BAREMAN II –SEMESTRUL I

FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIO-VASCULAR

1. Câte cavităţi are inima şi cum sunt ele separate? Cordul are 4 cavităţi: 2 superioare, atriile, separate prin septul interatrial şi 2 inferioare, ventriculii, separate prin septul interventricular. Între As şi Vs se află orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valvula bicuspidă, între Ad şi Vd se află orificiul atrioventricular drept prevăzut cu valvula tricuspidă.

2. Ce ioni generează potenţialul de repaus? Canalele de tip K1 asigură refluxul bazal de K+, principala determinantă a potenţialului de repaus. Na+ iese din celulă, asigurând potenţialul de repaus.

3. Ce ioni generează potenţialul de acţiune? După aplicarea stimulului de o anumită intensitate, Na+ pătrunde în celulă.

4. Valori normale ale: Na+ - 139-143 mEq/l K+ - 4-5 mEq/l Ca2+ - 4-5 mEq/l 9-11mg/dl Mg2+- 1-3 mEq/l

5. Valori normale ale: NCO3

- - 27 mEq/l PO4

- - 1,5-2 mEq/l SO4

- - 1 mEq/l Proteine - 16 mEq/l Cl - 102-104 mEq/l H2CO3 -1,25 mEq/l

6. Faze ale potenţialului de acţiune care au loc prin mecanisme pasive -faza 0 a depolarizării (Na+ intră şi K+ iese) -faza I a repolarizării (K+ iese şi Cl- intra) -faza II a repolarizării (Ca2+ intră) -faza III a repolarizării (K+ iese)

7. Faze ale potenţialului de acţiune care au loc prin mecanisme active transmembranare -faza IV a repolarizării (pompa ATP-azică scoate 3 Na+ şi introduce 2K+) -perioada postpotenţialelor

8. Fazele repolarizării. Care este activă cu consum de energie? I faza K+ iese şi Cl- intră; II faza Ca2+ intră; III faza K+ iese; IV faza pompa ATP-azică scoate 3 Na+ şi introduce 2K+-singura fază activă!!

9. Valoarea (amplitudinea) potenţialului de acţiune al fibrei miocardice şi a potenţialului de repaus transmembranar? Potenţialul de repaus = -70 – 90 mV Potenţialul de acţiune =+20 +30 mV

10. Durata potenţialului de acţiune la fibra miocardica. Durata = 1-2 msec

11. Durata atriogramei (interval PQ) 0,12-0,21 sec în funcţie de frecvenţa cardiacă

12. Durata ventriculogramei (interval QT) 0,24-0,42 sec în funcţie de frecvenţa cardiacă şi vârstă

13. Durata depolarizării ventriculare 0,06-0,10 sec

14. Complex qRs normal: durată, amplitudine, ax electric Durată = 0,06-0,10 sec Amplitudine = 10-20 mm - derivaţii standard 30 mm - derivaţii precordiale Ax electric = +30o…+60o cu limite între -30o…..+110o

15. Care sunt centrii de automatism cardiac la om, unde se găsesc şi cum se numesc cu poziţia şi numele descoperitorilor.- NSA-KEITH-FLACK în Ad, în apropierea locului de vărsare a venei cave superioare în şanţul terminal.- NAV-ASCHOFF-TAWARA în porţiunea inferioară a septului interatrial, în apropierea orificiului de vărsare a sinusului coronar şi a locului de inserţie a valvulei tricuspide.- Fasciculul HIS - origine în porţiunea inferioară a NSA.- Reţeaua Purkinje-se formează prin ramificarea fasciculului His la nivel subendocardic.

16. Frecvenţa de elaborare a stimulilor de focarul principal de automatism şi cum se numeşte? Focarul principal se numeşte NSA-ritm sinusal. Elaborarea stimulilor-120-150 /min fără frână vagală

- 60-100 /min cu frână vagală

17. Denumirea ritmurilor date de focarele secundare de automatism şi caracterele sale. Ritm nodal dat de NAV cu frecvenţa de 40-60 contracţii/minut -supranodal -medionodal -infranodal

18. Frecvenţa cardiacă normală 60-100 /min

19. Care sunt derivaţiile bipolare standard? Sensul polarităţii. -Derivatia I : BD(-) BS(+) -Derivatia II: BD(-)PS(+) -Derivatia III: BS(-)PS(+)

20. Enumeraţi derivaţiile unipolare ale membrelor aVL,aVF,aVR

21. Enumeraţi derivaţiile precordiale -V1 şi V2 în dreptul inimii drepte -V3 şi V4 în dreptul septului -V5 şi V6 în dreptul inimii stângiMai există şi V7 şi V8, derivaţiile Frank, derivaţia X, derivaţia Pescador, VE.

22. Locul de plasare a electrozilor derivaţiilor precordiale-V1-spaţiul IV intercostal parasternal dreapta-V2-spaţiul IV intercostal parasternal stânga-V3-la mijlocul liniei ce uneşte V2 cu V4

-V4-spaţiul V intercostal pe linia medioclaviculară stângă-V5-pe o linie orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară anterioară-V6-pe aceeaşi orizontală care trece prin V4 şi intersectează linia axilară medie

23. Enumeraţi proprietăţile miocardului -ritmicitate şi automatism - funcţia cronotropă,cronotropismul -conductibilitate - funcţia dromotropă, dromotropismul -excitabilitatea - funcţia batmotropă, batmotropismul -contractilitatea - funcţia inotropă, inotropismul -tonicitatea - funcţia tonotropă, tonotropismul

24. Citaţi felurile de aritmii-tranzitorii - tahicardii paroxistice-atriale, ventriculare, supraventriculare - extrasistole - atriale, nodale, ventriculare-permanente - fibrilaţia - atrială şi ventriculară

- flutter - atrial şi ventricular

25. Cum se numesc tulburările de dromotropism cu alungirea conducerii şi cele cu scurtarea conducerii? Alungire - bloc atrio-ventricular Scurtare - by-pass sau scurtcircuit

27. Legea “tot sau nimic” a lui Bowdich-Ranvier La stimuli sub valoarea prag, aplicaţi pe miocard, acesta nu răspunde, la stimuli cu valoare mai mare decât valoarea prag, nu determină un răspuns mai amplu decât cel determinat de valoarea prag, răspunsul este maximal.

28. Legea inexcitabilităţii a lui Marey În timpul sistolei miocardul este inexcitabil, este refractar la stimuli; excitabilitatea reapare către sfârşitul sistolei la stimuli puternici şi se reface complet în diastolă.29. Legea Frank-Starling – enunţ Forţa de contracţie a miocardului este proporţională cu gradul de umplere al cavităţilor cardiace, deci cu gradul de umplere iniţial al fibrelor miocardice.

30. Viteza de conducere în atrii, fasciculul His şi reţeaua Purkinje Fasciculul His - 1-3 m/s Reţeaua Purkinje - 2-4 m/s Atrii - 1-2 m/s

31. Ritmul sinusal. Caractere EKG normale. -prezenţa undei P; trebuie să preceadă qRs, să fie pozitivă şi în cel puţin 2 din derivaţiile standard ale planului frontal -distanţele P-P=R-R -intervalul Pq=0,12-0,21 sec -frecvenţa cardiacă 60-100 /min

32. Durata depolarizării atriale 0,08-0,11 sec (unda P)

33. Unda P-caractere normale EKG Durata : 0,08-0,11sec Amplitudine : 0,05-0,25 Morfologie rotunjită, simetrică, uneori cu o mică incizură în vârf Sens +30o …. +75o

34. Repolarizarea ventriculară, de cine e reprezentată pe EKG Segment ST şi unda T

35. Care sunt microfilamentele contractile ale sarcomerului? Actina-microfilamente subţiri Miozina-microfilamente groase

36. Care sunt proteinele modulatoare ale contracţiei sarcomerului? Troponina şi tropomiozina

37. Care sunt sursele energetice pentru contracţia miocardului? Surse -exogene-aduse prin sângele care circula prin vasele coronare -endogene-reprezentate de depozitele energetice de la nivelul fibrelor musculare-acizi graşi-57 % -glucide - 17 % -acid lactic şi acid piruvic - 17 % -corpi cetonici - 5 % -aminoacizi - 4 %

38. Sistola ventriculară - fazele şi duratele lor 1. perioada de pregătire-0,07-0,09 sec 2. perioada sistolei izovolumetrice-0,05 sec 3. perioada de expluzie a sângelui-ejecţia rapidă-0,09 sec -ejecţia lenta-0,13sec

39. Rolul muşchilor pilieri Menţin un volum de sânge –volum rezidual; prin contracţia lor asigura închiderea corectă a valvulelor atrio-ventriculare (mitrală şi tricuspidă)

40. Sistola atrială-durată 0,11-0,15 sec

41. Diastola ventriculară - faze şi durate 1. protodiastola fiziologică - 0,04 sec 2. relaxarea izovolumetrică - 0,08 sec 3. umplerea rapidă ventriculară - 0,11 sec 4. umplerea lentă - 0,19-0,27 sec 5. sistola atrială - 0,11-0,15 sec

42. Diastola atrială - durata 0,7 sec

43. Presiunea (sistolică şi diastolică) în atrii şi ventriculi sistolă diastolă atriu drept 4-6 0, 2 mmHg atriu stâng 6-8 0, 2 ventricul drept 25-30 0,-2 ventricul stâng 120-130 0,-2

44. Valoarea normală a volumului sistolic VS=60-70 ml

45. Valoarea normală a volumului telediastolic VTD=120-140 ml

46. Componentele valvulare cuprinse în zgomotul I MîTîPdAd

47. Componentele valvulare cuprinse în zgomotul II AîPîTdMd

48. Focarul de ascultaţie şi diametrul orificiului mitral Focarul mitral-spaţiul 5 intercostal pe linia medioclaviculară stângă Diametrul superior-32 mm Diametrul inferior-26 mm

49. Ce fază a ciclului cardiac e cuprinsă între Mî şi Aî

Sistola izovolumetrică

50. Ce fază a ciclului cardiac e cuprinsa între Aî Md

Diastola ventriculară

51. Focarul de ascultaţie şi diametrul orificiului tricuspidian Focarul tricuspidian-porţiunea inferioară a sternului, aproape de joncţiunea cu apendicele xifoid Diametru=35 mm

52. Focarul de ascultaţie aortic Diametru 20-23 mm Focarul de ascultaţie aortic-în spaţiul II parasternal stânga

53. Focarul de ascultaţie şi diametrul orificiului pulmonar Focarul pulmonar-spaţiul 2 parasternal stânga Diametrul 20-23 mm

54. Mica circulaţie Origine în Vd, pleacă arterele pulmonare, ajung la plămâni cu CO2 ,de la ţesuturi pleacă venule, vene, ajung în venele pulmonare cu O2 şi ajung în As.

55. Marea circulaţie Origine în Vs, pleacă aorta cu O2, se ramifică, ajung la ţesuturi, se realizează schimbul de gaze, pleacă venule, se formează venele cave ce se deschid în Ad.

56. Gradientul presional atrio-ventricular stâng la sfârşitul perioadei de relaxare izovolumetrică ~10 mmHg

57. Gradientul presional VS-aortă în faza de ejecţie rapidă 50 mmHg

58. Legea fundamentală a hemodinamicii Qc este direct proporţional cu diferenţa de presiune şi raza vasului la puterea a 4-a şi invers proportională cu de 8 ori produsul dintre lungimea vasului şi vâscozitate:

59. Factorii de care depinde circulaţia sângelui în artere Factorul central - forţa de contracţie a inimii Factorul periferic - rezistenţa din peretele arteriolar Cantitatea de sânge din vas Vâscozitatea sângelui şi calibrul muscular

60. Sectoarele hemodinamice ale sistemului de înaltă presiune Sistemul de înaltă presiune - de la valvele sigmoide până la sfincterul precapilar(sistemul rezistiv)

61. Sectoarele vasculare din sistemul de joasă presiune Sectorul de joasă presiune - de la sfincterul precapilar la atriu drept Sectorul capilar - de schimb Sectorul venos – capacitiv

62. Valoarea normala a presiunii venoase La plica cotului 8 mmHg = 4-12 cm H2O La laba piciorului(ortostatism) 110 mmHg

63. În ce sector vascular e cea mai mare rezistenţă? În sectorul de înaltă presiune-sectorul arteriolar

64. În ce sector vascular este cel mai mare pat vascular? În sectorul venos 65-70 % din volumul de sânge total

65. În ce sector vascular este cea mai mare şi cea mai mica viteză de circulaţie a sângelui?

Cea mai mare - aorta şi artere mari 50 cm/s Cea mai mică - capilare 0,02-0,05 cm/s

66. În ce sector vascular este cea mai mare presiune? În sectorul arterial, aorta =110-130 mmHg

67. Factorii de care depinde circulatia sângelui în vene -diferenţa de presiune dintre capătul venos al capilarelor(15 mmHg) şi atriul drept (2 mm Hg) -presiunea hidrodinamică din sistemul arterial -forţa de aspiraţie centrală - aspiraţia cardiacă şi toracică -mişcările respiratorii -contracţia izotonă şi izometrică -forţa gravitaţională -tonusul capilar -prezenţa valvulelor pe traiectul venelor inferioare

68. Ce teste utilizaţi pentru aprecierea unei obstrucţii la nivelul unui trunchi arterial mare? Eco-Doppler, pletismografie, reografie

69. Rolul arterelor în sistemele de înaltă presiune arterială Rol rezistiv

70. Care sunt factorii hemodinamici de care depinde tensiunea arterială? Factorul central - Qc

Factorul periferic - rezistenţa depinde de sectorul rezistiv, vâscozitate, cantitate de sânge din vas, elasticitatea pereţilor vasculari.

71. Timpii de circulaţie - valori PPE(perioada de preejectie) = 0,11 sec - perioada de mulaj = 0,06 sec - sistola izovolumetrică = 0,05 sec PEVS(perioada de ejectie a ventriculului stâng) = 0,3 sec PEVS/PPE = 2,5-3 sec PEVS/PCIV = 7,4 +-1,3 sec

72. Anastomoze porto-cave Vena coronară a stomacului şi venele esofagiene, venele hemoroidale superioare, mijlocii şi inferioare, venele epigastrice superioare şi inferioare, venele retroperitoneale.

73. Originea şi ramurile importante ale arterelor coronare Originea arterei coronare - direct din aortă a) artera coronară stângă - originea în apropierea foiţei stângi a valvei aortei Ramuri - artera descendentă anterioară - artera circumflexă stângă b) artera coronară dreaptă - originea în zona foiţei drepte a valvei aortei Ramuri - pentru atrii şi ventricul drept

74. Debit cardiac şi index cardiac

Debit cardiac - cantitatea de sânge ejectată de ventricul stâng în circulaţia sistemică şi de ventricul drept în circulaţia pulmonară

Qc = vol. sist. x = =5-6l/minut

În efort Qc(debitul cardiac) ajunge la 25-30 l/min Indexul cardiac-debitul cardiac raportat la suprafaţa corporală Index = 3,2+-0,5 l/m2 suprafaţă corporală

75. Factorii de care depinde debitul cardiac -presiunea de umplere determinată de întoarcerea venoasă -timpul de umplere determinat de frecvenţa cardiacă -tonusul diastolic ventricular

76. Debitul coronarian 250 ml/min 5 % din debitul cardiac

77. Debitul cerebral 750 ml/min 15 % din debitul cardiac

78. Debitul hepatic 1500 ml/min 29 % din debitul cardiac(25 –30 % artera hepatică, restul de vena portă)

79. Principiul Fick de determinare a debitului cardiac. Formula de calcul Qcstâng=Qcdrept

Qc = vol. sist. x = = 5 l/min

80. Viteza undei pulsatile

V = =

x-distanţa (cm) de la carotidă la furculiţa sternală y-distanţa de la furculiţa sternală la ombilic z-distanţa de la ombilic la transductor pentru artera femurală T-timpul de propagare al pulsului carotidian PC T’-timpul de propagare al pulsului femural PF Arterele mari - aortă 4m/s Arterele periferice - 6 m/s

81. Viteza de circulaţie a sângelui în aortă, capilare, vena cavă Aortă - 50 cm/sec Capilare - 0,02-0,05 cm/sec Vena cavă - 10-20 cm/sec

82. Tensiunea arterială normală -sistolică 110-140 mmHg, 14 –16 KPa Limita inferioară 110 mmHg la bărbaţi şi 105 mmHg la femei -diastolică 60-80 mmHg, 8-11 KPa ( jumatate din presiunea sistolică plus 10)

83. Vena portă - ce este şi unde merge?

Se interpune între 2 retele capilare - vena din ficat, cealaltă din teritoriul splahnic. Drenează sângele venos de la trunchiul gastro-intestinal, splină şi vezica biliară

84. Legea fundamentală a hemodinamicii Legea Hagen-Poiseuille Qc este direct proporţional cu diferenţa de presiune şi raza vasului la puterea a 4-a şi invers proporţională cu de 8 ori produsul dintre lungimea vasului şi vâscozitate:

85. Ce este indicele oscilometric? Io - amplitudinea maximă a oscilaţiilor din manşeta oscilometrului Pachon

86. Enumeraţi mecanismele principale de schimburi capilare -filtrare - absorbţie -difuziune -micropinocitoză

87. Ce substanţe se utilizează şi cât este timpul marii circulaţii? Se utilizează - fluoresceina - substanţe radioactive Braţ – braţ = 20 sec

88. Ce substanţe se utilizează şi cât este timpul micii circulaţii? Eter Braţ - plămân = 6 sec

REGLAREA CORDULUI ŞI A VASELOR

89. Parasimpatic : intermediar chimic - receptori pe care acţionează Intermediarul chimic este acetilcolina ce acţionează pe receptorii muscarinici

90. Acţiunea stimulării parasimpatice pe cord Efecte deprimante: - efect cronotrop negativ e realizat prin creşterea permeabilităţii celulelor P pentru K+, rezultă hiperpolaritate şi scăderea frecvenţei de descărcare a stimulilor. - efect inotrop negativ e scurtarea duratei potenţialului de acţiune realizat pe seama platoului cu reducerea influxului de Ca2+.

91. Simpatic : intermediar chimic şi receptorii pe care acţionează Catecolaminele - noradrenalina - receptorii şi - adrenalina - receptorii

92. Acţiunea stimulării simpatice pe cord - efect cronotrop pozitiv - creşte permeabilitatea celulelor P pentru Na+ şi Ca2+ cu accelerarea pantei lente diastolice a depolarizării - efect dromotrop pozitiv - creşte viteza de conducere prin NAV şi fasciculul His

93. Principalele zone reflexogene cu rol în reglarea cordului şi vaselor Crosa aortică, sinusul carotidian, atrii, ventriculi, trunchiul arterei pulmonare, ramura dreaptă şi ramura stângă a arterei pulmonare.

94. În ce constă reflexul baroreceptor arterial, ce se produce la creşterea tensiunii arteriale? Reflexul baroreceptor arterial poate avea efect presor sau efect depresor. Sunt stimulate de modificările presiunii arteriale sistemice. La creşterea tensiunii arteriale cu stimularea recetorilor se produce tahicardie, vasoconstricţie, creşterea presiunii în zona reflexogenă determină creşterea debitului cardiac, adică un efect presor.

95. Enumerarea substanţelor mediatoare, vasodilatatori -acetilcolina -histamina -bradikinina -EDRF(factorul endotelial de relaxare) -FAN(factorul atrial natriuretic) -adenozina -PG-E1, PG-E2, PG-I2

-cataboliţi acizi, CO2, VIP, substanţa P

96. Enumerarea substanţelor mediatoare, vasoconstrictori -catecolaminele -serotonina -angiotensina -ADH -PG-F1,PG-F2

-Tromboxan (TXA2) -EDCF(factor de contracţie a musculaturii netede vasculare) -neuropeptidul Y

ENDOCRIN, RENAL, ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC, MUSCULAR

97. Enumeraţi glandele endocrine. Hipotalamusul endocrin, hipofiza, tiroida, paratiroidele, corticosuprarenala, medulosuprarenala,pancreas endocrin, gonadele(ovar şi testicul), timus, epifiza; glande cu funcţie paracrină sau autocrină : rinichi, plămâni, tract gastro-intestinal, ce alcătuiesc sistemul endocrin difuz

98. Unde se secreta ocitocina şi vasopresina(ADH)? Ocitocina şi vasopresina sunt secretate de neuronii magnocelulari din nucleii supraoptic şi paraventricular din hipotalamusul endocrin.

99. Ce este sistemul port hipotalamo-hipofizar şi ce rol are? Hipofiza are legaturi vasculare cu hipotalamusul prin intermediul acestei legături, ce asigură controlul neuro-endocrin al metabolismului creşterii şi reproducerii.

100. Unde se secretă hormonul de creştere? Hormonul de creştere GH(STH) se secretă în hipofiza anterioară.

101. Ce sunt somatomedinele şi ce rol au? Somatomedinele stimulează proliferarea şi diferenţierea celulară. Somatomedine:

- factorii de creştere nervoasă NGF - factorii de creştere epitelială - factorii de creştere derivaţi din mezenchim(factorii de creştere fibroblastică PDGF şi FGF) - factorii de creştere ai elementelor figurate( eritropoietina, GM-CFS) Principalele somatomedine circulante sunt: - factorul de creştere I – analog cu insulina IGF I - factorul de creştere II - analog cu insulina IGF II

102. Ce este tractul hipotalamo-hipofizar şi ce rol are? Tractul hipotalamo-hipofizar reprezintă legatura nervoasă dintre hipotalamusul anterior şi neurohipofiză, format din axonii nucleilor supraoptici şi paraventriculari, ce asigură controlul şi reglarea secreţiei hipofizei.

103. Unde se secretă adenocorticotropul (ACTH) şi ce rol are? Se secreta în hipofiza anterioară. Roluri: - stimulează sinteza şi descărcarea glucocorticoizilor (cortizol) la nivel corticosuprarenalian - secundar - metabolice -hiperglicemie prin gluconeogeneză - catabolice - pe metabolismul proteic - efecte lipolitice - scade numărul de eozinofile din sângele circulant

104. Unde se secretă prolactina (PRL) şi ce rol are? Se secretă în hipofiza anterioară. Roluri:- stimulează secreţia lactată a glandelor mamare sensibilizate de estrogen şi progesteron- inhibă secreţia glandulotropilor prevenind ovulaţia, determină lipsa ciclului ovarian şi a menstruaţiei în perioada de lactaţie post-partum-la bărbaţi nu se cunoaşte rolul fiziologic

105. Unde se secretă gonadotropinele (LH,FSH) şi ce rol au? Se secretă în hipofiza anterioară, sunt hormoni tropi.FSH - la nivelul ovarului stimulează maturarea foliculilor ovarieni şi secreţia de hormoni estrogeni - la nivelul testiculului stimulează spermatogenezaLH - la nivelul ovarului determină ovulaţia şi formarea corpului galben care secretă estrogen şi progesteron - la nivelul testiculului stimulează secreţia de testosteron

106. Care sunt hormonii tiroidieni şi unde se secretă? Hormonii tiroidieni sunt T3 şi T4 şi se secretă în compartimentul folicular funcţional al glandei tiroide.

107. Unde se secretă hormonii glucocorticoizi şi mineralocorticoizi? Hormonii glucocorticoizi se secretă în corticosuprarenală în zona fasciculată, iar cei mineralocorticoizi în zona glomerulară.

108. Care sunt hormonii androgeni şi unde sunt secretaţi? Hormonii androgeni sunt: - testosteronul secretat de celulele interstiţiale Leydig (şi la nivelul corticosuprarenalei şi în cantităţi mici în ovar)

- DHT-ul (dihidrotestosteronul) secretat de celulele Leydig - DHEA(dihidroepiandrosteronul) şi androsteronul în cantitate mică de testicul şi corticosuprarenala

109. Ce sunt adrenalina şi noradrenalina şi unde sunt secretate? Adrenalina şi noradrenalina secretate de medulosuprarenală, noradrenalina mai provine de la nivelul sinapselor noradrenergice, sunt mediatori chimici ai parasimpaticului.

110. Unde se secretă parathormonul şi ce rol are? PTH e secretat de paratiroide, cel mai important rol este în reglarea metabolismului fosfo-calcic.

111. Care sunt hormonii estrogeni şi unde se secretă? Hormonii estrogeni sunt: -17 estradiol - estrona - estriol Sunt secretaţi la nivelul celulelor foliculare, tecii interne, celulelor corpului galben şi placenta.

112. Unde se secretă insulina şi care este rolul principal? Insulina e secretată ca proinsulină în celulele B din insulele Langerhans, are efect hipoglicemiant.

113. Care este valoarea normală a pH-ului sangvin? 7,38-7,42

114. Care este cantitatea normală de urină primară (filtrate glomerular) produsă de rinichi la omul sănătos? 125 ml/min 7,5 l/h 180 l/24 ore

115. Care este cantiatea normală de urină definitivă produsă de ambii rinichi la omul sănătos? 1-1,5 l/zi

116. Cât % din greutatea totală a corpului reprezintă masa musculară totală (muşchi striaţi scheletici voluntari, plus muşchiul striat involuntar cardiac, plus muşchii netezi-involuntari din tot organismul)? aproximativ 45-50 %

117. Care sunt cele 3 tipuri posibile de muşchi (respectiv tipuri de ţesut muscular) care se întâlnesc în organismul vertebratelor? 1. ţesut muscular striat scheletic 2. ţesut muscular striat cardiac - striat miocardic - muscular excitoconductor 3. ţesutul muscular neted

118. Ce este unitatea motorie? Neuronul motor împreună cu fibrele musculare pe care le inervează constituie unitatea motorie.

119. Ce este contracţia izometrică? Contracţia izometrică - lungimea muşchiului rămâne neschimbată, dar tensiunea creşte.

120. Ce este contracţia izotonă? Contracţia izotonă - lungimea muşchiului variază,dar tensiunea rămâne constantă.

121. Cine reprezintă unitatea morfologică şi funcţională a miofibrilei? Sarcomerul sau căsuţa Krause