AVUȚIA NAȚIUNILOR

(THE WEALTH OF NATIONS)

Adam Smith

- Recenzie -

Adam Smith (1723-1790), gânditor de origine scoţiană, cu multiple preocupări ştiinţifice

de factură filozofică şi economică, s-a format sub influenţa ideilor lui David Hume, fiind bun

cunoscător al enciclopediştilor şi fiziocraţilor francezi. Lucrarea sa, ,, Avuția națiunilor, cercetare

asupra naturii și cauzelor ei”,  a fost una dintre primele încercări de a studia dezvoltarea istorică a

industriei și comerțului în Europa. Această lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplină

academică modernă și a furnizat una dintre cele mai bune argumentări intelectuale pentru comerțul

liber și capitalism.

Aşa cum reiese şi din titlu, ideea centrală a lucrării o reprezintă definirea noţiunii

de ,,avuţie” sau ,,bogăţie” a naţiunilor şi analiza factorilor sau forţelor de producţie ce concură la

crearea şi sporirea ei.

În continuare, voi ilustra câteva aspecte dezbătute și ilustrate de Adam

Smith în lucrarea sa.

Adam Smith se opunea vehement protecționismului vamal. Unul dintre

cele mai importante lucruri pe care le-a scos în evidență Smith prin intermediul lucrării sale a fost

faptul că construirea de bariere împotriva comerţului liber îi sărăcea pe toţi. El spunea că în cadrul

liberului schimb, ambele părţi ies în câştig. Înainte, se considera că o naţiune este cu atât mai bogată

cu cât celelalte naţiuni sărăcesc şi, de asemenea, despre comerţ se credea că este profitabil doar pentru

cel care vinde, nu şi pentru cel care cumpără. El a arătat că avem mai mult de câştigat dacă clienţii

sunt bogaţi.

Realizarea lui Smith a fost aceea de a înţelege că, întrucât toată lumea beneficiază de pe

urma lui, liberul schimb ne creşte prosperitatea la fel de sigur precum o fac agricultura sau

manufacturile. Avuţia unei naţiuni nu stă în cantitatea de aur din vistieria să, ci în volumul producţiei

sale şi al comerţului său - adică ceea ce numim astăzi produsul naţional brut.

El pledează pentru piaţa liberă, pentru o guvernare limitată, pentru libertatea personal şi

pentru domnia legii tocmai pentru că, de pe urma acestora, cei săraci, şi nu cei bogaţi şi puternici, vor

beneficia în cel mai înalt grad. Putem spune că acest mesaj este în continuare valabil și în zilele

noastre.

Una dintre cele mai interesante mențiuni făcute de Smith în ,,Avuția națiunilor” este

legată de importanța muncii. În zilele noastre, munca este, de cele mai multe ori, luată în derâdere,

semenii îşi bat joc unul de munca celuilalt. Smith spunea că ,,Nu aurul și argintul, ci munca a fost cea

care putea cumpăra, la origini, toată bogăția lumii.”

Smith vorbeşte despre rolul muncii şi despre faptul că avuţia unei ţări depinde de

aptitudinile şi judecata muncitorilor săi şi de procentul din populaţie care este angajată în munca

productivă. Cât costă un produs în general, depinde de cantitatea de munca depusă în realizarea lui.

Ceea ce schimbăm noi de fapt este valoarea muncii noastre contra valorii muncii altcuiva. Ceea ce

distinge o naţiune avansată de una săracă este "diviziunea muncii".

Autorul dă exemplul fabricii de ace cu gămălie: fiecare se specializase într-o anumită

etapă, astfel productivitatea a crescut, pentru că fiecare era foarte bun la ceea ce făcea. Diviziunea

muncii face ca toată lumea să iasă în câştig (pentru ca produsele erau şi mai ieftine, deoarece aceeaşi

cantitate de muncă poate produce mai multe obiecte).

Cu toții cunoaștem sau am auzit câte ceva despre ,,mâna invizibilă” a lui Smith. Această

sintagmă este, bineînțeles, o metaforă, prin care autorul explică cum prosperitatea, bunăstarea unei

societăți se realizează prin indivizii acesteia care își urmăresc propriul interes. În mod normal,

oamenii nu au în vedere interesul public; aceștia întreprind acțiuni cu scopul de a-și atinge scopurile,

se gândesc doar la propriul câștig. Scoțianul afirma chiar că, dacă cetățenii ar avea intenția să

promoveze interesul societății, acest fapt nu s-ar realiza la fel de eficient ca atunci când își urmăresc

propriul interes.

Așadar, putem concluziona, fără să greșim, că Adam Smith a reușit să depășească

mentalitatea vremurilor sale. ,,Avuția națiunilor” este considerată a fi cea mai bună carte de economie

politică scrisă vreodată. Această ,,biblie a liberalismului clasic”, aşa cum a fost numită, este cu

adevărat o carte deschizătoare de drumuri, al cărei scop magistral şi sinteză nu au fost depăşite, în cele

două secole şi un sfert care au trecut de când a fost scrisă.

Cazan Ioana-Maria

RISE, anul I