Balada monastirea argesului

download Balada monastirea argesului

of 4

Transcript of Balada monastirea argesului

  • 8/17/2019 Balada monastirea argesului

    1/4

    Balada Mesterului Manole

    Termenul de „imaginar” isi are originea in limba latina ca derivatie a lui „imago”.Termenul de imaginar trimite la o lume care pare ca nu desemneza nimic in ordinearealitatii.

    “Monastirea Argesului”, ca si celelalte opere populare, a fost creata de oameni

    talentati din popor si transmisa din generatie in generatie pe cale orala, cunoscandu-sepeste 16 de variante, fapt ce releva capacitatea, forta creatoare, ingeniozitatea autoriloranonimi.  “Monastirea Argesului” dezvolta unul dintre miturile esentiale ale folcloruluiromanesc, si anume mitul estetic.

    Miturile romnanesti ale originilor s-au pastrat in credintele ,obiceiuriile si inliteratura populara .!alada Mesterul Manole , pe care o intalnim si la alte popoare din"ud-#stul #uropei , devine in cultura romanesca o creatie literara de e$ceptie .!aladelemortii dovedesc structura ar%aica aunei mentalitatii unde creatia este pusa sub semnulontologiei , in care raul , in termenii lui Mircea #liade nu f ace decat sa repete un

    prototip si participa la realiatea ultima a lumii.!alada este o cantare epica , simbol al ofrandei cerute de crearea noilor constructii &

    cetatii, orase , manastiri , raspandite in toata lumea.  'arianta romanesca a baladei , contine motivul alegerii locului pentru zidire simotivul zidirii.

    (egru-'oda impreuna cu zece “mesteri mari)Calfe si zidari”,intr-undecor mirific, cauta pe malul Argesului un loc perfect pentru a construi o manastire cumalta sa nu mai fie. Mergand astfel se intalnesc cu un ciobanas care le povesteste despre

    un zid “parasit si neispravit/La loc de grindis/La

    verde-alunis”. A*ungand acolo, voievodul decide sa construiasca o manastire

    1

  • 8/17/2019 Balada monastirea argesului

    2/4

    unica in lume prin frumusetea si maretia sa. Astfel, el este %otarat sa le ofere mesteriloraveri, ii va face boieri dar, in acelasi timp, ii ameninta in caz de nereusita. +omnitoruldoreste construirea manastirii nu numai din orgoliu sau pentru perpetuarea unei traditii, cisi pentru a sanctifica acel loc, invingand fortele malefice. Acum este ales locul sacru al

    constructiei act mitic ce precede intr-o maniera simbolica constrictia- sacrificiu.Mircea #liade observa ca acest tip de ofranda apartine cicluilui ar%aic al miturilorcosmogonice &”pentru omul ar%aic , un lucru sau un act nu are semnificatie decat inmasura in care participa la un prototip , sau in masura in care repeta un act primordialcreatia”  1  ./iturile construirii reluau astefel un act cosmogonic.0franda-sacrificiu nueste intamplatoare.n creatie apare divinitatea care se sacrifica pentru ca acesta sa fieterminata si sa dureze .Motivul sacrificiului se prezinta ,asdar ca e$presie a unui rit ar%aic in care moarteainitiatica are un sens creator .n functie de diferitele credinte si practici rituale ,in aproapeintreaga lume , cand se edifica o constructie erau sacrificate animale sau c%iar umbreleunor oameni vii.Aceasta traditie a inlociti vec%ea practica de ingropare a unui om de viuin fundatia unei constructi care la inceput avea un carcter religios.!alada romaneascane dezvaluie mai multe sensuri mitice si simbolice.  Manastirea nu se poate inalta deoarece fortele irationare se opun ridicarii unui locasde cult. Tot ce mesterii construiesc in timpul zilei, noaptea se surpa. Misterul construiriiimpunea un sacrificiu esential.  "urparea zidurilor este un moment dramatic, pentru ca domnitorul ii ameninta iar cumoartea pe mesteri.

    2ersona*ul principal al acestei balade este mesterul Manole, reprezentandu-l pe

    Creatorul de pretutindeni si din totdeauna. 2ovestea vietii sale ar putea fi rezumata inputine cuvinte& un mester zidar si-a iubit, mai presus de orice, tanara sotie frumoasa ca ofloare3 destinul lui de 4reator a prefacut-o in biserica in care sa se inc%ine toti muritorii.n balada, accentul nu cade pe trasaturile mesterului, ci pe suferinta pe care el o traiestesi pe care o integreaza in opera de arta. Astfel, creatorul popular precizeaza, de lainceput, ca Manole 5ii intrece5 pe ceilalti zidari, fiind cel mai priceput aparent, acesta estemotivul pentru care.(egru 'oda il alege pe Manole si nu pe un alt mester.n realitate, voievodul nu este decat 5instrumentul5 prin care se va realiza destinul de

    4reator al lui Manole, iar optiunea pentru un loc nefast o atesta& zidul "parasit/sineispravit"  dovedeste ca pamantul va trebui 5imbunat5 prin *ertfirea a ceea ceManole avea mai drag. "urparea continua a zidurilor trezeste, in sufletul mesterului, maiintai nelinistea, apoi, un acut sentiment de inutilitate a eforturilor. +escumpanit de

    neimplinirea menirii sale de aurar ("iar Manoli sta./Nici ca mailucra") mesterul aude "aievea" vocea daimonului sau care-i cere *ertfa.n vis , Manoleare relevatia sensului acestui sacrificiu si a durabilitatii constructiei sacre la romani ,sacrificiul estev intarit de construirea unei biserici . #l le povesteste tovarasilor sai visulavut , iar acestia se leaga pintr-un *uramant sacru, *urand pe paine si pe sare , simboluri

    1 Mircea Eliade ,” Comentarii la Legenda Mesterului Manole” , in Mesterul Manole , Ed. Junimea , Iasi,1992,

     p58

    2

  • 8/17/2019 Balada monastirea argesului

    3/4

    ale vietii , ca prima femei care va veni sa le aduca pranzul va fi zidita ca sacrificiupentru a respecta legea creatiei. Aceasta va fi fi sotia mesterului Manole cea maicurata , ea insasi pregatita pentru facere ramasese grea .Mircea #liade descifreaza ,aici, inca o data , ar%aismul baladei&” "otia carec accepta sa

    fie imolata pentru ca un edificiu sa fie ridicat pe propriul ei corp , reprezinta faraindoiala , scenariul unui mit primordial 3 in sensul ca ne restituie o creatie spiritualacare precede cu mult epocile protoistorice si istorice ale poppoarelor din sud estuleuropei” .7 

    Manole devine complesitor a doua zi in zori, cand isi da seama ca femeia care seapropie e Ana. ntre *uramantul facut si *ertfirea sotiei, Manole traieste o drama aneputintei. 4u sufletul sfasiat, il roaga pe +umnezeu sa dezlantuie natura si ruga ii esteascultata 34erul se indupleca si raspunde rugamintile omului, dezlantuind sti%iile naturii,in incercarea de a o opri pe Ana. enomenele naturale sunt %iperbolizate, evidentiindastfel si mai mult calitatile Anei, pe care nimic nu o poate intoarce din drum3 cu toateacestea, Ana isi continua drumul, pentru ca, numai prin moartea ei, soarta 4reatorului seva implini. molarea Anei ridica suferinta lui Manole la dimensiunile sublimului.

    Anuntata ca un *oc {"Ca vrem sa glumim/Si sa te zidim!"),moartea fiintei dragi lui Manole, are menirea sa dezlege vra*a si sa imbuneze puterilesubpamantene.Atunci cand mesterul, plangand, incearca sa implineasca visul, cantecul lui de iubire,tulburator cum n-a mai fost altul, se transforma in cantec de moarte.+ovedind o deosebita tarie de caracter, Manole isi invinge durerea si incepe s-o

    zideasca. #l sufera nu numai pentru ca nu poate inalta manastirea, ci pentru ca nu opoate face fara sacrificiul Anei. +rama sufleteasca se adanceste, dar cel care va invingeeste artistul.

     ocul iubirii se contopeste cu focul creatiei, devenind o forta mistuitoare. Anaaccepta *ocul si in timpul zidirii treptate-acessta fiind motivul cental al acestei parti-invoca, pe rand, durerea trupului, plansul copilului pe care-l poarta-n ea si sfarsitul pecare si-l presimte, caci in cele din urma isi da seama ca este condamnata. Alaturi deManole, ea cucereste vesnicia.

    n final, tot Ana il va a*uta pe Manole sa se mantuie de soarta& izolat pe acoperis siincercand sa zboare cu aripi de sindrila, mesterul aude glasul stins al celei pe care o

    transformase in altar de piatra. Acum, suferinta lui atinge proportiile unei rasturnari

    cosmic(" Lumea se-ntorcea,/Norii se-nvartea" ) si timpul sefrange&

    " Si de pe grindise pe coperisMort ietul cadeai" 

    8a modul simbolic, Manole este un Creator. !iserica ridicata de el din pamant sidin apa, din lumina si vant, constituie o copie micsorata a 4osmosului sacralizat prin

    2 Mircea Eliade , Comentarii la Legenda Mesterului Manole”, in Mesterul Manole ,Ed. Junimea, Iasi, !. 198

    "

  • 8/17/2019 Balada monastirea argesului

    4/4

     *ertfa.+estinul lui Manole este cel al tuturor 4reatorilor& de a-si realiza opera prin

    zbucium si suferinta si de a fi ucis c%iar de acest ideal. 2rin moarte, Manole continuasa ramana alaturi de biserica lui si reface, in eternitate, casnicia cu Ana.

    antana "lina" care izvoraste in locul in care cazuse mesterul, sugereaza nastereacontinua asemenea unui izvor a creatorilor de frumos3 pe planul istoriei poporuluiroman, fantana lui Manole ar putea sugera *ertfa perpetua, dar si continuitatea neamului.Motivul *ertfei strabate intreaga balada si este mitic3 e$plicatia lui trebuie cautata incredinta ca, pentru a dura, o constructie trebuie sa primeasca viata si suflet. "i cum5transferul5 sufletului nu se poate face decat printr-o moarte violenta, momentul ritualul *ertfirii capata accente dramatice. !aladele "Miorita" si "Monast irea Argesului" ar puteaconstitui, impreuna, un singur ar%etip e$istential& pentru ca, faurindu-si biserica dinelementele originare, Manole creeaza o imagine micsorata a 9niversului rascumparatprin *ertfa, tot asa cum baciul mioritic moare intru pastrarea integritatii aceluiasi 9nivers.

    #