AVANGARDA - cubism.doc

7/25/2019 AVANGARDA - cubism.doc

1/8

Cursul I

Morfologia si stilistica picturii

Cubismul

Creativitatea secolului XX reprezint, intr-un anumit fel, contiina

critic a intregului fenomen artistic. Din atare perspectiv, aceast perioad

istoric coincide cu momentul cel mai intens al legturii artitilor cu

schimbrile ce au survenit pe plan social i al relaiilor dintre artiti i

destinatarul creaiei lor.

Toate aceste frmantri aduceau cu ele un imens

bagaj teoretic, ce va insoi manifestrile artistice.Cu ecepia catorva cazuri,

poziionrile teoretice ii pierd caracterul individual, devenind argumente

colective ale unor grupuri, numite !de avangard".

#rimele grupri artistice de la inceputul secolului, $presionitii, %ovii,

gruparea Die Bruke, nu prezint inc o tendin ma&or spre teoretizarea

demersurilor lor i nici spre a-i prezenta inteniile intr-un mod declarat. %ovii

i pictorii de la Die Bruke se druiesc, fr rezerve, eperienei simurilor.Idealul ctre care tindeau toi era acordul senzorial al vieii i al activitii

artistice, un acord lipsit de orice problem, nestingherit de factura plastic

sau socio-politic.#rogramul gruprii Die Bruke, din 19!, cuprindea numai

dou fraze' !Cu credina in dezvoltarea unei generaii de creatori, ca i de

consumatori, convocm pe toi tinerii i, ca i tineri care susinem viitorul,

vrem s obinem libertatea braelor i libertatea vieii fa de forele vec(i,

bine statornicite. )ricine red nemi&locit i nefalsificat ceea ce il impinge spre

creaie este de-al nostru"*. $ist multe scrieri ale artitilor epresioniti,

luate individual, nu i manifeste ale epresionismului. +ceasta se datoreaz

1erner ofmann, Fundamentele artei moderne, vol. II, $ditura Meridiane,

ucureti, */00, p. 12.


2/8

caracterului insui al gruprii, care nu concepea orientri programate, care ar

fi ingrdit libertatea individual.

"ecia lui #aul $ezanne in redarea spaiului prin suprapunerea

planurilor, eliminarea clarobscurului i iluziei antropomorfice a adancimii,

conform celebrei afirmaii% &a reda natura utilizand sfera, cilindrul, conul",

va fi dezvoltat in lucrarea lui +lbert 3leizes i 4ean Metzinger, Despre

cubism 5*/**6. Conform acestora, singura greeal in art este imitaia, dat

fiind c pictura trebuie s fie determinat de legile formale ale obiectului.

!Cubismul" aduce o oarecare intelectualizare a actului de creaie, prin

instaurarea unor norme,cum ar fi reprimarea culorii in favoarea indicaiilor

lineare de dimensiune,ce garanteaz rezistena i precizia. 7e evideniaz

i interesul pentru unitatea operei de art, esenializarea obiectelor prin

sintetizare, reprezentarea linear, ce face analogie la practica geometric.

Cubismul reduce diversitatea datelor concrete la puine familii de forme,

in care el poate apoi s introduc un anumit procent de realitate 8 lucruri

ce comunic intre ele pe baz de inrudire. Ceea ce rezult nu este, ins,

o limpezire tiinific, ci una poetic a lucrurilor, in ciuda incercrii de

a eploata descoperirile fizicii teoretice i teoria relativitii a lui +lbert

$instein. $instein, reunind materia i energia, descoper dimensiuneaspaiu-timp i modific locul omului in univers. 9ucrrile cubitilor se vor

o afirmare a spaiului in raport cu volumul i o incercare de reprezentare a

celei de-a patra dimensiuni,dup cum o prezint 3leizes i eegetul micrii

3uillaume +pollinaire. Ins, pentru a se inspira din teoria relativitii,

cubitii ar fi trebuit s resping principiul simultaneitii punctelor de

vedere, care, de fapt, se concretiza mai degrab in descompunerea formelor.

7paiul pictural nu s-a putut concilia cu ideea de camp spaial din fizic.

Crearea grupului Section dOr in */*1 de ctre fraii Marcel Duc(amp,

:a;mond Duc(amp-a i +leander +rc(ipen>o, va aduce o reinnoire

a cubismului. 'rtitii ii bazeaz lucrrile pe compoziii alctuite din

structuri piramidale cu punct de vedere dublu, intemeiate pe regulile


3/8

perspectivei i ale seciunii de aur dinTratatul de pictur al lui "eonardo da

(inci.

%rancis #icabia, )1*+9-19


4/8


5/8

Marcel Duc(amp valorific aceste principii in Nud coborand scara

5*/*16, iar stilizarea ar(aizat a sculpturilor lui +leander +rc(ipen>o d

profunzime repertoriului formal cubist, creeaz primele sculpto-picturi, gen

care se va dezvolta pe toat durata secolului XX. :a;mond-Duc(amp ?up>a, Localisation of Graphical mobiles I, )il on canvas, . 1 . */@ cm, /*1-*/*E


6/8

:obert Delauna;, Simultaneous Contrasts: Sun and Moon, oil on canvas, 191213

Cubismul va fi dezvoltat in mod direct dup */*1 de vorticism i

orfism. +cesta din urm cuprinde artiti care au aparinut temporar

grupului Section dOr, precum rantise2 3up2a i 4obert 5elauna6,acetia

indeprtandu-se, la randul lor, de severitatea riguroas a cubismului. Cei ce

vor consacra acestei direcii cutrile lor vor fi :obert i 7onia Delauna;.

Concluziile lor teoretice se vor concretiza in scrierile' Discursuri simultane,

itmuri circulare i, mai ales, in De la cubism la arta abstract! 5*/F06.

:obert Delauna; propune, in aceast din urm lucrare, o definiie oarecum

diferit a orfismului 5termen propus de 3uillaume +pollinaire pornind

de la picturile lui Delauna;6, in care introduce sincronismulunor pictori

americani ca Morgan :ussell i 7tanton Macdonald. #rincipala deosebire

fa de concepia lui +pollinaire despre orfism 5prin care se desemneaz

o abstracie pur imaginar, derivat din cubism, dar transformat prin

utilizarea de culori pure conform principiului simultan, sau prin analogii


7/8

cu muzica, precum in cazul lui ?up>a6 este c Delauna; traseaz rdcinile

orfismului pornind de la teoriile lui 3eorges 7eurat.

#rin utilizarea contrastelor dintre culorile pure, complementare, reci

i calde, lucrrile orfice sugereaz o micare perpetu i evoluia lumii in

reele de linii helicoidale sau circulare, dispuse ritmic. +cest curent va avea

o influen considerabil asupra principiilor lui #aul ?lee, precum i asupra

lui +ugust Mac>e sau %ranz Mar>.

In sculptur, dei intr-o form foarte redus, in ceea ce privete

influena sa estetic, cubismul va supravieui in creaia unor artiti ca'

+leander Calder, +medeo Modigliani, Gaum 3abo i +ntoine #evsner,

prin micarea volumelor i epurarea formelor, i, intr-o manier i mai

redus, in direcia care duce spre biomorfism, ar(aism, naturalism, precum

in creaia lui enr; Moore sau ans +rp. Dincolo de felul in care a fost

dezvoltat cubismul, trebuie apreciat mai ales faptul c repercusiunile lui

au fost considerabile, in el gsindu-i, aproape in e/clusivitate, inspiraia

arta abstract.

Tema de seminar%

$ompletarea cu informatii si material iconografic despre fazele cubismului

)#recub 4o/ana

$ubismuleste o mi care artistic de avangardaprut Hn $uropala

Hnceputul secolului XX. $a are loc Hn %ran a ,intre anii*/B-*/*@, si este

considerata cea mai important revolu ie Hn istoria picturii, dup descoperirea

perspectivei Hn perioada :ena terii , care a avut o influenta ma&ora asupra artei

ce i-a urmat. Ini iatorii acestuia au fost francezul 3eorges ra=ue i

spaniolul #ablo #icasso, cubismulva dobndi Hn scurt vreme numero i adep i.

$l se imparte in trei faze'

#rima faz - faza precubist - pn Hn */*
http://ro.wikipedia.org/wiki/Avangard%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1908http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Georges_Braquehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picassohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism#Prima_faz.C4.83_-_faza_precubist.C4.83_-_p.C3.A2n.C4.83_.C3.AEn_1910http://ro.wikipedia.org/wiki/Avangard%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1908http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Georges_Braquehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picassohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism#Prima_faz.C4.83_-_faza_precubist.C4.83_-_p.C3.A2n.C4.83_.C3.AEn_1910


8/8

+ doua faz - faza analiticJ cubism ermetic - */* - */*E

Kltima faz - faza sintetic

Klterior, apare o alta orientare - cubismul orfic, care continuJdezvolta acestefaze initiale ale cubismului.

#recursori
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism#A_doua_faz.C4.83_-_faza_analitic.C4.83_-_1910_-_1913http://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism#Ultima_faz.C4.83_-_faza_sintetic.C4.83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism#A_doua_faz.C4.83_-_faza_analitic.C4.83_-_1910_-_1913http://ro.wikipedia.org/wiki/Cubism#Ultima_faz.C4.83_-_faza_sintetic.C4.83

AVANGARDA - cubism.doc

Documents

Transcript of AVANGARDA - cubism.doc