VASILE BARBU

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA iN ORA$ELE PONTULUI STING; CARACTERISTICI TlPOLOG /CE.

CUnO'Q?tem mor,mlinte de e pace 1J10mOlna din necropo,leie ce'lor trei ora~e vest -Ipont-ice. NumOlruI mormintelor desooperite este diferit de 10 ne­cropolii 10 necropolii, dupii cum, tot diferit este ~i modul in care s-au efec­tuot cercetarile.

La Hjs ~ri 'a teate des·eoperinj,le s-:au focut numai proin sapatuI'lj si'sbema­tice, dupo un plan ino'j'nte oonceput -?i b1i'ne intocmit 1. Da r, de,?; 'l'uorcHlj,].e s-o-u huculnot pef1manent de bune condi~ili, cercetanil'e de pi'na acum au fest intrep'l"Iinse au rezultote remarcahile, in speoia!. in neoropo'la tumu­larii, unde ,cele mai multe dintre movi,lele ceroelate au fost din ep'ooi,le greace ~i eleni,stiocii 2. Cit 'Prive~te ·nec"opolla planii de pe platoul de 10 vest de cetate, descoperirile din sectoa rele X, Z2 ~i "sectorul necropo/ii" sint import-ante dar Inu conobudente pent'fu dePi'nirea ,oa~ra,cteris{lidliOlr ,u nei necl1opole 3. De fapt, descoper-i1ri,le di,n laceste sectoare n-ra.u fost facute in

1 Petre Alexond ~escu, Necropola tumulara, sapo/uri 1955- 1961, in Histria, II, Bucu­re~ti, 1966, p. 137-140; Moteriole, 4, 1957, p. 55-56. Pentru intindereo neoropolei turnu­lOire ~i delimitorile din interiorul ei, mai Irecent Petre Alexand~escu, Cerceto ri aerolofo­gralice 10 Histrio .. I. Observo/;; asupro organizorii spo/iale in necropo/o Histriei, PeU'ce , 2, 1971, p. 27- 35. Tonte observaFile sint focute numoi 'a,supro necmpolei tumulo're.

2 Pet~e :Alexandrescu, Histria, II, p. 135-136, do Hsta tumulil'or in O(din-e orooolo­gica . D.in cei 40 de tumuli sapa~i, nu publico in Histria II decit 34 de movile reparti ­zate ostfel: serio I, 14 tumuli (e90ca g recco), serio II , 9 tumuli (epoca ele.'1istic6), serio III, 11 tumuB (epoco romano).

3 I'n perio'odo 1950-1963 s-'au descaperit multe mar.minte in aceste sectoa·re. Unele au fast om'intite in orapoarteJe de sapatu ri, : Moteriale, 4, 1957, p. 27-32, 12 morminte din Sectorul X: p . 32-36, 13 mO'rminte, dintre care 11 de epoc6 mmana, d in SectolUl necropolei romane-sudul platou/oi; p. 48-55, 21 morminte din sec. II- IV din Sectorul 22 : Moteri'oi'e, 6, 1959, p. 281, 'lin mormint din SectoruJ X; p. 288, 9 morminte cli'n Secto­rul Z2; Moteriole, 9, 1970, p. 209, 9 morminte de .copii ~ i 4 de adulti in Sectorul Z2' Nu.merul mormintelor descoperite (ma 'refer numoi Ie ocele din sec. I-IV) est-e mu1t mai mo·re. Numoi in Sectorul X, dupe plonul general oj sapatur,ilor din 1950-1957, numarul morminte'lof descopeJite ~i omplosate pe plan este mult mai mare decit 01 ce'lor amin­tite in rapoorteie preJi minore (v. Moteriale, 6, 1959, p. 281. fig. 6) . Ele nu sin t reluate nici in Histrio, II, 1966, p. 20- 131, 'unde sint publicate sapatuniie din ocest sector.

204 v. BARBU

urma unOf sa.paturi spedia le tpent1nu necropolo, ci intr-un fel intimplatO'r, deoQ1rece. in eeeste sectoore, S8 cercetou iocuti'nte din epoda lO'rhaica grea­co sou di1n ep'Ooo romona 4. In a'cest fel, chia., dace tocte mormintele cu­noscute estolii din necropola p'lana au fest seo'ose 10 lumina in Uirmo 50-patu'rilo,r arheo'I'ogice sistemptice, pentru cerceta-r.ea necropolei prone n-o fost ,intoom;it un rplan de ansambl·u. a\~'a oUlm 5 -10 p roceda t au neoropolo tu m u Ion) a cetati1i Hi stnia.

La C'allatis, unde sapabu'ile au inceput de mai bine de a ju'matate de secol, multe din datele alenite de cercela.rile din p,;rmele trei decenii sint de cele mali multe oni 'insufiO'iente pentru 0 incadro1re tipo.Jogica ~i cronologica a mormintelor descoperite 5, La ocestea s-au mai ada ug at ~ i des:cope 1f1irile intimplatoQ,re, con'di~ionate de ,Iucra,ri ed illht,a.re so u a g ricole, care ou distrus, in diverse pef1io'o'de, 'un numar mlc re de mormi,nte 6. Totu~i, i n u'rma ·cercetairilor intreprrinse iln ' ulb~mil i douazeci de ani s-'au dete rminat daua necrapdle pnincipale, una la vest de Mongolia, in zona ~aselei ce duce spre Albe~ti, liar a lt,e tum u la·ra , cu 0 desfa~uro re mult ma i mare, ce se intinde in portea de vest ~i de na,d " ar"~'Ulluri 7.

Cit despre Tomis, neoropalele sale 'OU avut 0 situalie precara data­rita dezvoltcJlrijii rupide a ora~uliui Constanta in ul t imele decenilj .a'le secolu­IUii trecut ~i in pl1imii ,<rn,j ali seco-lu1lu·j nostlw, dnd a fast i nglobata sub oro,~ul modern intreaga zona rezervota (celor morti. Datorita ·acestor con ­d itii au f.ast distJiu;se fonrte multe morminte 8, ,jar din ,cele s·alvote numai pentru pu\ir.e avem date cit de cit suliciente in manuscrisele lui Gr. G. Toci­lescu Is·a,u in ,cele die 'ing;inerullu,; PamHI P'o:lanilC 9. Inregistrariil'e de mOJ1m inre ~i sapotu,rHe de SQ·IViore .intreprinse .iln l u,l~im'ele doua decen!ii, dupa Ireo l'9'o ­niro-rea Muzeu·lu'i de 'O'rhecilogie d in Consba'nia, cind l'Uora.rile edi,Htare, cu r.itmu l lor accerntuat, =au cuprins moni supraf.ete din z;ono nocropo lel'or,

4 S6p6tura ini~'iata in 1955 pentr.u delimitarea margin ei de sud a 'o~ezori i oivile 0

avut insa drept 'rezultat principal desooper.ilrea de morminte de epoco mmana (Mate­dale, 4, 1957, p. 32).

5 Th. Souciuc~Soveanu a 'intrep'rins sapaturi '10 Callatis timp de peste un sfert de veac, atit in orra ~ cit ~i in necropole. Descoperrrile din necropole sint publicote, destul de sumar, in Dada: 2, 1925, p. 114 ~i 'urm; 3-4, 1927-1932, 'P. 411 ~i urm.; 5--6, 1935-1936, 'P. 247-287: 7-8, 1937-1940, p. 223-229: 9-10, 1941-1944, p. 243-256. In oceeo~i v,reme, dOT sporodic, a fO'cut sapaturi ~i O. T'o~roli ; v. Les tumuli de Collotls, Arto ~i o-rheologi'a, 2, 1928, p. 33-34 ,(unul ',din tumuli este din sec. II e.n.).

6 Gr. G. T,ooi:lesou, Biblioteco Aoademiei IR.S.R., ms. rom. 5131, f. 239 ~i 254-258. O. Tafroli, La cite pontique de Cal/atis, Arto ~i arheo'log'io, 1, 1927, p. 19-21.

7 C. P,rec:i'o, Callatis, ed . II, Bucu re~ti, 1968. p. 29-31: C. P".edo, Em. Popescu, P. Diaconu, Mater:iole, 8, 1962, 'po 451-452; C. Preda, Decouvertes recen fes dans la mkropofe tumulaire du debut de I'epoque romaine a Col/otis, Daoia, N.S .. 9, 1965, p. 233-251 ; P. D.iaconu, Un cimitir cre$tin din seco/ul IV descoperit Ie Mongolia, tn Glasull Biserjc,ii, 23, 1964, (nr. 7-8, p. 712- 723; P,en~r<u desco'periri le mai ~ecente vezi : C. Iconomu, Ponti-ceo 2, 1969, p. 81-109 ~i ,,'Cronica sapaturilor orheologic'e" do;'n SClV: 17, 1966, 4, p. 718: 18, 1967, 3, 'P. 530 : 19, 1968, 4, p. 688 : 20, 1969, 3, 'P. 488.

8 II. Ghibanescu, ACMI, 1915, p. 117-118; Gr. G . Tocilescu, ms. rom. 5159. f. 84; Idem, ms. rom., 5131 • .I. 148- 171 , Lmde da I-ista cu rpiesele descoperite cu ocozia lucrani. lor pentru Portu'l Constanta: intre piesele enumerate, multe p-rovin din mormi:nte deronjate'

9 Gr. G. T'odlescu, ms. rom. 5132, f. 42- 55 (descope~iri facute de S. F,eT1nkhel); Idem, ms. rom., 5131, 5132, passim; P. Polonic, Biblioteca Aoademiei R.S.R., MonU'soris.e, Arhive persona/a, I, ms. 8, caiet 9.

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA IN ORA$ELE PONTUWI STiNG 205

au ovut ceva mai bun'e reZ'u'hate, kl,r do·tele o f.el"lit e pot ,~ulrn i 'ro e:lemente pentru vi itoa rele sinteze 10, Numeric, eu toate vit reg i ile cond itiilor de cer­ceto're, di n T-o mis Is·j,nt founosoute oele mali 1ffi-UIlt e monm i,nte d e epace ·ram'a no , infii \ i~ote t otodatii intr-o mare gamii t ipol og icii ~ i e~a lonate pe tot cu ­prinsul epodi romane ~i ro mano- bizant ine 11,

In cel e ce urmeazii nu mii voi referi ded t 10 mormintele di n secalele I - IV e .n., desoorpsfiite i n ne·cropo'le'le celor trei oro-?e V9ist -pontti:oe, folos;ind pen ­tru necropolele de 10 Histria ~i Cal latis numa i datel e pub l icate iar pentru cele de ·110 Tomis morm'j·ntele pubN,oate precum ~i observavi>ille persona Ie pentru descoperi'ril'e din 1959- 1964, d nd om raspl"'s de aoest sector.

fn pr.ivinta 'rit ur·j,lor f une:ra re, in teate oel e tre'j ona,~·e S-!O'U procti'oaIJ: In prime,le doua secole al e e.ln. deopot,niva ilnd'nerovi,a ~i ,i,n h'Ulmla~j'a . Rapo:r­tu l dint re inoinenatioe ~i in hum'aFe este totu ~ i deoseb.i·t in fiecare d intre cele trei ora ~'e. D oca 1'0 To m'is se cuno'sc d iln 'secollU l 1 01 em . mali mu'lte mor ­mint.e de inoin'e·ro\ii·e decit de i nhum'ovi,e 12, s·htUlOti'a nu €'site ,aceea~ i 10 Callati s, unde ponderea 0 au morffi';nte le de in huma\ie; feno menu l este normal ,~ i co 0 cO'nseciint a ~hreo:sca 10 prodioi'j funer,are d in epo.c:ille ante­r,ioo're (g reaca :,; i 'elenist>ica), dnd pre'dO'mi·no linhumavi!o ,13, spre deosehilre de H istnilO ~ i To mi·s unde pen·tru 'Ocest'e 'epoci , putem sO'coti co genel'lo;1 r,it.UlI lindnerbrili 14. D j,n <?01'Cu le ~ i di'n ,oonduZii1j OSiU'pno ,pitului fu neJlO'r om 'T'" exol-us mormi-nrte le d e c·op.i.i , dOll'1e o u iper,mo nent un t,natamenf\: deo sebif\: 15.

Evo lutia 'I'libua la ~ i trecerea de 10 ·jnoineraVie 110 'i nhumovie se paate u rm alfli destu.l de do'r n'Uma,i in orasel:e TIQm.iiS si Ca,Hami,s. La Hisrtrio, iln sch~mb, ocest luc:ru este muH mali g r~"U pe-ntl1u c6 , in stadi,u l de osta zi 01 investi ­gavi-i lo;r, Isa cunosc - inca prea put,j1ne mO!1m'ilnt'e de epoca romana din secolele II ~i I II em.

10 A. Rodulesc u ~i M . Davides'c·u, Mcter~ale, 5, 1959, 'p. 753-756 ; V. Bmbu, St. CI., 3, 1961, p. 203-207; M . Bucovalo, Pontice, 1, 1968, p. 269- 304 ; N. Che!uta-:Georgescu, Pontica, 7, 1974, p. 363-375. Cele ma-i multe, oehiar ~ i din 'OceastO peri oada, sint ined"ite.

11 V. Balibu, Din necropo/ele Tomisului. I. Tipuri de morminte din epoca romano, sqv, 22,-1971, 1, p. 47- 62, .

12 V. Barbu, L'incineration et !'inhumation a f'epoque romaine a romis, in Studien zur Geschichte und Phi/osophie des Altertums, Budapesto, 1968. p. 372-376; Idem, Rituri funerare in epoca romana /0 romis, in Sesiuneo de comunicari $tiintifice a muzee­Jor de istorie, dec. 1964, vol. l. Bucure~ti, 1971, p. 454- 464.

13 C. P,reda , Callatis, ed. 11, p. 25, pentru epoca 'eleni stico, sec. IV-II Le.n., dnd predomina in.huma~ia. Situati,o se pCistreoza la ,fel ~i in sec. 1--'11 e.n. Descoperirile d.in ultimele doua dec-enn ou 'seos. cu p'recadere, morlT'inte elenisti:ce ~ i ma.i ales romone din secaJele IV-VI e.n . (v. nota 7).

14 In sopotu,ri le de 10 Hist~ i 'a, efectu-ate i n ne'c~o'Pola t umulura, nu au aporut decit doi t umuli (I ~ i XVIII) , din 40 de movile 'sapate, ou morminte de i nhumatie din sec. V- IV i.e.n. (P. Alexa nd~escu, Hist ria, 11 , p. 171-1 73, 176 ~i 257). l 'a Tomi·s, de asemenea, si-nt foarte tOOre mormintele de inhuma tie ~ i numoi in sec. 11--1 i.e.-n.

15 Cop'ii se .inhumau. de regula, la multe popome, chiar dalCo mat urii se inc.ine­rau . La dad: K. Horedt, Materia le, 2, 1957, p. 10-13 ~ i f ig. 3-4 ; D. p.rotase, Rituriie funerare 10 dad ~i daco-romani, Bucure~ti, 1971, 'p. 76, 118--1 19 ; Idem, Un cimitir dacic din epoca romano 10 Soporu de Cimpie, Buoure~ti , 1976, p. 75-76 (cele 21 de mo-rminte de inhumatie 'apartin in exclusivitate copi.ilor sub ~apte ani) ; Mi,r.cea Babe!l , Necropo/a daco-romano de 10 Enisala. SClV, 22, 1971, 1, p. 32- 33, ,uncle enumerci necr.opole dacice ~ i carp.ic·e ,in care cop'ii sint inhuma~'i. to 'romani: Aliniu, Hist. Nat., VII, 16, socote~te inhumarea cop"iil'or oa un mos gentium; Fr. Oumo'Ot, Lux perpetua, Paris, 1949, p. 388.

206 v. BARBU

D hn date1Je pe care II·e 'ClV'em asta~i Ise pant,e 'OonskJta co trecerea de 10 inaine ra~ile ,Ira inhumlatie S8 produce moi de .tlimpurilu in cele trei ora~e pontice, chiar lola de alte a~ezari din Dobrogea 16. Aceasta se datore~te tllo'nsf.ol1ma,r1i1or surer ite in componenta populatiei, pr,i n ,penetrat-i'a unora veniti din Orient. Dobroge!o este inca de Iha inceputlu ! stap7nilrLi rom aine, pr,in intel~me,cHul negustO'rHor, m:i'!·ilcolr i:lor ~i vete lloni"o r sta biili ti alio; inf.lu ­entata Ide ouiltele eg1ipltene 17, s'ilriene ~i miaro!os,j1oti.ce 18 ; tot in acest tim p patrunde ~i CU,Itl:Uil ze'Ulllulj iranian Mi.t,hinas, Irals'pind<it inca de 1'0 inoeput ntit in ce~(j.Ville Po'ntullu,j Sting 19 ~l j'n a~ezarile di,n intertio r 2G, cit ~i i n unele looalij;bit,j de pe limesul dunalr,ean 21 . Sub acest clirmart: , 'este de pre ­supus co OIra~ele pontice a'u 'suf,enj't ,jnfluenta noill'or relig ili, paa te mo,j de timpuri:u decit ahe ,centre U'rb!ane di1n Dobrogeo, dator,ita' componentei popul:ati-ei, in ,rindu,1 cOlrora enau mult,j loculitoj'1j ven'i~i di'n A sia Mli'CC:l . Acest lucnu ,esDe dovedit pni,n oult-e'le 're.liig.ioo ls:e ca'r:e se in't,ilne'sc document ate de multe olri mOlj hine dec,it ,in oele,lro!l'ti8 o.rO!iie de pe teriboriul DODr-agei, fie prion asoci.oti,i de cred irndo~i 9'rup'ati in jUlrul1 unei diivAn-itati, fie numai pri'n ex-votu ri, dovedind penet>ra~ia ,I'ar, jln tilnutul :dintre Dun6;re ~i More prin numai atestarile din cele trei ora~e pontiice. Isis ~i Sorapis, Cybe /e ?i Attis, Men, Jupiter Dolichenus, Mithras, exponen\i ai re ligi ilor "de min­tu ire" sint p rezenti alat uri de divinitat·iile locale sou closice in seco­lele 1-1·11 e.n . 22 . Or, ·Iegat de sens'u'l acestor <ei:igii, oare propovii'du;'au nemu ri,re-o dinoolo de m.o rmint, es,te IleSlne de j'nte1es mOlreie rol pe ca re I-Iou j uoat acest'e credi:nte ,in fo'nm'oll'ie:a ooncepvjlj,lo;r despre vi'o1a ~i moolrte alte popUlI'oti'ei d in ooeste ora ,~e, :r,efileotote ~i prirn rtJreoereo in (]Ioest tim'p, de I,a l'itu,1 i,noineJ1oti'eri ,110 ce!1 01 inhumoViei. i n I'eligoili,i.e venHe din Orient trebuie ca1utat, in deosebi , iiact>oll1ul pr;irndp.o,1 0'1 Ira,spiln:di·rti li ~i gener1Ollliza­r,j,j j'nhum1atiei. Rel,igiei ore~Nlne nru-li purem aiJ!1ibui lun 1'01 h'ot6dtor iln seco-

16 MCi refer [;0 o~ezari[:e 'TlU'ro[e. 'in oore elementu[ a'utohton se pas:treaza put-ernie in pli-na ,epoea 'romlQ'na. Condudento. in oc-est sens, este neeropd1o do'eo-'fomona de 10 EniSiolo, datat6 in see. I-I[ e.II'l., lin 'oore din 48 doe morminte cercetate. 37 sint de inci ­neratie, 9 de inhumalie (di,n cme 8 de copii), ia.r [,a douo nu s-·o putut predz.a ritul funel1o,r '(IMi'rceo Babe~ . op. cit ., p. 21 ~i urm.) .

17 D . M. P.ippidi. Cu privire fo raspindireo cuffe/or egipfene in Scitia Mica, in Studii de istorie 0 re/igii/or ontice, Bucu~e~ti, 1969, p, 60--82, cu tooto otblioq rafio .

18 Th . Souciuc-Soveanu. Dodo, 1. 1924, p. 124; 2, 1925, p. 119. Gobrie[la Borde­nache, Dacia, N .S., 4, 1960. p. 501-502. [orgu Stoion, Tomitono, 1962, p. 80-82. A R6du­lescu, SO V, 14, 1963, p. 90. V. P8,roan, Histrio, [V. p. 682. Em. Popesc,u, Daei-o, N .S., 4. 1960, p, 274 si urm. D . M. P,ippidi , SCIV, 19, 1968, 3, p . 433-434; Gabriella Bordenoche, ScuJture greche e rom one, I, Bucure~ti, 1969, p. 35-36, p. 80- 61 (nr. 54 ~i 159) .

19 v. P8rvan, Dacia , 2. 1925, ,po 216. Gabriella Bo'rdenache, Docia, N.S" 5, 1961 . p. 207. lorgu Sto.ian, op. cit ., p. 127- 128, ·nr. 28. Gr. Florescu, Dacia, 3-4, 1935-1936, p. 430. Toote sint 'relua1:e de M . J. Ve~m{]seren, C./.M.R.:M., Haga, 1956-1960, nr. 2296, 2298-2302.

20 c.1.L., III, 12468 = M . J. Vermaseren, op. cit. , nr. 2312 (Tropaeum Troiani). V. Por­van, ARMS I, 35, 1913, p. 509-518 (Acbunar). D. M. Pippidi, St.CI., 13, 1971, p. 143-148.

21 ,M. J. Vermos'eren, op. cit., m . 2288-2294 (Troesmis), 2275-2277 (Cap·idova), 2276 (AX1iopol is). D. M . Pippidi, Sfiriitu/ paginismuJui in Sci/ia Mica, in Studii de istorie a reJigiilor antice, p. 293.

22 R~jn 'raspindi'reo (:u'ltelor orientale nu rtrebuie so ne inchipu.im co c€ole oficiale, clasioe, nu se mOii p·roctioou. Ar fi 0 oberatie. pent~u 'CCl 'stopinitorii puleriii Rome,j e i OU

totodato sustinotorii acestoro. Tn acest sens, D. M . Pippidi, op. cit ., p. 287.

NECROPOlE DE EPOCA ROMANA IN ORA~ElE PONTULUI STING 207

lui 01 II-Ie'a, pen t ru co dove~ile despre rospindirea cre~binismului in aceasta epoca sint destu·1 de vagi. Chi",., daca au existat grupuri izolate de ore~­tini in sinul popul'a!iei locale din secolul 01 II-lea ~i din p,i.m'a i'IJmatate a secol1uhui 01 11l-'I·ea, 'Qcestea n'u put'ea'u hota,r.i renun ~a l rea j·n mesa 10 vechea pf'Cl'ctica a incinero'liili, T'recerea de 10 incineratie 10 inhum'otie 5-0

produs pnintr-un proce"s. de llungo ·dul1ota sub influent,a Iprimordial6 a reli­giilor orientale, patrunse cu mult in'ointe de Iraspindi rea olie~ti.n.is;mului. Totu~i, nu putem exclude cu totUlI , inH uen~a relig'iei cre~'ine in peri<l'ada finalo de ·treo",e 10 inhuma\ie, foro insoa-·i <lcorda rolul preponderent. pe c·are 1-0 ovut, i n schimb, in -alte provincii ole Imperiului rom,an, dar cu 'Un secol SOIU doua rnai tirziu 23,

Tratolmentull ~i evolu~i'O inoin:erat1iei in a~ezalni-le din DobJ"loge'O, dar in special 'in ora~'elle p-onNoe, or pute'o fi mai bine elucidate daco $-'C]r cunoo~te rHuri·le practicate in primele secole ale ep'od'i romone in o~eza­rile 'rura.le {lIe Mossiei I.nle,ior. unde elementele de substrtat sint ma i bine conservate, putindu-se 'o,stfel dis'Oerne ce este local -?i ce este ad us intr-,o a~elare cu un mozoic etnic otit de bogat; or, pine acum, nu a fost cercetata in intregime necropola nici unei a;;ezari rurale din epoce romano. Sepatu­ri le efectuate in necropola de 10 Enisala, dovedesc, spre exemplu. perpetua­rea incineratiei intr-o necropola ba;;t'ina;;a in plin praces de romanizare 24_

Po,ro:le·1 eu incinerotia, inca din seool!e~'e ,1-011 e.n. sint inrtHnlite mlO;r- ! minte de inhum<Q~ie; uneJe dintre ele sint clor do,oote in penio.ada de tran,i\ie de 10 inoinera\ie 10 inhuma~ie. Cel., ma,i cia're exemple I., ofe<ro ... neoropol·a de 10 H·isvnia. unde ·intr-·un tu.muo!. spre exemplu. mo'mintul pni-ncipal. datat in secolul 0·1 Ii-,I·e'a em. esle deinoinera~ie, i!Or din ~{lpte mormlinte secundO're de i·nhU'maVie, ~·ase sint -d>i'n seoole'le H-W e.n.25 Importolnt este fopt.ul co 10 aceste morm4onte secunda,re se observo "tel: ­dinte de 9Irupo,re in jurul m0l1min1ulu1j pnincipo,1 01 moviJe'i, fOira a-I dar-o'nja" 26. A'cest c'al este in1111ucitvlO si1mill:or cu cal intilnit j,n al,t,e ne1oropol e unde in oo,Yo'Uri sau in mouso,lee de fomil~e uni~ se inhume!ozo in sa reo­toge, liar altili se incin€lreoza ;;i cenu~a este depusa in urne in loculi 27.

Astf.el co, dupo aoeasto remar<:a sumanj asuplio ,napo.rtului indnera ­\ie-inhuma!ie ~i trecerii de 10 un nit funerar 10 altul. in cele ce urmeOlo,.

23 eel mai tirziu mormint de incinero~ie de 10 Tomis este dotot 10 mijlocu! seco­lu !ui '01 Ill-leo e.l1. Dupo dotele pe core Ie c·unosc din celelalte douo oro~e pontice, nioi in ocesteo nu sint morminte de linoinero1ie ulterioore ocestei epoci. De aceeo nu cree co se poate socoti gen:eralizoreo inhumo~iei sub infJuento feligiei ore~tine. AH~ma1io prof. D. M. Pippidi (op. cit., p. 294) co "porosireo - incepind din secolul 01 II-leo - 01 ritului inoinerorii ~ i trecerea 10 inhumareo codavrelor, inceputa sub ',influen1a relig ii lor orientate ~i generulizoto dupo ~Zrbindo cre~tinismului", nu se poate oplica ofo~elor pon­tice ~i, in general, nki mojO'rito~ii necropolelor d in Oobrogeo.

2( Mi,rcea Bobe$, op. cit., p. 19-38. 2S P. Alexandresou, Histria. 11, p. 210-213 (tumulul XXVII). mormintul pri;ncipal de'

incineraVe (tipul J Aa V), cu inventor bogot. dotot in sec. 11 e.n.; p. 222-225 pentru mormintele secundore.

26 P. Alexondrescu, op. cit., p. 225. 27 A. Audin, Inhumation et incineration, lotomus, 19, 1960, p. 529 (intr-un mormint·

din Ostio pentru capul fom'iliei ~i rudele sole sorcofoge luxoase, ior pentru sclovi ni~e cu urne). For. C'Um'ont. op. cit., p. 389 (in neoropolo de sub bi,serico Sf. Petru s-ou gasit' sorcofoge ~ i urne de ~ncinera1ie. toote din sec. 11-111 e.n.).

208 V. BARBU

rna vo i oplii numai 10 citeva NpU'fii de mO'nminte de inoineravie, :unele co mu-ne celor trei necro'Po·le liar altele speoi,fi oe numo,j unei:a sou 10 doue dintre ele.

Spre exemplu. tipul de mormint .. in trepte" s-a descoperit in necropo­lele ,celor trei ol1a~e. De~i 'nu es'te 'un tip f,recvent in nlic'i una din1:lre necropole. el se 'intilne~te in to'at e 26. La Ciaollafi.s. I'a un mormint de acest fel. gro'apa in care S8 past.ra1u toote Irest uol'1i1e crema~iun ii ~i ,invenrolJlUI funerar era acoperita cu un capac de 10 un sarcofag de marmura in ponto dubla ~i cu acrotere simple I'a col\u,ni 29. ua Hi's,nioa <Joest t ip, pe baza ,inventar·ului ~uneraif. a foS't dartJat in a douo jumattate a sec. I em., iar 10 Tomis a fost datat I" sfjr~i;ul sec. I ~i in ,tot sec. II e.n. Atit la H isbrioa ~ i la Oallatis cit ~i in o lte neoropo'le din Dobrogea 30 ~ i din estul Traciei 31 unde a fast otestat, peste acest ,ti p de mo:rmint se oH'au tumuli ; ch'im daca 1'0 Tomis nu Q<U f.ast surp:nin ;;i ,t u,muIH, dato'nito n'ive:lb ritlor 5uf'erjt,e de ona~ul Constanta. neg re~it co ~i aici mormintele au fost tumula re . in privinta od ­ginii, socotesc cO' mormintul "in trepte" este 0 varianto evoluate a t ipului elenistk de mormint cu ~an\ de tjICaj, intiln,it f<1a,rte des in unele neonopale . De oltlel. 0 evolu\ie locala din grop ile ovole s-or parea ca ii o tr ibuie ~ i mormintului de,soopenirt '-a Hi,stri!O 32. Chier dace acest t ip de mOf1mint este atestat in epoca romana pe 0 arie mu lt mOli maTe, deoareee i~i gose~te simihirud'ini i n mo.,mlilnte ma i vechi din a,eeea!1i zona, a-ici cred ca t r.ebuie cout-ata, ,in p:f1iimullrind, oni'9'ine:a IUli.

Un alt tip, destul de rar i ncilnit ~i cu 0 o r,ie toante mica de raspindire, e ste mo.nmintu11 'ou doua .;;'O n}uni disp.us'8 in cruce. A aparut de doua ori in necropoi;o tum u,laira de la Hi,s'"nia. unde au fost datace, unui in ;0 doua jumatate a -sec . I 'em., iar altu'l in ,secolui 01 II-lea em. 33,iar I'a Tom'is a fost descop"nit 'un si,ngur mormint de acest fel, d'iln secc>iul I e.n . 34. Doato­rita faptului 'co nu aire analogii ~ i in cite neoropole, cred co poate f i socotit, mo;i de gnabo, 0 va liionta a eelor eu g roapa ovalo sou rotunda ~ i eu un slingu r ~ont de ti1rej longlitudiinol ; ehilo,r ;;i 110 Histnira el s-Ior putee i n-codno ollatuni de bipul cu un si·ng,ulr ~'aLnt 35.

28 P. Alexandrescu, op. cit., p. 201-204 ~ i 255, tumul ul XXXVI, mOflmintul nr. 2, tip lA-a VI, datot in a do ua jumotate a sec. I 'e.n . C. P,~eda, Dacia, N.S., 9, 1965, p . 233-235. V. Bmbu, SCI V, 22, 1971, " p. 50-51. tipul III.

29 C. Preda, loc. cit. ~ j fig. 1. 30 Expectatus Bujor ~i G. Simion, Materiale, 7, 1960, p. 393; Expectatus Bujor,

Dada, N.S. , 4, 1960, p. 225-533 ~i fig. 4/2-6. 31 C. Preda, Op. cit., p. 235, nota nr. 8. P. Alexandrescu, op. cit., p. 267 ~i notele

nr.111-113. 32 P. A-Iexand-resou, op. cit., p. 260 : "Tipul 1 Aa VI ,rep reZ'inta poate 0 evolutie tir­

zie din tipul J Aa V. Comun intre cele doua tipu ri este s istemul de ardere pe un rug inscris in limitele gropii de ordere, losorea in situ a resturilor incinerate. Difero intre ele fo~ma gropii de ardere, care 10 t.ipu l 1 Aa VI este in trepte (lJ1ugu·1 a~ezindu -se pe breapto superioaro) ",

33 P. Alexondres'cu, op. cit. , p. 197-200. tu mulul XXX (tipul J Aa IV). datat in a doua jumotote '0 sec. I e.n. : p. 206-209, tumulu l XXIV, dotat in sec. II e.n.

34 V. Barbu, op. cit., 'P. 49, I-am socotit 0 vorionta a mormintelor cu groopa ovola .~ j cu $ont de tiraj longitudinal.

35 La Histriao'T p'Uteo fi socotit 0 varianta 'a lui J Aa V sou 1 Aa 111 (P. Alexan ­dresou, op. cit., p. 252-255) .

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA iN ORA~ELE PONTULUI STING 209

Pine a'cum am exempJH.i!Cat j inoine'J1a~i'O n:umni p ri1n mo:rrnrinte ou ard8re pe loc, d e?i , ma'i a'l'es aa 0 reHeoVare ,a "nfiuen\Eli ba,~bi'nol?i l:or o,supra populatiei urbane, se intilnesc complexe de incineratie cu ardere in afora mormint;u1lu'i, d-jln core, in prj1mul rind. trebuie Ii€lmo'rcate mormj·nrel'e in U'rna . La Hi'stlrlilQ, intr-un s·j,ngur tumul, s-a inti'lnit un mar-mint de in-dne ­r'avie cu oasele do·"donate depu,se 'intr-o omrora Il1OrnlOlna I(hn ,sec. ,I- II e.n. 36.

Este si·ng-uru,1 mer-mint in u1rna, din epo:ca romana, ounosQut, pine 'Q'cum, in cele bre'i ora?e de pe litonollul dohrogElcn, cu toote co prezenla popu­la~iei ba~tina~e este mnrcata in epodle greace ~i ei'enisttka pr. j'n diverse forme de monm!inte ~i ,de fitu,o,1 <u,nerm ; de fopt, eco,",1 a<:es,jo.r ,inHluenle este pregnant iii in epaca romano printr-o serie de vase tipk ba~tina~e intil­nite in 'inventrare.le funerare, mlali ales in mo'rm'int,ele de I'a Tomi;s 37.

in ofnr:a mormi'nrtululi de inai,neratie in Ulmo, tOCite NipurHe de mar­m'i.nne de lindnero~ie desoopenite s,int au a,rdere pe loc, 'indiferent de fo'rmo pe iQOlre 0 ,Cine g'roap!a in COllie se produce oremati'une:a 38, Oit prii­ve~te modul in oo're se pun of,nandel'e ulteri'd,are 'incilnerolni,i, sint unele dHeren\ein'bre cele tfe;; necro'P'ole. f,n necropolo t um'Ubra de J'a Histnia, de ,oel,e mo,j mUllte oni, o~~onda inhumolrii, oa,re se depune dUipa ,conSUimO ­retl' inoinercJ,niii, ,nu este pl.Q;sata in inrt'eni onul s'U p'nafetei de a,rdel1e oi undeVia in apropiere, pe p'lat~onma tUim:uluJuli 39. Dlin ceroetonile de pine aoum, la Tom-is ~j di,n cit cunoo~tem ~i 1'0 Call1OrtJis, to'tJde'oUlna aoeste obiecte sint p'IOsate tot in gro'apo ·in care a l ost rugu!. Atit in t r-Iu,n oo'z oit ?i in ioltul, loaul untie sint Qlnanjate ofrandel'8 de dupo ·inoi1nel10ife constHUli'e mo'f­mintul :prlOpr.iLu-lZii,s. Pes't'e aceste ,ob,jecte ,s-o iln'tlNnit, de mUilte ori, ,in talate cele tre'i neoropole, a oaseta de protec~ie lorma,tii din jig'le, carami.i sou olane.

RO'mine, in oele ce unme'aza, sa ne opr.im asupro citOlva t ipu>l'li de mormintede inhuma~ie . .In primele secole ale erei Inoosibr;e innumQll1ea Cup,J1j'nd'e 0 ma're va1nietate de fo'nme de mormlinte, in dare Q'ama de expre­sie este ,Ioarte bogata, incepind de 10 groap'a slim pia .i 10',0 sicri'u pina ~ 'a ,constructiill_e m'olr,i funerfaire ou una s'au dOUG ·jnca1peri. Aceasta v.a,rie­tate ti'polog'ica este volabila pen1lru C'ali'aNs ?i mai alles penlbru Tomis. De.­volt;area pe care o .,inreg,is:ltreoza Metropo/a Pontu/ui in epodo ,romano este ogl·ind-ita, deopotrniva, ?i pni·n formele de monm1inte. In \JIo,ni'etoteo tipunHor de mo'rminte se refiedtii, de asemenea, componen~a pe;stni\a a popu,laliei ~i, bineinteles, pno,sperj,tlatrea eoonomi'ca 10 ,oalre se oJunge. Oi-nd spun ooeosto, ma gindesc, iln pl1im1ull rind, 10 numairu'! ma'fie 01 sor.eofiagelor de

36 P. Alex,and-reseu, op. eit., p. 213, tumulul VI (tipu l J83). Aure1"ian p.etre, R~SEE, 11, 1973, 2, p. 220, considera eo oeesta este un mormint bo~tina~, datori to ritualulu'i procticat.

37 V. Barbu, St. Cr., 3, 1961, p. 212 ~i 21 9 (fig. 10). C. Scorp'an, SOV, 21, 1970. 1, p. 65-95; Idem, Pontice, 2, 1969, p. 257-258; Idem. Pontica, 3, 1970, p. 143~145.

38 LI(] Histri'a a mai fost gasit un mormint de e'poco romano (tumu'lu'l XXXV, tipul J81), in eare "in centrul .suprafetei f-une~ore se 'Oflo 0 oglome~a.re de orsura ~i de oase coldnote. Aid se gaseau citevo semin1e de pin co,r.bonirote, provenite din rugul funera r" (Po A;lex'ondresou, op. cit., p. 257). Similitudinea ooestui mormint de epoeo romano eu o'ltul (tumu,lu'] XXIII), dotot 10 sfi'qiitu1 'sec. V i. e.n. , nu poate f.i decit occidentale.

39 P. Alexandreseu, cpo cit., p. 269- 270.

210 V. BARBU

mlQrmunj de .mport rn'j'crQlas:j'atic, intilnH:e 10 ToOmis m'ai mult decit in O'J'1i­

eme alit orlO~ de epoco ,romano d'in Dobrogea 40, ~i i'a ,"Iulma1rul mime 0 ,1

mo-rminte1lor ou j;nvento'r bog'ot ce S-!(]IU descoperlit in ultilmul secel 10 Constanjla.

·Co.mune cel,or i'rei o:ra~e ~int nuntolj mO!l1milnite'Je simple, cele in g,roorpa rectang'Uha~~a. eu 5'O'U fara sliorJu, ~i cel'e au '0' protecyie totial6 s'ou parriilo'le diin ~j'gJe S'CliU cCl!rolmlizi, fercurta 'Peste mont SO'U peste ·si-oniu. Sint tli.pur-i de mormiinte eu 0' mare olnie g'eog"roHca iii au 0' dU'nata de mai muilt,e secel'e. Chi'Clrr ,in orai'el'e Ir·jve-ro(ne P·ontu!Jruri SNng aceste forme s·e 90595C inca d in epoca elenlilsHca iii continua pine t'i1rziu lin ceo rO'mano-ibizantina .

Un grup ap'arte il fQlf1meazQ monmlinirele in tj,nida, au taote variante.le sa-Ie 41, i(XlreS-la;u lintHnit in nuomcrr destu:1 de mOire hJ To:mi'S, i,or mai 'ror au fost 'atesbate ~i 10 Call'a;lis 42. Frecventa IU'i deslul de mare ion onecro ­po,lele TlOmilSiul'Uli, precum ~i pe<rsi'Sitenta pe aprolape t/isi secole, denota, ne9're~it, 0 IOllie mai mOire de ra:spindill1e. De-scopenitr1i'i,e de to CalJilarbis, cit iii 0 varianta mai veche de 10 Histrio, vin sa sustina aceasta of irma tie 43.

Di'ntre oeileldite tipur.i de 'mO'rmilnte de linhumot'i·e. nu rna voi apri deoit osupro sloroo~agelor monolirte ~i a dtorv-a tipulri de mOll1mi.nte con st.J1uite. Cit prive~te sarcofagele monolite din marmura sou d in calcar. mormintele din lesp€'2!i de (jail'car ~i cevcYUlrtile Ziidite nu S-tOU desoopenit pj'na aaum dedt 10 Tomis ~i 10 Callatis. Unele dintre ele, dupa cum vom vedea, sint inti/nite in epoce 'IiOm'Oina 'n!umali 1:0 Tomi's.

Este ,important de ur,malr1it f,iecare ,tip de mOlrimint. de Vo-Zlut evo /u t,io ~i v·orianteile co,re Ie inreg,istre'Oza. fr,ecven~a ,in f.iecQlre 'necropo!6 ~i 5'eoo -

40 in cotologul sOTcofogelor din Dobrogea, intocmit de Morio Alexon'drescu-Vianu (Les sarcophoges romains de Dobroudjo, R!:SEE, 8, 1970, 2, p. 269-302), intre cele enu­merate 00 provenind din TlOmi,s, 6 sint de marmura. Num6rul este mare, comparotiv cu ce!e de ma'rmura din ce!e!oH:e -ono!?e ole Sci1iei ,Mi.no're, .chior doca d-~n'tre ete eli­minam p!:oc-a de marmura de 1'0 nr. 15. p. 289-290, care nu cred co f.oce porte dintr-un sorcofag. R'ecti'fi 'c, cu ,aceosta ,ocazie, ~i 'nr. 13, 'P. 288, fig, 38, oore nu provine din Tomis ci de +a DU'lgheru ; 'de 'oltlel, acest tip de capoc ,nu este ounosout 10 Tomis.

41 Am socotit urmatome'l.e voniante: 1. f·j'rida mka, mortul faro sicntu; 2. firida micei , mortul au si 'criu; 3. fir.ida more pentru mai mu'lti mot1i: 4. mormintul GU mai mu'lte .in'caperi-finide dispuse ,in cruce; 5. morminte in firida ~i au amfore oi·lind rice in pu!u'l de occes.

42 Pentru Tomis: V. Borbu, St. el.. 3, 1961. 'P. 208 ji fig. 4; Idem, SCtV, 22, 1971, 1, p. 53-55 (tipul VIti) !?i fig, 2. Pentru Collatis : C~ Predo, Colfatis. ed. II, p. 31 ; SCIV, 1, 1950, 1, p. 84 .(descrliere·a este destul de sumaro) ; Th. Sauciuc-Saveanu, Docia, 5-6, 1935-1936, p. 284; Idem, Dacia, 9-10,1941-1944, p. ,257; N. Cheluta-Georgescu, Pon t ico, 7, 1974, p. 363 ~i urm., publ ica doua "comptexe funerare din secolul VI e.n.", care dupa planul de Lsit-ua~ie din p!an~'O 11 prezinta ,neolaritcitL Comp'lexul "A", format d in cinci inca peri ,di.s:pu,se i'n oJ'uce, CT fi ovut 'Oano[u'l de ac-ces (dromos) pe !aturo de est a in­coperii nr. 3, unde nu este schitot; in schimb, pe Ilaturo 'de nord a incaperi-i nr, 1 este s'chitate 0 +ntllCl're, probob-iI s-pre 0 lolto inca-pere, de care n-u se rpomene!?te in text. le­gatu-ra de comunic<JTe di,ntre cele doua compJexe fac,e co to'ate rincaperile so a'icat uiosca un s·ingur mo~mint cu totul ;a' l~ ospect, .in ori Ice Caz nu ,in forma de cwce. Cred, mai de grabe, ce sint doua mOflminte difer.ite, f,iecare cu mai Imulte incoper,i, -in care un "complex funerar" a deronjot 0 porte din celalalt; numo'i a$a s-or expJico plaso mentu l neox;iol 01 intrarii de pe ,Iaturo de nord a ,incape~i' i 'nr. 1 din "complexul funero-r B".

43 P. Alexandrescu, op, cit., p. 2-21 (M. XXX2), dotot in a douo jumatote a sec. I e.n. ; nj~a era sapota pe lotura lunge a gropii.

Nf CROPOLE DE fPOCA ROMANA IN ORA$fLf PONTULUI STING 211

lele in cure este d.atot. In ce:le ce UfimeaZa, mo v()Ii rezuma sa prez·int nU'mori dteva t,i'pur·j m:o,j reprezentative pen~r,u a'ceste neoropole.

Sarcolagu l monolit, din calcar sou din ma rmura, a lcatuit din cutie (orca) ~i capac (operculum), se incadreaza tipo log ic intr-o singura cate­gorie, a cebr cu tabula ansata pe faia p,i'ndipa la a cuNei, iar capacul in ponto duhla ~i cu aarotere la caliuni. Singu-r.;le vania~ilun' i i n cadru l acestu·j Np consta in felu:! oUlm sint ornamenta,te acnoterele ~i f.rontoane-Ie ~i in ·Iel," I cum sin! iuorate marginile la>uni'lor cutiei ~i modul oum este impodobita faia prinoipala, oeo ou tabula ansata. D·in acest tip se cunosc un numar destul de mare, intregi ~i Iragmentare, numai 10 Tom'is ~i 10 Callatis, toate datate in 5ec. II -I II e.n. 44.

Un ah tip de mormint, de~i s'i'mplu ~i orhi'ounos·cu.t, ,este cel din l espe~i de COIOOf, cu cele patnu VIO,niante ale so'le 45. Inti,ln-it, deopotniva, 10 Gall'otis -?i 1'0 To,mis in epOQO romano, el in'U po.ate ~j socotit specHIic n:umoJi pen~r-u aceasta epoca, deoarece 10 Caf./'ot,i·s se gaSejte laerte bine reprezenrot numeric inca din epoce elenisui:c6 46, Chier dacD uneOll1i, in epoca el·enis­tica, lespez.ile sint ma'i ingnii'it ciopf,ite pe fe\ele 'in,tenioa,re, chiar daca i'n epoco ,~omona opa1r vOlfjant~le eu o.coperrj'$ Ijn ponta dubllo $j -ou IIfereas­ira", tipul eleniistic nu Irebuie tatu~i sepmat de cel roman. Falptu,1 co ~i ,ritr-a epoca ~i in alta el se intilne~te in necropole t umulare, pledeaza pentJ'1u 0-" socoti ou 0 dUl'lob'il1irtrate f01(],rte m'a're, ad-iea din epaoa e!enis­tica pine in ceo rom<J'no-hit.antrina. La Tami,s. ac-est t.ip S8 intiln 'e~te ince­pind din sec.:>I,",1 0.1 II-lea em., cele rna'i multe fiind din secol,ul uemat or, pent r,u co in secolull 01 IV-'Iea el so fie lolosit mai ror. Persi'stenia lui 10 Call,ati s pina in seco lele IV-V ~i Irecvenia mare in aceasta periaa'da este favorizata de carie're le de piat ra de pe malul nordic al I'aculu'i Mang.al ia. De altfel, in pe rioada rom ano-bizontina acest ti p de mo·rmint se intilnejte cel ma'i mult in neoropal'a din jurul joselei dinspre s<l bul Albe~ti, allata in aprop:iere:a racestor 'carier:e de 'collecT 47. Spre deosebiore de morminre,le de acest tip desoaperite 10 Oa.flatis, i nt re cel e de 10 Tomis unele o'u inte­riorul tenauoit 'ia'r apoi aplicata pictura in Iresca. Unul dintre acestea, des­copertit in 1964, IOveo picture pastrata in int reg j·me. fornraota din ramu.rrj de lour ~i ~e '!:1i inoolaai\i 48.

Gelelnlte Nipu·ni pe care Ie voi meniiana sint cunoscu te, pi·na aeum, in princ:ipat nUm'oi pri,n descopellipile din neorop'o,le~e tomi ta ne. Dintre aoestea men~ionez cavour,ille au 0 s'ingura incapere Z'idite din b:locu.ri mar,j

44 MOJ1io A'lexandrescu-Vianu, op. cit., p. 280-292. sint enumerate 15 de 10 Tomis (cu amendamentele di"n nota 40) ~i 7 de 10 Collo tis .

-4S V. Barbu. op. cit., p. 55-58 ~i fig . 4-7 (tipul X), OU vOlri 'ontele : 1. cu 'ocoperi$ plan ~i cu "fereos~ro" ; 2. cu ocoperi~ plan ~i fora "fereo.stro" ; 3 . ..£u (Jc~e!i~ J.n ponto dubIo ~i cu "fereastra" ; 4. cu acoperi~ in ponto dubla ~i fora "fereostra".

~ C. Preda. op.~ cit.. p. 26; Idem. CUeva morminte din epoca e!enisticci de fa CalloUs, SCI V, 17. 1966. 1. p. 142. R. Vulpe. Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 329. N. Chelut6~ Georgescu. Pontlica, 7. 1974, p. 178-179 (M. 5). sec, II I i.e,n,

47 C. P,reda, Co/Jatis, ed. II, p. 29, P. Diaconu. op. cit.. p. 712-718. C. Preda, Em. Popescu. P. Diaconu, Moter,jote, a. p, 451-452. C. Iconomu, Pontice, 2, 1969, p. 85-98,

46 sint citevo -cunoscute din sapaturi mai vechi, distruse curind dupa des'coperire; de 10 doua dintre ocestea ,n'e-'au fomas dese'ne ~a P. Polonic. eel des'coperit in 1964 se postreozQ in Muzeul de orheologie din Constonto.

212 V. BARBU

de piatra fa·santlola. leg'ao\e cu mortalr. iar inteniorul t~n"u'it. P,a·rtea supe­rrioora a ac'esto'r mo,rminte era boltita, astfel co Ilezista 10 presiunea tumu~ lu·I",i. De,~i j ef'Ulite ~i distnuse pail'\litl'l. elemen~el" f.um'izate ne duc 1'0 ,econ­stitulirrea pO'rii:1or componenre 49, Aceste came:re momuare Qveau ap-liioota pktura in ~resca pe tencuiala inte'nio:oro ; nlu am puvut reconsti;tulj moHve.le pi.ct,uri'j, dar, dupe urmele de cuba1re este de pTiesupus co movivele erou destul de vamiate. In doua din eele patru .CtlVOUlni de acest tip descopenite 10 Tomi·s. in inteniorul lor s-Iau gasH f.rogmente ,de sOircofage de calcar. lucrate ingnijil d,in blocuni monol'i'e. P,e bozo o'biectelor din inventorele funeral~e ce s-a'u go,s:it in ele, 5-0 preoizat co erou folosite in secolul 01 III - lea em.; dOola construinii lor m putea fi pla.ata in ou rsu I 'seoo'lului 01 II-lea e.n. De 110 Oadlatis s,int oun-oscute 0 ser·ie de cavoull1i de epe-co romana ,ou 0 s:i1ngura inca.pere dar,e or putea fii inO'odirote in ccest tip de mOl1mint, Ide?i ,dimen,siunle lo.r sint mult moi m'ici Idedt ,Ie ,oele rt:omi'bene- 50. Acest tip de mormint con linua in Dobrogea I radivi1a greace; ~i Ellen'istica a mormintului "de tip macedonean", cunoscut 10 Callatis in sec. IV i.e.n.51.

Llo Tom'is s-ou descoperoit cavouni mai mani, cu 0 incapere ~j vestibul sau ou doua inca peri ~i veslibul. constpu'ite dupa aceera~i tehnka sou din pj:atra ne~ason'a.ta legat,a cu mortar ~i lintel1iO'rtul rtencuit. Acest·e mormint,e bogote prin insu~i sistemul construotiv sint gra1itoalre pen'tru prospenitatea al,insa de lomis in secolele II-IV e.n. 52.

Ino·j'nte de a inche;ia enume,rorea, trebuie sa remarc lipsa aprO'ape totala a mOl1mintelor z·jdite di·n calramlida (din Tom is este ounoscut unul singur). Acest aspect este carocteni's·tic m'ai ales pentw ·aceste ona~e, pentru co in necrepolele d'in inter,or-u l Dobrogei sau in cele de pe limes. ele apar. de~i nu j·n numar pretJ malre.

Din aceasta succinfc prezentare se desprind : a. 0 varietate tipo!o ­g,i:cCl a morrmintelo,r de epo:ca rom:anc din seoolel'e I-IV e.n., in spedial a celor tom;itane ~i callatiene ; b. asemanarile tipolog'ice pentru sarcofage ~i construqili funelore sint OOll1Qote:ni,stke n'ulmalf pentru Tomis ~i 00 11atlis, deoorece 10 Hi,st ria. pina in prezent. 'n-au fost descoperi,te asemenea

49 v. Barbu, op. cit., p. 60 (tipul XV). 50 C. Pireda, Callaris, ed. II, p. 29, camel'(] ,era mult mai mica (1,60 X 2,85). lor

mormintele emu in cripte. Th. Sauciuc-Saveonu. Dacia. 5--6. 1935-1936, p. 250. simpla men\iune, foro desc~iere omanuntita ~i faro dotore. In 1904 "nivelindu-se 0 movila in porteo de vest <l oro~u ,l ui, ,s·o des'coperit un covou zidit din blocuri mori de pi'Otra eco­riSiota ; are forma patrota $i contine doua morminte olaturate" (Gr. Tooi!escu, ms. rom., 5131, f . 254-255). Dupa felul desorierii ~j dupa desen. or putea fi e!en:istj,c, Moi recent s-o descoperit ,un covou zidit din pi,atra semifasonata, ou partea supellioora boltita (di­mensiu ni intel1ioare: 2,30 X 3,80 m), datat in sec. IV e.n., printr-o catoroma de bronz (c. Iconumu, dp. cit., p. 101-106).-

51 C. P.redo, Una nuovo tomba a volta scoperto pre5SO Mongolia ·Ca f/atis. Docia, N. S., 6, 1962, p. 157-172 ; Idem. CallaUs. ed. II, p. 52.

52 Unul cu dauo inca peri ~ i vestibul 0 fast ceroetat in 1961 de outorul acestor rin­duri, ior altul oproope ~dentic este cun'oscut din monus-orisele lui Gr. Tocilescu (V. Ba rbu , op. dl .• p. 6:>-64. tiplfl XVII).

S3 Descoperirile din 'sec. V-VI au scos 10 ive'ala in neoropolele celor trei ora~e moi ales mor.minte in gropi simple sau protejate prin casete din tigJe ; prin oriento-re vest-est ~i prin olte forme de ritual au fost cons iderate co au apartinut cre~t i nilor . Numai 10 Callatis au fast descaperite, pentru aceosta epoca, morminte in cuHi din lespezi de piatra.

NECROPOLE DE EPOCA ROMANA IN ORA$ELE PONTULUI STiNG 213

tipuri de morminte; c. diferen\ele dintre tipurile de morminte din cele t rei ora~e, preoum ~i vdri'etatea t.j'pologoica, denote ca, de,~i lin pllin proce.s de romoln'iza-re, ex,j,sta 0 popul'o1,ie eterogena in oro?eie pontioe in pniimele secole ale stapinirii romane; d. uniformizareo tipolog ica in cadrul necro­pol'elor f,i'ecainuli ora~, cit ~i in c{]drul tutufOr eela r trei ora~e d·in Pontuol Sti'ng se va infapTulj num'oli dupe raspindirea genero1lo a dre?tinismului.

Dotele prezenta,te aoum sint wsceplib'ile de imb'una~avi'ni pe b'aze des­copeni'nilor vHto'ore. Cerceternile de 11'0 Oo'ilatis, intreprinse in mod slj:stema­lic in ultimii an,i, vor completa cuno~tinlele asupra necropolelor callati ­ene. ma·j iCfles co lone mo,ni Idin 1Oi1mi,tire'ie IOn~ice nu Q;U f·ost o feotate de constructili mo-derne, 'a~'O ,oUm 5-0 ,jnt,impla,t ·1lC1 Torni,s 54, C'it de:sipre Hi'striio, descopenilnile v,jlj,to'ore Of p.uteo aduoe I-ucruni n'oi numo,j daca se vor sapo zone maij intinse di'n neoropO'l1a p~llQna de epoca ,romano de ha vest de zidul de indnto de epoca I'larmlo'na timpul1ie, In o:ri ce caz, des'caperinile de pina acuom, atit eele datorate sapamu1r.;,!or Q,rheologioe cit ~i cele proven'ite in urmo unor sapaturi intimplatoore dar din care avem unele dote des­pre situati'a mormlintelo" demnjote, ne furnizeaza pu~ine elemente la1a de ceea ce or contine 0 neoropo'la in alns;ambl'ul 6l-i. De oceea 0 senie de cons,ide:ra\iiii IQ:S'UPI1O corelatiei dint-re num<J,rrul de monmi-nte ~j popu~a,vja ora,~'UI!U'i respectiv, dintre tipurrile antropologke a dlolva schE!.Iete ,studii'ate ~i componenttJ ffitn'i"ca a popul'ati1e!i ,nlU p'ot avea decit un oara:cter deipo­teza care, ·din 'Polcate, nu vo tputea f·i n:j'dilodata condudenta. Aceste core­leri se vor putea infaptui numai in cadrul unor necropale peste care nu s-au supra pus a~eza ri maderne ~i numai dupe ce vor fi cercetate exhaus­t iv s'au, in ori'ce caz, moi mult de jUlmot ate. Cind drintr-:o ,neoliopOll6 nu se cu:nosc nlj ~ci 10/ 0 diln numatrul mOl1mliln"te:lo:r une'i epooi, oum este da·liUiI eu necropola de epoca romona de In H ist,ria ss, esle greu sa operarm cu datele fUll1n:jzate chi'alr ~i in pJiobl'eme mari generalle, re~eJijtQiOlre 1'0 1:Jjpologi'O mor­mintel'or sou l1ibuoQilul fune:rar.

ROMAN NECROPOLES IN THE TOWNS OF THE LEFT PONT; TYPOLOGICAL FEATURES ABSTRACT

TheTe are p.resented the 'cemeteries ,in the towns of Histd,a, l'Omis, and Callati,s· begining with the first ,century untfll the fourth one. They 'ore showed net 'Only -by their cemmon el'ements, but also by those ,typic-ol for every cemetery,

54 Publj'oareo mormintelor sopote de C. P'reda in ultimii ani v.a aduce, neglie~it , dote importante despre neoropolele Collatisului, in spec.i"ol pentru epoca romono·bizo,n· tina (n-um-o,j in onii 1959-1967 'aU fest descoperite peste 150 de morminte; v. C. P,redo, Callatis. ed. II, p. 29).

ss Daco oooeptom co cetatea de pe molul locului Sinoe a ovut ceo. 10000 de locuitor; in sec. 1I-1I1 e.n. (AI. Suceveanu, Viafa economica in Dobrogea romano, sec. 1·111 e.n. Bucure~ti, 1977, p. 41, estimeaz6 popula!ia 10 10- 15 mii locuitorti) ~i apJ'iccim mortolitotii un coeficient de 20%0 pe an, inseamna co in cele doua secole au mu riit 10 Histrio ceo. 40000 de oamen;' Din oceste 40000 de morm-inte nu au fast descoperite decit cca. 100 de morminte, deci apraape 0,25%.

214 V. BARBU

Discussing the two rites of burHal prac1lised in the 1 .... 111 conturies, there is noticed the ,important 'Po'rtt both of the or.ientol cults and aN the ~eHg'ions of "solvation" ~n the action of passing from cremobion to inhumation. This transition was produced in the Pontico'l town::seo'r.Uer thon in the other reg ions of the Romon Emp~fre. W.i.th 'regard to the rituo'l of or-em'otion ond the types of g'fOves there ore undel1lined the .unito-ry form of cremation by huming on the very place (with the exception of one grove lin funeral urn from Histrio) 'Ond at the some time, the type's of oremation groves common for two or ev·en ,for 'Cl~1 the thl1ee towns.

As to the linhumation g'naves, one could 'see a great VCll1iety of fOl1ms begining with the simp'le pH without co{f,in and ending with the greot ~U'nerol constr.uctions with one or two rooms. The simple graves are purely common for these three towns, namely those wi th rreotonglilalr pit with cofnn or without j t, and those with total 01 p'artioI p.rotection mode by tiles or bricks placed over ·the dead !Or the coWn. Mon'olithic sarcophagi made of marble or chalky stones, graves made by calcareous stones, burial vaults with one room were di'scovered only rrn TIOm-i,s and GaUa't is. for Hjst~i 'a, ,j'n the Roman period (cen­tury I-IV), we have on'ly few pieces of info~mation. 'because the reseanclles till our days were taken care especially of the tumular necropole. The graves from the plane necropole were discovered accidentally clue to the research of the dwellings which had been either anteriiar or posterJor to the burials.

In Ton'iis the qnhumation graves present the most typological variety in spite of the fact that ,the investigations were very difficult because of the new constructions of Con­stantza over the who le zone destined to the deads.