5/26/2018 Baba Cloanta Comentariu

1/3

Balada Baba-Cloanta a fost scrisa in iarna lui 1842 la Mircesti si a fost publicata intai in Propasirea" din lasi, la sfarsitul lui martie 1844, apoi in culegerea Doine si lacramioare (1842-l852). Motoul baladei (Baba-i calul dracului" - vorba vechE) previne cititorul asupra caracterului explicit fantastic al acesteia, de inspiratie populara, si-l poarta cu mintea, diacronic, la o seama de creatii culte asemanatoare ca tema, motive ori realizare: Zburatorul lui I.H. Radulescu,Mihnea si baba, compusa de Bolin-tineanu, ori proza lui I.L. Caragiale Calul dracului, asemanatoare prin ipostaza demonica a fiintei feminine aflata la varsta senectutii. Inspiratia acestei balade culte este evident populara, argumentele fiind diverse: alternanta expunere - dialog / monolog, tema erotica tratata in registru supranatural, personaje din mitologia romaneasca (Baba-Cloanta, Feara-Verd

e, Sange-Ros, HraconiT) si din imaginarul crestin (SataN), in amestec; se stie ca in cultura traditionala romaneasca aceste doua categorii de personaje coexista, dovada a faptului ca aparitia crestinismului a resemantizat cele mai multe simboluri deja existente, iar pe altele Ie-a acceptat, adoptat, astfel incat ele aumers si merg, inca, in paralel. Formulele magice specifice descantecului popular, gesturile citite in cheie simbolica (Cloanta toarce - sugestie a curgerii vietii etC), limbajul regional si popular completeaza imaginea baladei ca apartinand literaturii de inspiratie folclorica.Din punct de vedere tematic, balada Baba-Cloanta are un subiect erotic, tratat in crescendo, de la torsul cu descantec, pana la cavalcada fantastica" (Serban CioculescU). O femeie vrea sa-si cucereasca iubitul. Pentru aceasta, il invoca pe Fat-Frumos - imagine plastica si generica a iubitului, a nevoii de a iubi. Pe unton incantatoriu, uzand formule magice si aluzii ezoterice, ii promite ajutor di

vin:

De-a veni el dupa mineSa-I iubesc eu, numai euDare-ar Domnul DumnezeuSa-i se-ntoarca tot in bine / Cum se-nioarce fusul meu!" Complicitatea divina echemata, firesc, in acest monolog, dar e imediat excedata de expresiile plastice mult mai numeroase si mai diverse, rostite sententios, pe tonalitatea blestemului, daca iubitul nu se-arata:

Iar de n-a vrea ca sa vieDare-ar Duhul necuratSa fie-n veci farmacat".

Zadarnicia chemarii-descantec e un prilej pentru Baba-Cloanta de a-l invoca peSatan (pactul cu diavolul este un motiv fantastic de larga circulatie in literaturile populare si cultE), intr-o chemare directa, grava in consecinte. Ultimul argument al chemarii (Ca de-acuma pe vecieTie sufletul imi vand") restrange treptat monologul / dialogul, expunerea devenind mai importanta prin simboluri decat prin ton.Semnificatia fuiorului, care la inceputul poemului descreste in ritmul incantarii, iar in episodul ocolirii lacului se desfasoara", nu e greu descifrabila, cu atat mai mult cu cat suntem, inca, in prima varsta a romantismului romanesc, candinspiratia folclorica mergea pana la pastisa. E vorba de privirea vietii intr-omaniera organica, simbolica, totalitatea experientelor si idealurilor fiintei, care isi dovedesc fie implinirea, fie caracterul irealizabil. in acest registru semantic evolueaza si viata Babei si mai ales aceasta dorinta a ei - gasirea iubi

tului. Chiar baba contrasteaza cu postura de indragostit - combinatie inedita desimboluri in cadrul intrigii. Personajul principal e, de fapt, o femeie, o vrajitoare, numita popular baba - argument al maleficului povestirii, care servestede pretext introducerii motivului fantastic si ideii potrivit careia in relatiaerotica exista o parte irationala cu legi proprii, pe care gandirea magica le asociaza indeobste maleficului (ca in Zburatorul lui Ion Heliade Radulescu, unde iubitul e descris si in grila negativa). Pe de alta parte, folosirea feminitatiimisterioase, magice, malefice, tenebroase si negative serveste perfect aspectului terifiant al povestii", dar mai ales aparitiei diavolului, care n-ar putea colabora decat cu o fiinta de-o masura cu el.

5/26/2018 Baba Cloanta Comentariu

2/3

Paul Cornea vorbeste despre aceasta inscenare remarcabila, pe muchie de cutit, intre fantastic si grotesc, intre ironie indulgenta si candoare de rapsod popular":

Baba-Cloanta se pornesteFara grija de pacat,Cu Satan incalecat,Ce din dinti grozav scrasneste

Si tot blestema turbat".Goana nebuna a babei, incalecata de diavol, prin noaptea populata de duhuri sinistre, e o replica folclorica magistrala la cavalcadele romantice, in care avea sa se specializeze la noi Bolintineanu" (Prefata la volumul Doine si lacramioarE).De altfel, critica literara care a avut in vedere acest text a vorbit mai mult de cavalcada spiritelor din a doua parte a poeziei si mai putin despre semnificatia simbolica a inventarului poetic ori despre atmosfera in care are loc trama baladei. Tenebrosul e sustinut de numerosi indici - spatio-temporali (noaptea cu luna propice vrajilor, in-cantecelor, la malul unei balti, langa tufarul cel uscat"; aparitia zorilor precipita finalul:

Va/7 in lunca

Tipa cocosul trezit;Iar Satan afurisitCu-a sa jertfa se aruncain baltoiul mucezit!") - si de o suma de elemente specifice ritualului magic: focul, luna, tufarul uscat, fusul, fuiorul, incantatia, caderea unei stele, babadespletita etc.

In ciuda tuturor elementelor fantastice, poezia Baba-Cloanta e dominata de o viziune care azi nu mai infricoseaza, consecinta a romantismului minor din care n-a putut iesi autorul, cel putin in prima parte a creatiei sale. Pactul mefistofelic nu e atat de grav, iar diavolul isi dovedeste superioritatea fata de batranavrajitoare: raspunsul lui e scurt - ii cere babei sa inconjoare, cu el in spate, de trei ori, balta (elementul acvatic folosit in registru negatiV), potrivit u

nui ritual infernal, asemenea unei legari vesnice intre cei doi, pecetluire a legamantului babei. Finalul exprima permanenta chemarii batranei: se vede ca cedarea sufletului catre puterile infernului n-a satisfacut dorinta ei de iubire. Seintra intr-o maniera clara in legenda, autorul dorind sa impuna o explicatie plauzibila tuturor chemarilor ce se aud, inca, pe malul vreunui lac:Cand pe malu-i trece noapteaCalatorul suierand,Printre prapuri, cand si candEl aude triste soapteS-un glas jalnic suspinand: II Vin' la mine, voinicele,Ca eu noaptea ti-oi canta,Ca pe-o floare te-oi cita,De diochi, de soarte rele

Si de serpi te-oi descanta!" .Morala* finalului e transparenta: nu-ti poti indeplini idealurile (aici - cele eroticE) apeland la fortele raului, iar, in cazul unui pact nelegitim, dorinta ta ramane neimplinita perpetuu. Suntem, cu aceasta concluzie, in plina viziune clasica, aceea care a format scheletul moralei lui V.Alecsandri.

Balada Baba-Cloanta deschide calea preluarii creative a motivelor folclorice, anunta preocuparile generatiilor junimiste si postjunimiste, precum si vizionaris

5/26/2018 Baba Cloanta Comentariu

3/3

mul eminescian, grandios si complex.