Balanţa de Putere CA Principiu Determinant Al Sistemului Internaţional de State

7/24/2019 Balana de Putere CA Principiu Determinant Al Sistemului Internaional de State

1/17

Balana de putere ca principiu determinant al sistemului internaional de state

Tema: Balana de putere ca principiu al sistemului I. de state

1: Conditia aparitiei Balanei de putere si caracteristica ei generala2: Esenta balandei de putere ca principiu determinat al sistemului international destate

3: Manifestarea principiilor balantei de putere in conditiile actuale ale vietii

internationale

subiectul1:Balanta de putereBalanta de putere este un concept fundamental al Relatiilor Intenationale, care

conduce si reglementeaza relatiile dintre state.Hedley Bull defineste Balanta de putere ca o stare de lucruri in care nici o putere nu

se afla intr-o pozitie preponderenta si nu poate face legea pentru altii. Balanta de putere este

un fapt datorita distributiei uniforme a puterii in sistem, conducand astfel la o egalitaterelative intre componentele sistemului international.

Morgenthau plecnd de la ideea c! balana puterii reprezint! o lege universal! adomeniului relaiilor internaionale, d! urm!toarea definiie acestui termen" #$spiraia spre

putere a unora dintre naiuni, fiecare %ncercnd fie s! menin!, fie s! r!stoarne starea de fapt,conduce la necesitatea unei constelaii numit! balan! a puterii &i a unor politici care s!-&i

propun! s! o p!streze ' balana internaional! a puterii este doar o manifestare particular! aunui principiu social general, c!ruia toate societ!ile alc!tuite din mai multe unit!iautonome %i datoreaz! autonomia p!rilor lor componente(.

)chilibrul sau balana puterii reprezint! o modalitate de meninere stabilit!ii %ntr-unsistem compus din mai multe unit!i autonome. *e regul!, autoritatea care a asiguratrepartizarea echilibrat! a puterii %n cadrul sistemului a fost fie o mare putere, fie un grup demari puteri care, la momentul respectiv, asigurau conducerea sistemului.

+remisele asigur!rii echilibrului de putere sunt, %n esen!, dou! la num!r" toateunit!ile sunt necesare sistemului &i, respectiv, faptul c! dac! nu se intervine, una dinunit!i va dobndi ascenden! asupra celorlalte.

ipurile de aciune pentru a asigura echilibrul de putere sunt" opoziia direct!, %n care puterile se confrunt! reciproc cu ad!ugirea c! nu avem de-

a face cu o confruntare e/clusiv!, ci c!, %n realitate, este vorba de o %mpletire %ntreconflict si cooperare0,

competiia, care presupune e/istenta unui obiect al acesteia, de regul! o parte ter!.

1nul din teoreticienii importani ai echilibrului puterii a fost Morton 2aplan,reprezentant al &colii behavioriste. )l a identificat e/istena a 3 tipuri de sistemeinternaionale ipotetice bazate pe echilibrul puterii. 4n cadrul fiec!rui tip, el a identificat 5seturi de variabile" reguli eseniale reguli de transformare variabile de clasificare aactorilor variabile de capabilitate variabile informaionale. Regulile eseniale defuncionare a sistemului clasic de echilibru al puteriii sunt urm!toarele"6. $ctorii %&i sporesc capacit!ile, dar mai degrab! negociaz!, dect lupt! 7. Mai degrab!lupt!, dect s! scape ocazia de a-&i spori capacit!ile 8 Mai degrab! opresc lupta, dects! elimine un actor esenial 9. Refuz! preponderena unui actor sau a unei aliane de actori5. :aut! s!-i constrng! pe cei ce caut! s! subscrie la principii supranaionale 3. +ermit%nvinsului reinserarea %n sistem.


2/17

4n prezent, conceptul de echilibru de putere cunoa&te att o diminuare de utilit!ii saledeterminat! de %nt!rirea consensului, cooper!rii &i indterdependeei, ct &i o revigorare,innd seama de competiia multipolar! generat! de apariia unor noi centre de putere.

eoria echilibrului puterilor inca prezinta carente de formulare, termenii nefiindutilizati de toi speciali&tii cu determinare precis!, cu toate acestea pentru o perioada a

constituit instrumentul de baza in sfera internationala. Ideile principale ale acestei teorii sunturmatoarele" deoarece e/ist! mai multe naiuni %n sistemul internaional &i aceste naiuni dein

puterea %n grade diferite, fiecare urm!rind s! o m!reasc! pe a sa la ma/imum e/ist!tendina de a se a;unge la echilibru" statele se grupeaz! astfel %nct nici o putere s!nu a;ung! att de puternic! %nct s! %i %nghit! pe ceilali, c!ci puterea sa econtrabalansat! de aceea a grupului opus si independena micilor naiuni easigurat!.

)/ist! mai multe tipuri de balanta a puterii" balanta simpla cu 7 talere0 specificasistemului bipolar, o putere fata de o alt! putere, o putere fata de mai multe puteri simai multe puteri fata de mai multe puteri

1n alt tip de echilibru il reprezinta balanta comple/a candelabrul cu mai multetalere0" mai multe naiuni


3/17

normativa" determina prin legi proprii politica e/terna a statelor actionala"stabileste mecanismele prin care statele actioneaza.

Balanta de putere in sens de echilibru reprezinta un principiu de dorit in distributiaechitabila a puterii, dar nu presupune o perfecta egalitate. :ineva are un avanta;, lupta fiindin pierderea si cistigarea acestuia.

Balanta de putere ca forma de actiune internationala reprezinta un mecanism dementinere a echilibrului, fiind actiunea deliberate a unui actor international pentrureechilibrarea balantei de putere. $ceasta este o lege politica care se aplica fiecarui stat infunctie de caracteristicile specifice acestuia.

!e disting trei strategii ma"ore de actiune in sistemul international" balansarea in sensul indeplinirii rolului de echilibrator alinierea care are ca scop supravietuirea sau obtinerea de beneficii rezultate

in urma conflictului pasarea responsabilitatii.

:autind sa mentina echilibru de putere in sistem statele lupta conducind la o stare de

instabilitate si razboi, dar eforturile acestora de a mentine echilibru conduc la pace sistabilitate.

!ubiectul 2# $olul balantei puterii in constructia politicii e%terne a statelor

Politica extern reprezinta o parte a relaiilor internaionale care urmareste aciunileunui stat fata de un alt stat. In aceste condiii, e/ista mai multe elemente care contribuie lacoerena decizional! pentru politica e/tern! a unui stat" scopuri &i aspiraii, resurse.

+oliticile sunt elaborate %n funcie de starea sistemului international si de raportul defore si distributia acestora %n plan internaional. Ctatele nu reacioneaz! identic %n planul

politicii e/terne. *e asemenea, politica e/tern! poate fi, %n funcie de gradul de urgen! al

deciziei, forma de guvern!mnt &i alte elemente, elaborat! sau %ntmpl!toare.)laborarea politicii e/terne are in vedere de trei tipuri de obiective" fundamentale,pe termen mediu, imediate.

+rima categorie include ap!rarea suveranit!ii &i integrit!ii teritoriale, prote;areasistemului politic &i economic propriu &i ap!rarea intereselor populaiei.

Dbiectivele pe termen mediu sunt formulate %n funcie de con;unctur! &i ele nuvizeaz! doar partea politico-diplomatic!, ci au %n vedere &i interesele materiale sauchiar prestigiul statului.

Dbiectivele imediate sunt determinate de o mulime de factori, adesea imprevizibili,de multe ori acest tip de politic! fiind unul reactiv.

Hans Morgenthau s-a impus %n teoria relaiilor internaionale prin lucrarea #Politics AmongNations(, unde analizeaza conceptul de politic! a puterii. Censurile, si cadrul acestui conceptsunt vizualizate %ntr-o putere echilibrat!.

Morgenthau aduce %n atenie cele trei impulsuri de baz! ale omului" impulsul de atr!i, de reproducere &i de a domina. *atorita ultimului dintre ele, omenirea a fost anga;at!%ntr-o permanent! lupt! pentru putere, aceasta constituind esena politicii &i a r!zboiului.

Morgenthau %n analiza relaiilor internaionale porne&te nu de la indivizi, ci de lastate, ca principali actori ai disciplinei relaiilor internaionale. +e m!sur! ce societateauman! a evoluat au ap!rut noi concepte, cum ar fi naiunea &i statul naional, fenomenulnaionalismului fiind cel care a f!cut leg!tura dintre individ &i statul ca actor unitar.

Ctatul naional controleaz! lupta pentru putere %ns!, deoarece ea e/ista permanent

este orientat! spre e/terior" #Nereuind s-i satisfac pe deplin dorina de putere n


4/17

interiorul granielor naionale, oamenii i transfer aspiraiile nendeplinite pe scena

internaional(.@ipsa unei autorit!i centrale fa! de care statele, ca entit!i distincte, s! r!spund!,

este un domeniu specific disciplinei relaiilor internaionale. +reciznd faptul c! balanaputerii nu este o problem! de opiune politic! ci ceva natural, Morgenthau surprinde mai

multe nivele ale balanei puterii" statele tampon, statele protectoare &i state de interes,respectiv acele state pentru care marile puteri intr! %n competiie &i le doresc %n sfera lor deinfluen!. *in aceast! comple/! abordare rezult! c! balana puterii nu %ntotdeauna poatementine pacea, dimpotriv! %n unele situaii este cea care a provocat r!zboiul, prinmecanismele de echilibrare a configuratiei puterii.

+e baza principiului sistemic, componentele sistemului international au libertatea dea-si decide in mod suveran si autonom interesele si caile de promovare a acestora.*istributia inegala a puterilor intr-un sistem international anarchic conduse la tensiuni intrecomponentele sale.

=ivelul puterii statului depinde de elementele specifice puterii nationale" asezaregeografica, resurse naturale, demografie, moralul national, caracterul national, calitatea

guvernarii si a diplomatiei, capacitatile, tehnologice, economice si militare. :onstructiapoliticii e/terne a fiecarui stat depinde de aceste elemente specifice.

:omportamentul statelor in sistemul international este influentat de mai multifactori, cel mai important fiid puterea. Ctatele nu sunt constranse in politica e/terna decit deactiunile celorlalte state si de propriile lor interese si capacitate. In sistemul international,amenintarea cu folosirea fortei unui stat asupra altui stat este principala sursa de insecuritate.Balanta de putere in aceasta situatie este mecanismul de reducere a posibilitatilor deizbucnire a razboiului si a conflictelor.

!ubiectul 3#Manifestarea principiilor balantei de putere in conditiile actuale alevietii international

@umea unipolar!, cea a unei singure superputeri, C1$, este greu de modelat &i constat!mc! Evictoria %n R!zboiul rece a f!cut mult mai dificil! implementarea visului Filsonian desecuritate colectiv!. 4n absena unei puteri potenial dominante, naiunile principale nuv!d ameninarea la adresa p!cii %n acela&i fel &i nici nu sunt dispuse s!-&i asume acelea&iriscuri pentru %nvingerea acelor amenin!ri pe care le recunosc %nelegerea reaciilor

binevoitoare sau gre&ite ale acestora, asumarea propriilor erori &i corecia disfunciilorinterne *emocratizarea relaiilor internaionale a determinat o cre&tere a influeneiactorilor non-statali %n foarte multe compartimente ale societ!ii civile, unele instituii alestatului suveran cednd o parte a autorit!ii unor astfel de organizaii, erodndu-secontrolul statului pe anumite segmente ale e/ercit!rii puterii statale. $pare, astfel, %ntrestat &i ace&ti actori non-statali, un factor de interdependen!, fiecare din p!ri %ncercnd s!-l modeleze pe cel!lalt. 4n ciuda oric!ror influene din partea actorilor non-statali, statulsuveran nu este pus %n pericol, dar, %ncet &i sigur, ace&ti actori erodeaz! autoritateastatului, f!cnd, astfel, ;ocul globaliz!rii care erodeaz! puterea statelor, pn! la dispariiamultora.Mediul e/tern - internaional este o creaie convenional! a statelor. 4n acest mediu, %nconte/t Festfallian, nu aveau acces dect statele ca instituii care guvernau societ!idistincte, iar societatea participa la stabilirea ordinii mondiale, %n mod determinant, prinintermediul statului naiune. In conte/t postFestfallian societatea particip!, cu accentediferite, direct %n aren! %n cea european!, de e/emplu0, astfel, observ!m c!, nivelul &ilimita statului naiune se restrng, nemaiputnd %mpiedica societatea vectorii s!i

componeni0 s! p!trund! %n mediul internaional.+n! la +acea Gestfalic! 6390, sistemul de state europene se confrunta cu aspiraiilemedievale c!tre universalitate ale Imperiului Roman &i ale Bisericii :atolice, %ntruchipate


5/17

de Cfntul 4mp!rat Romano-erman. 4ns! R!zboiul de 8 de ani, purtat %n interiorulImperiului %ntre catolici &i protestani &i mai apoi francezi0, a determinat pr!bu&irea sa &iapariia unei noi ordini %n sistemul internaional.

=oile state-naiuni &i-au condus politica e/tern! %n baza unui concept mai %nti practicat &iabia apoi teoretizat" echilibrul de putere. :onform acestuia, ori de cte ori un stat %&i

sporea puterea &i devenea amenin!tor, celelalte state se coalizau, crend aliane decontrabalansare &i subminnd ambiiile hegemonice ale statului puternic. )chilibrul, care%nsemna pace, se realiza prin diferite mi;loace, de la r!zboi la diplomaie, %n timp cedezechilibrul conducea aproape sigur la crize &i conflicte.4ntr-un astfel de sistem internaional, doi actori importani &i-au asumat sarcina de amodera echilibrul de putere" Marea Britanie &i Ctatele 1nite ale $mericii. +entru $ngliasecolelor >?III &i >I>, rolul de protector al echilibrului puterii a %nsemnat spri;inireacelui mai slab %mpotriva celui mai puternic. $nglia %&i putea alege %n voie disputele, devreme ce singurul s!u interes european era echilibrul diver&ii aliai ad hoc ai MariiBritanii aveau propriile lor obiective, dar cnd treceau mai departe de ceea ce $ngliaconsidera potrivit, ea se situa de cealalt! parte &i organiza coaliii %mpotriva aliailor de

odinioar! J6K. 4ns! acest lucru a presupus o politic! e/tern! lipsit! de obiective pe termenlung &i de o strategie oficial! &i previzibil!, fapt surprins cu e/actitate de Cir )dFard reyministru de e/terne %ntre 6A7-6A5 &i 6A5-6A630, atunci cnd a afirmat c! Emini&trii dee/terne britanici au fost c!l!uzii de ceea ce li s-a p!rut a fi interesul imediat al !rii lor,f!r! a face calcule laborioase cu privire la viitor J7K(.+e de alt! parte, Ctatele 1nite ale $mericii au trecut peste politica izolaionist! confirmat!

prin instituirea doctrinei Monroe 6780 &i au intervenit %n )uropa %n momente critice celedou! R!zboaie Mondiale0, atunci cnd Marea Britanie nu mai putea evita instaurareahegemoniei pe continent &i echilibrul european p!rea irevocabil compromis. 4ns! spredeosebire de $nglia, Ctatele 1nite au intrat %n r!zboi nu pentru a ap!ra un interes naional,ci pentru a impune o nou! ordine mondial!, determinat! de valorile americane, &i pentruc! pricepea securitatea ca fiind una colectiv!. 4n viziunea sa, sistemul internaional trebuias! se bazeze pe principii, nu pe putere, pe lege, nu pe interese.+erioada R!zboiului Rece reu&e&te s! transforme %ntr-o m!sur! considerabil! natura

balanei de putere, care devine acum o aprig! curs! a %narm!rilor %ntre cei doi polisistemici, dublat! de o politic! e/tern! e/pansionist!. Ccopul acestei balane de putere numai r!mne acela&i, anume p!strarea unui echilibru %ntre capacit!ile relative ale marilor

poli ai sistemului el const! mai degrab! %n c&tigarea unui avanta; asupra oponentului,care s! sporeasc! securitatea sau &ansele de a supravieui unui conflict cu el.1ltima etap! din evoluia echilibrului de putere este %n plin! desf!&urare, %ncepnd cucolapsul 1niunii Covietice %n 6AA6 &i sfr&itul R!zboiului Rece. 4n actualul sistem

internaional, principala caracteristic! a balanei de putere este aceea c! ea nu mai este unasistemic!, ci una a subsistemelor. )chilibrul puterii din zilele noastre se practic! %nsubsistemele relaiilor internaionale, iar unul dintre cel mai des invocate e/emple este$sia J8K.Ddat! cu conturarea disciplinei relaiilor internaionale drept domeniu distinct de cercetare&tiinific!, echilibrul de putere a fost teoretizat &i intens dezb!tut, att de neo0 reali&ti, ct&i de neo0 liberali&ti.$stfel, pentru reali&ti principiul suprem al relaiilor internaionale este puterea, iar fiecarestat urm!re&te ma/imizarea ei. +rin intermediul balanei de putere, politica internaional!devine un ;oc cu sum! nul!, %n care un c&tig propriu %nseamn! o pierdere pentru adversar.+entru liberali&ti, securitatea internaional! este o consecin! a p!cii, iar %n meninerea

p!cii nu echilibrul este soluia, ci dreptul internaional. 4n schimbul alianelor specifice


6/17


7/17

- orice fel de distributie a puterii7

?iziunea lui Morgenthau asupra balantei de putere este legata in mod natural si inevitabil delupta pentru putere, care este la randul sau o parte integranta in realitatea socio-biologica dintoate timpurile. Cistemele independente ale balantei puterii au fost o realitate istorica inca din

inceputurile civilizatiei umane. )l totusi asociaza sistemului european de balanta a puterii, careincepe a se contura din secolul al 63-lea, o componenta a #reflectiei teoretice sistematice(, carear avea rolul de a ameliora instabilitatea produsa de vechiul echilibru al puterii.

:and Morgenthau se refera la balanta puterii ca un fenomen universal, el presupune ca factorii dedecizie au fost intotdeauna constienti de propria baza de putere si de puterea vecinilor. )l insistade asemenea ca puterea este deosebit de greu de masurat, in principal pentru ca puterea este unconcept comple/, deoarece ia in consideratie factori atat materiali numarul de trupe, tehnicamilitara0 cat si intangibili cum ar fi moralul trupelor, caracterul national, calitatea guvernarii sidiplomatia. *in moment ce marimea erorilor in calcularea balantei de putere nu poate ficunoscuta, teoreticianul considera ca factorii de decizie nu au alta alternativa decat de a incerca

sa-si mareasca propria pozitie de putere. +rin urmare, Morgenthau considera ca marile puteriurmaresc ma/imizarea potentialului de putere. )l identifica o lege prin care daca un stat isimareste puterea in detrimentul unui stat rival, atunci va e/ista o crestere proportionala a puteriiceluilalt. 1rmand aceeasi idee, daca un stat este in pericol de a fi depasit de un stat vecin, atunciacesta va identifica alte state intr-o pozitie similara si va urmari formarea de aliante pentru acontra-balansa. otusi,%n ceea ce priveste sistemul european de dupa secolul 63, Morgenthauaduce in discutie faptul ca statele europene au constientizat importanta fiecarui stat in mentinereaechilibrului si a unui climat de securitate.

In cartea lui Hedley Bull, Cocietatea $narhica, autorul , pentru a defini conceptul de balanta aputerii face referire la teoria lui ?attel "(D stare de lucruri in care nici o putere nu este intr-opozitie preponderenta si poate face legea pentru altii(.$ceasta definitie ne duce cu gandul maiales la puterea militara, dar trebuie avute in vedere si celelalte semnificatii ale puterii in politicamondiala.

E*orinta de putere a mai multor natiuni,fiecare incercand fie sa mentina, fie sa rastoarne status-uoul, conduce inevitabil la o configuratie numita balanta de putere si la politicile ce-si propunmentinerea ei.:onceptul echilibruluibalantei0 poate fi gasit in multe alte stiinte, el reprezentandstabilitatea in interiorul unui sistem compus din forte autonome.$stfel, daca acest echilibru estetulburat de forte interne sau e/terne, sistemul reactioneaza in tendinta de a restabili echilibruloriginar, ori de a crea altul nou.

In opinia lui Galtz politica balantei de putere presupune e/istenta a cel putin trei mari puteri. )lda ca e/emplu e/istenta a cinci sau mai multor puteri timp de mai bine de trei secole in )uropade dupa ratatul de la Gestphalia6390 si pana la al doilea razboi mondial. $stfel, este atestataideea ca e/istenta a doar doua state care sa-si imparta puterea ar creea posibilitatea unor miscari

2Morgenthau, Hans J, Politica intre natiuni, ed.Polirom, Iasi, 2007,p 67.

3Walt, !enneth "., #eoria politicii internationale, ed.Polirom, Iasi, 2006,p 132.


8/17

internationale si a unor realinieri nationale drept compensatii in urma unor schimbari survenite inputerea oricarei dintre cele doua puteri.8

:oncentrarea e/cesiva a puterii impiedica posibilitatea desfasurarii politicii de echilibru. Insistemul international un singur lucru este continuu si sigur" amenintarea razboiului, astfel,

balanta de putere este obligatorie pentru a contracara, puterea militara avand un rol de oimportanta deosebita.@a Galtz puterea este in maniera realismului clasic adica nu poate fiseparata de scopurile celor care o detin, scopuri preponderent malefice, ce tin de folosirea fortei

pentru a ane/a noi teritorii, a influenta politicile altor state prin amenintarea cu folosirea forteisau chiar prin utilizarea ei , a interzice folosirea fortei prin apelarea la forta, a te opune fortei cuforta .9

eama utilizarii fortei a condus la regularizarea relatiilor dintre state si la formarea balantelor deputere. Intr-o lume in care e/ista cel putin trei mari puteri e/ista intotdeauna posibilitateaformarii de aliante precum si a destramarii acestora. Cubstanta balantei de putere se gasestetocmai in procesul incheierii si formarii aliantelor, in mentinerea sau in desfacerea lor. Ccopul

fundamental al statelor este marirea securitatii si nu a puterii lor.

Cporirea puterii este doar un mi;loc in vederea asigurarii scopului fundamental al statelor" acelade a-si asigura supravietuirea si implicit securitatea. +uterea ramane un factor decisiv inasigurarea securitatii. *e aceea chiar daca Galtz inlocuieste puterea cu securitatea, nu aduceschimbari in analiza traditionala a lui Morgenthau, care avea in centrul sau puterea, ca scopimediat al oricarui stat.In anarhie, securitatea este scopul cel mai important.

=umai statele care sunt in siguranta, ale caror supravietuire le este garantata pot sa urmareascaprofitul sau puterea. +entru ca puterea este un scop si nu un mi;loc, statele prefera sa seralieze celei mai slabe dintre doua coalitii.*ovada cea mai clara ca statele prefera securitatea indetrimentul puterii este ca am fost martori la formarea de balante de putere si nu la crearea dehegemoni mondiali. Mentinerea pozitiilor in cadrul sistemului in echilibru poate fi considerata

preocuparea de importanta ma/ima a oricarui stat.

+entru Galtz a urmari o situatie relativa a puterii mai buna nu inseamna ma/imizarea puterii.Ctatele urmaresc sa-si mentina pozitia pe care o detin in sistem, si de aceea actiunile lorindreptate inspre acest scop nu sunt indreptate inspre ma/imizarea puterii, ci inspre echilibrareaacesteia.@a fel ca si realistii clasici, Galtz considera sistemul intenrational ca fiind guvernat de

principiul self-help.Intr-un sistem in care statele nu pot conta decat pe ele insele, acele state caresunt mai slabe vor avea de suferit, ele fiind amenintate mereu de cele mai puternice. eama

generata de aceasta situatie le face pe state sa actioneze inspre crearea unei balante deputere.+entru stabilirea unei balante a puterii trebuie sa fie indeplinite urmatoarele doua conditii"sa e/iste un sistem international anarhic si al carui unitati sa isi doreasca sa supravietuiasca. +rinurmare principiul ordonator al structurii sistemului, anarhia, si dorinta statelor de a supravietuiconduc la crearea mecanismelor necesare pentru functionarea balantei puterii. Balanta de putereeste determinata de sistem.

Cistemul actioneaza asupra statelor si le determina sa duca o politica a balantei de putere, inscopul echilibrarii sale.Ctefano uzzini, referindu-se la teoria balantei de putere a lui Galtz,afirma ca Eeste foarte important de observat totusi ca teoria lui Galtz nu face cu nimic mai

3$ Walt, !enneth "., #eoria politicii internationale, ed.Polirom, Iasi, 2006,p 132.


9/17

EstiintificN conceptul de balanta a puterii care poate fi intalnit la Morgenthau nu este decat oreluare.5

Hedley Bull, spre deosebire de 2enneth =. Galtz accepta e/istenta a doua tipuri de balante deputere, cea simpla si cea comple/a.Balanta simpla poate fi e/emplificata de confruntarea

mocnita dintre C.1.$. si 1.R.C.C. din timpul razboiului rece, 6A9L-6AA, pe cand cea comple/aeste sugerata de perioada premergatoare primului razboi mondial cand o balanta cu sase puteri afost simplificata prin combinari pur diplomatice astfel creandu-se ripla $ntanta si ripla$lianta.D balanta simpla poate sa fie definita de egalitatea puterilor in schimb una comple/a nunecesita asa ceva.*aca intr-o ecuatie cu trei sau mai multe puteri una din ele se dezvolta formando inegalitatea flagranta nu inseamna neaparat ca va atinge si o pozitie de preponderenta deoarececelelalte au, si e istoric dovedit faptul, posibilitatea de a se alia impotriva ei.9

&unctiile balantei de puteriin sistemul de state modern au fost cel mai bine e/emplificate deBull"

a0 )/istenta unei balante generale a puterii in intregul sistem international a servit la oprireatransformarii sistemului intr-un imperiu universal prin cuceriri

b0 )/istenta balantelor locale de putere a servit la prote;area independentei statelor in anumitezone in fata absorbirii sau dominarii lor de catre o putere preponderent locala.

c0 $tat balantele de putere generale cat si cele locale, acolo unde au e/istat, au asigurat conditiilein care alte institutii de care depinde ordinea internationala diplomatia, razboiul, dreptulinternational, managementul marii puteri0puteau sa opereze.

:ea mai importanta critica este aceea ca urmarirea balantei de putere are efecte negative asuprasistemului international deoarece incercarea de mentinere este in sine o sursa de razboi si canumai puterile mari pot beneficia de pe urma ei, in detrimentul puterilor mici.

*eclinul ma;or al numarului de state europene intre 639 si 6A69 demonstreaza principiulcompensarii adica a tendintei statelor mari de a le imparti si absorbi pe cele mai mici, totul innumele mentinerii balantei.:azul clasic ce denunta principiul balantei de puteri ca fiind doar unmod de marire colectiva a statelor mari este impartirea +oloniei din 6LL7 de catre $ustria, Rusiasi +rusia.

E%emplificare a functionarii balantei de putere

$%&ull, Hedle', (ocietatea )narhica, ed. *+ Press, *hisinau, 1--,p -.


10/17

=r.crt.

'erioada Modul deorganiare a

istemului

('unctul decotitura)

'acea

6. 665-6A6A :oncertul de

putere balantade puteremultipolara0

6LA7-665

razboaielenapoleoniene0

:ongresul de la ?iena

6650

7. 6A6A-6A8A Cistemmultipolarincercare deinstituire asecuritatiicolective0

6A69-6A6primul razboimondial0

:onferinta de pace de la +aris6A6A0

8. 6A95-6AA Cistem bipolar6A8A-6A95al doilea razboimondial0

:onferintele interaliate

eheran-Ialta-+ostdam

6A98-6A950

B*+*,T* -E 'TE$E !I !EC$IT*TE* I,TE$,*TI/,*+*

ecuritatea este!-lipsa relativa a razboiului Ian Bellany, 6A60-capacitatea unei natiuni de a promova cu succes interesele sale nationale +enelope Hartland-hunberg, 6A70-capacitatea de a face fata agresiunii e/terne iacomo @uciani, 6AA0

*upa caderea comunismului se poate constata si maturizarea constructiei securitatii continentale.Cemnalele sunt multiple, cele mai profitabile fiind, intre altele" lansarea de catre =.$..D. a+arteneriatului pentru +ace infiintarea Oortei de Reactie Rapida politica de e/tindere a 1niunii)uropene lansarea unor programe de cooperare economica, cel maicunoscut fiind +H$R).Cecuritatea internationala este caracterizata de mai multe dimensiuni"

a0 militara, importanta insa daca avem in vedere numeroasele zone de conflict la nivel planetar,precum si multitudinea de surse ale insecuritatii, in ciuda faptului ca principala alianta politico-militara la scara planetara, =.$..D., se autodefineste ca fiind una de tip defensiv

b0 politica-ce ;oaca astazi un rol mai important ca oricand, datorat mai ales noului climatinternational, propice dialogului si gasirii unor mi;loace pasnice de rezolvare a diferendelordintre state

c0 economica- rolul sau fiind pus in valoare de marile diferente dintre =ord si Cud, care pot

genera noi tipuri de amenintari pentru securitatea globala


11/17

d0 sociala- aflata in stransa legatura cu latura economica

e0 ecologica- mediul incon;urator, despre prezervarea biosferei planetare ca suport alecosistemului sau ca garantie a vietii pe erra si mai ales despre amenintarile globale

f0 culturala si religioasa-dimensiune care probeaza faptul ca latura spirituala ;oaca si va mai ;ucainca o buna perioada de timp un rol important pentru fiinta umana.

In perioada razboiului rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de catre una dintresuperputeri genera o stare de inferioritate militara celeilalte superputeri. Initiativa#razboiul stelelor( a C1$ a contribuit, in cele din urma, la prabusirea 1RCC.Oenomenul de spirala" cu cat un stat se orienteaza mai mult catre cresterea securitatii, cu atatcelelalte state se simt mai amenintate si iau masuri proprii de crestere a securitatii. )/. cursainarmarilor.Consecinte ale dilemei securitatii"6. reducerea propriei capacitati militare a statului care initiaza dilema securitatii

7. cresterea valorii pe care adversarul o ataseaza ideii de e/pansiune, ceea ce ingreuneazadescura;area adversarului8. consum inutil de resurse.

I-E*+I!M !I $E*+I!M I, $E+*TII+E I,TE$,*TI/,*+E 0 '/ITIII-E/+/ICE

!coala realista - Morgenthau, $ron, =eighbuhr, 2ennan, Herz, Gight, 2issinger -studiul istoriei ne arata modul de comportare a actorilor politici puterea este variabila cheie ae/plicatiei scolii realiste natura sistemului international - grupurile politice triburi, orase-stat, regate, imperii, state0 e/ista si interactioneaza in cadrul unui sistem internationalanarhic anarie P nu e/ista o autoritate sau guvern #mondial( care sa reglementezeinteractiunea partilor constitutive fiecare parte constitutiva este autonoma si suverana candinteresele statelor converg P pace in sistemul international cand interesele sunt divergenteP conflict

Ipoteele realismului$ctorii relevanti in politica sunt grupurile si nu indivizii cel mai important grup organizat in

politica este statul national nation4state0 Relatiile inter-nationale sunt in mod esentialcompetitive si conflictuale anarc50, ceea ce genereaza insecuritate Motivatia prima in

politica este puterea si securitatea po6er and securit50.!coala liberala 7idealista# 4 individul mai presus de orice organizare Rousseau0, drepturileomului ale individului0 primeaza securitatea este o consecinta a pacii pacea se instaureaza ca

urmare a lipsei razboiului Gilson0 societatea internationala are ca prima menire prezervareapacii si a securitatii internationale Hedley Bull0 organizarea internationala presupune cooperaresi integrare prin reglementari stabilite ad-hoc *eutsch, 2eohane0 interdependenta 2eohane -#*emocratiile nu lupta una impotriva alteia(0.Ipoteele liberalismului: individul si drepturile sale primeaza securitatea este o consecintaa pacii organizarea internationala suplineste nea;unsurile sistemului de state si tendintaanarhica a acestuia.*oua conceptii idealiste de rezonanta sunt cele ale @ordului Bryce si ale lui Gilson. In urma cuapro/imativ L de ani, @ord Bryce vedea in democratia aplicata in relatiile internationale oforma de guvernamint compatibila cu Nfirea umanaN, care se indreapta treptat, dar decisiv, spretarile Nlumii civilizate si chiar mai departeN. Idealismul a aparut odata cu sfarsitul +rimului

Razboi Mondial, atunci cand, dupa cum afirma Cteffano uzzini, rolul diplomatiei si alrazboiului au fost reconsiderite din temelii . =oua politica avea ca scop gasirea cauzelor care au


12/17

dus la inceperea razboiului, precum si evitarea acestora pe viitor. +ractic, in viziunea idealistilorrazboiul trebuia contracarat prin orice mi;loc, redefinind astfel intelesul si scopul politiciie/terne, ba chiar si modalitatea de a concepe relatiile e/terne. +entru realizarea acestui obiectivera necesara crearea unui organism international , din care sa faca parte toate statele democratice,care urma sa devina instrumentul diplomatiei internationale. +rintre primii care au adoptat

aceasta noua mentalitate s-a numarat si presedintele de atunci al Ctatelor 1nite, GoodroFGilson. :ele doua orientari dominante pana in anii N - perspective ireconciliabile, cu solutiicontradictorii. )/emple"- in scoala realista anglo-sa/ona, rusa0 - un actor international stat, alianta0 are suficientasecuritate daca are suficienta putere militara, economica, politica, culturala, informationala, etc0- in scoala idealista- un actor are suficienta securitate daca se instaureaza pacea mondiala Or.OuQuyama0.

'E$!'ECTI8* 9E$I*,*

:onform principiului lansat de ohn Herz, orice gest facut pentru dobindirea securitatii

in relatiile internationale atrage imediat reactii care vor creste gradul de insecuritate. )l afirmaca Eo notiune structurala in care incercarile statelor de auto-a;utorare urmarind nevoile lor desecuritate, indiferent de intentii, tind sa conduca la cresterea insecuritatii pentru ceilalti actori,atunci cand fiecare interpreteaza propriile masuri ca defensive, iar masurile celorlalti ca o

potentiala amenintare#.

:onform acestei teorii, intr-un mediu necoagulat, al auto-a;utorarii S #self-help(, asa cum estesistemul international, statele se confrunta cu o stare de nesiguranta greu de evitat datorita

pregatirilor militare facute de catre alte state. Intrebarea care macina este urmatoarea" toateaceste pregatiri sunt intreprinse pur si simplu pentru propria lor aparare sau ele fac parte dintr-un proiect mult mai agresivT *eoarece aceasta incertitudine este de nerezolvat, statele raman celmai adesea neincrezatoare in relatiile dintre ele. In schimb, daca neincrederea este reciproca,

poate rezulta foarte bine un ciclu dinamic Eactiune-reactiune#, apt sa ridice temerile ambelorparti la cote mai inalte. Insecuritatea va alimenta viitoarea insecuritate, cu posibilitatea mereuactuala ca lucrurile sa degenereze intr-un conflict armat.@a radacina dilemei de securitate stau, totusi, neincrederea si teama. :hiar si atunci cand statelesunt crezute ca au doar intentii benigne, ramane totusi temerea ca aceste intentii se pot schimba.*iferenta dintre pregatirile facute cu intentia de a declansa un conflict si precautiile impotrivaunui atac e/ista cu claritate numai in mintile celor care construiesc armamentele. $ceastadistinctie nu este insa evidenta pentru ceilalti. +rin urmare, un guvern care manifesta retineri fatade orice sugestie din care rezulta ca propriile sale masuri sunt percepute ca e/cesive in raport cu

nevoile lui reale de aparare, priveste masurile similare ale unui alt guvern ca o pregatire pentruatac. *upa unele opinii se pare ca omenirea nu s-a dovedit capabila sa depaseasca aceastadilema.

*nalia factorilor perturbatori ai securitatii internationale'/ITI* +I B*$$ B*,

1na dintre dificultatile conceptului este stabilirea locului e/act unde aceasta gama depreocupari inceteaza sa merite urgenta etichetei de UsecuritateV, devenind o parte aincertitudinilor vietii cotidiene. Cecuritatea se refera in primul rand la soarta colectivitatilorumane si abia in al doilea rand la securitatea personala, a fiintelor umane individuale. In sistemulinternational contemporan, unitatea standard a securitatii este astfel statul suveran din punct de

vedere teritorial. ipul ideal este statul-natiune, in care granitele etnice si culturale coincid cucele politice, cum e cazul in aponia sau in *anemarca. *ar intrucat natiunile si statele nu se


13/17

potrivesc perfect in multe locuri, colectivitatile ne-statale, in mod special natiunile, sunt deasemenea o unitate importanta de analiza.( p.80

!ecuritatea colectivitatilor umaneeste afectata de factori din cinci sectoare principale" militar,politic, economic, social si de mediu.

?orbind in general, securitatea militarapriveste interactiunea dubla a capacitatilor statului deofensiva si defensiva armata, si perceptia statelor, fiecare despre intentiile celuilalt.

!ecuritatea politicase refera la stabilitatea organizationala a statelor, a sistemelor de guvernaresi a ideologiilor care le legitimeaza. Ideea de stat, in particular e/presia indentitatii nationale aacestuia si ideologia de sustinere precum si institutiile care o intruchipeaza sunt in mod obisnuittintele amenintarilor politice.

!ecuritatea economicapriveste accesul la resurse, finante si piete necesar pentru a sustine unnivel acceptabil de bunastare si de putere a statului.

!ecuritatea socialase preocupa de capacitatea de sustinere, in limitele unor conditii de evolutieacceptabile, a elementelor traditionale de limba, cultura, identitate si obiceiuri culturale sireligioase. )/emplu" 6. Cecuritatea palestiniana sau Qurda nu poate fi abordata decat in termenisocietali palestinienii si Qurzii nu au stat si nu si-au definit o natiune cu cat aceste societati suntmai coezive si isi dezvolta si afirma mai ferm identitatea, cu atat devin mai subversive la adresastatelor care le contin Israel si IraQ0.

!ecuritatea mediuluise refera la mentinerea biosferei locale si planetare, ca suport esential decare depind toate actiunile oamenilor.

$ceste cinci sectoare nu opereaza izolat unul de celalalt. Oiecare defineste un punct central incadrul problematicii securitatii, ca si un mod de a ordona prioritatile, dar toate sunt intretesuteintr-o stransa retea de legaturi.

E;EM'+I&IC*$E* I!T/$IC* * B*+*,TEI -E 'TE$E

!istemul Mediteranean de $asarit 7anii 3


14/17

conduce imperiul mondial. $ceasta situatie a permis statelor de rang mi;lociu sa e/iste urmandtactica temperarii ambitiilor unei puteri in beneficiul celorlalte. Intre 7L si 7 I:, aceastadeprindere subtila de a balansa a fost prime;duita prin declinul puternic al Imperiului +tolemaic.:onfruntandu-se cu o revolta a egiptenilor si cu o clasa administrativa instabila si nepopulara intimp ce la conducerea sa se afla un rege tanar lipsit de e/perienta, imperiul se afla pe punctul de

a se dezintegra. *orind sa profite de aceasta situatie favorabila, regii $ntioch al 8-lea al Ciriei siOilip al 5-lea al Macedoniei s-au napustit asupra teritoriilor ptolemaice din zona Mediteranei.+ana in 76 I:, pe intregul mal al Mediteranei din zona Drientului Mi;lociu pornind de lafrontiera egipteana pana la Bizant si pana la Marea =eagra se duceau batalii. $ntioch si Oilipa;unsesera la un pact prin care toate teritoriile regatului +tolemaic sa fie impartite intre ei.

!istemul European de secol 8II 4 ;I;

:onceptul de EBalanta de putere( sau Eechilibrul puterii( este folosit cu precadere pentru adescrie sistemul de securitate european din perioada dintre secolul >?II si +rimul RazboiMondial. :hiar daca mecanismul de auto-reglare a puterii este acelasi in istoria umana in

interiorul unui sistem de actori, indiferent de nivel, inca de la inceputul formarii aliantelor,perioada cardinalului de Richelieu introduce statul ca actor rational al relatiile internationale.

In sistemul european, Marea Britanie a ;ucat rolul de Econtra-greutate( in balanta de putere, eaasigurandu-si securitatea profitand de pozitia insulara si de suprematia maritima. *eoarece nu seidentifica permanent cu politicile niciunui stat european, acest lucru ii permitea schimbarea cuusurinta a centrului de greutate, urmarind tot timpul pastrarea echilibrului cu orice pret.Cecuritatea statului britanic era in stransa legatura cu impiedicarea oricarei puteri de pe continentsa aspire la statutul de hegemon, deoarece ar fi lasat regatul insular fara aparare in fata unei

posibile invazii.

Impiedicarea lui =apoleon de a institui un imperiu continental prin dominarea )uropei adeterminat constituirea unui sistem delicat de echilibrare militar si politic. $cesta era indreptat indirectia mentinerii ordinii sistemului european printr-o pastrare a unui raport asemanator a puteriimilitare dintre state astfel incat fiecarui stat sa ii fie garantata securitatea. 1rmand acest fir logic,nici o tara nu s-ar anga;a intr-o campanie de e/pansiune militara din cauza fricii ca i se vaimpotrivi o forta cel putin la fel de puternica. ?echiul sistem din care facea parte Oranta,Brandenburg-+rusia, $ustro-1ngaria si Rusia este deci inlocuit cu un altul. Cub conducereacancelarului Dtto von BismarcQ, ermania a urmarit cu consecventa principiile Eraison dWetat( siale realpolitQ, astfel incat in 6L8 formeaza impreuna cu $ustro-1ngaria si Rusia $lianta celortrei imparati. :ele trei state garantau sa se consulte reciproc in tema intereselor comune din

)uropa si sa ramana neutre daca oricare membru ataca un non-membru Oranta sau stateleBalcanice0.

$cest echilibru al puterii este cel mai bine definit de relatia )uropei cu asa-zisul Eom bolnav al)uropei(, Imperiul Dtoman. In momentul sau de e/pansiune ma/ima, otomanii controlauDrientul Mi;lociu, parti din $frica de =ord si teritorii precum Bosnia-Hertegovina. *inmomentul in care stapanirea ii a;unsese la Balcani, ma;oritatea )uropei prefera aceasta variantaunei in care o alta putere s-ar fi impus in +eninsula Balcanica. +astrand intact capitala otomana,:onstantinopolul, echilibrul puterii din )uropa putea fi mentinut, totusi, volatilitatea Balcanilorameninta fundatia balantei de putere europene, dupa cum aveau sa fie denumiti Ebutoiul cu

pulbere al )uropei(.

!istemul $aboiului $ece 71=>? 0 1=@=#


15/17

Cistemul instituit dupa cel de-al doilea razboi mondial este caracterizat prin preeminenta a douamari puteri, care si-l subordoneaza" C1$ si 1RCC. rasaturile pe care le-a dat acestei perioadeintrarea in epoca atomica odata cu e/plozia bombei nucleare de la Hirosima la 3 august6A950 - cu urmarile imediate in planul dotarii militare a acestor mari puteri - a motivattransformarea sistemului intr-unul bipolar. C1$ si 1RCC devin superputeri, celelalte mari

puteri sunt subordonate competitiei dintre acestea, devenindu-le aliati (minori(. :ompetitiadintre cei doi poli ai sistemului este cunoscuta sub numele de Erazboi rece( si a consemnat ceamai indelungata perioada de pace definita ca absenta confruntarii intre marile puteri0 dinultimile doua sute de ani.@umea bipolara este anuntata de desfasurarea celui de-al doilea razboimondial. +ractic, acest conflict militar, desfasurat la cele mai ample dimensiuni, a insemnatalianta principalilor actori ai sistemului - indiferent de orientarea lor ideologica - pentru a seimpotrivi instituirii hegemoniei ermaniei si aponiei la nivel planetar.

@umea bipolara releva trasaturi distincte, singularizind-o in organizarile de sistem de pina atunci.1na dintre aceste trasaturi este aceea ca doar cele doua superputeri sunt capabile sa se concurezein domeniul armamentelor nucleare, marile puteri traditionale din ratiuni de potential industrial

si stiintifico-tehnologic0 fiind incapabile sa ameninte dominatia celor doi (poli(. In consecinta,are loc o rigidizare a relatiilor internationale in ;urul acestora din urma, care recurg lasatelitizarea aliatilor, coagulati in blocuri politico-militare opuse -=$D si +actul de la ?arsovia.Catelitizarea aliatilor dobindeste si o teoretizare in ambele tabere, consfintind sfere de influenta.

!istemul /rientului Mi"lociu 1=>? 0 2


16/17

Cfarsitul Razboiului Rece gaseste Drientul Mi;lociu dominate de C1$, iar doctrina Bush nulasa loc nici unui pretendent la rolul de hegemon regional, ceea ce conduce la primul razboi dinolf. +ozitia de hegemon global al Ctatelor 1nite ii permite sa decida configurarea balanteiregionale din pozitia de importanta strategica a pe care o are Drientul Mi;lociu, iar IraQul este

perceput drept o amenintare la adresa echilibrului de putere regional. In decembrie 79 regele

Iordaniei $bdullah al II-lea declara in Gashington +ost pericolul unei #luni siite( care seprelungeste din Iran prin Ira, Ciria si @iban.

:oncluzii

@umea se afla acum intr-un nou mileniu, in care noile riscuri si amenintari la adresa securitatii sia relatiilor internationale au determinat-o sa reconsidere valorile general umane ce leaga intre elestatele si natiunile.

$m depasit sistemul bipolar al secolului >> si ne aflam astazi in fata a ceea ce se numeste

conceptul de aliniere. :alculul de politica e/terna se bazeaza pe balanta amenintarilor C. Galt0sau balanta intereselor R. CchFeller0, iar modelul deciziei la nivel international are in vedereactorul rational - teoria utilitatii asteptate B. Bueno de Mesuita0, teoria perceptiilor gresiteRobert ervis0. $spectele psihologice ale deciziei .. Ctoessinger0 fac de cele mai multe oridiferenta.

$spectele teoretice ale balantei de putere, abordarile realiste sau idealiste, considerentele istoricecare au determinat de-a lungul timpului schimbarea polilor decizionali de la o balanta se/tupla launa dualista sau de la una unipolara la tripolarizarea actuala a lumii pe a/a C1$ - 1niunea)uropeana S $sia de Cud-)st sunt cele mai concludente elemente in privinta instabilitatiifactorilor de putere. *e aceea este intotdeauna necesar a constientiza si identifica politicileagresive


17/17

Balanţa de Putere CA Principiu Determinant Al Sistemului Internaţional de State

Documents

Transcript of Balanţa de Putere CA Principiu Determinant Al Sistemului Internaţional de State