Bacovia comentariu

download Bacovia comentariu

of 3

Transcript of Bacovia comentariu

  • 8/16/2019 Bacovia comentariu

    1/3

    Simbolismul apare in Franta, dupa 1880 (manifestul acestul current literar

    a fost publicat 1886, de Jean Moreas) ca reactie fata de estetica parnasiana , a

    formelor poetice reci, sculpturale dar si fata de estetica realista ori naturalista.

    Prin cultivarea suestiei, simbolismul se opune discursivitatii, retorismului poe!iei

    romantice.

    Poe!ia "Plumb# de cunoscutul poet s$mbolist roman %. &acovia, citita in

    1'0 la cenaclul *iteratorul al lui +l Macedonsi, a parut in revista "-ersuri# in

    1'11 sub pseudonimul %eore +ndoni si a fost republicata in volumul "Plumb#

    din anul 1'16. Poemul este plasat la inceputul ciclului si da titlul acestuia, parand

    un manifest al liricii sale, o sinte!a a notelor sale estetice.nspiratia poe!iei este

    vi!ita de la cavoul Sturd!estilor din cimitirul din &acau prin 1'00. Poetul a fost

    impresionat de sicriele, coroanele si florile de plumb , imaine care l/a obsedat

    multa vreme.

    etul poetic se inscribe in lirica simbolista prin2 folosirea simbolurilor,te3nica repetitiilor, principiul corespondentelor (stabilit intre materie si spirit)

    te3nica notatiei simple, de reporta4 sensational prin acumularea unor observatii

    (vi!uale, auditive etc) care inreistrea!a numai aparenta obiectelor si

    evenimentelor. etul nu cuprinde niciun termen eplicit al anoasei, universal

    launtric fiind dedus din descrierea cadrului.

    emele si motivele poe!iei sunt eminamente simboliste2 sinuratatea,

    moartea, spleenul, anoasa, esecu, imposibilitatea de a transcede continentul.

    itlul poemului, element recurent ce apare in cele 6 din 8 versuri estesemnificativ prin trasaturile substantei2 prin reutate, suerea!a sen!atia de

    apasare, prin culoare, cenusiul suerea!a monotonia, plictisul, mediul

    mesc3in,prin raceala, tristetea si melancolia, prin sonoritatea cuvantului data de

    5 consoane si o vocala suerea!a caderea rea, surda.

    in punct de vedere al constructiei, poe!ia pre!inta doua strofe aflate intr/

    o stransa relatie de corespondenta.

    Prima strofa fiea!a reperele realitatii eterioare 7 un spatiu simbolic , al

    somnului , al mortii in care eul liric se simte claustrat. avoul si sicriul sunt

    simboluri eplicite ale mortii. 9lementele decorului funerar sunt scrie de plumb#

    vesmant funerar# flori de plumb# coroanele de plumb#. :ecurenta epitetului de

    plumb# amplifica impresia de cosmar iar prin repetitie se insinsta asupra

    eistentei mo3orate, anoste, lipsite de transcendenta, de posibilitatea evadarii.

    -antul, element care suerea!a miscarea, pre!inta conotatii stranii, ale depresiei

    producand efecte reci, asociate mortii. -erbul scartaiau# din versul Si scartaiau

    coroanele de plumb# suerea!a nelinistea, anoasa prin disconfort.

  • 8/16/2019 Bacovia comentariu

    2/3

     + doua strofa surprinde in mod suestiv moartea afectivitatii "ormea

    intors amorul meu de plumb#. Sintama amorul de plumb propune o vi!iune

    concreta , antropomorfa asupra iubirii si aminteste de repre!entari mitoloice

    9ros , upidon sau +mor . 9femeritatea iubirii sporeste sentimentul sinuratatii

    care devine insiurare, in3et al fiintei , fri launtric. Starea de solitudine, de

    pustietate sufleteasca a eului liric este suerata, alaturi de alte simboluri si prin

    repetitia sintamei "stam sinur#.

    *a nivel fonetic, predominanta vocalelor "o i u# suerea!a olul eistential,

    absenta, vidul launtric. Sonoritatile luubre sun obtinute prin alomerarea

    consoanelor dure s s t t#. ;e putem referi si la valentele eufonice ale cuvantului

    plumb care imprima poemului mu!icalitate ce contrastea!a continutului straniu,

    opi!itia dintre forma si fond fiind aspect al modernismului. in punct de vedere al

    po!odiei . plumb pre!inta o constructive riuroasa prin inc3iderea versurilor cu

    rima imbratisata, prin masura fia a versurilor de 10 silabe in care iambul

    alternea!a cu amfibra3ul.

    *a nivel morfoloic, suita de substantive desemnea!a realitatea

    eterioara2 sicrie, flori, cavou, aripi. :epetitia obsesiva a "plumb# termenului il

    confiurea!a ca un laitmotiv al tetului. ele opt verbe pre!ente in tet sunt la

    timpul imperfect2 dormeau, stam, era, scartaia, atarnau etc, un timp durativ care

    eprima permanenti!area actiunii sau a starii. Se suerea!a, astfel, o stare de

    apasare, de de!olare deoarece poe!ia nu contine nici un termen eplicit pentru

    anoasa sau depresie

    *a nivel leico/ semantic vadita simplitate a formei este eprimata si prinrepetitia termenului plumb, dar si prin paralelismul sintactic intre cele doua strofe2

    Stam sinur in cavou... era vant< Stam sinur lana mort... era fri# ceea ce

    creea!a impresia de intensitate a unei obsesii.

    *a nivel stilistic, imainarul poetic se constituie in 4urul termenului plumb,

    care prefiurea!a motivul mortii si sentimentul de tristete si de i!olare. n plan

    simbolic, tetul este o repre!entare a spatiului inc3is.onstructia din sintame

    fie2 coroane de plumb, sicrie de plumb, aripi de plumb desemnea!a un univers

    obsesional, al poetului solitar intr/o lume ostila. Semnificatiile tetului ne

    3idea!a spre conclu!ia ca poe!ia este o eleie pe tema sinuratatii poetuluiinadaptat, care, neputand comunica cu lumea din afara se i!olea!a asemeni unui

    om aflat sinur intr/un cavou, pri!onier al unui univers rece si apasator. nca din

    titlu se suerea!a corespondenta dintre culoare si sentiment.

  • 8/16/2019 Bacovia comentariu

    3/3

    n opinia mea, cu disponibilitati estetice vadite, poe!ia Plumb a autorului %

    &acovia !uraveste in mod 3alucinant starea sufleteasca de anoasa, de spleen

    circumscrisa esteticii simboliste. Prin atmosfera, mu!icalitatea opusa fondului

    straniu, asociat sentimentului de depresie, de asfiiere si claustrare, prin

    suestie, poe!ia conturea!a in mod percutant aresivitatea unei lumi lipsita de

    transcendenta care ameninta sa striveasca fiinta eului liric.