\rile men]ionate în unit\]ile precedente arat\ c\, în mod normal, [colile consider\ c\ particularit\]ile legate de mediul familial al elevilor sunt principalele bariere în înv\]are. Iat\ câteva exemple:

· Posibilit\]ile financiare ale familiei,

· Atitudinea p\rin]ilor fa]\ de [coal\ [i înv\]\tur\,

· Starea de s\n\tate [i regimul alimentar al copiilor, precum [i stresul rezultat din “destr\marea familiei” [i din disfunc]ionalit\]ile familiale,

· O familie care î[i schimb\ des mediul [i condi]iile de via]\,

· Intrarea la [coal\ cu resurse lingvistice s\race, vocabular s\rac [i grad redus de “disponibilitate pentru lectur\”.

{colile tind s\ considere c\ elevii care se confrunt\ cu astfel de bariere sunt slab motiva]i, cedeaz\ în fa]a presiunilor colegilor, nu se concentreaz\ la curs [i au probleme de comportament [i de disciplin\ în clas\.

Din aceste reac]ii, este evident c\ multe [coli consider\ c\ barierele în înv\]are sunt un factor extern [i, în mare m\sur\, incontrolabil. Adeseori, [colile las\ impresia c\ privesc barierele în înv\]are ca pe ni[te caracteristici familiale, care îl împiedic\ pe elev s\ se arate receptiv la oportunit\]ile educa]ionale oferite de [coal\.

De asemenea, multe [coli par a fi c\zut de acord c\ un elev “bun” este cel care provine dintr-o familie “normal\”, care se potrive[te cu modelul idealizat despre cum trebuie s\ arate o familie, iar orice abatere de la acest model este privit\ ca o barier\ care trebuie dep\[it\ înainte de a desf\[ura activitatea de înv\]are.

1Conceptul de familie ideal\ nu se justific\, dup\ cum nu se justific\ nici ideea conform c\reia factorii referitori la caracteristicile familiale trebuie considera]i bariere în calea înv\]\rii. Biroul pentru monitorizarea educa]iei din Noua Zeeland\ descrie astfel aceast\ practic\: “o minimalizare a capacit\]ilor profesionale (ale profesorilor) [i a responsabilit\]ii lor de a determina schimb\ri”. Comisia Na]ional\ pentru Standardele Educa]iei ca Profesie (din SUA),

1 No]iunea de valoare normativ\ a fost introdus\ în primul modul [i s-a observat c\ modele centrate pe deficien]e, a[a cum este modelul medical, consider\ c\ orice greutate pe care individul o întâmpin\ este rezultatul unei deficien]e a acestuia. Premisa de la care se porne[te este c\ exist\ un nivel de func]ionare “normal” [i unul “anormal”. P\rerile enumerate mai sus pornesc de la o ipotez\ similar\, care vede “problemele” ca fiind cauzate de familie, pentru c\ sunt anormale [i consider\ c\ este nevoie de remedii

106u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




dezvolt\ ideea în lucrarea “Ce trebuie s\ [tie [i s\ fie capabil s\ fac\ un profesor”, care dateaz\ din 1994:

“Profesorii acumuleaz\ cuno[tin]e despre caracteristicile unei comunit\]i [i despre efectele acesteia asupra [colii [i elevilor. Ei ajung s\ poat\ evalua diferen]ele etnice [i lingvistice, influen]ele unei culturi asupra aspira]iilor [i a[tept\rilor elevilor [i efectele s\r\ciei [i bun\st\rii. Nepotrivirile de ordin cultural sau de alt\ natur\ între cas\ [i [coal\ adesea pot s\ compromit\ eforturile profesorilor de a încuraja înv\]area. În schimb, diversitatea cultural\ prezentat\ de comunit\]i poate servi ca mijloc foarte pre]ios de transmitere a cuno[tin]elor despre alte culturi, pentru a încuraja toleran]a [i în]elegerea diferen]elor umane [i pentru a promova idealurile civice. Profesorii capabili caut\ s\ fructifice aceste oportunit\]i [i s\ reac]ioneze în mod constructiv la diversitatea de caracteristici ale elevilor”.

Este vorba despre un echilibru: [colile [i profesorii nu pot rezolva toate problemele sociale pe care le întâlnesc, ci trebuie s\ combine în mod echilibrat accentul pus pe responsabilit\]ile profesionale specifice lor cu dezvoltarea constant\ a unui caracter uman [i afectuos, care vine în întâmpinarea tuturor elevilor, a nevoilor, problemelor [i situa]iilor fiec\ruia dintre ace[tia.

Identificarea [i tratarea deficitar\ a barierelor înv\]\rii este ea îns\[i o barier\

Multe [coli recunosc barierele în înv\]are, dar nu toate dezvolt\ un mod sistemic de rezolvare a problemelor pentru dep\[irea barierelor pe care le identific\. În exemplul urm\tor, o [coal\ a identificat o serie de bariere în înv\]are [i a propus strategii de dep\[ire a acestora.

pentru a readuce la “normal” modul de func]ionare a familiei, înainte ca membrii acesteia s\ poat\ participa la activit\]i “normale”. Acest punct de vedere prezint\ câteva dificult\]i:

a) Prin prisma unui model centrat pe deficien]e, individul sau familia sunt considera]i normali pe baza unui criteriu negativ, adic\ pe absen]a factorilor patologici. Totu[i, se poate demonstra c\ func]ionarea “s\n\toas\” a unui individ sau a unei familii implic\ ceva mai mult decât lipsa problemelor. Se poate, de asemenea, demonstra c\ func]ionarea “s\n\toas\” a unui individ sau a unei familii poate fi întâlnit\ într-un mediu problematic, precum în cazul rezisten]ei individuale sau familiale (vezi, de exemplu, Terisse B 2000)

b) Dac\ se consider\ c\ individul sau familia normal\ reprezint\ cazul tipic, media, atunci din punct de vedere statistic, în orice moment dat, 75% din cazuri sunt “simptomatice” adic\ traverseaz\ o perioad\ de stres fizic sau psihic. Totu[i, majoritatea nu încearc\ s\ se trateze, ci î[i consider\ situa]ia normal\. Rezult\, deci, c\ în orice moment dat, familia tipic\ sau medie reprezint\ un caz anormal. Din aceast\ perspectiv\, un individ sau o familie care func]ioneaz\ optim ar fi atipici, deci anormali.

c) Se mai spune adesea c\ un individ sau o familie normal\ prezint\ acele tr\s\turi ideale recunoscute prin conven]ie ca fiind necesare pentru a îndeplini cu succes anumite sarcini [i pentru a încuraja dezvoltarea [i bun\starea. Totu[i, aceste conven]ii reprezint\ produse culturale, ale c\ror tr\s\turi, realiz\ri, dezvoltare [i bun\stare recunoscute se bazeaz\ adesea pe valori etnice sau religioase specifice, care nu iau în calcul faptul c\ situa]ii familiale neconven]ionale pot reprezenta mediul optim de func]ionare pentru o anumit\ familie, într-un anumit context.

Multe studii de pân\ acum se bazau pe ipoteza c\ nucleul familial occidental reprezint\ modelul. Ca urmare, p\rin]ii singuri sau familiile extinse erau adesea considerate ca func]ionând deficitar. Majoritatea studiilor actuale despre familii adopt\ un punct de vedere tranzac]ional, care explic\ “normalitatea” ca fiind un proces derulat în timp, dependent de factori bio-psiho-sociali. Din acest punct de vedere, capacit\]ile [i modurile de a reac]iona ale fiec\rei familii sunt diferite [i ele trebuie evaluate în func]ie de nevoile membrilor s\i [i de sistemele sociale mai largi în care se încadreaz\. Cu alte cuvinte, nu exist\ o propor]ie simpl\, de 1 la 1, între indivizi [i familii. Diversitatea experien]ei umane înseamn\ c\ fiecare familie (de fapt, fiecare grup, de orice fel) are o perspectiv\ proprie, limitat\ [i analizeaz\ lumea în mod diferit.

107u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




Exemplul 1

Bariere în înv\]are identificate

· Slab\ motiva]ie pentru înv\]are.

· Elevii fac în mod constant aceea[i gre[eal\.

· Unii elevi absenteaz\ sau întârzie la ore.

· P\rin]ii sunt prea îng\duitori.

· A[tept\rile p\rin]ilor intr\ în conflict cu programul [colar.

· Modele de comportament în cadrul familiei.

· Elevii cu dizabilit\]i întâmpin\ dificult\]i din cauza mediului.

Strategii pentru dep\[irea barierelor identificate:

· Un cod de bun\ purtare pentru elevi, menit s\ le îmbun\t\]easc\ morala [i caracterul.

· Alegerea unui consiliu al [colii, pentru ca elevii s\ poat\ participa la luarea deciziilor.

· Contactarea p\rin]ilor elevilor care lipsesc pentru a li se oferi sfaturi.

· Anun]area p\rin]ilor elevilor care întârzie la ore.

· {edin]e periodice de informare a p\rin]ilor.

· Adaptarea cl\dirilor pentru a permite accesul în scaun cu rotile.

Barierele identificate de [coal\ se refer\ la activit\]i [i programe pe care orice [coal\ trebuie s\ le promoveze. Nu sunt identificate [i tratate acele bariere care s\ indice dac\ se vine în întâmpinarea nevoilor specifice ale elevilor sau dac\ propriile practici au fost examinate în mod critic. În loc de aceasta, se creeaz\ impresia c\ [coala a trecut în revist\ anumite activit\]i [i a dezvoltat anumite strategii prin care s\ se asigure c\ elevii [i familiile lor în]eleg ce li se cere.

De asemenea, [coala nu a efectuat o analiz\ a solu]iilor propuse, pentru a le evalua eficien]a. De exemplu, f\r\ o analiz\ simpl\ a elevilor care întârzie [i a motivelor acestora, strategia contact\rii p\rin]ilor poate s\ ajung\ o sarcin\ nepl\cut\, s\ adânceasc\ problema conflictului dintre p\rin]i [i copii sau s\ nu aib\ nici un efect [i s\ fie numai o pierdere de vreme. Analiza motivelor pentru care elevii întârzie [i identificarea celor care întârzie în mod constant ar fi putut face ca aceast\ barier\ s\ fie cu u[urin]\ înl\turat\. De exemplu, autorit\]ilor locale li s-ar putea cere s\ schimbe orarul autobuzelor.

{coala a c\utat c\i pentru a se asigura c\ elevii [i familiile lor se adapteaz\ la sistemul [colar, dar nu a analizat factorii care sporesc sau diminueaz\ motiva]ia pentru înv\]are, existen]i în cadrul acelui sistem.

108u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




În cel de-al doilea exemplu, o [coal\ mare a identificat trei categorii de elevi care se confrunt\ cu bariere în calea performan]ei:

Exemplul 2

Bariere în înv\]are identificate

· Elevi care provin din familii cu dificult\]i financiare.

· Elevi de clasa întâi care provin din familii care nu vorbesc limba român\.

· Elevii care provin din medii în care se confrunt\ cu violen]a fizic\.

Strategiile promovate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor educative ale acestor categorii includ ob]inerea unui ajutor din partea agen]iilor sociale, înt\rirea procedurilor de protec]ie a copilului [i implicarea unor membri ai comunit\]ii în programe de lectur\ [i de înv\]are a limbii. Mediatorii [colari au fost încuraja]i s\ se implice [i s\ joace un rol activ în a-i determina pe p\rin]ii [i pe membrii familiilor elevilor s\ apeleze la [coal\ pentru ajutor, sprijin [i sfaturi.

Bariere în înv\]are în [colile rurale

Situa]ia special\ în care se afl\ [colile rurale poate duce la apari]ia unor bariere în înv\]are. De exemplu:

· Mul]i elevi au de parcurs distan]e mari c\tre [i de la [coal\, petrecând una sau mai multe ore mergând pe jos sau cu autobuzul. Consumul de timp poate duce la o stare de oboseal\, mai ales în rândul celor din clasa întâi [i al elevilor mici. Iat\ câteva strategii eficiente:

o Folosirea timpului petrecut pe drum ca timp de înv\]are [i scurtarea intervalului

petrecut în [coal\.

o Programe reduse pentru elevii foarte mici.

· Serviciile pentru educa]ia la vârste mici [i pentru ajutorarea p\rin]ilor [i a copiilor [i alte servicii publice, cum ar fi bibliotecile, sunt pu]in numeroase. O strategie eficient\ este ca mai multe [coli s\-[i împart\ prin rota]ie aceste servicii.

· Adesea, se întâmpl\ ca [coala s\ nu aib\ la dispozi]ie profesori specializa]i [i califica]i pentru diversele materii. Strategii eficiente:

o Rota]ia profesorilor.

o Asigurarea unei preg\tiri suplimentare [i a sprijinului pentru profesorii necalifica]i [i

nespecializa]i.

o Folosirea tehnologiei. De exemplu, predarea, prin video-conferin]\, asigurat\ de un

profesor specializat sau utilizarea internetului pentru ca elevii s\ primeasc\ sprijin de la colegi. Folosirea înv\]\mântului la distan]\ [i a cursurilor prin coresponden]\.

109u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




· Elevii nu au ocazia s\ participe la evenimente sportive sau s\ înve]e s\ cânte la vreun instrument, s\ ia parte la cursuri de actorie sau la alte evenimente artistice. Strategii eficiente:

o Organizarea de evenimente sportive împreun\ cu alte [coli [i comunit\]i, adesea prin

intermediul ONG-urilor.

o Dezvoltarea educa]iei în afara orelor de curs, care include vizite la galerii de art\,

teatre, evenimente sportive etc. Acestea îmbog\]esc experien]a [i cuno[tin]ele copiilor [i le permit s\ ia parte la evenimente publice importante.

· Costurile pentru achizi]ionarea [i între]inerea materialelor didactice sunt mari, iar livrarea este întârziat\. Strategii eficiente:

o O mai bun\ planificare în timp a activit\]ilor.

o Programe de utilizare în comun [i de împrumutare a materialelor.

· {omajul la nivel local poate duce la nesiguran]\ cu privire la alegerea materiilor studiate [i la perspective. Strategii eficiente:

o {edin]e periodice cu elevii [i familiile acestora pentru alegerea materiilor [i a viitoarei

cariere, pentru a asigura sprijinul familial.

o Organizarea unor activit\]i educa]ionale relevante pentru a g\si un loc de munc\,

pentru ca elevii s\ devin\ con[tien]i de oportunit\]ile pe care le au.

· Condi]ii nefavorabile de clim\. Iernile sau ploile de lung\ durat\ îi împiedic\ pe elevi s\ ias\ afar\. Strategii eficiente:

o Împrumutarea unor materiale suplimentare pentru activit\]i în interiorul cl\dirii,

pentru ca elevii s\ aib\ mereu la dispozi]ie materiale noi [i variate.

o Asigurarea de materiale educa]ionale care pot fi folosite acas\.

· Elevii absenteaz\ periodic [i, adesea, aceste perioade coincid cu cerin]ele muncilor agricole sau cu perioada în care familiile lor se afl\ la ora[. O problem\ similar\ îi afecteaz\ pe elevii proveni]i din familii ale c\ror ocupa]ii îi oblig\ s\ c\l\toreasc\. Strategii eficiente:

o Discu]ii cu p\rin]ii în cursul c\rora s\ fie eviden]iate atât cerin]ele [colii, cât [i cele ale

familiei.

o Planificarea judicioas\ a celor mai importante activit\]i [colare.

o De multe ori, copiii sunt lua]i la ora[, pentru c\ adul]ilor le este greu s\ ajung\ acas\ în

timp util, pentru a-i primi când se întorc de la [coal\. {colile pot face anumite aranjamente pentru ca elevii s\ fie supraveghea]i [i dup\ orele de curs.

· Dificult\]ile în a atrage [i a p\stra personalul calificat întrerup continuitatea înv\]\rii. Strategii eficiente:

o Sporuri salariale pentru cei care lucreaz\ în zone greu accesibile.

o Angajarea [i preg\tirea membrilor comunit\]ii pentru postul de profesor.

· Frecven]a redus\ ca barier\ în înv\]are

Frecven]a redus\ reprezint\ o important\ barier\ a înv\]\rii. {coala nu va ob]ine performan]e de la elevi, dac\ ace[tia nu sunt prezen]i la cursuri.

Problemele legate de frecven]\ sunt, de multe ori, considerate probleme de disciplin\, de[i ele au mai multe cauze, adesea complexe, care trebuie abordate cu aten]ie [i profesionalism. În toate cazurile, scopul trebuie s\ fie descoperirea [i combaterea cauzelor absen]elor [i nu doar a efectelor acestora.

Absen]ele se înmul]esc adesea dac\ elevii pierd un întreg ciclu de lec]ii [i consider\ c\ nu mai pot recupera materia de la care au lipsit, ajungând s\ descopere, în cele din urm\, c\ este mai u[or s\ lipseasc\ de la [coal\ decât s\ încerce s\ reintre în ritm. De asemenea, elevii care lipsesc mult pierd contactul cu prietenii de la [coal\, fapt ce reduce atractivitatea acesteia, din punct de vedere social.

{colile au responsabilitatea de a asigura frecven]a. Aceast\ responsabilitate implic\:

· Înregistrarea sistematic\ a frecven]ei elevilor [i proceduri de analiz\ a datelor, care permit [colii s\ identifice fenomenele recurente.

· Proceduri eficiente care s\ identifice motivele ascunse ale absen]elor repetate.

· Strategii eficiente care s\ combat\ motivele identificate ale absen]elor repetate.

Mediatorii [colari reprezint\ o resurs\ specializat\, fiind preg\ti]i în mod deosebit pentru a aplica cerin]ele de mai sus. Eficien]a acestora va fi considerabil redus\, dac\ nu vor lucra în echip\ [i nu vor trata absen]ele ca pe o problem\ ce afecteaz\ întreaga [coal\. De exemplu, practica a ar\tat c\ [colile care [i-au ameliorat frecven]a au folosit strategii ce vizau întreaga lor structur\, punând accentul pe îmbun\t\]irea pred\rii [i evalu\rii.

Îmbun\t\]irea frecven]ei se leag\ [i de percep]ia comunit\]ii:

· Familiile trebuie s\ sprijine transportul [colar pentru ca elevii s\ ajung\ la [coal\ în fiecare zi.

· {coala trebuie s\ î[i analizeze structurile [i sistemele folosite pentru a trata problema frecven]ei reduse [i s\ le aduc\ la cuno[tin]a comunit\]ii.

Mediatorii [colari au o preg\tire special\ în acest domeniu [i, pentru [coli, reprezint\ o important\ resurs\ în asigurarea unei comunic\ri eficiente.

Absen]ele pot s\ fie determinate [i de perioadele de eliminare sau de exmatriculare. Acestea reprezint\, evident, bariere în înv\]are. Educa]ia elevului este întrerupt\ [i, uneori, nu mai este reluat\.

Politicile [colilor cu privire la exmatriculare difer\, unele [coli îi exmatriculeaz\ automat pe elevi pentru ceea ce altele ar considera abateri minore. Chiar [i în [colile unde exist\ o politic\ a exmatricul\rilor bine stabilit\, se poate observa c\ interpret\rile diver[ilor profesori sunt destul de diferite. Monitorizarea la nivelul întregii [coli a procedurilor de exmatriculare s-a dovedit eficient\ pentru a ]ine sub control zelul anumitor profesori.

Exist\ situa]ii în care exmatricularea elevului este singura solu]ie pentru [coal\. Acestea sunt cazuri excep]ionale [i ]in, în general, de un num\r mic de elevi cu tulbur\ri sociale, emo]ionale [i de comportament, care reprezint\ o amenin]are pentru siguran]a proprie [i a celorlal]i.

110u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




Exmatricularea unui elev înseamn\ numai îndep\rtarea acestuia din cl\direa [colii, nu interzicerea dreptului la educa]ie.

Ora[ul sco]ian Glasgow a propus o nou\ abordare pentru a rezolva problema continu\rii educa]iei elevilor exmatricula]i. Proiectul SchoolsOutGlasgow (SchoolsOut 2004) al ora[ului Glasgow pune la dispozi]ia acestor elevi un link c\tre pagina de internet a [colii, care le ofer\ acces deplin la materialele didactice, precum [i sprijin tutorial continuu acas\.

Atitudinea fa]\ de persoanele cu dizabilit\]i fizice v\zut\ ca barier\ în înv\]are

Modelul social descris în modulul 1, care reflect\ ideile educa]iei incluzive, a avut o mare influen]\ în schimbarea atitudinii fa]\ de persoanele cu dizabilit\]i fizice. Recomand\rile urm\toare, bazate pe acest model, sunt oferite în egal\ m\sur\ de Departamentul pentru Educa]ie [i Abilit\]i din Marea Britanie (DfES), Agen]ia pentru Dezvoltarea Înv\]\rii [i Abilit\]ilor (LSDA) [i Agen]ia pentru Abilit\]ile de Baz\ (BSA).

“În ultimii ani, multe persoane cu dizabilit\]i fizice au încercat s\ determine schimbarea modului în care acestea sunt percepute. Schimbarea const\ în a înlocui opinia conform c\reia deficien]ele fizice sunt probleme intime care, în mod obligatoriu, provoac\ greut\]i unei persoane, cu o alta conform c\reia de multe ori, societatea este cea care genereaz\ blocaje unei persoane, pentru c\ nu se poate adapta la întreg spectrul diversit\]ii fizice [i de înv\]are.

De exemplu, un elev hipoacuzic, care cite[te pe buze, nu este dezavantajat într-o sal\ bine luminat\, în care profesorul st\ cu fa]a spre clas\ [i articuleaz\ clar cuvintele [i unde activit\]ile de lucru cu elevii sunt astfel gândite încât s\ foloseasc\ în cel mai înalt grad resursele vizuale. Totu[i, dac\ aceste condi]ii nu sunt îndeplinite, dizabilitatea elevului devine un dezavantaj.

Când lucra]i cu elevi cu dizabilit\]i fizice sau cu dificult\]i de înv\]are, este foarte important s\ v\ concentra]i asupra dizabilit\]ilor respective, dar [i s\ respecta]i anumite principii generale, cum ar fi:

· Trata]i-i pe elevi ca pe ni[te individualit\]i, nu ca pe ni[te cazuri,

· Nu porni]i de la ideea c\ [ti]i care sunt consecin]ele unei dizabilit\]i; întreba]i-i chiar pe elevi [i asculta]i ce au ei de spus; ei [tiu cel mai bine care sunt efectele problemelor pe care le au,

· În]elege]i dimensiunea social\ a dizabilit\]ilor [i faptul c\ implica]iile unei deficien]e sunt efectele pe care aceasta este l\sat\ s\ le provoace într-o anumit\ situa]ie, iar aceast\ situa]ie poate fi schimbat\,

· Acorda]i frecvent aten]ie propriilor dvs. atitudini, atitudinea profesorului (de exemplu, când acesta afi[eaz\ superioritate, compasiune sau este pus în încurc\tur\) [i nu dizabilitatea elevului este cea care creeaz\ bariere;

· Crea]i un mediu de înv\]are care s\-i încurajeze pe to]i participan]ii s\ fac\ fa]\ spectrului de nevoi, aspira]ii [i dificult\]i de înv\]are, în cadrul grupului, în mod pozitiv, onest, încurajator [i creativ;

· Obi[nui]i-v\ s\ ave]i momente în care s\ nu face]i altceva decât s\ urm\ri]i ce este optim pentru un anume elev [i ce nu. Asigura]i-v\ c\ în acest mod, sesiza]i atât punctele forte ale acestuia, cât [i lucrurile care i se par dificile. Ar putea s\ existe anumite aspecte emo]ionale care s\ creeze bariere în înv\]are, de care trebuie s\ v\ ocupa]i înainte de a desf\[ura activitatea de înv\]are;

111u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




112u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




· Nu v\ speria]i de ideea de a încerca lucruri care s-ar putea s\ nu func]ioneze. Câteodat\, este necesar s\ încerca]i diferite metode de lucru pentru a o g\si pe cea eficient\. Acest lucru este foarte bun, atât timp cât lucra]i [i stabili]i strategia împreun\ cu elevul;

· Asigura]i-v\ c\ materialul folosit este adecvat nevoilor tuturor elevilor.” (DfES 2002)

Bibliografie

DfES (2002) “Access for All: Guidance on Making the Adult Literacy and Numeracy Core Curricula Accessible”. Ghid publicat de the UK Department for Education and Skills (DfES), the UK Learning and Skills Development Agency (LSDA) [i the UK Basic Skills Agency (BSA)

ERO (1995) Education Review Office (New Zealand) “Barriers to Learning”, Number 9 Winter 1995. Disponibil online la : http://www.ero.govt.nz/Publications/eers1995/95no9hl.htm

LJ (2004) Dr Lon Johnston Course Materials. University of Arlington, Texas. Disponibil online la http://www2.uta.edu/ssw/johnston/

SchoolsOut (2004) Website disponibil la http://www.schoolsoutglasgow.net/

Terrisse B (2000) “The Resilient Child: Theoretical Perspectives and a Review of the Literature”; The Council of Ministers of Education, Spring 2000 PCERA Symposium papers. Disponibil online la:

Englez\: http://www.cmec.ca/stats/pcera/symposium2000/terrisse.en.pdf

Francez\: http://www.cmec.ca/stats/pcera/symposium2000/terrisse.fr.pdf

113u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i

Observa]ii referitoare la sarcini



Sarcina 1 Sarcina 1 ofer\ participan]ilor posibilitatea de a reflecta asupra barierelor fizice care exist\ în [coala sau în clasa lor [i asupra modului de a le dep\[i.

Sarcina 2Sarcina 2 le permite participan]ilor s\ reflecteze asupra standardului de via]\ personal [i s\ îi în]eleag\ pe cei mai pu]in avantaja]i sau pe cei care se confrunt\ cu diverse probleme.


114u

nitate

a

Sarcina 1

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 60 minute

Gh

idu

l tu

tore

lui



1. Prezentare introductiv\

· Pune]i la dispozi]ia participan]ilor un rezumat despre barierele institu]ionale, folosind prezentarea PowerPoint sau retroproiectorul. Not\: pentru toate ideile principale, sunt incluse folii pentru retroproiector. În func]ie de num\rul persoa-nelor [i de timpul disponibil, tutorele poate scurta prezentarea.

2. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i grupul în grupuri mici, de 3 sau 4 persoane.

· Ar\ta]i-le fi[a de lucru pentru Sarcina 1, folosind prezentarea PowerPoint sau Foliile.

· Explica]i în ce const\ Sarcina practic\.

· Câte o copie a fi[ei de lucru pentru Bariere institu]ionale, Sarcina 1, pentru fiecare participant (tip\rirea FL 1).

· PowerPoint sau foliile 1-26, Bariere institu]ionale - Resurse

· Flipchart

Sugestie de prezentare

Participan]ii vor:

· În]elege c\ exist\ multe bariere care pot obstruc]iona înv\]area.

· Evalua barierele în înv\]are specifice copiilor de etnie rom\.

· C\uta modalit\]i de dep\[ire a acestor bariere, cu deosebire a celor cu care se confrunt\ elevii romi.

15

3. Sarcina practic\

· Grupurile de participan]i îndeplinesc Sarcina 1.


20

5

5

4. Discu]ie

· Nota]i sugestiile grupurilor de participan]i pe flipchart

· Trata]i problemele în ordinea lor de apari]ie.

5. Concluzii

· Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ concluzii.

115u

nitate

aG

hid

ul t

uto

relu

i




15

116u

nitate

a

Sarcina 2

Gh

idu

l tu

tore

lui



Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

· 60 minute

20

1. Prezentare introductiv\

· Continua]i rezumatul despre rasismul institu]ional, folosind prezentarea PowerPoint sau RP. Not\ sunt incluse folii pentru retroproiector pentru toate ideile principale. În func]ie de num\rul de persoane [i de timpul disponibil, tutorele poate scurta prezentarea.

2. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i grupul în grupuri mici, de 3 sau 4 persoane.

· Explica]i în ce const\ activitatea practic\.

· Câte o copie a tabelului pentru Bariere institu]ionale, Sarcina 2, pentru fiecare participant (tip\rirea FL 2).

· PowerPoint sau folia 27, Bariere institu]ionale -Resurse

· Flipchart


Participan]ii vor:

· În]elege c\ exist\ multe bariere care pot obstruc]iona înv\]area.

· C\uta modalit\]i de dep\[ire a acestor bariere, cu deosebire a celor cu care se confrunt\ elevii romi.

· Avea capacitatea de a crea [i de a preda con]inutul curriculumului, folosind diferite metode [i abord\ri.

3. Sarcina practic\

· Grupurile de participan]i îndeplinesc Sarcina 2. (Pentru instruc]iuni detaliate vezi sec]iunea de resurse.)


10

30

117u

nitate

a

Obiective

Timp necesar

Resurse necesare

30

Gh

idu

l tu

tore

lui



Participan]ii vor:

· Recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.

· Identifica [i planifica domeniile unit\]ii unde este necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.

· 30 minute

· Fiecare participant trebuie s\ aib\ o copie dup\ caietul Plan personal de ac]iune al unit\]ii Bariere institu]ionale.

1. Sarcina practic\

· Participan]ii, împ\r]i]i pe grupuri tutoriale, completeaz\ caietul Plan personal de ac]iune al unit\]ii Bariere institu]ionale.

· Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.


Planul personal de ac]iune


119u

nitate

a

Unitatea

4

Resurse



Autor: Ivan Mykytyn

Bariere institu]ionale


120u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 1


Proiect finan]atprin Phare

UNIUNEA EUROPEAN|

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI

Phare RO 0104.02

Proiect Nr.Europe Aid/113198/D/SV/RO

Atitudinea fa]\ de elevi [i familiile lor

PP/F 2


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



121u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 4


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Atitudinea fa]\ de elevi [i familiile acestora


PP/F 3


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



122u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 5


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 6


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Atitudinea fa]\ de dizabilit\]ile fizice

123u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 8


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 7


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




124u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 9


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 10


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




125u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 11


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Identificarea [i tratarea deficitar\a barierelor `nv\]\rii

PP/F 12


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




126u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 13


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 14


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




127u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 15


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 16


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




128u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 18


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Tratarea problemelor caracteristice [colilordin mediul rural

PP/F 17


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




129u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 19


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 20


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Tratarea problemei absen]elor

130u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 22


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 21


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




131u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 23


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




PP/F 24


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




132u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 25


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02




133u

nitate

aR

esu

rse




PP/F 27


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Sarcina 2 – Instruc]iuni

PP/F 26


UNIUNEA EUROPEAN|



Phare RO 0104.02



Sarcina 1 – Instruc]iuni

134u

nitate

aR

esu

rse




FL 1


Bariera idetificat\ Strategia de îndep\rtare

Sarcina 1

(A se distribui participan]ilor câte o copie)

135u

nitate

aR

esu

rse




FL 2

Sarcina 2

(A se distribui participan]ilor câte o copie)


Bariere institu]ionale - isjcj.ro IDD/modulul 3/vol 1/3... · • Vor în]elege c\ exist\ multe...

Documents

Transcript of Bariere institu]ionale - isjcj.ro IDD/modulul 3/vol 1/3... · • Vor în]elege c\ exist\ multe...