Mihaeta Chtribffiu-Alhu

BAC pentru tofieseuri pentru pregltirea examenului

de b*calaureat

R€gES{ggP**llsltfffi,$

quraq$$

ARGUMENT 3

POVESTEA I-[,N I I.IARAP-ALB

VlxluNEA DEspRr tuME TNTR-Liill BASM cuLTfiNTR-uN ysxr ApARTtru&Ntr Lut loN f nenneA. 5

MOARA CU NOROC 15

Vrzrurusn DHSeRE lunne irum-o ruuve li {ne*usr-rsrHoloe rcn}.CcrusrRucln u$ur pEft$oNAJ DtmrR-o nuvelA {Rrnusr-esrxor_oclcA}.

toN

VlztuNEA, DESpRE lutusin:rR-uru RoMAN nRaRyrruAruo rur UULJ Rrnnenruu/Trr:TR-uN RSMAN

INTERBELTc. 24PnnncumnrAyllu Dg coNvsrnucTtf A uNUt FERsoNAt DtNyR*uht RoMAtr *pnRrruANpPERIOADEI INTERBELICE.

SALTAGUL 37

vrzruruen DESpRE lumg irurR-uru RoMAN arnnxrruAruo lut MrHRn snoovrnruufrurn-unrROMAN INTEREEIIC.

FsRrcumRruApm or corusrRt crrg A uNUr pERsoNAJ nINTR-uN RoMAN npnRtrlArunpERroADst lrureRurlrce/lur MrHrul SADovEANU

TEMA $t vruruNEA DESpRE lunne inrR-uru RoMAN MopERN sunrrcnvfnrn-ur{ RoMANapanxruArup tul carult Parnescu/Trurft-uN RoMAru ns:HClOe lc/AL EXprRtEFtTEl.

ENIGMA OTILIEI

Vlzlururn DESPRE lults imrR-ulu RgrvrAN nenRllruAruo lur G. CAuurscuf?rurn-uru R6MANTNTERBELTc. gq

t519

24

3S

97

42

48

Eq

160

FnnrtcurenrAlrlE DE conr$TmtifrFr A Llh!ti$ rERS0NAJ DNNTR-:J!\I RoMtAht scRts Dr 6"frAuruescu.

MOROMETII

Te un gl vtzluNtA nEspRe Lufins iNrn-L,N RotMAN aenRpruAr*o pERtoADEt posrBEllcE. ?CI

FnntcuuntrATllE DE consrn[JcTtfr A uNUt pERsoNAJ Dnurn-uN RotvtAr\r nrnRytruAruopERroADEl POSTBELTCE. 76VrztuNEA, AsupRn lunnrt ?nrR-ur{ TEXT poETrc npnRrruArup LUr MrFrAr Emlruescu/ ilrrn-umT[xr ApARTINAwo RonnnrulsMulur. 83

PLUMB

VrzruNEA DEspR[ lurur irurR-o poEzlE npnRrtnAruu lur G. Bncovrn/norzre srmsoLlsrA. 89

TESTAMTNT

Vtztur.iEA DEspRE tuMrirllrn-o psgztr neaRpruArun LUt T. ARGHr ztlvocnenrnRlruAruoM0DERNTSMULUI" 96

E!"' NU STRIVESC COROLA DE MINUNIA LUMII taz

VtzluF,IEA DEspRE lultE iurR-o pouzlE *rnnpr.:Arun lul L. Bnea,/poEzrE nraRpmAno

MoDERNTSMULUT. 103

IDIN CEAs. DEDUS...I 109

V:zrurur* snspR! ruue imtR-o poczrE aennyruAruo r-ur l. Bnneu/poEzrE nenRpruAruo

MoDERNrsMULur. 109

iru enAurun eurrsrnnnryL ... _ ..-.... rrs

64.

70

89

94

Vlzlururn DE$pRE lurue inrR-uru TFXT poETtc nplRrtruAruo rRADrnoNALrsMur-ur.

LEOAICA TAMANA. IUBIREA

116

120

Vtu rLtNfA DEspRr LIJMr iNT[.-o roHzrE ApARTrr],iArus LUr N. STANrscufeonztE ApARTtfuArlln

NE*MSDTRIUISNIULUI"

CATRE GATATEEA

1.?1.

128

VrriuNrA DESnRE r,unne irurr*o poEztE nenRpruAruo lul Nrc.lrrn $rAruescu/rorztear*R1ruAruo NEoM0DERNrs MULut.

!ot\tA

r"2s

1"31

VrzruNIA DESFRT ruurirulR-uru TExr DRAMATIc *rna1lruAruo lut MnRtru Sonsscu. 131P*RncumRrrAlrLE DE consrRucTrE A uNut FERSoNAJ DTNTR-o opERA onaunncAnrnnlrriAr.ro r-ur MnRrm SoRescu. 135

oscRrsOaSEPrERpuT$ .. .. 142

Vtzturura DESIRE runne irvrn-uw rEXT DRAMATIc/irurn-o coMEDtE aRnRlruArun Lut l. L.

CnRaenls.

prREcTrA MODERNTSTA PROMOVATA-DE EUGEN LOVtNES.gp 14q

,,EMtNgSCU Sl POEZITLE LUt'{18891

t42

CURENTE LITERARE - TRASATURI 154

162

Povwsfiea }uf &*,arap-AEb

tron Creaxlgfr

firfrxmea despr-e funne tntr-un &ssm ml-trtlfntr-nrn fexfapwrginfrnd Xul lon ffrer'ryyd.

tron Creangfr. urrul eiintr* ."marii clasici" ai literaturii rcmdne (aldturi de

M. [:i::iinescu, I. S]avici qi I. L. Caragiale), a c*ntribuit esential la

dezvoltnrea aeesteia. prin scrierea romanuh-ri zrutobigrafic ,.Amintiri din

ccpil[rie"" a pr:vestilor Ei a povestirilor: ,"lvan Turbincd". ..Soacra cu trei

rrurclri", ,,Mo; Ion Roatd si Llnirea"'. Opera ,,Povestea lui Harap-Alb",

publicaXd in reriista ",Convorbiri literare". este LJn b:rsnr cult, despre care

P<lnrpiliu Constantinescu afirmd c[ reprezintd ,, a sinf ezd a hasmului nostt u

;i ce{ wzai "frumos hasm rowdnesc".

Porninrl de la mr:delul basmului popular, Ion Creangf, reactualizeazd

..temae ryi motive de circula{ie *rnivensal*, cu o vechime aproape mific5"

(G. Cllinescu). dar le organizeazd ccnlbrm propriei viziuni. Ast{bl, pe l*ngd

trils5turile speciei (conflictul riintre bine Ei r[u, incheinf cu victoria

hinelui, schemx qi formulele tipice, triplicarea, persornaje

pozitive/negntiveo ajutitoare, donatoare etc.), apar elementele de

noutate, care ccnferd textului caracter de nper* c*ltfi; mmanizaren

fnnfasticuluio artn narafivf,, unnorul, erutli{ia paremichgicio aralifntea.

Originalitatea lui trcn Clreangd se rnanilestd la taate nivelurile lexftrlui"

vizdnd atdt elementele cle confinut, c61qi pe cele de fbnnd.

in pr"inrul r0nei" autorul se rlovecleste un inetvator la +iyel ternpltlg.

Astlbl, peste tema tradilionald - $upta dintre Bine qi R[u. incheiatd cr"r

vitoria Binetrui , Cre;mgir supral]ilne fema ini{ierii, ;r clu,irtinului oe $e

n:odificfl, si astfel c*nferh oper*i carmcfer de huildrumgsrsm]mr] {rtrm*n al

fmrnrSrii). Ilincoln de eterna luptd. Bine-!{iu.r" terna basmlrlui viueazd

con*:li{ia ernuiui care, inainte de a fr impdrat, trcbuie s& cunoasci gi statutul

de slug6. tocmai pentru a inva{a sd-qi infeleagb supugii qi sa-qi exercite

responsabil puterea.

Dou6 episclade sunt relevante pentru ilustrarea viziunii autorului clin

perspectiva temeli:r: supun€rea prin viclegug (pn'eiba ffintAnii) qi

dernascnren r*uf6efltcrului (finalul basrnului)" Episodul cotrorfirii in

fAntdnb dovede$te nairiitatea fiului de crai, incapacitntea de a distinge es$nta

de aparen{[ iSpdnul anun{ase esen}a lui malefic5 prin foru,ula ,"Chirn*

rdului pe rn*lwl pdrdulwi"). Antagcnistul il inchicle pe crdiqor in ffint6nd qi ii

cere. pentru a-l lisa ir: viafd, sa facd schimb de roluri, puriindu-l si jure pe

asculi;ul sabiei c5 ii va {i s}ug[ p0n* cdnd va muri ;i iar va invia.

r\pa l'Ant6nii devine, la modul simbolic, apa botezului, pentru cX eroul

dob8ncieqte o ictrentitate prin noul n$me: Harap-Alb. Scena poate fi

comparatd cu clescinderea in infern (clescensus ud in{bros} d:in mitologia

greac6, treaptd necesar6 oricirei inifieri. fiindcd presupllfle moartea stirii

anterioare. ,"Coborflrea in infern" ria continna de-a lungul basnrului,

personajul hincl chinuit ryi supus la nenum6rate prcbe" pe care le va trece

pentru ca finalmente s* renasca in calitate cle ?rnpdrat. ..f-'reanga de aur" care

il salveaz[ este reprezentatd de loialitate (linerea jurirn$ntului) qi de iubire

({ata irnpdratulr"li Rcg se indr6gosteqte de Har:;rp-Alb).

tn final. eroul este inviat de c6tre tbt* cu ajutorul clbiectelor nragice

(srnicele ctre mdr dulce, apa vie, apa rncart*)" iar SpAnul este ucis de cal,

semn cf, ini{ierea s-a finalizat. Cireangd se depftrteazi de modelul popular qi

prin aceastd vizinne: Rdul *ste elinrinat, dar nu total. pentru ca imparatul

RoE. o alt5 itrrLlstilz6 a mali:{iculr"ri, r6rn&ne in viatfi. yrroc}ilc&nrtr"r-se clgsr o

indepdrtare de el"

in al dcilea rar:c1" r,iziunsa asupra h"imii si caracterul cie aperh culta al

basmului lui Tcn Creangd sunt pilse in lurnina prin elcmentele cle strucfurd qi

compozi;ie: tfper*l-nefAtiy, fqtUCute_&ptqg, qqtt$!@,limbqjul arti$fic etc.

La nivel structural, basmul respect.l tiparul narativ al celor p*pulare,

stabilit de \rlaciimir llropp in ,.Morfclogia basmului": situa{ia inif{*ls de

echilitlru. anun{atd prin exisfenfa celor cioi li'ati, craiul qi irnp6ratul Vercle,

care trflieso departe unul de altul; dezechilitrrul coincide cu lipsa unui

mogtenitor al troirului impflratului (care are cloar fete), iar cdl6toria

mezinului are scopul de a rel'ace echilibrul, restahilit in final cf,nd eroul ia

locul unchiului. 'l'otugi, Ion Creangs innvgaz# aceastfi schemh tradi$icnalf,.

prin di{erite modificdri. lJna rlintre ele vizeazd motivul liferar central -cilitoria. Prin tehnica racurc{uluila ramificafiei, clrumul clevine mai

coniplicat, imbrac*nd fornra de ..clrurn in drum". Ajuns tra curtea unchiului.

Harap-Alb este nevoit sf plece intr*cr nou6 sAl[torie (a treia probi a

Sp6nului), pentru a o aduce p* fata impflratului RoE. in aceastA caldtorie.

eroul va fi supus altor probe, vor apdrea alte p*rsonaje donatoare, ajutdtoare,

impresia cititsrului fiind cd se alld in fafa unui nr:u basm. Acearstf,

deslb$urare epic6 a tost anunlati de inlerdiclia tatdlui care se reterea la

evitarea r:rnului sp0n ;i a ceiui roE.

O distinclie intre trasrnul popular ,si cel cult se face ;i la nivelul

fonnulelor tipice. Formula inifiat* {,,Awtu,, cicii eru odufi..."} este vizibil

inovatd. pentru cd se exclude paradoxul temporal din ,.A tbst oclatd ca

niciodatd". de;i acliunea este plasati intr-un timp indepftrtat, nederminat,

prin adv*rbul ..odatd". Acesta intrd in opcziqie cu adverbul ,,amu" ce aqaz6

lmne;r bas*rLrlLri in continuarea r*:rlit*1ii. lluziil labuk;sr.rluli se piistr*ae;r prir:

actverbul ,.cicfl", prin care fapt*le sunt puse sub semnul tntrehrarii. Fmrmula

final* contine o comparatie intre lumea basmului ;i cea real6, ?n care existd

stratificare **nnomicfr: ..lar& pe ln nwi, cipse rer€: ls*ni, berc gi w&reffimcl.fl", iard

cine mw, se uitfr si rw&dd".

Uxmmmizarea fhnt*stieulmi reprezintzi o altil parlicularitate a viziunii

asupra lurnii in basmul cr"llt. De exemplu, calul nu mai este cloar animalul

psihopornp din basmul popular, ci devine un personaj cu identitate,

personalitate, o{brind erouhri o leclie de cleryrnitate penffu cele trei lovitrmi

ctre bi*i prirnite. De-a lungul hasmului stabilegte o relagie de egalitate,

realizdncl initierea eroului, spunsndu-i ce are cle frcut, linistindu-l in *lipele

de disperare qi 1in.lndu-i prelegeri clespre rostul rdului ?n viag*" ll'onalitntea

linrbajului sdu amintegte de p*rsor:rqiele rlin ,,Arnintiri din cnpiidrie".

l,imanizarea este lierpantd in cazul lui Flarap-Altl. care nu mai seamdnd cu

eroul de basln popular, Iiincl realizat in manierd reatrist5. av&nd at$t calitnti,

cAt qi defecte. Pe de o pa$e, este ctreosebit do nair', nu ascultd sfatul

pdrintesc, are o lire pl8ngdcioasir, lamentAnclu-se msreu. 'Pe

cle atrtt parte, se

dovedeEte comunicativ gi prietenos, harnic, milos" tolerant.

I.,a nirrelul artei narative, vizi*nea asupra lumii este pnrsd in trurnind

prin tehniea detaliului, drarnatizanea ac{iunii prin dialcg. urncr. erudifie

paremiukrgic*, oralitate. Prin Eletatii realiste, naratorul surprinde

psihologia persr:najelor" stdrile lor sr-rfleteqti iiiul cel mis este mfitrrnit gi

.,fncente a plhnge fn itdnqa'" sa. vdzf;nd clezamdgir:ea tatllui). Dialogul are

roluri multiple: imprirnf ritm alert, ilinarnizfin,i a*fiunea, creeazd oratritatea

gi este mi"jtroc de caracterizare a personajek:r. Proverbele dau haz gi

rapir{itate naraiiunii. Creang5 citfrnd firereu din infelepciunea populard (,,Ic

Stldainte fn*inte/i.,ct rdzhoi tnapcsi"). I-imbajul este marcat etre oralitate,

pri:rcipala tr5shtur6 a stilului sdu, prir: iolosirea regionalisrnel*r, a

expresiilor qi a Ior:utiunilor. a inte rjecliilcr, a exclamagiilclr si a

interogafiiklr. Urnorul r:ste creat atfit prin ;:rezentarea unor soefie comice,

cdt gi prin ironizare (irnparatul RaE .,sd frdiu,scci trei zile cct wn de-

cldlttiieri"j, diminutive cu rraloare augumentativb {,"bdutur.ic[i",

-.buz$ o ur e"), numele unor personaj e (Fldmdnzilfi. Pd sflri-Lati-Lungil6).

in opinia n!ffa, temra basralului este concentratd in numele

personajului princip*l qi, implicit, in titlul operei. Cele clou6 cuvinte

rezumd lupta dintre cele dou6 principii anti{gonice, Binele (.,Alb") qi Rdul

(.,Harap"). Numele reflectd dualitatea din mai rnulte perspective: in l-Iarap-

Alb si, prin extensie, in orice fiinfd umani. defectele coexistd cu tr*.sbturile

pozitive. hnporlant este ca tot ceea ce face ontul, indiferent de defectele

sale, sd fie in slujirea Binelui. Lexemul ,,I'l&rap", care prin crornatic6 tr:imite

cdtre ,,negru", sugereazfl Rdul din om qi din lurne, partea ?nlunecatf, din

orice fiinld.

I);ic[, finalmente, .,albutr"/Binele invinge, omul se salveaz*i triumfb Ei

devine, la modul simheilic, ,,lmpd.rat", dobAndind astfel intrare in orice

.,impdr5!ie", pdmAnteascd sau celest.l. Ion Creangb a camuflat in pe,rsonaj o

idee ce susline literzfirra, mitnlogiile ;i credinlele religioase: dualitatea ca

principiu debazd al lumii. Binele ;i Rdul coexisti. dar important este ca prin

unirea acestor contrarii (coincidentia appasitorium)" hinla umand sd

recupereze unitatea prirnordial[ a lumii, Binele pierdut prin ,,descinderea ?n

inftrn". prin inc*lcarea interdicliei (la inceputul lumii * interdictia divind ;iin basrn - interdiclia tar*lui).

in concluzie. Ion Creangh exprim6, prin lrasrnul sd.u, o viziunea

pr*fund moralizatnare. Plecdnd de Ia madelul popular, el inoveazd la toate