Avangarda oligarhiei Funcţionarii şi...
Transcript of Avangarda oligarhiei Funcţionarii şi...
- v t ’
Ini ai 83'Iea ■-! 104 Numără! 1 coroană (50 bani) Duminecă 23 Mai 1920
Întemeiaţi m ■ V »-5-3» - bfutee Baritm-c..-vto;• r*va '■• *-■*- • -.- . r'~ .’ ?*£ : ; : *T >BaaarasEsa^^wMMaa *''.wr::-- ■■ ->•• ■ w-:•■■ •' ■ ■ ■■■■■■,v‘' -' ■■> ■- •:. *•• ~' - sSw?'
*'Vfest ?s
l â!*p.ieţiii p^Ltm «* atscraja #. vy^uki, «ui niare.aa sa*? ai »itigtrismvl {tex, ti* 'te^sT/*^)
& m »-»5 .1a, wuuw
Sa
A d m in istra ţia
s & j r s s s r i * a p a r e s e a r a m f i e c a r e z i d e l u c r uftedacfori-Şeflj V C .T Z T ,,..,8r*,s/*, Piaţa Libertăţii 23
Bucureşti, 5, Irbîcî. 8Sg era tar da rai.: Victor BraniacdS® ftsdasiop responsabil: Io n Bt otea ; »
• c n u i r - f f irisnjirilor si abonamente1©!-: Prima Agenţie F .ttt'ră ie public late Gft. 1L1E8CU Bucureşti, s. Ionică 6
âBONAMENTOB F iVre* las?' $ nat Iun? Un w»
Hevănia; Ld ia (45 Cor.) 30 (W Cor.) 60 f i80 6o?.) '1Sftv!Jt£t*te i Ld W 60 90
li'*î<8f*p» &*«■<*'» ifti
Avangarda oligarhiei...
V'\
r
m
Manifestul semnat de d nii Inliu Maniu, N. lorga, I. Mi- h«lache, dr. N. Lupu, L Nis- ter, L Inculeţ ~~ Şefii celor
4, şase partide democratica — şi *de d-l Alei. Vaida-VoeTod ' foitul preşedinte al Consiliului
— a produs o adâncă iroprs- ^ sie în opinia publică.
Pentru întâia oară, în ţara 101 româneaacă, apar în două mari l*grupări, în lupta electorală, * ~ele două eerente politica, gru
pate nu dintr’o măestrită acţiune urei voinţi dârze ci împinse
ine în consUlafiila ce puteau să sa creeze, boiul pe care popo- hesc Fa dus cu multe
şi care a deşteptat In e-care cttâţean şi muncitor
inta cetăţenească, bparte partidele demo-
ice ale ţârei întregite; de oligarhia sub diversele ei gte, de partid istoric, de
, Â ds al poporului, de partid demacrat-conservator sau sadea conservator
Este pe de-asupr* puterilor
fdastre să sa poată schimba entul acesta de luptă. Către d e îndreaptă toate impulsiunUe
» nouei lumi sau toate grijile , veehei lumi poFtiee de a păs-
tra puterea.Mu e dar voi ba de niei un fel da
surpriză pentr u cel cari au studiat mişcarea politică din vremea din urmă. încă după alegerile pantru Constituantă, când ţara a trimis pe deputaţii ţăranilor şi pe independenţi să o reprezintă, faţă de sforţările disperate ala unui mart şi vechi partid politie, cum ara tel liberal — s'a văzut tendinţa ~1tre care mergem cu paşi re
ţii. Firul roşu aî evenimen* Hor răsărise ca să ne indice
ditaarele constelaţîuni politice.Futcrnicul eurent democratic
din provinciile alipite a fost ca o rouă binefăcătoare pentru ogarul pregătit cu multă străduinţă de pionerii poporului dela sate din vechiul regat.
Nici nu putea fi altă pers- ectivă şi blocul a fostînche- at anunţând ţârei un larg •agrara de refarme demo- .•atice.Fără să-şi dea seama de
adânca prefacere în suflatul masselor, partidele oligarhice considerau acţiunea începută numai ca o manevră politică întru asigurarea puterei Când însă au descoperit adavârata forţă şi formă de a fi a partidelor democratica grupate în bloc — întreagă oligarhia, sub ttate aspectele ei, s’a solidarizat întru apărarea prerogativelor şi iradţiei.
Dacă curentul cel nou nu ar fi pe mit d n straturile cele mai laigî ale poporului ş in ’ar fi cu adevărat puternic, izolator şi activ ~ de sigur că partidele oligarh ei Far fi lăsat să se consume în haosul grelelor împrejurări de după război.
Când însă au priceput că partidele noul, cad şi au grupat forţele într’un bloc trainic şi puternic, au găsit calea dreaptă a realizărilor imediate ale programului lor, făcându-şi loc peste toate pledicele pe cari nu numai o mizeră situaţie a ţârei J e ridicase guvernului dar însăşi partidele is
terice le punea prin toate m’jloacele — atunci au început asaltul cel «are, grupân- du-se la rândul lor nu într’un bloc mărturisit ci într’o asociaţi« patronată d® inter«se imediate şi cari condiţionează însăşi existenţa acestor partide.
Generalul Averescu şi guvernul lui este numai o formă a rezistenţei ce v#r să o- pună curentului nou, mare, puternic, invincibil ce apare şi mai vizibil sub steagurile eder şase partide democratice al căror manifest a zguduit ţara dela un capăt la altul.
Acesla este înţelesul cel mare al vremilor şi al mani- festărei pe care fruntaşii d«- mocraţiei o fac ca să anunţe lupta cea grea car« va urma pentru triumful adevărului, a! dreptăţei masselor, al democraţiei.
Frontul de luptă s’a lărgit şi întins nu în cadrele aetivi- tăţei unei regiuni' sau a unui partid. Iar dacă lupta se dă, astăzi, împotriva guvernului Averescu — nu însemnează că se va mărgini aci Guvernul şi partidul Poporului car® s’a format în jurul acestui gav«rn — nu poate fi ţinta cea mare a atacurilor democraţiei. Nu, ci nuwai un ®pis®d.
Partidei« democratic® au un r«l mai însemnat de împlinit: în cercul de activitate ai fiecăruia, ele vor duc® lupta până la «omplecta nimicire a aizuiaţelor conservatoare, «li- garhiee, rimăşiţe al® evului mediu şi până la întronarea definitivă a democraţiei, lăsând fieeăruia din aceste partide neui libertatea sa de ac- ţîuae după această izbâidă.
Dâecamdată principii mari, vitale, pentru tonsoiîdarea României Mari, le-au unit provocând coaliţia partidelor oligarhice. In proporţii tot atât de mari, lupta s’a pornit şi nu putem crede, — fiind-că lo gica atrânsă a istoriei şi a «- venimentelor în curs ne-o apune — decâfe în triumful definitiv al democraţiei.
Aceat înţeles îl are deci manifestul care anunţă lupta de azi şl de mâine — şi pe care nu Fau priceput sau se fac că nu-1 pricep cei deîa guvern, când prin „RsnaşUre* Română* prezmtâ manifestul partidelor democratice ca semnalai atacului împotriva partidului peporului.
işi arogă acest partid un rol prea mare şi devin ridicoli cei cari îşi închipue că de-o grupare fără sens de-a exista, alcătuită numai din interese personale şi din toate elementele rătăcite, fugite sau a- demenite din alte partide — de-o ast-fel de grupare se poate împiedeca curentul cel nou pornit din massele poporului.
Nu. Ahia dacă în istoria vieţei noastre politice, acest pseudo-partid va reprezenta e avangardă a coaliţiei oligarhice, care în disperarea situa- ţiunei sale, în fugă, a găsit mijlocul să înlăture, timporar, dezastrul său prin măsuri extreme, cum este guvernul personal al generalului!
Funcţionarii şi administraţia1 5E mat p?9«j8 ite ori ci îndoială#
că anal din reîrie cete mai meri ate vieţii noastre de Stat esta proasta . administrare, judecată mai aies din ponctel de vedere ai ▼•naîitîpi organelor ei, d coruptibilităţii funeţteoarilor Na vreau să discut aci chestimnea, de asemenea importanţă, a decentrab- lării administrative, pe care o reclamă în mod imperios, atât marea întindere a Statului întregit, cât şi mediul deosebit moral cultural şi In parte etnic al noilor ţimiîvri alipite, a căror forţă ^entripetală e în dea- juns garantată prin tssaşi declararea liberă şi de mult dorită a alipirii acestor ţinuturi !a patria- mamă.
Să cercetăm, cari snnt cauzele venalităţii funcţionarilor, pacoste, ia cere suferă ?o spectel vechiai regat, să urmărim firul logic al • mşscinţelar aprerpe incalculabile al acestui fapt şi sâ indicăm pe scurt remediul, care ar putea aaana, în parte măcar, administraţi ţării şi prin accasts Însăşi viaţa Sta tuîut întreg.
Vechsa boală a vechiului regat, de care niei până în ziua d* azi nu s’a putut debarasa, polittala- nismul, este îzvors. i primordial al taturor relelor. Bl constă, în esenţă, în supraordonata intereselor de partid, intereselor Statoiu? î i eşa ch:p, «a întreg aparatul Statului, întreaga sa puttra 8â-i stea la dispoziţie şi ori-ce chestiune marş, de i«seninătate vitală chiar pantru ţară, sâ fie ex- pleatată aproape numai îg scopul acaparării puterii,
In numele acestui poiiticlsDisra s'a creat âmovîbiîîtotea funcţia- nari'er administrativi, adecă — înnoirea lor după cum soiijinesc un partid -sau altul. €5a primă censecînţă avem d*ci faptul, eă acum fuacţionarul, care ştia, că funcţîa lui va fi de scurtă d*raîă, adecă numai până Ia venirea la putere a altui partid, trebuia sâ «e glndească îa existenţa de mâine, când ra răeiânea fără funcţie şl deci si-şî agonisească în ti hi pol activităţii sale eel puţin atâta, ca să poată trăi, până când partidul din care face parte va veni din «ou la putere.
Iâtâ d» ci cerupţia introdusă in Stat de înşişi guvernanţi! ţării.
Acum cu puteai obţioe Intervenţia vre-uuui funcţionar nici m ăcsr pentru sete, la cari îi o- bl?ga fnneţia, d#cât furişânda-1 te mâaâ sau în buzunar, sa« ch’ar sub altă formă, în mod mai mult sau puţin discret, o gumă oarecare, în raport cu „serviciul," pe care ţi l-a făcut.
Această stare de lucruri a foat şi este generală, cu pera pu|i»ie ea- c*pţi» — corbi,, albi — îa deoseb; V'-ehiul regat.
Dar consecinţele nu se o *resc aci. Ud fuMcţionar venal, birt^da ţele«, cum era să şi îudaplincsscS sUjba cu coaşiienţiozitace. Ni i vorbă nu putea fi de aşa ceva, Dimpotrivă lucrurile raergeao toate anapoda- Sărăcimea mai ales — şi ctee o’are ezi sprogpe zîi*lc de a face cu administraţia nu putea sâ-şi permită luxul acestor „b c- şişuri“. Iar ţăran«!, de groazt de a nu fi ar»«cat pe aşe afară căci nu ştia aă se prezinte cu acei bine cunoscut „gest“, îşi lăsa mai curând afacerea baltă, decât să umble pe la „bosri“. Cei, cari pntemu sâ-şi perm tă „gestul“ amintit so împart în două categorii: întâi parveniţii şi ciocoii, iar al doilea străinii, îa frunte cu evreii.
Vedem deci administraţia lucrând aproape fără escepţie în interesuleiocoilor, parveniţilor şi a străinii#?.
Ce oroare!Na era străin, german, francez,
belgian etc. care «ă vî»ă în România şi să nu se familiarizeze imediat cu această stare deplorabilă de lucruri, vârându-ţl-o sub nas la vre-o discuţie, în care cautai sâ aperi prestigtel ţării; străinei ducea aceste „impresii“, lacari se adăugau „femeile frumoase şl stricate“, des cr... et des oix, cum zicea un ofiţer superior francez la laşi, de
parte în ţările Anusului cult, unde ei se c?ea fc©uteţia în consecinţă.
Astfel sa ştiut gavprnanţH dte trecut să *e facă cunoscuţi Aon ralul. Ş î câte mai fl de spus îa această chestlu«*.
Cum sâ rem?dîăm răul? Lucrul nu este atât de greu, pe cât se pare. Săîstroducem inamovibilitate*, generală a funcţionarilor. Sâ dăm administraţiei, caro nu e altceva, decât însăşi drcilaţia sângoluîŞistului, vigoare şi viaţă nouă. prte salarizarea funcţionarilor corespunzătoare împrejurărilor actuale, ajo- torându-i cu cele necesare şl fa- cându-i indepe«denţi de orice grije materială. Ia special sâ se aibă în vedere situaţia aparte a mngîs- trajiîer.
Sâ nu se uite, c ă mai mnlt ta oriece, administraţia necrează re- pataţ a în străinătate
Se va răspunde peste, dar de unde i-â ia Statul snmele necesar«*? De unde? Dela acei păcătoşi, car! subminează ex-stenţa Stătutei, c^ri săr&cer-c populaţia, cari mişună în jiirul nostru şi b’su îmbogăţit p ; uţBs războiului, fără s fi simţit vreodată greul muncii, dragostea sfântă do ţară.
Sâ nu ac batem joc de os avem mai buu Io Stat, de bietul fadeţie- uar, care ar trebui sâ fia demersul slujbaş al Stetutei, aruucându-1 victimă speculei şl ridîc^iuîut acelor criminali, ce rânjesc înfundat, imbuibâiidu se de toate avantagiile, cs le oferă înconştieaţa crasă a guvernanţilor şi a factorilor răspunzători.
H rănim bienale din sângele S tatului şi ucidem Jm a .
Dreptate s i sa fa c * şi nu vom m ai vedea nici cm m ai palida, um bră de „bolşevism“.
Unificarea cât mai grabnică a valutei. Impozit progresiv pe venit. Impozite cât mai mari pe articole de lux, Revizuirea averilor din rlzbete. Impozite noai pe succesiuni şi participarea Statalul Ia moşteniri, Impozite pa jocul de bursă. Monopolizarea parţială s comerţului şi a tuturor aîimontdor de prima necesitate.• Iată măsuri, cari se impun, până când nu va ii prea târziu.
Ioati Bran-Lemeuy
‘i1mizeria şi
Scrisori din Cluj— Scu m p etea — Criza banilor m ăru n ţi Trăsurile — T eatru l Naţional — Străzile
20 Mai*V aţa îo CUij e«te reteu’v, ma*
ieftină ca î-i BrsiOv. In Bccşov molţ^mea vizitatorilor cari vin să-şi pfireacă im scurt iimp, şi zvârle c« nemiluita hamil te dreapta şi la stâng», a făcut aă se scumpească totfil.
Şi aci e scump, căci şl aci via destui vizitatori. Nu simt însă de soiul acelor care via îa B aşov. A'â vbie omul necălit cu vr’o „tă* crămare" pe !a Mch dare, cu vrio tr^b oară oe îa Commd3m?,nt, seu cuvr’un năcaz pe ia Couzisior. Urn- b a da dimineaţa până sear^. «e frământă, face anticameră ceasuri întregi, şi după ce s’a săturat cu alergările şi cu aşteptările se urcă în căruţă şi pleacă înapo ; aşa că nici utere timp să se uite prin vi trioe ca atât s»al mult *ă cheltu ia#că.
Totuşi pr ţurlSe sa urcă din zi iu zi şi aci, mai mult d a eblceiu. Negustorii de aci vrea sâ se ţie după cei de acolo.
La Braşov, costă atâta, îşi zic ei. de ce noi să vindem msi ieftin. Na se pot ţine iaşi dupî cel de acolo, căci cei din Braşov, merg urcând vertiginos.
*Ccsa-ce te fr apează aci este te-
coraoţiă. Este un enorm număr de trăsuri pe piaţă, aşa că vrând ne- vraod, preţal CQr»eior e gc^zut şi este jumătate ca te Braşov. In Braşov s’a plătit si 70 do coteane «ur*a dsia gară îa oraş, Ar d& buzna acolo birjarii do aci dacă ar afla aşa ceva, caeţ pentru două ore na plăteşti aci aftta
*Criza da mărunţiş e şi mai acute
2ci. Poţi umblă zdo întregi ca o hârtie de 1000 tn buzunar şl «tei sa găseşti unde s’o echimhL Aeessta cu atât mai mult când vei fi .simţit că eşti strâiîi do oraş. Sfătuesc dar p© cei csrl vor îaa drămui Clujului, să se înarmeze cu mei nuiite hârtii de acestea cu trei ze rari după unu — d-acă nu vor avea mărunţ ş — căci altfel riscă să moară de foame. Tr oue pentru o chritaială cât de neînsev n dâ sâ
Ziua ©roilorZiua de 20 Mai a fost una din
scrie & le, ca;e încrustează sdânc în mi eie o dată. Da această z , se va lega, dt acum încolo, pomenirea celor duşi, dufl nu de pe pătai de suferinţă, învi. ş de viaţă, ci duşi, dobo âţ! de nemurire p? culmile munţilor stropite cu sl g Siiu pe întluiul şesarllor, presărate cu flori de iaer.mi.
Cortegiul nesfârşit, compus din înii^sg.i populaţie a Braşovsloi, R >mâaî. S ş'- şl l7fei. cortegiul care a cobodat ieri din cimitir în ri mi tir, depanând bor», înâlţlnd
imrju?î şi rugâeîCulli cât>e c-:l A ot- outernic, a fost un demn prino*
acelora c«.re su căzut pe câmpul de luptă pentru liberarea patriei lor, pentru ideal.
Afară ae unguri, întreg Braşovul a ţinut ieri să participe ia marea sărbătoare a eroilor. Se vede că uagani rm-şi cred demni de pomenire morţii lor, de aceea et nteu ţinut să se asocieze la marea sărbătoare de pomenire & eroilor,
La orele 9 d. • isiulţime nesfârşită s’a strâns ps» câmpia de Sub str#jo, code clerul taturer bisericiter dm loc, au oficiat parastasul. Muzicile militaie au cântat, marşuri naţît« arie, şi după scurta cuvânt:re a păr. protopop Di. V. Sîfta , care arată îr»&emnâfaie& pomenire! w i - lor unei ţări, întreaga raasse, cou- stituifă tn cortegiu, coeforra programului, s’a pornit în cadenţa marşurilor patriotice înspre chiri- tirul de sub Tâmpa. ţA ci un cor sase .c, compus dîn et^vi saşi şipers*ea»a dîa soc etate împreună ca capela o-:ă.ieaeaecâ au cântat psalmi*, faroreotul evin- geiic Schneil a ţinut o cavâaiare o-
ei3ională, m limba germană, Dacă ce cerul a mai cântat ur» p :aîm. cortegiul s'a pornit îoanra c mi tirul remâuesc de la biserica do pe Tocsi#.
La morm'nteîe eroHor din acest cimitir s’a of) ei st un parastas.
Col Mshuilesfu cornand. f fn r- zoanei a lu«t cuvântul, făcând nn expozeu ai decurs ol ai războiului nostru.
A vorbit apoi dfiÎ, M. El eseu îotî’o lirnbă a l r a i .
lastitutorul Maree* a citit o frumoasă cuvântare, fâeâ d «»terenta dintre marmtete. S u.$t m um îlte ari ta dezarm ezi şi «unt mor
minte care ţi dă forţă, sunt morminte c»re te coboară tnnhisal disperării şl suat mor linto care te isteţi, ş». ţi încredere pentru viitor. Mormintele eroilor snrît dintre acestea dl* urmâ.
Protopopii Satin a !aat cuvântul aooi, spună d: că te fnţa ’acestef naormiate sâ ne luăm an gaj« meniu! că vom şti sh munrim clnetri penrra biaele f riî. peatra care ei, ero'l, steu sacrificat.
Dc la clm<tir, mulţimea s’ î în* dreptat înspre pteţo Bertheloi unde a avut soc o u ilendidă defilare a şcolilor, a rouDiuniior civile şi fsmenia® şi a armatei. Iu fruntea coitegiaiui au defilat mam- bni societăţ i „Lamins“ cu drapelul reuniunii.
După mteâ Ia orele 3 şi juni a avut loc îa sate teatrului Apollo un frumos festival. F&tlţa, d-îai Mareea a declam t frumos de tot nişte versuri. Dansurile naţ omrie conduse de d-ra Ursa au fost *d mi?abile, şi a plăcut foarte mait, activitatea d ui oro?. Nastorescu, ca „Şoimii Bârsei" cari au tx ::u - tat exerciţii de gimnastică, pir. m;de şi sărituri.
rep.
laşi rta1uîai";m!ia ca cine şiiedecă ţho mri revezi căci dacă i-ste lăsat mai multe giranţii de tete! acesta, na ştiu cum se face, că dispare„her ţal*.
Dicâ pşfi mai prevăzător scap! de această seolăcere, ceri piaţa şi după ca i-arăţi hârtia pteci fără cass o dai dte mnâoâ. Dacă e mai însemnată cheltuiala, ai şeanse să ţi* o ach mbe.
Dacă nu iî dai bancnota »ama!s’o miroasă, şi te cari ca ea.
*Teatrul N ţl mai se ridică mân
dra Ia faţa perenlui, scăldat îa ?v ze de lună. Abia ai scăpat de m să, şi g âbit Îs ora 8 porti sti.I tei. Co heîăria lui te atrage. Intrare fustuoaeâ, lux, bue gust înămiru. Te aşezi în loje şi începi să căşti aleoa Ia dr^pta şi la stânga. Sate e o b juterie. Mică, b o/ dispusă, î|i foce impresia unei mesa? ue iuxoase bise fondată şi cu arte. îmbrăcată. Lumi oâ e des- talâ, deşi multe din bacurile lămpi‘or c * străjuesc loj le lipsesc, furate ds oameni a căror locuinţe au fost, probabil, devastate de „ocupaţie“.
Cortinei vechi i s’au făcut mi«i mod*fscări şi a fost naţionalizată cu o panglică d® tricolor, aşezatăia voi a întâmplării. Deasupra sce- cei inşi. marca ţării e bine lucrată.
Pot) Icul e des.ttri Garaliv ca la toirij ir litre e româneşti, şi chiar ca şi la biserica di« cetate din Braşov în ziua of'dterii Te-Deu- mului de 10 Mri. Dtcoitcuri de- ■ iute, buze ioj i... ,ca la teatra şi benocle ca pa front.
Si joacă Herniei.— Pâcst de sriâ, îţi ztei la ple
ca o ş; |i atenuezi părerea «icân- du-ţi:
— Da, trupă volantă.. Nu te poţi aştepta la ma» mult. Dâr^Ham- letui attet el iui Mărculescu tt eb- sediază Ta destaipueşti prietenuluiCare e»rie localnic.
— La?ă ea aici trupa fixă n’a fo>it mal brează, îţi răspunde zâmbind. *
Străzii o Clujului sunt rău întreţinute, în schimb însă scut biae luminate. Nici când nu poţi nimeri cu picioruţ pr n b#lroacâ ca în Braşov, uude da ia 10 dai cu oiştea in gărd. Localante da ia 121/, sunt inebiss, şi vraud ne vrând te fnc» cm de tre«bă şi nemereşti zCiOâ de cu vreme.
Misa.
GhimpiEra do prevăzut „că şi Săliştonii ror
pri iii o miei laoţi« pentru picatul do c&r« s-au făout vinovaţi, oforiud candidatura de deputat în circumscripţia lor tocmai d-lfii lorga Mica lecţia le*o dă m roa „Renaştere R ,“ teliciiându-i „pe cei e© so vor îndura, să dea votul aceluia, care publică în ziarale maghiaro declaraţia prin caro îndeamnă po unguri la rezistenţa naţională împotriva Statului Român“. — De sigur, că Săliştonii rid"înfundat de noul d o c I u c co i - 1 face d-lui Goga „R-naştorea1*, care do sigur a treaut cu vederea, că nit d-l lorga oi altcweva s® bucura pe vromi de toată consi eraţi* ungurilor fiind aleg ca membru do onoare al unoi sociotăţi literare ungureşti, de caro cinste rară pte & în ziua do azi nu ştim să fi abzia.— Totuşi 8 un d liciu să vtrgi cum so leagă câte odată tinicheaua — deşi din greşesiă — tocmai la coada pentru caro se potriveşte. *
Tot „Renaşterea* afirmă, c& partidul naţional face ea ştruţul, îşi ascund# capul în coioan le , Gazetei Transilvaniei“ şi se ă»ce că nu vede adevărata situaţie.— Cum sk n’e vado, vai de mine!
Atât partidul naţional, cât şi „Gazata Transilvaniei’* văd perfect do bine toată situaţia ohiar şi a „Renaşteroi1,1, al oărei cap nu so mai ascunde în propriile o i coloane ci în ptoeoanele lui BUnk, spro deplina satisfacţie a lui Catz şi a altoradin acelaş botez. C&ţ „Aenaştereo**!*
Acelaş conhata publică «ob titlul: „Misiunea d-lui Mihali la Budapesta“ intervievui acordat do venerabilul politician unui ziar.st ungur d-n Cluj. A- cum poate fi satisfăcut şi d-l Mihali, pentru gestul de delicată atenţie, ce i-se face tocmai de acolo, de unde altădată era trinols pe coastele Vesuviului şi încă într’o societate, de care până f i badea Câxţan se lapâdase de mult.
M&rUnae.
«iB-arişpţ*ÍV ' jC dfîS».AV ik '& M # Ä ár Éi t?Á ‘á É ’s & "f à» Il I Ü 'S Mr. 101
Cronic?- dramatică
Frangôis de Curei: M asa leu lu iLiteratura franceză e foarte puţi* .
•unoteată in Ardea!. Lipeai ca de- I •ăvSrşîre de ciimoştmţa limbii fran- j crie, Ardelenii na s’eu patut s- j dresa de-a dreptei la izvor, Iar * fraţii de dincolo de Oarpaţi cari ©iţeau în original, ne-au dat puţine traduceri: Oârleaau, Sadovea- au şi H. Lee a sunt «proapo singurii cari na sn lăsat traduceri de valoare artistică. Cele!alte lucruri ce ni se ofertuii iub etichetă franceză erau marfă care a© îmbie numai noaptea. In felul acesta publicul nostru a fost ca totul îa- streinat de la un izvor îmbelşugat de cultmă literară. Acam e o chestiune vitală pentru no! sâ îndreptăm această greşală. Pentra îmbogăţirea fondului nostru de popor latin, pentru netezirea asperităţilor şi pentru eliminarea clemente or pe care o influinţâ streină de sufletul nostru ni le a h-sat ca moştenire fatală, aven nevoe da ua contact cât mai r iuţim cu geniul francez. Vigoarea cu care no ir âa- dnm numai aşa-ţ» va găsi adevărata ei expus e. In afară de a- co»stă „reparaţie* pe oare uoi Ardelenii o datorăm individual tăţii noastre eînice, prin cunoaşterea li ©ratuni franceza, caro constitue o recapitulare a dezvoltăm spiritului omsnesc în curs de zece ▼eseuri, ne putem pătrunde de prtbemelö vaste care frământă spiritul modern ai care azi se pun m i siăoutor decât oricând.
In timpul din urmă, c&ra de o jumătate de veac încoace literatura pare a fi renunţat Ia ambiţia cam deşartă de a fi exclusiv un priloj de citare de griji şi de vioare Părâslndu-şi domeniul încet, dar rece, al stelelor, şi- a gătit un rost mai puţia sirăîucdor, dar mai nobil ia „vulgarizarea* ideilor care străbat soric täte a, o transformă şi o împing îcasate, Pentru publicul mare, care au citeşte filozofia, du face ştiinţă şl, unsori, nu mai aro nici religie, literatura e singura forţă care m ţifle sufletul, singura lumină care îu haosul di art arată o cărare.
Literatura franceză contimporană • foarte bogată fi opere do flatare aceasta. Una dia oelo «ai remarcabile o a d lui Fr. do Curei. Françoi* de Cflrel, cum ne-o povesteşte el însuşi în prefaţa ope- lllor saie complecte, o originar după tată dintr’o veche familie Lorenă care a dat lui Napoleon i. un general, iar după mamă dlu familia Wendel, a vestitelor staoi llmonte iadastrlale din Lorona — nn amănunt important pentru Io ţe ©f* r©<& opcrli şl carierii acestui scriitor. S'a născut la Metz în 1854 A făeut studii temeinice in literatură şi ştiinţă deopotrivă ea toţi oamenii iatr’adevâr mari n’a fost prececc, din petrivă s'a desvoltxt foarte încet La stirainţa părinţilor, deşi avea mii mare înclinare spre literatură, se îndreaptă spre industrie, dar anexarea do către Corinania a Alsaciei şi Lorenei în 1870 li nimicesc cariera de industriaş, fiindcă optase pentru cetăţenia franceză şi nu se mai putea întoarce în Lorena la stabilimentele Iui.
In Paris, în lipsă do altă ocupaţie, citeşte, mult şi la întâmplare, având ca singură busolă, gustul. înzestrat ca o deosebită Inteligentă şi cu o m»re puterede asimilare $s-a câştigat reped» o cultură vastă, car» i-a d»t curgjsî do «-şi încerca norocul în literatură. Debutează cu romano şi cu nuvele cărora, nefPod expresia Unei experienp personale, nici el nu le mai acordă alt merit decât acela de a-1 „fi iniţiat în greutăţile meseriei* pe caro avea s’o ilustrare.
La îademnul usai critic, care în aceste încercări a descoperit -mişcare* şi puierta unui autor dram^tie, îi îndreaptă spre teatru, Pupă Încercări zadarnice ds-a pâ trunde la colo două teatre naţio mâlc: la „Odeon* şl la „Comédie Fr»n$4is«Â, sab trei nume deosebite trimite trei piese iui Antoine, întemeetorul „Teatrului liber*. La câteva luni i se răspunde că toate trei piesele l-au fost primite pen tril „calităţile mari de eare dădeai dovada*.
In 1808 o pieră „Invitata* primită ia „Vaudeville*; un succes, care-i va asigura intrarea în cele mai mari teatre. Intre 1894 şi 1914 îşi petrece timpul când ia Paris, când în Lorena. In acest Interval îşi scrie cele mai însemnate opere. In 1918 „Idolul cel nou* i-a fost reprezentat la „Co médie Française*, fapt eare Pa eonsacrat în mod definitiv de autor clasic.
Fr. Corela pătruns greu în public. Şi asta se explică nu numai pria floutdtea şi îndrâsneala subiectului pe eare-l tratează, ci şi prin modul neobişnuit do a’i trata. Mû găsim în dramele lui ciocniri de pasiuni ©ari sâ fascineze prin
Arabescuri.
violenţa lor atenţiunea publicului ci lupte de idei cart se traduc priadiscaţiune, mai mult decât prin acţiune. Piesele lui sunt atât de bogate în id$s îndît numai prin citire îşi căpătă adevărata lor valoare. La teá t« eie impun cetitorului sarcina da a se interesa de acţiune şi de « şi asimila idea, în acelaş timp, de ceea ce nu oricine e capabil.
„Â şi asimila ideia! exclam* d I Curei, dar asta eu se face Liră sforţare, şi în timp ce epectatorri re tecte za, oricât de puţin, acţiunea se desfăşoară fâiă să * poată consacra atenţiunea sa. Dimpotrivă, daca ataşează acţmnei, negiijazâ idea care devine o greutate moartă şi îucarcă tonte, Vedeţi în c<* alternativă se sbate: Sâ sa ocupe de-o avemurâ, care fără idea condu.ii toare, devine neveros milă, sau «,ă te absoarbă în.r’o idee care, dtr.tr’o lovitură îi aruscă îa plm mediu do fapte în* coherente. Da, cuget rea e duşmanul cei mal ren al autorului dramatic şi ori de cf.leori înte'o optră ei îi dă adăpost fără sâ ur- m-îze un dezastru, a săvârşit o minune.*
Fr. de Curei a săvârşît această minune mai ales în Masa leului, care e cea mai emoţionantă din tot ce-a scris până acum. Un iu dustriaş, B ussard, a instalat îa- tr'o vale, aprofipe de moşia contelui Mi re mont, o uzină. Jorn. băiatul da 18 am al contelui, e furios findcă vece p?c fanat* toată natura în mijlocul căreia a crescut: itnca acoperită de zgură şi de funingine, ceiul de fum, vânatul a- tecgat din & ăduri...
lotteo clipa de nesocotire copilărească ridică stflvilarul iazulai care mai înainta servea pentru irigarea lundi. Apa pătrar de într’o sondă unde începuse exploatarea niineraiulai de fler şi îonescâ paznicul, care îmbAtat, cd :r nise în- tr’o galerie. Nimeni na bânacşte dne-i vinovatul afară de pădurar şi de fratele săa, preotul FaulCha- vier. Jean jură în faţa cadavrului, care a fost scos în prezenţa Im, că îşi va consacra toată viaţa pea- iru muncitori.
Actul al doilea se pefreca după 12 ani dela această Întâmplare. George Beiissard casator t cu fiica
ontfclul Mreraont a devmit un mire industriaş care dâ de lucru ia 12 000 lucrători. Stabilimentul, a Cărei conducere a luat o el după moartea tetăiui său, a luat o mare desvdtare.
Jeaa t r» dincios făgâdaiuţ*! pe care a făcut-o ca copil şi-a închinat nu nu tu si viaţa, ci şi averea cauzei mi DCitorilor. Dupi o cOîî- îeriDţâ ţinută în faţa muncitorilor, ia care a existat şi sora sa şi cum- natsd său, discută cu acesta ideite al căror apostol s’a făcut.
Idealal pa care-1 proporedueşte sî e armonia claselor sociale un f*l de so;iaiism creştiu: pătura conducătoaia s'ar îngriji, cu un fel de grijă părintească de clasa muncitoare, iar aceasta ar nutri pentru conducători sin ţeminte filiale. Legătura între aceste două clase ar face-o Bteerlea. Ea ar face ca bo gatul sâ dea firâ mendrie, iar săracul să primească fára umilire. Eâ ar zice bogatului: „Bani, inteligenţă, cultura, orce lUpenoritatiî vine dek Dumnezeu.
„Lui ai sâ-i dai seamă de tot Na fi a aalnul munci orului, fratele tău, prefaindu í munca Cât să CQ moară de fcam*. Manca nu Poşte fi o marfă supusă legii de eerero şi ©iertă. Nu te pop re?vi de muncitori ca d« cărbunii p* carss-i üranoi îs cuptor*.
Ea zice săracului: „Dumnezeu ţi * volt inferiorităţi a. Nu h deci nici grieri nici mânios. Fogatai u« ţi a luat Kimfc. El e privilegiai de voisţa Afotpuíernteu!öj. El îţi da în s himbui acestzi privilrgi« o dreaptă răsplată a serviciilor tale şi un ajutor prietluesc când vei sflferi*.
George B®ussard îl combate. Admite că milostenia e o datorie întru cât sunt plăgi sociale care numai prin ®a se pot lecai, dar caritatea ®u o consideră-principia de viaţă şi de propăşire pentru omeniră. Afară de asta în lupta vieţii bunătatea însăşi devine o armă. Viaţa e întocmită aşa încât ordecâteori un om de valoare se amestecă în afacerile altuia, orcâră lepădare de sine ar pune în fapta sa, el trag# cel mai curat profit. Devotamentul, caritatea, întâi ind sufletele care Ie practică, favorizează avânturile stepânrioare.
(Va urma.)
Un ziar cinstit românesc e «ie o comoară pentru casa
fie-cărui bun Român Abonaţi dar
,,Gazeta Transilvaniei“.
Expoziţiile de picturănu se ’ntrerup
De când n'am mai pomenit des- j jre pictură, ara avut ua şir deexpoziţii, care de car? mal arătoase şi mai pretenţioase.
Nu vom înstela rari mult asupra nid unete dia eîe, nu, filnd-t» e la ord nea zilei lupta politică dintre două grupări conducătoare îa mult răbdătoarea ncastră ţar;!, de o pşrî© una pu o concepţie aş* zisă democrată, dar retardatară şi oligarhică, Averescaais nut şi pol- ticiaalsinuî peşti .eaţios, pe do a tă par e Cealaltă grupare cu o concepţie fcoctelâ ş* pontică «uperîoRră şi idealistă, Federaţia oamenilor noul, cu vederi largi şl gând ri cârtite, — nu din acea ta pricină, oi tocmai fiind că tot ce se txpuae de-o bucata de vceana, atinge aşa de paţip sfera artistică, tocat ne ved m suiţi să constatam cu multă părere de rău, că în tot ce n! se prezintă şi cuprinde, ce © dreptul, u t sbuclum continuu ş* desperat spre csea*ce 8« cheamă perrccţse şi fium© , d/.r totul se opreşte a i
In cele mai fer'ci te cazuri expoziţiile individuale aduc câte ceva nou şi plăcut de multe ori, dar grupările ambiţioasa şi cu expuneri pr<piîe, a uni m afară de ori-cc consideraţie cr.iteâ ori âtdeb ae- vcifOiire.
Lte piidă Tinerimea ari’stlcă, so cietate sub un înalt pateccij, care este !a a 18-a expoziţ e sfidează publicul îngăduitor. Şi făcând aceste aprecieri, hu ne sungem de persoane, ci atacăm un pnocip\j» romaisteso de organizare, detestabil şi incalificabil. Căci tocmai aceia cari ar ii putut organiza şl face seiecţiuaca necesară a lucrărilor cate tr,;bueac prezentate aprecierii publice, tocmai artiştii cri mai reputaţi şi ma* de gust ia« parte ia această expoziţii, nunul ct» aâ nu s« zică că &iâ iau şl vedsţi numai «« şi Cat expun d-ui.: Satmary, Sleriade, Strâmba, Sp*ethi, St)rik, Vermont şi Hârlesea. Şl da^ă n'am mai avea lucrânte de o puternică ori* ginalit&to sigestivă şi sibuJUoare atfl d. G. Pctraşcu, ia fruntea cA- rora stau La marginea Oceanului Bretaniu (91) aie tlo n (96) şi Cuaă săracă în Văleni (10u); ale a-!ui Gr tnt N colae pline de LDeţe şi sensibîhU'ite, lama, pe strada râului (43 * şi Interior orientd (46,; ale d. Btfssrab Ludovic, d. Murim Ary şi decoraţia orientaia a d rai Deiavranuca Dona, La ogl ndă{35), ani putea spune că aceasta nu i expoziţie, ci o culisa d® teatru, sau o re i i&A de ŞcoeA de Bo e- aite, îa cate sunt aruncate toate rămăşiţele, a terăturrie |i mâzgâii- turii« începătorilor.
Pâv.at că sunt unii din artişti, pe care i-ara putea udmtra mai mult, dacă n’ar fi ţinut num^i decât să iagparte la ac&aeta expoziţie ofi- ciăiâ cu orice lucrări ar fl.
D'ra Mmă Byck e un talent puţin consistent deocamdată, dar cu oarecare tendinţe îndărătnice către decorativ şi tîmplist. Na lipseşte in mult« [cazuri nici graţia teme- nină, nici sensibilitatea sugestivă şi fină.
D. N. Vermon’-, nefeticitul expozant dela Ateneu, na telăţişează o sumă de lucrări de o tehnici evidentă şi de o in jpirtţ'e variată. Mri cu seamă acu cretele şi iqaa- foriele sunt de o f.neţe îa formă şi cusoare, fn desen şi tonalitate, care captivează şi produce acea nuanţă 0* plăcere erietică ia&esi- s b lă şi cu neputinţă de formulat. Itef nament şi g ngsşie, anstocra- tiam şi natnraleţâ, îmbinate şi contopite aşa f#i, încât 1# simţi, dar nu ie poţi da on eaîifteator propriu.
D n i Virgmia Tornesc -Seio- co care a produs oarecare sg.omot îa f Italia ne mfâţ-şesză iucrăti d? con- eepţte, iruduri, p isag i, s ene, îa care nu lipseşte luminozitate a punctam, atmosfera rţâ^âtoare a Sudului, tehnica artificioasă a celor rari puţin raţionalişti urtifti.
Nudurile mai ries sunt bucăţile cei* mai reuşite ala talentata-i românce, plecată să ducă ceva din sufletul nostru p© întinsurile surorii noastre latine, ţi sâ ne aducă Ctivâ di» atmosfera şi metodele unei ţări cu îndepărtate tradiţii artistice şi cu numeroase reiicvii îa care gustul pentru frumosul omenesc şi cel din nstară este potenţial de iuţeala sângelui aprins a) abongenoiuî.
D. Sârba e un moncitor, care începe a-şi da roadele strădaniei s le conştiincioase şl entuziaste. Peisagii, portrete, pastelori-portrete, scene, mterlorurl, nudui, studii, toate sunt abordate dacă nu cu deplină siguranţă, dar cu o încredere îndreptăţită.
Bisericile bătrâneşti din cine ştia ce sat uitat, artiştii noştri tradiţionali, ţigănuşii neglijenţi şi hazlii, toidaţii, alături de cari a trăit războiul întregirei noastre acela care azi e pictornl-invalid şl mal
Mat i
ales caracteristicile peisagii din Delii, sunt lucrările mai de seamă I şi 'n care originalitatea «utornlui este mai evidentă. Dd. Saalescu, Mircficu şl Tempunu bu ne pot oferi piă:utu ocazie dc a-i carac- teri ta.
Ambiţia şi sbaciumul în vid nu s de ajuns pact n ca să ai realizarea operei de ariâ.
G. V. Răcoassa.
T. blowri din Pind.
SclavriTu mi ştd durerea, mic canarCe ri»! îa colivie Ur«ăm acelaşi greu calvar:— Vuţa de sclavie.
O mârm crudă ne-a sortit Pob ei p vecie.Iu varsă ţi pasa 'n ciripit,Iar cu în poezia.
De s’o g'isl ascultătorPri *pător, pe-aproapa,Veal-va ca mâatuitor,Pe ambii i»ă ne scape.
Căci vezi tu, s'a mai întâmplat,Mim. ai, aci )«b soare,Şi diiţ sclâvie au scăpat Şi pui’âri şi popoare.
M. G. Samarineanu,
INF0RMAŢ1UNIAcfîderaia Română a deschis
sesiunea ei generslă anuală to zii a d ă 15 Mri crt., la orei# 3, priutr'o şedinţă intimă. S’a cetit raportul lucrărilor făcnloîn 1919 20 şi programa lucrărilor dia această aesiun«, după care 8-au făcut câta va comunicări impoitante.
*Duminecă s’a inaugurai la fortul
Mogoşotiia monumentul rid eat celor 13 soldaţi moiţi îu explozia d * anul trecut. Servicml religios a fost oficiat de Vicaiui M trcpoUel. Corul seminalului Central a dat ră^pun »urile. Dl gener«i Utrati a ţinut o cuvânta?.*. B’a împiriit &pol câte7 mii lei familiilor celor dispăraţi.
*Ministerul de Interne. Direcţiu
nea Adm. Grincrile cu Nr 14047— 3. IV. 1920, aduce urmă tot al avis:
Di mnu e Prefect. L«gra şi rs-gulamentul pentru Imobilizarea ce- i«a!eior. operă a fă tului guvern, produci adâoei Kemulţuetiri în po- t uicţia pre fucâtoara fără ce, îi aceiaşi tlm^, să fi« de un folos pentru S at, îu proporţia acelor nemulţumii!.
Guv«ruul actual sted ază îa prezent această chistiune, care îşi va avea o dezlegare şi car© s i fie îa aceiaş timp folositoare şi prefăcătorilor, că Biaiistisfi ce m fac# nu ari« îu scopal de a se rochi- ziţiona cerealele.
Rog daţi acestei circulâri cea » a i îttîîi ă publicare, spre a fi adusă Ia ctmoriinţa iocuiteritor din j id#ţul D voîirâ.
Preşad ntele Consilfului do Miniştri §1 Ministru de Interne,
G»l. Avei eseu, m. p.*
S’a abrog t d creiuMege din 29 Ianuarie 1919 p otru servioiul de control al vai atei şi ele plăţi extern e.
Mooeteie şi vaionle de orice fel, naţionale şi străine sunt prohibite la t xport.
în mod excepţionzi vor pute a fi scoase dia ţară cu acorizaţiauDei coims uai fiinţând pe lângă cainte temi de iininţe, compusa di;s delegaţi si âveatui minister şi ai celui de industrie şi comerţ.
C jairaveuţiumie la acei stă dis- pozipune se vor constau şi pedepsi după legea generală a vă- mior.
*Io judeţul Dorchoiu,— scrie „Nea
mul Românesc* — ta Cameră şi Senat sâst aproape patruzeci şi cinci de mii de alegători. Fieeaie primeşt© prin pc ştă, fără taxa d* francare câte e poză a d-luî Alexandra Averescu, în ţinută de fost g;nerai. *
„Universal* aaunţă: Ştirea dată de unele ziare relativ la derapbl- i'Zar a contingentelor 1917— 1918 U anumite date e#te prematură. Ministerul de războia n'a hotării încă datei© la care vor fl demobilizate aceste cootingente.*
*
C&tastrcl de vite în urma sta- tificărei pouţiei s'a luat în piimire de către Consiliul orăşenesc şi se află acum sştzaţ în parterul edificiului orăşenesc pentru funcţionarea Consiliului orăşenesc (St a- da Porţii Nr. 63.)
Braşov, la 29 Aprilie 1920.Consiliul orăşenesc.
Convocare.Se aduce la cunoştinţa meuri
brii or fond atori subscrişl pa Proaipaotul aj?8r«t îu . .Gaeata Transilvaniai“ pentra înfiinţarea societăţei „Gh. Btriţiu în Braşov că, îa şedinţa dela 14 Mai a. c., comitatul administrativ al soctetăţei a helărît convine raa adunărel gen ralo a membrilor fondai ori pentra zua de 27 Mai 1920, era 4 d. a.
La ordinea taliei:1. Propun are pentru lichi
darea scoietâţei Gh. Bariţlu.2. Măsurile do luat în ve
derea lih î dârei.Adjnurua se va ţme cu ori
co nun ăr de membrii fondatori prezenţi.
To'i membrii fund dori sânt rugaţi cu iosLteiiţă a lua parte la aeeas ă adunase.
Preşedintele comitetului administrativ Dr. V. Saß u.
Secretar.V. S t losif. 2—5
Cant locainţă(pestru vară)
o căn iră ca 2 paturi, ajţroan.de centru, nu la ctuj, cu grădiniţă dacă ee poate. Eventual cu pensiune ; în orice eaz e^- lasutt cu lapte. 2 --5
Nr. 1871/1920.
J L T ^ r i Z
Regia Monopolurilor Statua Iui, Direaţiunea Regională Cluj, m a pui îs vânzare, prim dabi- tanţi mari şi mici, chibrituri, banderoiate, eu preţul de 80 b^ni stnn (una aoroanâ) cutia.Cel ce vor vioda mai soump vor fî pedepsiţi conform lagei monopolurilor fi Ii »a va de- trage dreptul de debit.Şeful Serv. Vin*. Director Reglau.
Peptea Itn es ia ,10 ~ 1#
AvizAntistia corporaţiei înşti
ţează pe Duii meseriaşi, ca aă se prezinte îu localul corporaţiei în zilele de mai joe numite. Pentru declaraţie de daj- die şi schimbarea sacţiunelor. Rugăm pe membri aâ se prezinte în interand proprm. La 21 Mai d. a. ora 3 legături de cărţi, pălărior strungari, împletitori d® ciorapi. La 23t ora 6 d. a. tâmplari. La 2ÎL ora 9 a. zn. pantofari, şi tot M în acea zi la ora 3 d a maşteri cizmari Tot în acea fli la ara 6 d. a. zugrav’, vă M- tori şl boian*ri, t rit# ia hain«) să sa prezis
Se cautăGazetei.
A sa adreea la admite
Cetiţi şi răspândiţi - î
G A Z E T A T R A N S I L V A N I I i ibătrânul argan da publicitate dela Braşov, cel dintâi »ar re- mânese care de 83 da ani luptă fără zăbavă pentru atingerta scopurilor înalta «ie progres pentru societatea rămâneasaă. Im etat naţional.
G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I "este organ al unităţii naţionale, al îmbunătăţirilor sociale, al democraţiei sincere, şi se va face ecou al trebuinţelor fclur rit#, al problemelor ce răsar din necesităţile vieţii publice.
G A Z E T A T R A N S I L V A N I E 1
:4
A■y
ea santinelă neadormită a neamului, va încuraja orie# i»- tenţie bună, orice gând nobil, orice acţiune constructivă a societăţii; şi va căuta cu toată energia să stârpiască din rădăcină relele sociale, să înlăture clementele netrebnice, să ui- zuiască stăruitor ca să biruiască dreptatea pretutindeni,
In numea aceasta, #ri cât de bine înarmaţi am fi, #ert« facrederea şi concursul societăţii româneşti. Condeiul numi- roşilor ziarişti de profesie, toţi români idealişti cari s’au a i- gajat să facă din
G A Z E T A T R A N S I L V A N I E• înaltă tribună depe «ara să se rostiască îndrumării» eesare bunului mers al lucrurilor şi să se dea informaţiile la timp, ori-cât de sclipitor ar fi, totuş rezultate mari efective nu poat# atinge fără sprijinul moral şi «îaterial al publicului mart.
GAZETA TRANSILVANIEI mtidiane ale României Mari, reuşind pentru păturile larg decititori sâ fie o necesitate.
G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I mare eotidia*din Ardeal, mai citit, mai răspândit şi apreeiat. Pe lângă forţele ziariştilor cari sunt dintre cei mari vechi şi eu reputaţie consacrată,P I 7 E T I T S â Q1I V â N !l? I dispune astăzi d#ua viat UAÎ/l I a w R lă iE l aparat de administraţie laBraşov şi la Bucureşti şi a organizat servicii speciale de telegraf si telefon în Bucureşti, Cluj şi alte eraşe.
Pentruca să-şi peată îndeplini contiauu, fără piedeei, aai- si inea, şi să treacă peste greutăţile inerente astăn «rieărui organ,
GAZETA TRANSILVANIEIS nijia feff«tiv de abaua«emte.
s
lis In Bucureşti
Gazeta Transilvanieitek! cei mal bine informat şi redactat cotidian o din ArdealW se vinde zilnic în mai multe mii de exemplare. ||ţ
Cereţi GAZETA TRANSILVANIEI ia toate chioşcurile.$ o z it g e n e r a i im a d m in is t r a ţ ia s u c u r
s a l a d in Buentsraş-te, s . Io n ic ă 6 .<! •*, ►**
Nr. 104-1920 G A Z K T A Ï K A N S i L V A K i & S Pagina 8.
C O ÎiT C ”C r ^ SJPen-ru întregirea «clar
u n ei posturi de îavâţâteri va- esnte dslsi şco? h L primara esntr 1*5 oritdoxe român« din Bf' şev se jinbjic* rorcurs cu termlo pâ'ă ia 30 Iunie n a. c.
Concurenţii vor îaaimta pa* kţill© 1 r ia Bforia şeoaî© or centrala ortodoxén (mâna d n Braşov, însoţite de urmă oarele documente ;
1. Car © de bote«, care să dovedească tă concurentul e fQinân de relig u »ea gr. or.
Atestat de moralitate. Certifici t medical.
I^Bevers, că se va supune lotru toate legilor şi dispozi- ţiunilor forurilor noastre bi .e* Aceşti şl Şcolare şi regulámén- tslor ?n vigoare, ţ iezea e şi viitoart şi se obligă a propune
orice şcoală de sub adml- tistraţia Bfonei şcolare.
r 5. Certificatele ds serviciu până a- uma.
6. Diploma de învăţător. [Beneficiile împreunate cu a-
te posturi sunt cnle provă- tte în normativul de salariile al Resortului de culte şi Btrucţiune pub ică.Braşov, dm şed nţa Bforiei
fcplare, ţinută la 15 Mu 1920.Secretar:
Pomuius Dogar.fi* Preşedinte :
Dr. V. Saftu
fafafafafafafafafafafafafa
K a t u s t A n t o nC o n s t a n ţ a , Str. General Manu 22.
\
Techiul şi cunoscutul magazin de
<<■4 >4
manufactură şi galanterie „en-gro*“ posedă Stârnind, americi, Zefiruri, Şifoane, Madepoloane, bumbaee şi alte diferite articole de manufactură cu preţuri convenabile, produse ale fabricelor engleze, franceze, italiene şi americane. i * —'75
<4 ◄
<
_________________ ____ _ ►b ^ a â a a â a a a a a a a â a a a m â a â a a a a b
W 9 A Ş O V T J LAn«R;mă Rrssână. de întreprinderi Comerciale şi Industriale.
Capita! Lei 1,100 000S ' t T O T J 5 5 E Ş ,r Z - - E 3 ^ - A - Ş O T 7 '
MUŞII! I !*?!SS3ESL’JSSg?JSI— * SHR552I5ÏTY T’TSMHBH
■ S sSSSíb'SiÍiS iír M
Sprijiniţi firmele româneşii
F r i z e r i a H ig h -L iteStrada Vămii 22, BRAŞOV
srfit- . â%*n*.
S a deschis frizeria românească HIGH LIFE in stxviUa Vămii 22. Frizeria veche ce a fost aci, axn renovat-o şi am Introdus confortul modern. Instalaţia şi aranjamentul nou al Frizeriei HIGH-L1FE sunt în condiţiile marilor frizerii din capitală,
Se întrebuinţează loţiuni (apa ic &8p), iitaisss fin, comprese de apă caldă. Serv ciu prompt şi conştiineins.
In localul frizeriei avem o mare cantitate de articole preţioase de toaletă: parfumuri fina, pastă afo dinţi, apă dă gură, ape pentru faţă, britiantina, peri! de dinţii ate.
Contăm la sprijinul publicului românesc din oraş şi provincie.
Cu stimă
fâ-
§■I
ifWläjitmH».umW•jM
ţsIfit
Æ
39 - 9 0 frizeria High-Life.
Copvoeareaadunării generale de constituire
Cooperativei de Consum a A jociaţiei Corprltri Didactic, secţia judeţeană Braşov, care se pa ţinea Vineri, 28 Maiu 1920 la ora 2 p. m. în sa a cea
tarea liceului ortodox din raQOv.
La ordii-8« zîl i: i. Raport |gppra cooperativei de e nsum.
Deriziune asupra înfiinţării iperativei. 3. Stabilirea sta- [tel#r. 4. Numirea Consiliului .administraţie şl a Cenzorl-
5. Diverse.Braşov, 17 Maiu 1920.
In numele fondatorilor Axente Banciu
reşed. Asociaţ. Corp. didactic.2 2
/ t x x x x x x j t t c x x x x x x x x x x x x x x x x a ä
Francise Izsák,ţ ţ
p r o f e s o r d s d-sun.es.. |f
: S
w3 tÄK«HHX
nnX
C O N V O C A R E
In 25 Maiu REIN'
a . c . d e s c h id In r a t a G E W E R B U iEacademia de dans, în *;.re se învaţă afară de jo-
Gonforit art. 3* si 89 din statutele societăţii, se convoacă A dur: a rea Gem r»lă ordinară şi.tstraordirară pentru zlna de Duminecă 13 Iunie 1920 oţele 10 dimineaţa la sediul aocîa- tăţîi în Bucureşti, Strada Mat eoni Nr 3. Palatul societăţii de a,«igmaze ^Agrlaola“ în localul C rediteţul Techoie, dagul al Il-lea.
Domnii acţionari, spre a putea kia parte la Adunarea generală ordinară şi cea extraordinară, sunt obl gaţi să depună titlurile provizorii, cel mai târziu la 10 Iunie 1920:
In Bucureşti, !a sediul arătat mai sus şiIn BrCişoj, la sediul sucursalei, Strada Vămii Nr. 2.Procurile şt orice-fel de de egaţiuni trebuiesc depuse cu cel-puţin 2 sil© libtre înnaintaa
Adunării Generale, conform art. 35—37 din statuie.Dacă adunarea Generală crdinără nu \& întruni o pătrime din capitalul social, conform
art. 42 şi 43 din stătuţi, pentru a delibera şl lua hotărâri, şedinţa se amână pentru opt aile ş* anume pentru siua de 20 Iunie 1920, orele 10 dimineaţa, când se va ţine cu oricâţi acţionari ar fi présén ti, fără altă Convocare, conform art. 43 dio statute.
Se pun o în vederea D-lor acţionari art. 33—47 din statute.
Ordinea de zi a Adunării Generale ordinare:1. Aprobare^ Dăiit d© searr ă şi a bilanţului încheiat la 31 Decembrie 1919;2. Descărcarea Consiliului de Administraţie de gestiunea sa;3. Distribuirea beneficiilor;4. Alegerea a trei cenzori activi şi a trei cenzori supleanţi;5. F'x^rea remuneraţinnii cenzorilor ;$ Ratificarea cooptării D-Jui Emil Bologa din Braşov în Consiliul de AdmiinftrtţU.
A d u n a r e a ' G e n e r a l ă e x t r a o r d i n a r ăDupă epuiaarea ©rdinei ie zi de mai sus, Adu-are» generală erdinsiră se eeietitmie
în Adunare Generală extraordinară cu
O r d i n e a d a z i :Modificarea art. 35 din statute, piin adaogarea cuvintelor »Din restu îunaintea atimî*-
tului al patrulea.G nlorm ultimului aliniat al ari. 43 din statut«, îm caT>ul când acţionarii prezenţi am
vor reprezenta jiimütate«i c«pitftlului social, AduDaresi Generalâ extraordinara %% va am*«a pentru 8 zile şi anume pentru ziua d© 20 Iunie 1920 orele 1.0 dimineaţa, rând *e va ţine cm erkâţl aeţionari vor fi prezeiţi, fără altă coavoeare, potrivit .art, 43 din etatate.
; urile naţionale şi jocurile moderte d. ex. ¥ a l s e - f * a nc a ise , Tango 1920 G obelintrott, Ja z z (Gez), W Ragtim e, Foxts o tt şt Stepp <tc. după o uşoară w metodă franoezâ.
Curs separat pentru tineri şi pentru persoane mâi în vârstă Ore Ç* private şi co oane exclusiv în ©rice timp
înscrieri zilnic delà ora 12 2 în Str. Castelului No. 110 şi supă |§ Biasâ de;a ora 5 pairi Ia 10 în şttoală. J t
1 - 4 K^ x x ^ ^ x x x x x x x x x x x x j c c v x x x x x y
?<■'• MMK
0 © © © © e © © © @ ©
. Vug 5995/920.
P u b lic a ţ iu n e»bsr/'î .tul consiliu ©răş«
> ii «uget să închiritz« ească din Timişul
ţ 19 dimpreună i u se ţine de casă pe
i de zile şi în starea în e sti află casx acuma, oate i paraturile şi toat©
if ărilo t 3 se vor face pentru erea îr stare bură a case decursul acestui period de tinere, chiriaşul le va face spesele sale proprii, fără a
ea dreptul de a pretinde bis oraş v?e-o n bonificare.
lubuk ăiăţirile făcute trec în DdnărgUiita proprietate a ora- Şului
flpra ? copul acesta se va ţinea la 21 Mai a. e. la 9 ore *. m. hi localul ofi iului ee© nomlc orăşăQi so (str. Aurari- •r Nr. 5 e ajul II, uşa Nr, S) licitaţii.iie eralâ şi după a-
licitaţiune cu oferte în bus, înviiăm deci pe cei iteresaţi a se preseata spre •şi face ofertele fie la li ita- a ’verbală fie la cea scriptu-
iitică.Condiţiufple mai detailate poate afla oricare interesat oficiul aci irdicat.
Ofertele presestate cu în rziere şi t ferte ulter oare
iu vor fi luate în cons derare. Braşov, in 15 Aprilie 1920.
~-3 Consiliul orâşânesc.
1 BANCA ROMÂNA DI COMERŢ ŞI INDUSTRIE0 — Cap tal vărsat Lei 5.COO.OO0 —
S Bucureşti, Strada Lipscani, 8Cumpără şl vinde i® cursul zilei Efecte publice şi meeezl.
fjj$ Tace operaţiuni de baneä in cosdifuni avamtagioaee0 17-2.
Itinerarul C. F. R. — Oara BraşovAcceleratul Bucureşti—Braşov -■ Oradea—
Braşov-Bucureşti.
C O N S I L I U L D S A D M I N I S T I A Ţ I 1Preşedinte, Inginer T ib e r iu Ermmlm.
a c t iv Bilaoţul încheiat la 31 Decembrie 1919 PASIV
L«i482 000
4$. 259*97512.050*— 580.309
Acţionari . . . .Cassa. — Nnnterariu în casă . . . .
Disponibil la Băoci. întreprinderi corner* c alo pe compt propriu 669.326 01 PaUicipaţiuul . . .1.040.826*22 Corupturi curente
debboare . . . . piotofoliul cemercial Mobilier şi Materiale
■mass
97
99,793-80 24600’— 15.935*10 1*50381 13
l o s e s t e :mBraşov trenul 507 dim. 4.38 delà
Bucureşti.Braşov trenul 508 noaptea 12.40
dek Oradea.
F l e a e ă iBraşov trenul 507 dim. 5 03 spre
O adea.Braşov trenul 508 noaptea 1.01
spre Bucureşti.
Capital . . .Fonduri pentru smorttear©
întreprinderilor pe contpropriu................................
Compturi curente creditoare . .Garaoţli con-
semnata . . .Pm fit şl Peulera,
profitai net. .
1.200. *00j
93.421
1.50? .103*89
99
282*50 1JÖ7.8M 39
91*882 î î
Lei 2A92.691
Lei 115.000Naranţiile statutare
Preşedintele foasiliului de Aâmiaigtr^ţie (sb.) Inginer T î &®Hu Ep«mlG»
Le? 2.892*91
Depunători de gaiinţti st?, tute r e ..................... Lei 115.009
10
Trenul de persoane Bucureşti ~ Braşov Oradea-Braşov - Bucureşti.
S o s e s i e i F l e a e ă
Am examinat prestatul hilarţ eeaform art.186 Codul «oo ercîal fi Fam găsit î» eeaeer- d&nţa cu registrele :
i(*s.) Oh. Cioflee.Cenzorii : u*#.) Locot. Cohnel & Qolfnn»
l(s» ) Dr. Cosii Äie£*.
*
Braşov trenul 511 d. a. 2.05 dria Bu Cu ri şti.
Braşov trenul 512 d. a. 4.53 delà Oradea.
Braşov trenul 511 d. a. 2.30 spre Oradea.
Braşov trenul 512 d. a. 5.20 spre Bucureşti.
Tr. de pers. Braşev-Oluj-Or adea mare-Cluj-BraşovS o s e s t e :•l
Braşov trenul 514 noaptea delà Oradea.
1.50IP te a c& i
B aşov trenul 5.13 dim. 2 00 spre Oradea,
D EBI1 CbbíbI Prtfţî s i F i l i e r e l n t h t i a l Ia 31 Deeenbrii lâiâ CREDiT
Ch ltUeli de Adn lolstri ţie, s larii, chirii, impozite, do-
h.
fcinz;, jetoane ete. . . . . 129.041 52Beoebcml net.......................... 91882 7-'
Lei 220.924
Böoeficiul (î n exidoaterea îa- trf p Inderiior proprii, psrti- cipailum, rităriun ete. A . ..
L*i
220.924
Lei 220,924 21
1 0 0 0 0 6 0 0 0 0 0 0 0
îflmpăr roi de albine,lăţesc 50 coroane pe Kgr A adresa str. Spitalului No. 54.
IO O O O O O O O O O O G
Tren rîiîxt Braşov—Sighişoara-Braşov,S a s e s t e : j P l e a c ă *
Braşov trenul 632 di». 7.32. f Braşov trenul 531 d. a. 1.45.
Trenul de persoane Braşov-Matefalva-TârgulMureşMoşeşte: j P le a că *
Braşov trenul 8004 seara 9.2§. \ Braşev 8001 dimineaţa 8.C8.
Trenul de persoane Braşov—Breţcu—Braşov.Moseşte s | P le a că 5 ^
Braşov trenul 8018 dim. 9.58. j Braşov 8*11 d. a. 2.45,
Trenul de persoane Braşov-Fâgăraş-Sibiiu-firaşovMoşeşte: j P leacă*
Braşov trenul 5912 d. a. 5.67, j Braşov trenul 5911 dim. 8.00.
Trenul de persoane Braşov—Zâmeşti—Braşov.Momeşte: | P le a c ă 1
Braşov trenul 8612 dim. 7.01. I Braşov trenul 8641 seara 7.01.
Pieşedintels Consiliului de Admin straţie (sa.) Inginer Ttberiu Eromîo,
Am eaaminat prezentul cont eomferm art. 186 Coci i comercial şi l’am găiit în coneer- danţa cu registrele :
Cenzorii(ss.) Gh. Cieflec,(ss.) Locot Colonel R. Gologan. (as.) Dr. Costi Moga.
De vânzare# proprietate aflătoare pe
teritoriul oraşului Braşov şl potrivită pentru un Ftabli- ment de fabrică, împreună cu o casă de locuit, coră^punză- toar© cerinţelor modeme, aşezat© în apropierea calei ferata şi având dieptul ds folosinţă al apei. Informaţiuni se pot loa la biroul „Agrar u Str. Sftului Ioan No. 5. 2 —2
Sa caută doi absolveriţi ai şcoalei ce*
rneieiale superioare cu practică şi cunoscând limbile român», germană şi maghiară, precum şi o dact-lografâ spre a fl angajaţi la o bancă de aici.
Ofertele se vor adresa d-li i loun Stînghe, loco, atr. Inului No. 31.
2—3
C ă , s ă , t o r l ef u n c ţ i o n a rMl a l pe v i a ţ i
1400 iei lunar situaţie materiala bursă, doreşte căsători© doamnă sau domnişoară până 26 ani, indiferent cri-ce cusur afară de boală, dar cu dotă mare.
Adresa „Gazeta Transilvaniei a pentru „Materialist“.3—3
A 1 1 WA tH ■& 0 % i & ï à Sijjjj. I f . l # 4 - iUltima oră telefonică. — Ştiri politice. — Ultimele informaţluDovezile „cinstei0 guverrsareentsle.
Când este la guvernd-l general Avereseu
— D -sa are p rim a gr je sa -şi rep are c o n a c u l delà v e , cu m ateria le luate delà stat pe preţuri ridicole. —
Regiuni întregi din ţara noastră au suferit dezastrul rősboiülui sub loviturile tuna rilor. Sate întregi au fo s t distrase şi ia miliarde de lei c ifrează pagubele.
Abia poate Statul român sâ dea câte ceva celor sărăciţi a în aceste legumi.
Dar măsura nu e dreaptă şi în a e u şi proporţie pentru toţi însăşi şeful guvernului, generalul Avereseu crede că se poate fo losi de poziţia nea sa ea să şi repare conacul şi atenanse lei viei sale din ju d . Mehi dm i, cu materiale plătite pe preţ ridicol.
Noi nu credem iă se poate face esttel ele deosebiri între sinistraţi. General sau soldei, ministru sau ţăr n, fiecare să-şi primească dreptul sau, în acela ş timp şi fără cvan- tagii numai peniţa unii. D acă un generai, prim-minismi, crede e i poate obţine m ateriale din depozitele statului— toi üstjei fiecare ţăran are drept să ceară să i se dea şi lui din aceste depozite.
Ori lucrul este imposibil, fiindcă Statul n’are atâtea matenale ca să satisfacă toate cererilei Insă, pentru acest motiv, na trebuie să fana fa - toruri.
D-l general Al. Avereseu nu înţelege însă lucrurile astfe l — tocmai d-sa care trebuie s i dea o pildă de sacrificiu public, de legalitate şi conştiinţă cetăţenească în numele cărora a cerat conducerea Ţârii D sa a promis miliőmé lor de ţărani dr eptate. Şi na face dreptate, ci parte pentru sine.
Afirm apa de m ai sns, a cărei gravitate nu va scăpa nimănui, o dovedeşte ziarul p Ţara Nouă(( prin publicarea unui document care pune î/t cea mai trista lumwă pe omul dreptăţii, al cinstei şi trdinii siti alt,
lată doiUMUnlul:„D-l general Al. Avereseu
prin petiţia înregistrată la No 1174 din 16 Aprilie 1920. Biuroul de studii, a terűt ministrului de râzboiu să-l aprobe • sumă de materia)® din dtpozitui armaţii dda Mogo- şoaia „pentru reconstruirea colacului şi gospodăriei dela via sa de pe dtalul Baliga (Mehedinţi)“.
Biuroul de studii In aceeaşi ai de 16 Aprilie 1920 a clasat hârtia Ia direcţiunea geniului, înrsgistrind e m âceiaş timp ia No. 108U d.n 17 A- prihe 1920.
Direcţiunea geniului din ministerul dt râzboiu a trimis hârtia d-lui gentmî ia depozitul Mogoşoaia, care a liberat contra-cost toate materialei® ttrute de d-l Al. Avereseu, preşedinttle consiliului, pri mind ua bon pentru tot eeea- c® a tliberat.
Faptul că ua general care nu mai a în oştire să profite de împrejurarea că a p r e şedinte de consiliu spre a lua materialele armatei In vederea reaoastruirai atenanselor sale dela via —• îneă este destul de grav.
Dar când preşedintele de consiliu, fost general în armată, cere aceste materiale în calitatea sa de şef aî guvernului findcă este sigur că nu poate fi refuzat şi pe deasupra fixează singur preţul a-
D-l Mihai Popovici intre alegători— Patra adunări poporale ale parti dalai naţie nai
ce stor materiale, — faptul a- cesta e incalificabil.
S’ar putea @a mulţi să nu-1creadă. Pentru a face proba ne mulţumim, pentru astăzi, numai să înscrlm din rând în rând» din cuvânt In cuvânt, petiţia d-fui general AL Avere seu, şeful guvern ulm, adres a i ministerului de războm:
lat o:No. de înreg, 1174 din 16
Apr. 5920.Domnule Ministrul
Subsem natul dorind a* mi reconstrui conacul şi gosoogăria de la via de pa dealul Baliga, jud. MafaifdMifsi. ee m i-a post due- trtisă d e trupele dm oi u p a ţiu n e en onoare vă ro g să binevoiţi a aproba să m i -ve elibereze c<m- tra-zost u rm ă to a rele mater*i- mle notate pe eontra-pagină d in depozitul de m ateriale Mogo- şouUi cu preţurile notata ia dreptei fi c-rui material.
J? m ii ţi etc.(ss.) AL. AVERI SC U.
iar pe contrapagină citim : N O T A
700 (şapt® sut«) table ziacâte a 1 i«a bucata.
200 kgr. cuie de diferite d'mga- si U ai a 20 banî kgr.;
6 (şease) foarfece penii* tăiat la vl@f a 1 î*n bucata;
10 (zece) c&smale cu coade a 2 lei bucata;
12 (douăsprezece) furci de fi«r cu coad s a 2 lei bucata;
12 (douăsprezece) grebla da fier cu c*adà a 2 lei bucata;
12 (douăsprezece) tâ uăcoap® cu coadă a 4 lei bucata;
12 (douăsprezece) lopeţi da fl«r cu coadă a 2 lei bucata;
6 (şs£i?a) ferăstraio complect» a $ tei bacauîa;
2 (două) ]oiigăr» a 5 lei bocats;0 (şea*e) topoare cu eoadâ a 3
iei buc«te ;12 (douăsprezece) sap® cu coadă
a 2 l®i bucata;6 (şea*«) ciorne diverse dimen
siuni cu ctadâ a 2 lei bucata;6 (şease) câ dări âe aramă a S
Iii bucata;1 (una) p®œpâ cu furtun 50 lei;12 (dooâsprez*ce) bric® d® tăiat
vie a 1.50 lei bueets;2 (doua) cazan® de aramă mici
a 2 1®1 kg*-.;2 (două) cazaue de aramă mari
a 2 iei kgr-;1 (una) lampă Cu carbid a 2 50
bucata;2 (două) lămpi eu rapiţă a 2 lei
bucata ;3 (trei) stropitoare sistem Ver-
morel pentru stropit via complectşi eo cauciucuri di rezerva a 10 lei buc«t*;
1 (un&) rărită pentru porumb a20 lei bucăţi;
50 (cinci zac*) kgr. praf de ps- cloasă a 50 bani kgr.
Călătoria A. S. R.Principie Caro!
Ultimii® ştiri primit® d® pr«s* britanică, ne încau®ştdi|e*zâ ci A* S. Rtgală Pri*€Jp«te Ca ol, umş- ttniiotmi Tronul»!, a s®ait la Bont- b*y şt d© ss®lo a plecat la Co . l«mbo şi Ceyîo* în zi,.® d# 20 A* prlii«. Di* m#«t«mt»l sosirel A. S. Regale in Indie, Vie« Reg«k Isdii- l*r, l»îd Chdaasfard şi aaiorifâfiî« britani«® şteau ssamat i*tregttl p?o » g.-Mw al călătoriei A. S. R®gal» pri* Indii.
Dia acwt progra« rezultă că Princip®le «®ştenitor şi misiunea au petracut 3 zile la Bombay, au vîs’tat Agi a îa ziua de 24 Auriile, Deiht îa ziua de 26 şi binila in z;ua de 30.
Nădăjduim să avem In curând alt» ştiri mai precise.
Doamna şi Locot-Colonel H. Atexacdrescu mulţumeşte din suflet la t®ţi camarazii, prietini şi cunoşusţ©, car© au luat parte ia ceremoma ce s'a făcut, pentru cred* şi dureroasa încercare prin pierderea iubiiulni lor îngeraş Ruro, duciudu-1 la locui âe veci.
Dl Mihai Pope vid, fostul urii Istm al Jccrăni.or public© şi ad-inttriin U finanţe’, petrece de ti ei zUe în mij ocul ®îegfitori!®r săi din circamsaripţia Braşov. Ao avut loc patru mari adunări p®pora!e: Miercuri s. ara orele 6 în saD ih ceului confesional din Braşov, Joi orele 11 ia Vlăd ssi, orele 2 îa Ţ nţarî, iar orele 7 seara îa Râşnov. Toate actste patru ad.-iosri au fost cercetat« i? o mare mulţime de alegători. Fiecare adunare a întrunit mai moite sute da a- iegâtorl.
în faţa !®r dl M hai Poptvici şi-a dezvoltat programul, îa vor- birl'inogi, dataiate, «ari au câştigat complect sufletul alegâtoraor. À vofb t despre resta! maro ai partidului national, despre legaturile iui adânc sufleteşti cu masele poporului, daspre necesitatea de existenţă a pa Udului naţional pemru democraţi a noastră. A stăruit pe lai g asupra aervităţii p artidului naţioiai îacepâud dm toamna anumi 1918 la organizarea Statului, în Ardeal ca şi fn întreaga ţara sub guwrnul Vâida. Â evidenţiat cam un se poate mai bine deosebirea partidelor ds- mosratUe aitete d© pan.deie istorice ©aille • efor mc! or mare necesar© astăzi tării.
Alegatorii de Ia or&ş şi dda sate aa aplaudat frenetic «uvâiuâritd
plin© i e fond, d® îamînă ,nya* ţătî ră sie d IpI Minai pepovici, canciidatal pentra Cameră a* PaNi- dami nat’ooa! in cercul ©l®ctoral al BreşQvulul. V ădenii, Ţânţafeî3U şi Râşooveuii şi*aa luat orientfiîea asa>.:ru situaţiei politice, coavioie- r»?î dc a tins & cu sfinţenie la st’ a- gni partidului nalioaai «are esla singurul pa tid dda noi care sre încrederea cnaniuiâ a popularei, întocmai cum o au p rtidslt» dlor iorgvî, Mih&lacbtî, Lupa, Incuieţ şl Nistor îa csle altu părţi si» Ro
ei mari.in c ampania eteitorală d< Mihti
Poptvlvi & fost însoţ i de dd. Di. Vastle Glăjar şi Dr C. iloga «ari âkt rom sf*turî şi fndenmuri au niulţ mii aîegâtoriior.
P ’-aCutnd ;al alegatorii entuziaz- uî ţi aa ovaţionat pa caad datai pari d Viof, pc d l Mikai Pop® vi ci. Ba in Răjuov o r keetra ţârântaccâ a întoaat la îacbaerea adanării imani napoUsl.
Adanrrle tu fost predat® de preoţii Z^rca, Qonţia, N^n, iar la B aşov de părintele pro o->op dr. V a îv Ssiiu. A i paniupattoţi car- tur ri, toţi fiuntaşii «iţelor.
Na mai îr-cap- îndoialâ: în toate pitm iocalriăţ ie parî dul naţ onal va îrtirLini unammitataa voturilor, jerât-d p« «tefiga- part-dulăi. Trâ- i* cu «iC âtorii «oaştieoţi şi cinstiţi!
„MăiCronică veselă. | E d# necrezut aşa ceva- Diie
rioaiăi pentru noi, măritorii do rând: cari nu pstam înţelege şl pfitrand® monstruosul caprins ai scăfârliei D-ruioi Păpuc Pipei — o, purdon, vream iă zi® : Ss- calea.
mai mare om din l in e “
D -rul P ăp u c —S*a oprit, pe semne, îa faţa vi-
t-iaci anei prăvălii de ghide, şi văzând preţorile ridicate a'e papucilor, a tnieput să se înalţe îa vâdal picioarelor, sâ-şi umfle pieptul şi sa nu mai zâreascâ pe nimeni îa jarul iui, delà îiăî|imi,a vaoit&ţii la care-i ridicase pe |D giaai dia poveste admiraţia umbrei h i proprii; Credea că, dacă preţul Pipudlor s’a ridica-, Da urcat şi al lui: al în! Pi puc Se» celei^Şi s*a p»rnit atonei şi a scris fi a trimis scrisoare ia gazetă, adecă ia „România* din Cluj, ca să dea de veste lo loug şi’si lat cis© este el dl-rui Papuc*
Câ adecă — zicea în scrisoare— d-l Vâîdâ „a trecut ca vederea chestiunea atât de importantă a graniţelor Ardealului“ (vă rog pe cuvânt de onoare sa ua râdeţi, căci aşa seri® Ia gszeîâ — Nota admiratorului papucilor) şi câ „a trebuit el să ia cuvântul şi sa-î atragă atenţiunea d-lui Vaida... pentru a pi tea fixa în consedi ţă atitudinea în ceea-c* priveşte semnarea păcii“. Cum? Cl nu a luat cav^ntui? D’apoi d-mi Papuc!
Şi a arătat „importanţa etnografic*, economica, strategică (— paze», păzea), câ te ia« cu papacul! — şi à comunicaţiei păvţdor cari ar urma sâ ne fia smulse de ctho~ slovaci* — tot el. Căci cine era mai chemat „să atingi mal pe ia» g chestiunea A^rumurâşaiai* decât „ioatal deputat maratnarâ- şan* d-ral Păpuc?
Aat-fd, „toţi deptita|iî marama- îcşeai ca şi ceilăiţi dep«t*|l delà graniţă au rămas ca oaviogerea câ d-i Vaida era foarte sbb informat îa chestia graaiţeloi“, — sene Cel încântat da pr«ţui papucilor.
Fcieşte-u© doamne de toate là- sânda-ü© să tragem singuri con- Clszia, câ d-i Vaida a ioüt rechemat delà Parii, unde guvernul d-ki geierai Avereseu va trimit® pg celebrai „cunoscător de po- p o m *, „economist“, şi „strateg* d rai Pipuc.
Ac#*t«i toate „şi-a ţinut d» da« tori® — fostul deputat marama-râşnn —■ a* le aducă la cunoştinţa publicului ca să nu fio indus îa eroare“ şi sâ creadă cumva câ d»i Vaida ne-ar fi câştigai recunoaşterea alpirei Basarabiei şi nu d-ruî Papuc...
Aşa eciie Ia gazetă acei Dr., car® & fost îa stare ca !n a 12 a zi a lutiei Mai, dia anul Domnului 1920 sâ scrie din Sighetul Mar mafiei această ma?» litaoaie pentru „Româna“ din Cluj — a- decă tot în vremea când îşi reclama şi« şi căuta pe la po iţsâ din Braşov, gioga şi hârburile tnooo* ciulul, pi r d c te cu prilejul „Papu- ciad«i“ adecă ai punctului de forţă care a încheia’ programul serbărilor de 10 Mai îa Braşov.
U L T I M E i U F i l i g l i l t ' l
Şiretenia d-luiOct. Goga
D i O ct Gog* a fost în Consiliul D#? geat, a inat pirta la lucră* rite lui, a stat cot la cot, strâns unit «a prieteni buni cu d-l Bon- tescu, — şi fecum face mare scandal că d-sa va prinde hoţii dî guler şi-i va prdepsl. Acuză do toate armării© războiului, nefericite a rmări — narnai pe acei conducător* cari nu a vrut sâ treacă cu d-sa în partidul averescan,
Dsr d-i Goga O tavan, se vede că nu prea are îacreder® nici îa guvernul Generalului. Poate, cine ştie, sä ie numai o etapă pâaă va trece definitiv lângă a l Tek® Io- ncacu de careu leagă amintiri tainice.
Şi atunci, îa şirttenia sa nu de poet ci do om versat îa sforii® politice aie takUmnltii, — cu promite nimic d sa, deşi face prora - sittni fără tici o margine popora Ini tn mumie generalului i
Geaereiui va face, generalul va drege, generalul da, etc.
Iar ca să dovedim aceasta reproducem, cu aplauzela pe cari rep Ttertl mHem$tefei Române* 1® pam*, o şsrte dia di&carsui d-lui Ojî Goga ld Oradea-Mire.
C.tâm textual:„Saat de două luai ds zile în
miaî*terul Avereseu; Văi că se munc&şîe şi că # iio şîu în ţară. Prim«sc cm buc orie musca grea la car® f®§t chemat, pentru-câ «®ut convins că va fi rodnică.
ă i vă spnn t cum car<- sunt 1* erorile p* csre Ie va îndeplini neralul Aucrasca^ El vrea în li să hprffVöiSea treaba pâmâstului. (ra t ruice ural«)- b% ţara lomănem â a început sâ se imparii pământul*) Aci u» *'* făcut p^oîru-ea pâa& eri a fost domaia Conţii ului Dirigent. Ei b ne, azi vă spöü, ga~ veruat aostru vrea ca pământul &ă ®o imparei aici acelora care-i m »i- cesc. (Urale prelungit®). Iu drumul meu prin sate am văzut pu*te întregi, care suni ale uaui om. Bj bin« ele vor fi ni® d-vosstră. Să fiţi cu deplină încredere. Comisia jydoţ«a«a va iucepo sâ iucrezs, şl d. ministru ai domeniilor va veni să lucreze ac! la împroprietărire. Veţi simţi şi voi că sunteţi în ţara româneasca. (Urals puternice). Mi- s’a spris dragii mei, că »'aveţama * şuri şi poduri. Dreptatea vrea ca şi voi să aveţi. Fiţi siguri ca ga» neralul Avei es zg va face dreptate în chestia pământului. (Urate nesfârşite).
Iar d-l Giga vrea sa scoată castanele din foc cu mâinile altor». Eri, pm Coiiiiiiul Dirigent; azi, prîa Generalul.
Toată lumea ştia acriptaia, nu Im-
7/2 cercul Bran pentru Ca* merâ, candidai al partidului naţional român este d-l inginer Vaier Puşcariv, unul din fruntaşii ştiinţei româneşti şi om superior de muncă pentru desvoltarea economica a Statului român.
Candidatura d-lui Vaier Puşcariu întruneşte unanimitatea simţimin etor alegătorilor cercului, cari vor f i m ânuit sâ trimită în Cameră pefiu l distins al Branului.
*Dia Dicio*Sâu»llârtiu ni se te-
legrsffszŞ:Măsurii® ilegale pentru înăbuşi
rea p epagandd noastre cont<nuâ. Cu toate «icestea situaţia dm judeţ din ce In ce mai favorabilă. Indignarea faţă de nuseperele electorale ale guvernului e mare. Candidatul averescan-gogiet Oă’uţ'U a şinut eri, însoţit de prefectul ja- dtţultd, vorbirea de program îa comuna Biâjel. ©ameoii adunaţi au strigat: Nu ne trebui Avereseu nici Goga. Să trăiască partidul »aţ'onal, trăiască d-nii Maniu, Vaida, lorga, M hatache. Pietuun-den®a insufleîir» mare si curată.«
Prefectul judeţului Făgăraş îşi face de cap. Numărul 2 ai ziarului „Glasul Oltului*, •rganul Partidului Naţional din Ţara Oltului, a apărut jumătate alb. T®t ce n’a fo*t pe placai prefectului şi a di* naatiei Vasu a fost scos din z/ar Ia ordinele censtruloi, care este însuşi d-l prefect Dr. O. Vasu. S’a suprimat în întregime scrisoarea deschisă adresată de d l Dr. Victor Praiea către d-l Dr. O. ^asu, apărută în ziarul „Gaacta Transilvaniei“, prin car® se dovedeşte eă d-l prefect în memoriul idreoat Consiliului Dirigent s a împotrivit la împărţirea pământurilor t r a r ia t din judeţul Făgăraş. D® asemenea s’au confiscat articolele în cari s’a comentat atitudinea ciudată a d-lui prefect precum şi ingerinţei« sale în •ampania electorală.
Protestăm cu toată energia în contra noului atentat săvârşit în‘ contra libertăţii de pressl.
In «umărul de mân® vom reveni cu amănunte, scoţând la iveală cu deosebire noua încercare de mistificare a o- mulai cu musca pe căciulă.
i j
dela plrotechnle, dela Regii, polarilor şi parte ia Arsenal mează — cum ananţă sâ primească cei dela poşt legraf, cei dia ptrturi şl r«s arsenal.
Oii guvernul, după ce-a a hotărît acum să lase pa tulul sarcina aceasta. Ori narii au tiirnis o delegaţie m misterului de finanţe sâ pil î ainte de alegeri, acest Ministeral a refuzat.
Agitaţia printre funcţionari poştă, mai ale®, este mire. „Dacia* spiane că nu e • declararea ua«i greve — s tul funcţionarilor P. T. T acela care a luptat şi obţinu misiuaea ce azi nu se mai neşte.
S®eiitat®a „Luaiina* a st din Braşov a luat parte, ţ » , serbarea şi proceslnnea pantr* noştri. Ca steagul, în corporf membrii ei a* ţi*ut să sâ! rească memoria celor căz* eâttpul de onoare în războit euberare a meamului.
Ds şi la alte serbări ale sodj ia ra îai, d-i Arse* Viaika i sâ ia parte — la această ti ilare care i amintea de a*e* liberase neamul din jugul f|j resc, d-sa n'a luat part®. J?| Arsen este «tcse*veHt ^ însuşi. Şi-a dat scama câ bâiiie naţionale d-sa *V^ câvta în mijlocul R,nilor.
Dar atunci, cu«^ prcti«d®j»ace un rol — v* reprezentaŞehfciuiiii — acest om, cârm este ruşine să asis:® la — “ naţionale ale a^amuiui ?
Remarcă« această sitaaţl® tiu câ mai sunt uaii rătăciţi vosrbasc d® o candidatura Camerele româmeşti a atest«] pierdut d® neamul nostru.
»Invitare, Damimecă în 23
c. se ţine în Budila maîal. S este zidirea Bisericei. Invitări elaîe nn se lac.
La acest raaial, sântem imfoi câ vor ltla parte foştii depatj T. Niţtscu şi alte persoane Braşov.
Având în vedere nobilul pentru care se fa«e această bare, este ® daterie a tuturoj a încuraja pe i*iţiai®rl, pârtiei] la petrecere «âţi mat mulţi i lerttali.
I
*) Und» d-l« öogat •á numai s ’au tn««pQt firţir««.
Declaraţiile candidaţilor pea- tru cercul d® alegere în Codlea se primesc în ziua de 25 l. c. dela ora 9 până la l a. m. în casa sfatului locului de alegereCodlea. Preşedinte de alegere.
*B roal 'aprovizionării Transilva
niei s’a mutat dm Calea Victoriei 208 îa s»r. Vasile Conta nr. 22 îa Bucureşti.
Din Cluj ni an sania eă domneşte ! 0«a mai dezordonată neorânduială im resorturi. Nu se mai fuerează nimic, nu se mai rezolvă netele eurentn — e i se disnută unificarea.
Şt ştiţi cum i se fntrodue funopu- m ie din fostul regat în nouihs pro. vmeii. Fără o bază serioasă stabilită p e memorii detailate ţ i studiul nevoi ler funoţiunilor pub/iee dela noi, fără prieepera e i în grabă, se discută uni- floarea.
Iar pentru eă e vorba de unificare, de ee s’ar mai lucra după metode V8ohe.
Bani lueruri/e vor merge tot estfelş i guvernul actual ne-o garantează
prin pricepuţii lui s fete iei ard den i — dezorganizarea ser vio'Hor ardelene ve fi fapt împlinit, fără posibilitate de adus altele în loo.
Noi am spus dela început e i unificare la poruacă nu se poate şi eă va da roade nefaste.
Dreptatea noastră ese în evidenţă abia după o tună de unificare!...
*Guvernul nu poate să-şi împli
nească promisiunile faţă de funcţionari. Nici ceeace aa făcut gu vernele trecute nu pot continua.
Astfel: cotele de 6 3 şi 90 la sută asupra salariilor pe cari le-au pri mit faacţionariî dela căile ferate,
Retragerea din circula] biletelor Băicii Genei)
Ia ultimul sontillu d®»’a aprobat eonvsnţiia®:Banca Naţioială a BoŞâUei eordat Statalul r®mân prumut de lei 2 şi jura. mu fă ră nici o dobândă şi numai tra pi&ţei cheltuelibr de fat? ţiune & biletelor de bancă cup în această emisiune.
Cu această sumă ®e va pro la retragerea din cîrcalaţtuae letrior Ban®ii Generale, a cotoi lor fi a rublelor.
S bimbal se va face atât la şei el» Bâricii Naţionale şi a • şalelor, cât şi la ministerul dt nanţe şl la administraţii!« fi ciar®, percepţii etc.
Se vor primi în schimb bîl»1 Bânsei Generale şh-coroanei® s< pilaie precum şi rublele Rom şi Llwov.
De oarece această sumă d şi juca. miliarde de bilet« de b
Băncii Naţionale a Romfti de cari va dispune guvernul va fi suficientă pentra schitul întregului stoc de hârtii aie B Generale da coroane şi de n\ în circulaţie în cu prinsul ţârii va schimba în bilete ai® Naţionale numai 40 la sută slocul de sus-zisele monet posedă fie oare. Pentru restul •0 la sută s t vor libera chit fiecăruia şl Statul va lua asul sa sarcina de a le plăti fie bonuri de cassă plâtibile în oedă de Stat românească în timp de 3—6 luni, fie prin împruiut sau orice alt m prielnic ce va crede de cavi
In orie® caz nu se va pi absolut nimic din valoarea f şi operaţiunea complectă a fi geret se va face într’un timp W scurt.
Operaţiile retragersl vor îflâ — probabil — ia 1 August, j
Censurât de Ion Bsotea
TIPO G RA FIA A, MURBŞIAKU BEANi SCBCcmp. BRAŞOV
imiihâi