1) Definitia Respiratiei

-Respiratia este un proces din cadrul functiilor vitale , care are loc continuu , ciclic asigurand transportul si schimbul de gaze dintre organism si mediu precum si reactiile de oxidoreducere la nivel celular.

2) Rolurile Spatiului Mort

-Aerul e incalzit si saturat in vapori de apa datorita vascularizatiei bogate a mucoaselor. Inspirat nazal , aerul poate fi incalzit de la 6* C la 30* C.-In regiunea spatiului mort sunt retiunte particule straine si microorganisme. De aceea la persoanele cu traheostomie frecventa afectiunilor pulmonare creste.-Impreuna cu VR aerul din spatiul mort formeaza un volum de aer tampon care face ca variatiile mari ale compozitiei aerului atmosferic sa nu fie resimtite imediat la nivel pulmonar.

3) Caile Aeriene superioare

-Sunt reprezentate de nazo-buco-faringe , pana la orificiul glotic. Cuprind 2 componente : a) Etajul nazal - are rol respirator la nivelul cornetelor mijlocii si inferioare . Prezinta o mucoasa bine vascularizata cu glande de secretie mucoasa si seroasa. E zona receptoare pentru stranut.b)Faringele - locul de intersectie a traseului digestiv cu cel respirator , datorita unor elemente limfatice de eaici are loc in aparare.

4) Spatiul mort - definitie si capacitate.

-Spatiul mort este acea fractiune din ventilatia pulmonara care nu participa la schimburile gazoase cu sangele din capilarele pulmonare. Valori normale intre 130-180ml.

5) Spatiul mort - anatomic si fiziologic.

-Spatiul mort anatomic - aerul din caile respiratorii.-Spatiul mort fiziologic - aerul din alveolele ventilate dar neperfuzate. In mod normal e practic inexistent . In patologie spatiul mort fiziologic poate creste.

6) Muschii care intervin in respiratia normala.

-Respiratia normala ( de repaus ) e formata din inspir si expir. Muschii ce intervin in inspirul de repaus sunt : diafragmul si intercostalii externi.Expirul de repaus se realizeaza pasiv , fara contractie musculara si se bazeaza pe elasticitatea componentelor toraco-pulmonare.

7) Muschii inspiratori accesori.

-Sunt muschi care intervin in inspirul fortat ajutand prin contractia lor muschii inspiratori de de repaus . Muschii inspiratori accesori sunt : sternocleidomastoidian , muschii scaleni , trapez , pectorali , dinstati si cei din grupul dorsalilor , muschii aripioarelor nazale ,ai valului palatin , si ai limbii.

8) Muschii expiratori .

-Participa doar la procesul de expiratie fortata . Ei sunt : muschii abdominali si intercostalii interni.

9) Definitia si valorile normale ale VT.

-VT sau TIDAL VOLUME - este volumul curent , adica cantitatea de aer mobilizata in cursul unei respiratii de rezerva. Valori : 500-800ml ( 12% din CV )

10) Definitia si valorile normale in % ale VIR.

-VIR reprezinta volumul inspirator de rezerva si este volumul de aer inspirat printr-o inspiratie fortata efectuata dupa o inspiratie de repaus. Valori 1800-2600ml ( 55% din CV ) .

11) Definitia si valorile normale in % are VER.

-Volumul expirator de rezerva reprezinta cantitatea de aer expirata printr-o expiratie fortata efectuata la sfarsitul unei expiratii de repaus. Valori : 800-1500ml , 22-25%CV.

12) Din ce se compune si valori normale ale CV.

-CV = Capacitatea vitala si e egala cu suma dintre VER , VIR si VT si reprezinta cantitatea de aer expirata fortat dupa o inspiratie fortata.

13) Definitie si valori normale ale ventilatiei de repaus.

-Ventilatia de repaus reprezinta cantitatea de aer ventilata intr-un minut in conditii de repaus prin arborele respirator. Reprezinta produsul dintre VT si frecventa respiratorie corelat cu BTPS . Valori : 6-8l/min.

14) Devinitia si valorile VR.

-VR- Volumul rezidual reprezinta volumul de aer ce ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii fortate. Valori : 1200-1500ml.

15) Definitia si valorile normale ale ventilatiei maxime( debitul respirator maxim )

-Ventilatia maxima reprezinta cantitatea maxima de aer ventilata intr-un minut in conditii de efort.. Valori : 120-150 l/min.

16) Tipuri de rezistente manifestate in mecanica ventilatorie.

-Rezistentele manifestate in timpul expirului sunt forte ce se opun actiunii deformatoare a muschilor inspiratori. Ele sunt : a) Rezistenta elastica - are ca suport o retea de fibre ce intra in structura toraco-pulmonara , fibrele sunt de elastina , colagen , reticulina.b)Rezistenta vascoasa - are 2 componente - comopnenta gazoasa care reprezinta 80% din RV si cea tisulara , 20% din RV. RV depinde de viteza cu care variaza volumul toraco-pulmonar.c)Rezistenta inertiala - are si ea o componenta tisulara si una vascoasa , apare la schimburile rapide ale sensului de deplasare a coloanei de aer.

17) Valorile presiunii intratoracice in inspir.

-In inspir , presiunea intratoracica e mai mica cu 2-3 mmHG decat presiunea atmosferica , si are valoarea de 757-758mHg.

18) Valoarea presiunii intratoracice in expir.

-In expir , pentru ca aerul sa fie expulzat din plamani in mediu e necesar ca presiunea intratoracica sa fie mai mare cu 3-4 mmHg , deci valoarea creste la 763-764mmHg.

19) Definitia si valorile normale ale VEMS si indicele Tiffneau.

-VEMS - Volumul expirator maxim pe secunda - reprezinta volumul de aer expirat in prima secunda a unei expiratii maxime si rapide ce urmeaza o inspiratie fortata. Valori : 2800-4000ml.-Indicele Tiffneau reprezinta indicele de permeabilitate bronsica. Se calculeaza ca fiind raportul dintre VEMS / CV. Valori aprox 70%.

20) Ce este surfractantul pulmonar .

-Este o substanta lipoproteica , cea mai mare parte a ei e reprezentata de dipalmitoilfosfatidilcolina. Este secretat de pneumocite de ordinul II care reprezinta 10% din celulele epiteliului alveolar. Are o componenta hidrofila , in contact cu faza lichidiana si una hidrofoba in contact cu faza gazoasa.

21) Citati efectele prezentei surfractantului pulmonar.

-Are proprietati tensioactive . El asigura scaderea tensiunii superficiale in raport direct cu volumul alveloar. Prin actiunea sa , TS scade de la 70dyme/cm2 la 25 dyme/cm2. Astfel , prin prezenta surfractantului alveolele pulmonare nu se colabeaza in expir si e limitata distensia in inspir.

22) Definitia si valorile maxime ale consumului de O2 pe minut.

-Reprezinta cantitatea de O2 retinuta in organism intr-un minut de repaus. Valori : 200-250 ml.

23) Presiunile partiale si concentratiile O2 si CO2 in aerul atmosferic.

-O2 - 158.25mmHg si 20.93%.

-CO2 - 0.3mmHg si 0.04%.

24) Presiunile partiale si cantitatile de O2 si CO2 din sangele venos.

-O2 - pO2 = 37-40 mmHg. Vol O2 liber = 0.13ml % . Vol O2 combinat = 14,4-15 ml%.

-CO2 - pCO2 = 40mmHg . Vol CO2 liber = 2.7 -3 ml % . Vol CO2 combinat = 49,3 - 50 ml%.

25) Presiunile partiale si cantitatile de O2 si CO2 din sangele arterial.

-O2 - pO2 = 100mmHg. Vol O2 liber = 0.3ml% . Vol O2 combinat = 19,4 ml%.

-CO2 - pCO2 = 40mmHg . Vol CO2 liber = 2,4 -2,6 ml%. Vol CO2 combinat = 42,6 - 46,4 ml%.

26) Presiunile partiale ale tuturor gazelor si vaporilor de apa din aerul alveolar.

pO2 = 100-105 mmHg.pCO2 = 40 mmHg.pN2 = 573mmHg.pH2O = 47mmHg.

27) Principiul general al schimbului de gaze la alveole si capilare.

-Se bazeaza pe baza diferentei de presiune de-o parte si de alata a membranei alveolo-capilare. Conform legilor de difuziune a gazelor , acestea vor trece din mediul in care au o presiune mai mare in cel in care presiunea lor este mai mica . Astfel O2 difuzeaza dinspre alveole spre capilar iar CO2 difuzeaza invers.

28) Cantitatea de O2 dizolvata in plasma , in artere si vene.

-Volum O2 dizolvat in sangele arterial : 0,3 ml %.-Volum O2 dizolvat in sangele venos : 0,13 ml %.

29) Saturarea in procente a hemoglobinei sangelui arterial si a sangelui venos.

-Hb in sangele arterial - 97-98% saturare cu O2.

-Hb in sangele venos - 70-75% saturare cu O2.

30) Forme de transport ale O2 in sange si in ce cantitati .

-O2 e transportat in sange : a) Liber , sub forma libera , dizolvat in plasma , in procent de 1-3%. In sangele arterial 0.3 ml % iar in cel venos 0.13 ml %.b) Sub forma de combinatii cu hemoglobina , formand oxihemoglobina in raport de 97-98%, reprezentand 19,7 ml O2 % . In sangele arterial se transporta 19,7 ml O2 % iar in cel venos 14,4 -15 ml % O2.

31) Forme de transport ale CO2 in sange si in ce cantitati.

-CO2 e transportat in sange sub mai multe forme :

a) sub forma libera - 5-8% din cantitatea de CO2.b) sub forma de combinatii : - bicarbonati - 80% - 70% NaHCO3 - in plasma . 10% KHC03-intracelular.

- carbaminhemoglobina - 10-30%. - acid carbonic 2-3%. ( H2CO3) .

Cantitati : In sangele arterial cantitatea de CO2 e de 45-49 ml/100ml sange . In sangele venos e de 52-53 ml/100ml sange. Dizolvat in sangele arterial : 2,4-2,6ml/100ml . In sangele venos 2,7-3ml /100ml.

32) Localizarea centrilor respiratori motori.

-Centrii respiratori motori sunt reprezentati de centrul inspirator si centrul expirator. Centrul inspirator e localizat la nivel bulbar , in portiunea dorsala in apropierea nucleului tractului solitar. Centrul expirator e situat tot la nivel bulbar , in portiunea ventrala.

33) Localizarea centrilor respiratori coordonatori.

-Centri respiratori coordonatori sunt reprezentati de centrul apneustic si centrul pneumotaxic. Centrul pneumotaxic e situat in regiunea anterioara a puntii . Centrul apneustic e mai slab conturat si e localizat in portiunea inferioara a puntii.

34) Presiunea in cavitatea pleurala in timpul ciclului respirator.

-In inspirul de repaus avem : 10cm H2O ( 7,5 mmHg) .-In expirul de repaus avem : 5cm H2O ( 3,75mmHg).-In inspirul fortat se poate ajunge de la 30 pana la 100 mmH2O.-In expirul fortat cu glota inchisa ( manevra Valsalva) valorile devin pozitive si pot ajunge pana la 200cm H2O.

35) Frecventa respiratorie normala.

-Reprezinta numarul de respiratii efectuate la o persoana in decurs de un minut fara a depune efort. La barbat 16 resp / min . L a femeie 18 resp/min. La adult 12-18 resp/min. La nou-nascut 30-40 resp/min.

36) Ce este fiziologia . Definitie.

-Fiziologia este ramura a biologiei care se ocupa cu studiul mecanismelor de functionare a organismelor vii si cu legile de desfasurare a acestor functii. Studiaza procesele vitale , factorii care le determina si mecanismele care le intretin. Poate fi considerata " anatomia in miscare " si ofera o baza de studiu pentru procesele patologice.

37) Definitia materiei vii.

-Materia vie reprezinta forma de materie superior organizata al carui principal substrat sunt proteinele , care au capacitatea de autoreinoire continua a elementelor chimice care intra in structura lor.Caracteristica ei principala care

o deosebeste de materia nevie este proprietatea de a reactiona amplificat la modificarile energetice din mediu prin manifestarile iritabilitatii si excitabilitatii.

38) Exemple de substante organice ternare si cuaternare.

-Substantele organice sunt reprezentate de : lipide , glucide si proteine.-Substante organice ternare - substante ce au in componenta 3 elemente chimice diferite , cele mai des intalnite fiind C , H , O - Exemple : lipide simple , acizi grasi saturati si nesaturati , acilgliceroli , monozaharidele : glucoza , fructoza , galactoza.-Substantele organice cuaternare represinta substante de natura vie ce au in componenta 4 elemente diferite . Exemple : aminoacizi , proteine , vitamine , hormoni , acid uric .

39) Exemple de substante anorganice .

-Apa , 60% din organismul uman , saruri minerale ( sulfati , fosfati , cloruri , bicarbonati) .

40) Ce este pH-ul , definitie , care este alcalin si care este acid ?

-pH-ul reprezinta -log din concentratia ionului hidroniu . E o valoare teoretica ce reprezinta gradul de aciditate sau de alcalinitate al unei solutii. Valorile pH-ului sunt gradate de la 0 la 14. pH = 7 este valoare neutra . pH < 7 - ph acid. pH>7 , pH bazic.

41) Care sunt rolurile calciului in organism ?

-Componenta esentiala a scheletului si al dintilor (99% Ca ).-Participa la coagularea sangelui - factorul 4 al coagularii.-Are rol in excitarea neuromusculara , in legarea excitatiei cu contractia.-Are rol in desfasurarea contractiei , fiind mesager secund intracelular.-In excitabilitate scaderea concentratiei de Ca duce la hiperexcitabilitate.-Are rol in activarea unor enzime ( lipaza , labfermentul )

42) Cum se numeste proteina transportoare de fier ?

-Transferina. Ea leaga 2 atomi de fier . Este o B-globulina.

43) Cum se numeste proteina care transporta cupru?

-Ceruloplasmina . 90-93% din Cu e transportat le gat de ea.

44) Consecintele carentei de Fe in organism .

-In carente ale fierului se produc anemii hipocrome feriprive microcitare , deficiente in crestera unghiilor , glosite , fisuri la comisurile bucale , ingrosarea mucoaselor esofagiene . Daca deficitul de fier se asociaza si cu o carenta de Cu se produce anemia sideroacrestica. Aceste tulburari dispar la administrarea de fier.

45) Enumerati macroelementele, procent din materia vie.

-O2- 62,32%.-C- 21,15%-H - 9,86%.-N- 3,20%.-Ca - 1,90%.-P- 0,95%.-K- 0,23%.-S- 0,16%.-Cl- 0,08%.

-Na- 0,08%.-Mg- 0,07%.

46) Enumerati microelementele , procent din materia vie.

-Fe : 0,005%.-Zn : 0,002%.-Cu : 0,004%.-Mn : 0,0005%.

47) Clasificarea organismelor dupa latura metabolica predominanta.

-Autotrofe - organisme la care predomina anabolismul. In principal vegetale. Ele sintetizeaza material organic pornind de la material anorganic : minerale , apa , CO2 ; utilizand energia solara in prezenta clorofilei.

-Heterotrofe- organisme cu un catabolism mai dezvoltat ca autotrofele. In principal lumea animala. Se hranesc pe seama altor organisme, si nu isi pot sintetiza singure hrana.

48) Ce este spasmofilia ?

-Reprezinta o stare de hiperexcitabilitate neuromusculara si se datoreaza scaderii concentratiei de Ca sub 9mg/ 100ml .Se manifesta prin contractii spontane ale musculaturii membrelor , fetei , contractii precedate de parestezii .Se poate ajunge pana la spasm laringian si se poate emite chiar si o criza de epilepsie idiopatica. Aceste semne pot fi completate de tulburari neuropsihice , iritabilitate crescuta , tendinte depresive.

49) Sideremia normala.

-Barbati : 80-150 ug/ 100ml.-Femei 70-130 ug/100ml.

50) Ce este un hormon digestiv ? exemple.

Hormonii digestivi sunt substante in marea majoritate proteice eliberate la nivelul mucoasei digestive la contactul ei cu diferiti produsi de digestie . Hormonii eliberati de mucoasa trec in circulatia sangvina si ajung la glandele digestive carora le stimuleaza (gastrina , secretina) sau le inhiba secretia ( enterogastron , somatostatin )

51) Citati rolurile fierului in organism.

-Transport de electroni si oxigen.-Intervine in formearea eritrocitelor la nivelul maduvei hematogene.-Intervine in integritatea unghiilor , parului si epiteliilor.-Elibereaza energie in lantul respirator prin citocromi.

52) Citati rolurile cuprului in organism.

-Are roluri in hematopoieza(ceruloplasmina) , procesele de sinteza , procese metabolice.-Are rol in formerea melaninei prin tirozina.-Rol in mielinizare prin citocromoxidaza.-Rol in integritatea peretelui arterial prin lizimoxidaza.-Rol in protectie antiinfectioasa , antiinflamatorie , anticanceroasa.

53) Rolurile Zincului in organism.

-Intra in componenta mai multor enzime - anhidraza carbonica , dehidrogenaza lactica si glutamica , fosfataza alcalina , carboxi si amino peptidazele.-Prin enzimele din care face parte intervine in metabolismul intermediar.

-Stimuleaza metabolismul celular.-Stimuleaza dezvoltarea osoasa -Intervine in sinteza si efectele insulinei , a hormonilor sexuali , a secretiei gastrice .-Intervine in senzatia gustativa.-Farmacologic intervine in cicatrizarea plagilor prin actiunea lui in metabolismul colagenului.-Intra in alcatuirea proteinelor " Zinc Fingers " care au rol in impachetarea ADN si ARN-ului.

54) Citati rolurile sulfului in organism.

-Intra in structura unor AA - cisteina , metionina , glutation.-Intra in structura acetilcoenzimei A.-Intra in structura acidului mucoitinsulfuric ( mucina) si in structura acidului condroitinsulfuric ( condrina ) .-Face parte din proteine cu sulf : fibrinogen , imunoglobuline.-Face parte din hormoni - insulina , oxitocina , vasopresina .-Intra in structura vitaminei - tiamina.-Prin puntile disulfurice asigura rigiditatea polimerilor organici si alaturi de grupele SH asigura structura teritiara a proteinelor.-Participa la detoxifierea organismului , proces ce are loc in ficat prin sulfoconjugare cu AA cu sulf sau alti derivati de sulf.

55) Definitia Digestiei.

-Digestia reprezinta totalitatea proceselor mecanice fizice si chimice prin care are loc ingerarea alimentelor si prelucrarea acestora rezultand in final produsi simpli care pot fi usor absorbiti , solubili , care vor fi transportati si utilizati la nivel celular in scop plastic , energetic si functional.

56) Ce substante organice predomina in urmatoarele elemente : carne , ulei , paine , branza , unt , zahar.

-Carne : proteinele . carnea de porc contine o cantitate mare de grasimi.-ulei : lipide.-Paine : amidon/glucide.-Branza : lipide.-Untul :grasimi , lipide.-Zahar : glucide.

57) Valori normale ale Na , K , Ca, Mg in plasma.

-Na : 140-144 mEq/l. 300-350 mg/100ml.-K : 4-5 mEq/l. 16-20 mg/100ml.-Ca : 4-5 mEq/l. 9-11mg/100ml.-Mg : 1,5-2mEq/l. 2-3 mg/100ml.

58) Valori normale ale Cl , HCO3 , sulfati , fosfati , anioni proteici. -Cl : 102-104 mEq/l . 340-370 mg/100ml.-HCO3 : 25-27 mEq/l.-Anioni proteici : 16 mEq/l.-Sulfati - SO4 : 1 mEq/l.-Fosfati - PO4 : 1,6 mEq/l.

59) Valori normale ale cationilor si anionilor din plasma.

-Cationi:

-Na : 140-144 mEq/l. 300-350 mg/100ml.-K : 4-5 mEq/l. 16-20 mg/100ml.

-Ca : 4-5 mEq/l. 9-11mg/100ml.-Mg : 1,5-2mEq/l. 2-3 mg/100ml.

-Anioni :

-Cl : 102-104 mEq/l . 340-370 mg/100ml.-HCO3 : 25-27 mEq/l.-Anioni proteici : 16 mEq/l.-Sulfati - SO4 : 1 mEq/l.-Fosfati - PO4 : 1,6 mEq/l.-Acizi organici : 3-4 mEq/l.

60) Clasificarea enzimelor in functie de substratul asupra caruia actioneaza.

-Enzime proteolitice : pepsina , tripsina , chimotripsina , elastaza-Enzime lipolitice : lipaza.-Enzime glicolitice : amilaza , dizaharidaze.-Enzime ce scindeaza acizii nucleici : nucleaze.

61) Glandele salivare mari , canalele lor si tipul de secretie.

-Glanda parotida : Glanda seroasa , secreta 25% din totalul secretiei salivare in repaus . Se varsa in dreptul molarului 2 superior prin ductul parotidian ( canalul Stenon).

-Glanda submaxilara : Produce o saliva sero-mucoasa , ce umezeste limba. Produce saliva de gustare , aprox 70% din secretia salivara. Se varsa prin canalul Warthon , de o parte si de alta a frenului lingual.

-Glanda sublinguala : Produce o saliva mucoasa ce reprezinta 4% din totalul secretiei salivare de repaus. Isi varsa produsul prin mai multe canale numite canalele Rivinius sau printr-un singur canal - canalul Bartholin.

62) Centri nervosi salivatori.

-Centrul nervos salivator superior - din punte - inerveaza glandele submaxilare si submandibulare prin intermediul ramurilor din nervul VII.-Centrul nervos salivator inferior - din bulb - inerveaza glanda parotida prin intermediul fibrelor din nervul IX.

63) Parasimpaticum - intermediar chimic.

-Acetilcolina.

64) Efectele stimularii parasimpatice asupra glandelor salivare.

-Vasodilatatie si o secretie salivara abundenta , cu multi electroliti.

65) Simpaticul - intermediar chimic.

-Adrenalina si Noradrenalina. Adrenalina - 5% , actioneaza pe receptorii alfa si beta. Noradrenalina - 95% , actioneaza pe receptorii alfa .

66) Efectele stimularii simpatice asupra glandelor salivare.

- Prin stimularea receptorilor alfa determina o secretie redusa , vascoasa , bogata in K. Determina contractia celulelor mioepiteliale . La nivel vascular determina vasoconstrictie.- Prin stimularea receptorilor beta se stimuleaza sinteza si eliberarea amilazei salivare , efecte mediate prin AMP ciclic. Se produce la nivel vascular vasodilatatie.

67) Fazele salivatiei . Enumerare.

-Faza cefalica - mecanism nervos.-Faza orala -mecanism nervos.-Faza gastrointestinala -mecanism nervos si umoral.

68) pH-ul salivei , cantitatea de saliva secretata in 24h.

-Cantitatea de saliva secretata in 24h : 600-2000 ml/zi , medie 1l / 24h.-pH 6-7 la adulti. La copii este mai alcalin.

69) Enzime din saliva cu rol digestiv.

-Alfa-amilaza , ptialina , scindeaza amidonul fiert sau copt.-Enzime lipolitice si proteolitice ( in cantitati mici , provenite din degradarea leucocitelor , celulelor epiteliale , etc)-Lizozimul - enzima cu rol bactericid ce distruge capsula glicozidica a microbilor , ea lizeaza streptococi , stafilococi , proteus , brucella.-Kalicreina , enzima proteolitica , implicata in formarea de plasmarkinine locale.

70) Amlaza salivara - asupra cui actioneaza si ce rezulta ?

-Alfa-amilaza salivara cuprinsa intre 0-300 mg/100ml saliva hidrolizeaza legaturile 1-4 glicozidice ale poliglucosanilor ( amidon , amilopectina , glicogen , dextrina) . Desfacerea are loc pana la maltoza trecand prin stadii intermediare de dextrine. Conditii optime 37-38* C , pH 6,9 , sa existe electroliti in solutie , sa existe halogeni in solutie , in ordinea importantei Cl , Br , I , si ionii de Ca , care o activeaza.

71) Cresterea secretiei salivare - cum se numeste ? .

-In patologie , hipersalivatia de intensitate medie se numeste si ptialism. Cand saliva se scurge din gura , avem de-a face cu Sialoree.

72) Cum se numeste scaderea secretiei salivare ?

-Hiposecretia salivara - reducerea cantitatii de saliva.-Aptialism , achilie bucala , asilie - sistarea completa a secretiei salivare.-Xerostomie -gura uscata.

73) Partile stomacului : enumerare.

-Portiunea verticala - formata din fundul(fornixul) si corpul stomacului .-Portiunea orizontala - alcatuita din antru piloric si canal piloric.

74) Cu ce se recolteaza sucul gastric in clinica?

-Prin tubaj gastric cu ajutorul unei sonde Einhorn introdusa pana in stomac.-Prin endoscopie gastrica - o tehnica mai recent folsita.-Se mai poate obtine secretie gastrica prin realizarea unei spalaturi gastrice efectuata pentru aspirarea continutului stomacului . Printr-o sonda Fauchet se aspira continutul gastric.

75) Substantele secretagoge utilizate in tubajul gastric si prin ce mecanisme actioneaza?

-Prin sonda se pot administra alcool , cafeina , apa , etc.-Injectabil se poate administra : insulina(mecanism nervos) , histamina si pentagastrina (umoral).

76) pH-ul sucului gastric.

-pH puternic acid de : 1-3,5 , dat datorita HCl-ului.

77) Valorile normale ale HCl din sucul gastric.

-Aciditate spontana de repaus : 10-40 UCJ (mEq/l) , 0.3-0.7 gHCl%.-Aciditate totala : 40-60 UCJ (mEq/l) , 2-3 g HCl %.

HCl total = HCl liber + HCl legat.HCl total : 40-60 UCJ , 3-6 g/100cm3 , 0,16 N , 80-136-164 mEq/l.HCl liber : 3/4 - 2/3 din aciditatea totala , adica 20-40 UCJ , 0,7-1,5 g %.

78) Enzimele din sucul gastric.

-Enzime proteolitice : pepsina , labfermentul , gelatinaza.-Enzime lipolitice : lipaza gastrica.

79) Pepsina : unde se gaseste , ce este , asupra cui actioneaza si ce rezulta ?

-Este o enzima proteolitica -este mai specific o endopeptidaza care hidrolizeaza proteinele solubulizate de HCl- acidalbumine in albumoze si peptone. Actioneaza asupra : albuminelor , globulinelor , cazeinelor , condrinei.

80) Sub ce forma se secreta pepsina , si cum se activeaza?

-Pepsina se secreta sub forma de pepsinogen care reprezinta o proenzima a pepsinei . E activata de HCl pa un PH de 1,5 si apoi se activeaza autocatalitic.

81) Labfermentul - unde se gaseste si asupra cui si cum actioneaza?

-Labfermentul este o enzima proteolitica din sucul gastric secretata de celulele principale ale glandelor gastrice . Este prezenta doar in secretia gastrica a sugarului. In prezenta ionilor de Ca transforma cazeina in paracazeinat de Ca.Cazeina -> paracazeina + Ca -> paracazeinat de Ca.

82) Fazele secretiei gastrice : enumerare .

-Faza cefalica (nervos)-Faza gastrica ( umoral)-Faza intestinala ( umoral) 83) Mecanismul nervos de secretie al sucului gastric . Prin cine e reprezentat ?

-Este reprezentat de reflexe conditionate si neconditionate.a) Reflexele neconditionate sunt declansate de patrunderea alimentelor in gura , cand sunt stimulati receptorii gustativi , informatia parcurge fibrele aferente ale nervilor 9 , 10 , 11 . Ajunge la centrul gastrosecretor din bulb , de unde prin fibre vagale motorii stimulii ajung la mucoasa gastrica , stimuland secretia acida si de enzime.

b)Reflexele conditionate sunt declansate de vederea alimentelor sau de mirosurile apetisante. Informatiile ajung la nivel cortical pe cai specifice de unde excitatia ajunge la hipotalamus . de la Ht stimulii ajung la centrul gastro secretor bulbar si de aici prin nervul vag eferent se stimuleaza secretia gastrica.

84) Mecanismul umoral de secretie al sucului gastric. Prin cine se realizeaza?

-Se realizeaza prin : gastrina , histamina si acetilcolina.

85) Ce mecanism de secretie predomina in faza cefalica a secretiei sucului gastric?

-Mecanismul nervos reprezentat de nervul vag.

86) Ce mecanism de secretie predomina in faza gastrica a secretiei sucului gastric ?

-Mecanismul umoral reprezentat de gastrina , secretina , enterogastron , enteroxintina.

87) Ce este enterogastronul si ce actiune are ?

-Este un hormon secretat de mucoasa duodenala , la contactul cu produsii de digestie lipidica. Inhiba secretia si motilitatea gastrica prin receptorii H3 si H1 .

88) Gastrina - ce este , loc de secretie , actiune.

-Gastrina : este un hormon digestiv , produs de celulele G ale mucoasei gastrice din regiunea antro-pilorica la contactul cu produsii de digestie protidica.-Se secreta si in mucoasa duodenala.-Roluri : stimuleaza secretia de HCl , pepsinogen , si factor intrinsec Castle. Are rol trofic pentru mucoasa gastrica si intestinala. Stimuleaza motilitatea gastrica . Stimueaza secretia de insulina dar numai dupa un pranz proteic. Inhiba tonusul sfincterelor digestive : Oddi , Ileo-cecal , piloric. Stimuleaza motilitatea vezicii biliare . Creste fluxul sangvin la nivelul mucoasei gastrice.

89) Cum se numeste cresterea aciditatii din sucul gastric ?

-Hiperaciditate , hiperclorhidrie.

90) Cum se numeste scaderea aciditatii din sucul gastric ?

-Hipoaciditate / hipoclorhidrie.-Anaciditate/Anaclorhidrie.-Achilie gastrica - asocierea anaciditatii cu lipsa secretiei peptice.

91) Ce este achilia?

-Reprezinta asociatia anaciditatii cu lipsa secretiei peptice.

92) Ce sucuri participa la digestia intestinala?

-Sucul pancreatic.-Sucul intestinal ( lichid secretat de epiteliul intestinal + enzime eliberate de celulele oxifoliate)-Bila ( nu e suc digestiv dar participa la digestia intestinala)

93) Canalul excretor al pancreasului exocrin.

-canalul excretor principal - Wirsung - care se varsa la nivelul ampulei Vater impreuna sau separat de canalul coledoc , avand un orificiu inconjurat de sfincterul Oddi.

-canalul accesor Santorini , apare uneori , se deschide in duodenul proximal lateral de Wirsung.

94) Enumerarea enzimelor glicolitice din sucul pancreatic .

-amilaza , litostatina , colipaza.

95) Amilazemia si amilazuria.

Amliazemia - cantitatea de amilaza ce se gaseste in serul sangvin. Valori 230-270 U.R . < 220 U/l in ser ( metoda cu substraturi sintetice).

Amilazuria - cantitatea de amilaza ce se gaseste in urina finala . Valori pana la 5.500 UR . < 1170 U/l in urina ( metoda cu substraturi sintetice)

96) pH-ul sucului pancreatic .

-pH 7,5 - 8 - Cresterea ratei secretiei sucului pancreatic poate duce nivelul pH-ului pana la 9 . Este cel mai alcalin lichid din organism.

97) Enumerare enzimelor lipolitice din sucul pancreatic.

-lipaza , fosfolipaza , colesterolesteraza.

98) Enumerarea enzimelor proteolitice din sucul pancreatic.

-Se impart in : Exopeptidaze - carboxipeptidaze , nucleaze si dezoxiribonucleaze. Endopeptidaze - tripsina , chimotripsina , elastaza , colagenaza.

99) Tripsina - ce este , unde se gaseste , asupra cui actioneaza si ce rezulta ?

-Este principala enzima proteolitica din sucul pancreatic. Se secreta sub forma inactiva de tripsinogen , acesta fiind activat de enterokinaza sau de enteropeptidaza. In continuare , se activeaza autocatalitic , dar reactia de activare are loc de 1000 ori mai rapid in prezenta enterokinazei. -Scindeaza proteinele si polipeptidele in interiorul moleculei ( deci este o endopeptidaza) de preferinta la nivelul AA bazici : arginina si lizina . Necesita un pH de actiune de 7,5 - 8,5 si o temperatura de 37*C.-Desface proteinele la di , tripeptide si AA.

100) Lipaza pancreatica - asupra cui actioneaza si ce rezulta ?

-Se secreta sub forma activa . Hidrolizeaza legaturile ester-glicerol dar este activa si asupra esterilor acizilor grasi. Necesita pentru actiune prezenta colipazei. Desface grasimile neutre emulsionate de sarurile biliare in acizi grasi si glicerol.

101) Mecanismul nervos de reglare a secretiei de suc pancreatic - caracterele secretiei.

-Mecanismul nervos e realizat de catre SNV prin cele 2 componente ale sale :

a)Componenta Psy - nervul X - determina cresterea secretiei de enzime si de fluid , ajungand la aproximativ 50% din raspunsul maxim ( raspuns maxim ce se obtine prin stimulare cu colecistochinina)b) Componenta Sy - Inhiba secretia pancreatica.

102) Mecanismul umoral de reglare a secretiei de suc pancreatic , prin ce se realizeaza?

-Controlul umoral e realizat de catre secretina , colecistochinina , gastrina , motilina si insulina.

103) Secretina - ce este si ce actiune principala are asupra secretiei de suc pancreatic ?

-Este un polipeptid liniar eliberat la nivelul celulelor S din duoden datorita pH-ului scazut , fiind responsabila de 80% din secretia de HCO3 si apa.

104) Colecistokinina-pancreozimina - ce este si ce actiune principala are asupra secretiei de suc pancreatic ?

-Este o polipeptida care se elibereaza la nivelul celulelor din portiunea superioara a intestinului subtier , la contactul mucoasei cu acizii grasi cu lanturi lungi de C , cu AA sau cu pH -ul scazut . Poate fi eliberata si prin stimulare vagala. Asigura 50% din raspunsul pancreatic la chimul alimentar ajuns in duoden.

105) Unde se secreta secretina si in ce condtii?

-E secretata in duoden de catre celulele S , in cazul unui pH scazut ( <4,5) , avand rolul de a stimula secretia de HCO3 si apa pentru a contracara acest pH scazut al sucului gastric.

106) Ce sunt substantele coleretice ?

-Sunt substante care stimuleaza secretia bilei la nivelul hepatocitelor . Ex : sarurile biliare , grasimi , carnea , gastrina , secretina , glucagonul.

107) Ce sunt substantele colagoge ?

-Substantele colagoge sunt substantele care stimuleaza contractia musculaturii netede a vezicii biliare favorizand eliminarea bilei in duoden . Ex : colecistokinina , smantana , frisca , maioneza.

108) Unde se secreta colecistokinina si in ce conditii ?

-Se secreta in duoden , la contactul peretilor acestuia cu lipide , AA , sau cu pH scazut.

109) Pigmentii biliari - care sunt ?

-Pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina .

110) Valori normale ale bilirubinei indirecte , directe si totale in sange ?

-BT : 0,4 - 1 mg / 100 ml.-BI : 0,2-0,8 mg / 100ml.-BD : 0,1 - 0,2 mg /100ml.

111) Bilirubina indirecta din ce provine ?

-Din Biliverdina prin reducere .

112) Bilirubina directa unde se sintetizeaza?

-In ficat .

113) pH-ul sucului intestinal.

- 7-8,3 , mai acid la nivelul primei portiuni a intestinului.

114) Enzimele proteolitice din sucul intestinal - enumerare .

-peptidaze , carboxipeptidaze , aminopeptidazele , enterokinaza ,nucleaze.

115) Enzimele glicolitice din sucul intestinal - enumerare .

-amilaza intestinala - transforma dizaharidele in monozaharide.

116) Enzimele lipolitice din sucul intestinal - enumerare .

-Lipaza intestinala - in cantitate mica , transforma trigliceridele in acizi grasi si glicerol.

117) Flora bacteriana din colonul proximal - ce este si ce actiune are ?

-In colonul proximal exista flora aeroba de fermentatie - reprezentanti : esterichia coli , bacilul lactic , aerobacter.-Rolul florei de fermentatie este de a produce fermentarea resturilor glucidice nedigerate pana la acest nivel , rezultand acid lactic , acid butiric si gaze ( CO2 , H2 , CH4 ) . -Un alt rol e sinteza de acid folic si vitamina K.-Poate degrada si cantitati mici de celuloza , insa cea mai mare parte ramane nedigerata.

118) Flora bacteriana din colonul distal - ce este si ce actiune are ?

-In colonul distal exista flora de putrefactie anaeroba , unde se gasesc bacili de tip : clostridium , bacilul putrificus , sporogenes.-Rolul florei de puterfactie : Actioneaza asupra resturilor proteice nedigerate pana la acest nivel. Prin decarboxilarea si dezaminarea AA , rezulta substante cu potential toxic care in majoritate sunt eliminate prin fecale . O mica parte sunt reabsorbite , ajung la ficat unde sunt detoxifiate prin conjugare cu Sulf sau acid glicuronic.

119) Caile biliare extrahepatice.

-Cuprind un canal principal si un aparat diverticular.

a)canalul hepatic comun se formeaza la unirea la nivelul hilului a celor 2 canale hepatice - stang si drept.

b)Canalul coledoc tine de la locul unde in canalul hepatic comun se deschide canalul cistic si pana la papila mare de la nivelul duodenului. Se deschide impreuna cu canalul principal al pancreasului in ampula Hepato-pancreatica ( venter) care predomina in duodenul II sub forma papilei mari . La nivelul ampulei hepato-pancreatice se afla sfincterul Oddi.

c)Canalul cistic - leaga calea biliara principala cu vezica biliara . Vezica biliara ( colecistul ) e un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele dintre mese pentru a se concentra .

120) Compozitia sucului biliar. Enumerarea componentelor principale.

-Compozitie complexa -

a)Electroliti Na , HCO3 , Cl , K .

b)Sarurile biliare - provin din acizii biliari .

c)Acizii biliari - pot fi : - Primari -> se formeaza direct din colesterol si sunt : acidul colic(80%) , acidul chenodeoxicolic ( 3-4%) .

-Secundari -> se formeaza din acizii biliari primari sub actiunea florei bacteriene intestinale.

d)colesterol.e)fosfolipide ce intra in alcatuirea miceliilor.f)Pigmentii biliari - bilirubina si biliverdina - nu au rol digestiv si sunt metaboliti ai Hb ce sunt conjugati in hepatocite si excretati biliar , dand culoarea galbena a bilei.

121) pH-ul bilei hepatice si al bilei veziculare.

-pH bila hepatica - bila C - 8-9 , cu valori ce variaza in functie de alimentatie.-pH bila veziculara - bila B - are un pH usor acid : 5,6 -7 .

122) Acizii biliari : enumerare .

-Acizi biliari primari : acidul colic si acidul chenodeoxicolic.

-Acizi biliari secundari : acidul deoxicolic , acidul litocolic.

123) Sarurile biliare - care sunt ?

-Sunt glicocolatul si taurocolatul de Na , si K . Sinteza lor are loc in ficat plecand de la acizii colic , dezoxicolic , litocolic si chenodezoxicolic . Acizii acestia se combina cu glicocolul sau taurina formandu-se acizii glicocolic sau taurocolic. Sarurile biliare rezunta din combinatia acizilor biliari cu Na sau K.

124) Principalele roluri ale sarurilor biliare in digestie .

-Prin reducerea tensuniii superficiale realizeaza emulsionarea grasimilor oferind astfel o suprafata mai mare de contact intre lipaza si substrat.-Favorizeaza absorbita vitaminelor liposolubile : A D E K .-Reprezinta cel mai puternic coleretic natural.-Au actiune laxative , prin cresterea motilitatii intestinale.-Au rol antiputrid - in lipsa sarurilor biliare nu se realizeaza digestia proteica deoarece grasimile nedigerate se depun la suprafata proteinelor impiedicand actiunea tripsinei.

125) Enumerati mecanismele pasive ale absorbtiei intestinale .

-Transportul pasiv se realizeaza in sensul unor gradiente electrochimice , presionale sau osmotice . Se face fara consum de energie si nu e limitat de timp , realizandu-se transferul pana la disparitia gradientului. Este de 3 tipuri : a) Difuziunea simpla.b) difuziunea facilitata c)Filtrarea si osmoza ?

126) Absorbtia glucidelor - sub ce forma - ce mecanism.

-Glucidele se absorb sub forma de monzaharide .a)Glucoza si galactoza se absorb activ , prin transport secundar activ , o forma de cotransport cu Na.b) fructoza se absoarbe pasiv prin difuziune facilitata.

127) Absorbtia lipidelor - sub ce forma - mecanism.

-Cea mai mare parte a TG e hidrolizata in intestin pana la acizi grasi si glicerol.

-Acizii grasi cu lant lung ( peste 16 atomi de C ) impreuna cu monogliceridele , formeaza micelii cu sarurile biliare care ajung la marginea in perie a enterocitelor unde acizii grasi si monogliceridele se despart de sarurile biliare si difuzeaza in enterocit . Aici AG sunt reesterificati si se produce resinteza de TG , fosfolipide , colesterol , etc. Lipidele resintetizate participa la formarea chilimicronilor - forma de transport a lipidelor .

-Acizii grasi cu lant scurt ( 12 sau mai putin atomi de C ) difuzeaza direct din lumenul intestinal in enterocit si de aici in sangele portal , ajungand neesterificati la ficat.

-Colesterolul se absoarble liber din micelii, in protiunea proximala a jejunului o parte reesterificata in enterocit intrand in componenenta chilimicronilor.

-Vitaminele liposolubile - prin intermediul miceliilor , urmand calea de absorbtie a TG.

128) Absorbtia proteinelor - sub ce forma - mecanism.

-Se absorb sub forma de AA dar si sub forma de di si tri peptide. Exista 2 mecanisme de transport :

a)Absorbtia di si Tripeptidelor care se face prin transport secundar activ sinport cu Na. Ajungand in citosol asupra di si tripeptidelor actioneaza peptidazele citosolice , ele fiind degradate la AA care vor fi transportati in sangele portal prin membrana bazo-laterala.

b)AA sunt absorbiti tot prin proces secundar activ ce implica un cotransport cu ionul de Na , similar cu transportul

de glucoza. Exista 4 sisteme de transport pentru diferite grupe de AA ( AA :neutri , bazici , acizi si iminoacizi)

129) Actiunea stimularii parasimpatice asupra motilitatii tractului digestiv si asupra sfincterelor digestive.

-Parasimpaticul : creste secretia si motilitatea .-Relaxeaza cardia , contracta esofagul.

130) Actiunea stimularii simpatice asupra motilitatii tractului digestiv si asupra sfincterelor digestive.

-Simpaticul inhiba motilitatea stomacala si cea a intestinului subtire , contracta sfinctereel , inhiba si motilitatea si contracta sfincterele intestinului gros.

131) Enumerati felurile de motilitate ale tractului digestiv.

-Tonus , persistaltism , segmentare , pendulare , amestecare - propulsie si retropulsie.

132) Centrii deglutitiei .

-Sunt situati in bulb . Primeste aferente de la baza limbii , palat moale , faringe si partea initiala a esofagului. Eferente se distribuie prin nervul hipoglos(limba) , trigemen(milohioidian) si vag(esofag).

133) Centrii masticatiei.

-Sunt situati in punte.

-134) Centrii nervosi ai senzatiei de foame .

-Sunt situati in Hipotalamusul lateral. Primeste informatii pe aferente olfactive , vizuale , gustative cat si de la nucleul ventromedian din Hipotalamusul mijlociu.

135) Centrii nervosi ai senzatiei de satietate.

-In hipotalamusul ventro-median.

136) Cum se numeste foamea exagerata ?

-Bulemie

137) Cum se numeste lipsa poftei de mancare ?

-Anorexie