DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

Modific@ri în aria firmelorModific@ri în aria firmelor

nr. 88 anul 2 vineri, 27 octombrie 2006

PUNCTUL PE EUROPA

pag. 7

pag. 4

pag. 8

pag. 3

pag. 6

Perspective europene

drd. Anca Dinicu

Adriana Vin]ean

Ileana IlieDecebal N. Tod@ri]@

Lia-Alexandra Baltador

Peisajele din noi

pag. 6Iulia Nagy

Restric]ii pe pia]a muncii

Locuin]eEvolu]ii la burs@

Debutul integr@rii

Religie }i economie. Diferite aspecteReligie }i economie. Diferite aspecteale unei rela]ii str@vechi (III)ale unei rela]ii str@vechi (III)

Situa]ii exemplare: 2. Noul Testament, Sfintele

Evanghelii

%ngrijor@rilegitime

Imaginea s@pt@m$nii

Întreprinderea „trebuie s@ devin@ un loc de to-leran]@, de respect, stimulativ pentru construc]iade sine, un loc de pl@cere intens@”

Mihaly Czikszentmihaly

Aproape nimeni nu apreciaz@ natura meseriei, con]inutul unei sar-cini, sensul acesteia, în timp ce tocmai astfel de elemente sunt,în mod sigur, ceea ce fac pe salaria]i mândri }i ferici]i. Relativaliena]i, numero}i salaria]i moderni sunt precum acei brutari carefr@mânt@ coca, dar nu realizeaz@ niciodat@ produsul finit, „pâineacoapt@”. O tendin]@ care, neoprit@ la vreme, poate generaliza ex-perien]a decep]iei, adesea nutrit@ }i de o remunera]ie insuficien-t@, de rela]ii ierarhice conflictuale. În fapt, „binele” salaria]ilor serelev@ benefic pentru productivitatea firmei la care lucreaz@. „Tre-buie s@ }tim s@ facem s@ rimeze bun@starea cu pl@cerea mun-cii”. Un demers, din p@cate marginal, totu}i inconturnabil. Starede fapt care ar transforma salariatul nu doar într-un factor deproduc]ie, ci în „valoare ad@ugat@” pentru firma sa. Câteva expli-ca]ii }i argumente....În civiliza]ia greco-roman@, munca era considerat@ sinonim@ cualienarea, în fapt „repartizat@” sclavilor. Pentru Platon }i Aristo-tel, nimeni nu putea fi fericit cu soarta sa decât dac@ se bucu-ra de o avere personal@, care i-ar fi dat posibilitatea s@ scapede „sarcinile comune” }i s@ se consacre liber studiului asuprachestiunilor filozofice }i morale. În Evul Mediu, aceea}i concep]ie„moroc@noas@” despre munc@. Se adaug@ acum ideea dup@ careomul era obligat s@ munceasc@ din r@sputeri pentru a isp@}ip@catul originar. Cu alte cuvinte, munca nu era deloc „în modaccidental” penibil@. Ea era unul din pilierii suferin]ei terestre.Odat@ cu Rena}terea, burghezia va impune munca precum o va-loare de prim-plan, surs@ mereu de putere }i de bog@]ie.

(primele dou@ p@r]i ale studiului au ap@rut ^n “Euroeconomia XXI” nr.76 }i 77)

prof. univ. dr. pr. Dorin OANCEA

Noul Testament este, în bun@ m@sur@, un continuator al celui vechi,fapt ignorat de mul]i dintre cei convin}i c@ aceast@ a doua parte aSfintei Scripturi trebuie s@ reprezinte o ruptur@ radical@ fa]@ de ceadintâi. Nimic mai gre}it. Domnul Iisus Hristos însu}i s-a raportat înpermanen]@ la diferite situa]ii }i enun]uri din Testamentul cel Vechi,la un moment dat, cu o afir-ma]ie dintre cele mai expli-cite: ”Nu am venit s@ stricLegea, ci ca s@ o plinescpe ea”, unde Legea consti-tuie o rezumare a întregiiScripturi veterotestamentare.Ucenicii s@i i-au precizat gân-dul în contextul nou al Bi-sericii primare, ceea ce adus la o clarificare definitiv@a problemei, în timpul dispu-tei cu un oarecare Marcion,care contesta, Vechiului Tes-tament, orice semnifica]ie

„Cunosc prea mult oameniipentru a ignora c@, adesea,cel care a fost ofensat iart@ cuu}urin]@; cel care ofenseaz@,îns@, nu iart@ niciodat@”.

Jean Jacques Rousseau

c my b

c my b

continuare ^n pagina 2

pag. 5

pag. 5

Pozi]ia Rom$niei ^n geografia

guvern@rii electroniceeuropene

Românii Românii au înc@ certitudiniau înc@ certitudinip@guboasep@guboase

Dan SUCIU

Privind economia rom$neasc@, nimic nu pare a o afecta.Investi]iile str@ine ating un nivel record. Producti-vitatea muncii este ^n cre}tere. Dezvoltarea econo-miei este vizibil@ cu ochiul liber. Construc]ii pe fie-care strad@, proiecte de infrastructur@ care stau s@^nceap@ }i o efervescent@ a serviciilor, specific@ uneieconomii care ^ncearc@ s@ ias@ din starea de s@r@cie,o economie care produce, vinde, cump@r@, import@,export@. {i datele macroeconomice ajut@ la conturarea

unei imagini pozitive, al@turi de aceast@ realitateempiric@. Infla]ia a cobor$t spre un nivelacceptabil }i acest lucru d@ ^ncredere ^ntregiieconomii. %n afara fluxului de investi]ii str@ineconsistente, banii rom$nilor care muncescafar@ sunt cei care umplu deficitele bugetare.{i, a}a, am ajuns la ^ngrijor@ri. Prima dintreele ]ine tocmai de aceste deficite. Cu peste 10miliarde de euro deficit al contului curent,finan]ele rom$ne}ti par mereu dezechilibrate,chiar dac@ privite din afar@ arat@ bine. {i chiardac@ ^n seifurile B@ncii Na]ionale sunt su-ficien]i bani, pentru a p@stra echilibrele }ipentru a nu considera aceste deficite ^mpo-v@r@toare. Marea problem@ este c@, l@s$nd observa]iileempirice la o parte }i f@c$nd o fotografie lu-cid@ a realit@]ii, tot ce pentru noi, cei de aici,arat@ ̂n culori roz, privind de afar@, arat@ destul depalid. Pentru marile fonduri de investi]ii, pentruspeculatorii care, prin prezen]a lor, confirm@statutul unei economii cu pie]e mature }ifunc]ionale, toate aceste succese despre carevorbim noi nu prea conteaz@. O infla]ie de6 la sut@ e ^nc@ mare, chiar dac@ dob$nd@de referin]@ mai st@ pe la 8,75&. Iar lipsade instrumente financiare, de genul obli-ga]iunilor guvernamentale, nu face dec$t s@diminueze oportunit@]ile de pia]@. {i s@ vrea,pia]a rom$neasc@ nu poate ^nghi]i lei.

continuare ^n pagina 7

Un foarte bun regizor, doimari actori, un excelent sce-nariu. Filmele “James Bond”,cu profit c$t zeci de fabrici.

Dan POPESCU

Salariatul, „valoare ad@ugat@” (I)

Carmen COMANICIU

Rolul politicii financiare ^n asigurareamacroechilibrului economic

No]iunea de „finan]e” a ap@rut odat@ cu dezvoltarea rela]iilorbani – marf@ – bani, cu dezvoltarea for]elor de produc]ie, cuapari]ia propriet@]ii private, cu apari]ia statului cu func]ii }i atribu]iiimportante în organizarea }i conducerea activit@]ilor economi-co-sociale na]ionale.Rela]iile social-economice, exprimate în form@ b@neasc@, prinmijlocirea c@rora se constituie }i se utilizeaz@ fonduri b@ne}ti}i prin intermediul c@rora se înf@ptuie}te reparti]ia produsuluina]ional brut între agen]ii economici, popula]ie }i stat sunt rela]iifinanciare sau finan]e.Apari]ia }i evolu]ia finan]elor publice este indisolubil legat@ deexisten]a statului }i de utilizarea banului }i a formelor valoricede realizare }i repartizare a produsului intern brut.Într-o economie de pia]@, statul este prezent atât în via]a politic@,cât }i în via]a economic@ }i social@, având drept rol principalasigurarea bunurilor }i serviciilor publice. Pentru buna desf@}urare a activit@]ii }i pentru o continu@ dez-voltare a domeniul social-cultural (înv@]@mânt, s@n@tate, cultur@,art@, ap@rare na]ional@, ordine public@ etc.), pentru buna func-]ionare a administra]iei publice }i pentru dezvoltarea activit@]iidin sectorul economic (cercetare }tiin]ific@, transporturi, comu-nica]ie, energie etc.), se impune cre}terea }i diversificareanevoilor de finan]are a statului.

continuare ^n pagina 2

dr. R@zvan Sorin {ERBU

Emil DAVID

Mita noastr@ cea de toate zilele...

continuare ^n pagina 4

urmare din pagina 1Func]iile statului în ceea ce prive}tedesf@}urarea normal@ a activit@]ii eco-nomico-sociale, coordonarea }i sincro-nizarea proceselor economico-sociale, cao consecin]@ a accentu@rii complexit@]ii}i diversit@]ii acestor procese, a multi-plic@rii interdependen]elor dintre ele, nupot fi îndeplinite decât prin existen]a ba-nului public.Rela]iile social-economice b@ne}ti prinmijlocirea c@rora persoanele publice(statul, unit@]ile administrativ-teritoriale,institu]iile de drept public etc.) î}i con-stituie }i utilizeaz@ fondurile de resursefinanciare, reprezint@ sfera de cuprinderea finan]elor publice.No]iunea de finan]e publice este indis-olubil legat@ de „parteneriatul” care tre-buie s@ existe între stat }i cei care con-tribuie la constituire }i utilizarea resur-selor financiare publice (persoane fizice}i persoane juridice).Din acest punct de vedere, se pot for-mula dou@ întreb@ri: Ce sunt resurselefinanciare publice }i care este con]inutulacestora?: Cum }i pentru ce sunt uti-lizate resursele financiare publice?R@spunsul la aceste dou@ întreb@ri este

concretizat prin misiunea social@ afinan]elor publice, exercitat@ prin func]iileacestora (func]ia de reparti]ie }i func]iade control). Pentru a în]elege necesitateafinan]elor publice în via]a social-econo-mic@ a unei na]iuni trebuie eviden]iat@leg@tura }i raportul între resurse }i uti-liz@ri, respectiv leg@tura }i raportul întrevenituri }i cheltuieli. Fiecare individ se va preocupa în per-manen]@ de ob]inerea unor venituri cares@-i asigure existen]a }i dezvoltarea.Resursele b@ne}ti ob]inute ca urmare aexercit@rii unei munci salariale, desf@}u-r@rii unei activit@]i independente, ced@riifolosin]ei dreptului de proprietate etc.vor fi utilizate în vederea acoperirii unornecesit@]i de consum }i dezvoltare (chel-tuieli pentru hran@, îmbr@c@minte, înc@l-]@minte, utilit@]i, educa]ie, achizi]ii de bu-nuri de folosin]@ îndelungat@ etc.). Primapreocupare a fiec@rui individ este de a-}i asigura un echilibru între aceste ven-ituri }i cheltuieli }i de a-}i asigura unoptim în ceea ce prive}te utilizarea re-surselor pentru consum, reîntregire }icre}tere. Individul va c@uta în perma-nen]@ s@ utilizeze o serie de metode deurm@rire }i control, concretizate în ba-lan]e de încas@ri }i pl@]i, în bugete devenituri }i cheltuieli.

O firm@ se „na}te” în vederea desf@-}ur@rii unei activit@]i aduc@toare de câ}tigpentru cei ce se preocup@ de înfiin]area}i gestionarea ei. Veniturile ob]inute dinvânzarea unor produse finite, din com-ercializare m@rfurilor, din prestarea unorservicii }.a. determin@ efectuarea unorcheltuieli materiale }i financiare. Rezul-tatul ob]inut din activitatea desf@}urat@se va concretiza în ob]inerea unui pro-fit sau a unei pierderi. Durata de via]@a firmei depinde direct de ob]inerea pro-fitului, de preocuparea permanent@ caretrebuie s@ existe spre maximizarea aces-tui profit, de modul cum sunt reparti-zate resursele pentru fondul de consum,fondul de înlocuire }i fondul de dez-voltare. În acest sens, managerul vac@uta metode }i tehnici de management,instrumentele de utilizat în vederea asi-gur@rii echilibrului financiar. Sintetic, dar}i detaliat, resursele de care dispune ounitate pentru acoperirea necesit@]ilor deproduc]ie, prest@rii de servicii sau exe-cut@rii de lucr@ri, pentru dezvoltare, pen-tru ac]iuni social-culturale, pentru achi-tarea obliga]iilor fa]@ de stat etc. suntreg@site în bugetul de venituri }i cheltu-ieli. Acesta va trebui s@ ]in@ mereuseama de influen]a factorilor ce conducla cre}terea sau diminuarea activit@]iieconomice, de resursele de finan]are uti-lizate }i rezultatele financiare ob]inute,de tipurile de activit@]i, de fluxurileb@ne}ti de intrare }i ie}ire.Existen]a sectoarelor neproductive într-o economie, a unor domenii de interesgeneral, a unor persoane fizice cu insu-ficiente resurse financiare, a institu]iilorstatului cu sarcini }i func]ii de interespublic, determin@ efectuarea unor chel-tuieli destinate consumului social (în-v@]@mânt, ocrotirea s@n@t@]ii, protec]iesocial@, cultur@, ap@rare etc.), a unorcheltuieli menite s@ acopere necesit@]ilede mijloace b@ne}ti impuse reîntregiriifactorilor materiali ai produc]iei, a unorcheltuieli menite s@ asigure cre}terea decapital (dezvoltarea). Acoperirea acestorcheltuieli de interes public se va realizaprin intermediul resurselor financiarepublice, motiv pentru care statul trebuies@ se preocupe de stabilirea echilibru-lui bugetar, de ob]inerea excedentului.Activitatea financiar@ a unui stat trebuie

s@ se bazeze pe norme, metode, prin-cipii, m@suri }i instrumente concrete }ijust aplicate, în vederea constituirii, repar-tiz@rii }i optimiz@rii fondurilor de resursefinanciare, în conformitate cu obiectivelepolitice, sociale }i economice. Cele afir-mate definesc, practic, politica financiar@ca parte integrant@ a politicii generale,sociale }i economice a unui stat.Folosirea con}tient@ a legilor econom-ice, dirijarea proceselor economico-finan-ciare se realizeaz@ prin intermediulpoliticii financiare. Defini]ia politicii financiare }i defini]iafinan]elor, subliniaz@ strânsa leg@tur@ ceexist@ între acestea, deoarece politicafinanciar@ este chemat@ s@ determinecuantumul }i sursa resurselor financia-re, pe de o parte, iar pe de alt@ parte,s@ determine fundamentat efectul eco-nomico-social al utiliz@rii acestor resurse.Volumul total al resurselor financiarepublice este determinat de nivelul chel-tuielilor totale, nivel influen]at, de poli-tica financiar@ a statului, de re]eaua deinstitu]ii publice în func]iune }i cele careurmeaz@ a se înfiin]a, de num@rul desalaria]i, de obiectivele din domeniulsocial propuse a se realiza într-o perioa-d@, de programele de cercetare, deobiectivele stabilite pentru domeniul eco-nomic, de finan]area administra]iei cen-trale }i locale, de dobânzile aferente dato-riei publice etc.Pe baza acestor considerente se poateidentifica rolul politicii financiare în asi-gurarea echilibrului economico-financiar,rol care nu poate fi eviden]iat f@r@ pre-cizarea urm@toarele aspecte:· Asigurarea echilibrului, în progres, întrecererea global@ (agregat@) }i oferta glo-bal@ (agregat@), respectiv cre}terea eco-nomic@, dezvoltarea economic@ în func]iede posibilit@]ile existente }i viitore, ca}i în concordan]@ cu cererea agregat@de bunuri materiale }i servicii.· Ocuparea deplin@ a resurselor demunc@, respectiv caracterul activ }i pre-dominant al factorului munc@, ca }i par-ticularit@]ile manifest@rii cererii }i ofer-tei agregate de asemenea resurse.· Asigurarea economiei na]ionale cumoned@, în cantit@]ile }i structurile cerutede mersul normal al fluxurilor econo-mice rele, ca }i de alte motiva]ii.

· Orice politic@ economic@ are compo-nentele sale bugetar@ }i fiscal@, prinaceste politici realizându-se, în func]iede multiple circumstan]e, func]iile eco-nomice }i sociale ale statului, func]iitransmise legal }i exercitate de execu-torul acestuia - guvernul }i administra]iilepublice locale.· Asigurarea pe termen mediu a uneibalan]e comerciale }i a unei balan]e depl@]i externe echilibrate.· Asigurarea coeren]ei deciziilor macro-economice prin integrarea problemelormacroeconomice în strategii globale decre}tere }i dezvoltare.Identificarea coordonatelor }i roluluipoliticii financiare în domeniul cheltu-ielilor publice presupune: definirea con-ceptului de cheltuieli publice, stabilireacon]inutului sistemului cheltuielilor pu-blice, precizarea caracteristicilor }i modali-t@]ilor de grupare a cheltuielilor publice,analiza nivelului, structurii }i dinamiciicheltuielilor publice, specificarea facto-rilor de influen]@ ai cheltuielilor publice}i analiza eficien]ei cheltuielilor publice.Pe de alta parte, ne întreb@m: Ce estebanul public? Care este cuantumul aces-tui ban public? Cine contribuie la con-stituirea banului public? În ce cuantumtrebuie s@ fie contribu]ia celor ce asi-gur@ ob]inerea resurselor financiare pu-blice? Cum pot fi influen]ate proceseleeconomice prin intermediul resurselorfinanciare publice? Care este tactica caretrebuie elaborat@ în vederea realiz@riiobiectivelor economice, sociale }i poli-tice? Care este strategia folosit@ înfunc]ie de fenomenele }i procesele ceau loc în economie?La toate aceste întreb@ri, se ob]in r@spun-suri prin intermediul politicii financiare,r@spunsuri ce nu sunt altceva decâtobiectivele majore ale politicii financiare,eviden]iind, o dat@ în plus, impetuozitateaacestei politici la nivel macroeconomic.În concluzie, din ce în ce mai mult se do-vede}te, dac@ mai era cazul, c@ o politic@financiar@ macroeconomic@ durabil@ este}i una eficient@, având în vedere c@ poli-tica financiar@ reflect@, pe de o parte,totalitatea surselor de finan]are de careo economie are nevoie, }i, pe de alt@parte, modul în care aceste resursefinanciare sunt folosite cât mai eficient.

FINAN[E STATUTUL SALARIATULUI VINERI 27 OCTOMBRIE 20062

urmare din pagina 1Civiliza]ia va descoperi „economia”, actinteligent al omului, al întreprinz@toru-lui, de a alege în circumstan]e de rari-tate, o idee str@lucit@ ce î}i va croi,cu migal@, un drum al ei. Desigur, suc-cesele lui Michelangelo }i Leonardoda Vinci demonstrau elocvent c@ prinmunc@ se poate ajunge la glorie. Eravorba, îns@, doar de o elit@, nu pu]inial]ii care munceau nu au accedat de-loc astfel. Mai departe, în secolulXVIII, Diderot }i Rousseau, enciclo-pedi}ti }i cercet@tori celebri, vor definimunca drept un fel de a se exprimaal vie]ii omului, ca o activitate a sa,prin care se realizeaz@ el însu}i, „mer-gând” spre fericire. {i aici, analiza serefer@ doar la elite, pe ele „le lini}-te}te” o asemenea ]int@, dar ea nu„d@ de mâncare” la tot poporul. Însecolul al XIX-lea, vor fi dou@ con-cep]ii care se vor opune una alteia.Prima, cea a lui Hegel, va percepemunca drept forma cea mai înalt@ aactivit@]ii umane, care permite accede-rea la con}tiin]@ }i la libertate. Adoua, a lui Marx, se sprijin@ pe ideeaalien@rii }i exploat@rii omului de c@treom, solicitând „aproprierea” mijloace-lor de produc]ie din mâinile private}i imaginând, în linii generale, o ipo-tetic@ }i „minunat@ societate a mun-

cii”, dar f@r@, în realitate, motoare deputere precum sistemul pluralist deproprietate, concuren]a, profitul etc. ...În anii ‘30, în Statele Unite, maimul]i economi}ti }i sociologi, printrecare Elton Mayo, vor releva c@ fac-torii umani, precum respectul, recu-no}tin]a, c@ldura, sensibilitatea, grijade aproape }.a., sunt mai importan]idecât condi]iile „fizice”, materiale pen-tru a motiva salaria]ii în a fi mai pro-ductivi. Este, se pare, o prim@ apa-ri]ie a conceptului de „fericire” aso-ciat lumii muncii. {i a trebuit s@a}tept@m, mai mult de o jum@tate desecol, pentru ca acesta s@ poat@ fi, laînceput în mod foarte timid, aplicat... ...”Resurse umane” ca „bog@]ie uma-n@”? Desigur, „bog@]ie uman@”, scrieun specialist de talia lui Marc Bouj-nah, din ale c@rui lucr@ri am preluatmai multe din ideile articolului de fa-]@. Dar, numai 40& din francezi se con-siderau, în 2005, „ferici]i în munc@”.Ceva mai pu]in decât în 2004, darpeste media european@, o medie situa-t@ în jur de 37&. Sunt numero}i sala-ria]ii care pun în fa]@ „pl@cerea”, aso-ciat@ meseriei practicate, în vreme ceal]ii vorbesc de „securitate”, iar al]ii de„rutin@”. Dac@, în urm@ cu 1 an, în Fran-]a, potrivit datelor „Centrului de cer-cet@ri pentru studii }i observa]ii asu-pra condi]iilor de via]@” (Credoc), în cla-

samentul componentelor fericirii „me-seria” se afl@ pe a treia pozi]ie, dup@„s@n@tate” }i dup@ „familie”, acum 5ani „fericirea” se afla pe locul 6. Deci,iat@, dar, un avans serios.În ciuda unei anume bulvers@ri a con-textului economic actual, niciodat@ caacum problema „fericirii în munc@”nu a fost atât de discutat@ în lumeaoccidental@. Responsabilii în domeni-ul resurselor umane }i conduc@toriide firme au în]eles, }i în]eleg tot maimult, c@ a ignora dimensiunile psiho-sociale ale unei ocupa]ii reprezint@un cost considerabil, care poate fi – }itrebuie s@ fie – redus la maximum.Tocmai pe aceast@ baz@, în anii urm@-tori, resursa uman@ va translata de lastatutul unei „variabile de ajustare” lacel al unui „factor cheie de succes”.Managerii „descoper@” }i apreciaz@tot mai mult c@ în spatele fiec@ruisalariat al lor se afl@ un individ sin-gular, cu a}tept@rile, cu nevoile }i cusentimentele sale, c@ acesta nu esteun simplu instrument de manevrat înprofitul business-ului. Este tocmai pers-pectiva din care „fericirea” se înscrie caun element esen]ial în gestiunea indi-vizilor }i a echipelor. În aceste con-di]ii, prima resurs@ a unei firme nueste resursa financiar@, ci oamenii pecare îi are. De aceea, în loc de a vorbide „resurse umane”, se poate evoca, cu

un randament mult mai bun, „bog@-]ia uman@”. În organiza]iile dotate cuacelea}i mijloace tehnice, tehnolo-gice, factorul uman devine resursaprimordial@ „pentru a câ}tiga un di-feren]ial de competitivitate”. „Manage-

rii trebuie s@ în]eleag@, în modul celmai hot@rât, un fapt: capitalul socie-t@]ilor lor nu const@ numai în produc-tivitatea sa ca atare, ci în lucr@torii}i lucr@toarele pe care acesta reu}e}tes@-i valorizeze”, ar@ta Marc Boujnah.

Sediul Finan]elor Publice din Sibiu

Dan POPESCU

“Cornul abunden]ei”, de la un mira-

col imaginar spre un relativ posibil

Salariatul - „valoare ad@ugat@” (I)Modific@ri în aria firmelorModific@ri în aria firmelor

Carmen COMANICIU

Rolul politicii financiare ^n asigurarea macroechilibrului economic

Peisajele din noi

În oceanul gri al vie]ii, pic@]ele roz potfi rare; la optimi}ti ele sunt multe,aproape c@ acoper@ pânza gri, la pes-imi}ti ele nu exist@. }i totu}i o pat@de speran]@ va exista întotdeauna. Peisaje intelectuale se amestec@ cuexperien]e intense, cu extaz }i jocuripasionale ale vie]ii… Oameni albi seamestec@ cu toate culorile, zig zagurilepasionale ale gândului revin din cândîn când… suprapuneri sau împliniri deoctave ale realit@]ii l@untrice }i exte-rioare vor exista mereu...Curiozit@]i, inconsisten]e, pl@ceri }i rit-muri noi care spun întotdeauna ceva.}i toate nasc nuan]e noi care s@ ex-prime st@ri suflete}ti. Unii ne supunemrealit@]ii, al]ii evad@m din ea; unii sun-tem bântui]i de instabilitate, dezechili-

bra]i, fr@mânta]i, iar existen]a ne apas@îndurerându-ne, dar avem clipe cândcunoa}tem }i înalte bucurii. Suntematra}i de c@l@uziri contradictorii, osci-l@m între ra]iune }i instinct }i rez-erv@m gândului revela]ii }i împ@c@ri. Suntem pân@ la urm@ oameni }i avemmulte îndoieli }i ezit@ri ast@zi când so-cietatea pare t@iat@ în felii, ast@zi cândîmp@r]eala avu]iilor se face câteodat@dup@ perceptul biblic: cui are i se maid@, cui nu are i se va mai lua. Oameniîmb@trîni]i de crize, oameni care sezbat f@r@ grandoare în dificult@]i mes-chine, în@cri]i din cauza responsabi-lit@]ilor neîmplinite, din cauza grijilor.Oameni care î}i îndreapt@ gândul spretrecut dar }i spre viitor, oameni caredescoper@ zone de adâncime ale fiin-]ei, cu experien]a l@untric@ unde visul,amintirea incert@, st@rile de vag, pres-im]iri întunecate, anticip@ri }i intui]iidevin mijloace de cuprindere a lumii ex-terioare }i a realit@]ii din@untru. Oame-ni evada]i din simetriile ra]iunii severe,cu valoarea intui]iei, cu imagina]ia caredep@}e}te timpul }i spa]iul experien]eiimediate. Oameni care sunt îmb@ta]i defilozofie }i dragoste, de frumos, de pasiu-nea de a se d@rui }i de a cunoa}te.Câteodat@ masca timpului poate fiperuca. La fel ca în epoca dinainteaanului 1789, cea a roccoului, a pasi-

unii teatraliste. Via]a interioar@ devineo statornic@ analiz@ a eului, iar for]elevitale sleite, iluzia – teatrul sau salonde preferat realit@]ii. Atunci gândulomului roccoco e scurtcircuit; el nupoate gândi o idee pâna la sfâr}it, ares@rituri capricioase, improviza]ii dansan-te, nu se poate decide pentru vechealume sau pentru cea nou@; pierde ve-chile valori }i nu le poate g@si pe celenoi. R@mâne mereu în leg@tur@ cuvechea }i cu noua lume formând unsoi de indivizi f@r@ r@d@cini. Caut@ pre-tutindeni stofa. Poate c@ acesta esteportretul omului modern anticipat cur@ni interioare iremediabile.{i totu}i inima noastr@ trebuie s@ bat@pentru bucuriile vie]ii, pentru frumu-se]iile ei, pentru adev@r }i omenie. Chiar dac@ p@}im într–un labirint maiîntortocheat care aduce împleteciri, nune pierdem în h@]i}ul acestora, ci g@-sim firul unei pozi]ii optimiste }i anga-jate, a}tept@m ziua n@dejdilor unei cul-turi s@n@toase, drepte, umane cu ori-zonturi largi }i mult mai clare.Trecem dintr-o genera]ie într-alta, cândobi}nui]i cu claviaturi emo]ionale, cufr@gezimea culorilor, când cu exigen]erisipitoare unde înfloresc aventurile }idiversiunile.Te po]i descompune sau po]i selecta}i atunci e}ti atent la adev@ruri univer-

sale ale sufletului }i ale intelectului; aiidei pentru c@ acestea nu cad din cer}i nu formeaz@ o lume transcendent@ci apar]in unor oameni concre]i inte-gra]i societ@]ii.

În lumea noastr@ avem e}antioane demirodenie inedite }i parfumuri pe carele vom cunoa}te într–un ambalaj maiplin de dexteritate }i mai avem put-erea de a nu fugi de adev@ruri...

Preciz@rile de mai sus sunt necesarepentru a în]elege continuitatea dintre con-sidera]iile noastre referitoare la Testa-mentul cel Vechi }i cel Nou, în contex-tul rela]iei dintre religie }i economie.Domnul Iisus Hristos a p@strat princi-palele principii ale Vechiului Testament,pe care le-am identificat în contextulacestei rela]ii, }i le-a dat o interpretarespecific@, menit@ s@ contureze o nou@realitate, cea cre}tin@. Dincolo de aceast@ continuitate, se poateconstata o deosebire de principiu, caretraseaz@ în toate domeniile o linie dedemarca]ie inconfundabil@ între cele dou@lumi. M@ refer la semnifica]ia exigen]elorteocratice, despre care spuneam c@ au orelevan]@ direct@ pentru toate laturileexisten]ei umane, inclusiv pentru cea eco-nomic@. În viziunea teocratic@ a VechiuluiTestament via]a economic@ era guvernat@ custricte]e }i în cele mai mici am@nunte deprincipii }i precepte de natur@ religioase.Acelea}i reguli se aplic@ }i în alte societ@]ide acest tip, cum este cea islamic@.În Vechiul Testament respectarea aces-tor exigen]e este obligatorie la nivelulvie]ii cotidiene }i este impus@ cu for]a,atunci când este cazul. În astfel desitua]ii liberul arbitru este complet sus-pendat, preceptul religios are în via]acivil@ aceea}i for]@ ca orice lege civil@.Noul Testament face aici o cotitur@aproape de neimaginat pentru contex-tul mozaic (adic@ al Vechiului Testament)în care a ap@rut. Men]ine }i el intactprincipiul teocratic, îi pretinde omului s@aplice în via]a de zi cu zi rigorile pe carei le impune angajamentul s@u religios,îns@ introduce tocmai aici o modificareesen]ial@: legea religioas@ nu mai este

impus@ cu for]a în via]a civil@ ci devineobiectul unei op]iuni. Omul poate s@ ise supun@ sau nu, consecin]ele op]iuniisale sunt determinante pentru viitoruls@u, dar nu în acest eon ci în cel careva s@ vin@, în ve}nicie. Rezultatul op]iuniinu mai are relevan]@ imediat@, în aceast@lume, îns@ este determinant pentru soar-ta lui viitoare, în care se împline}teadev@ratul s@u destin. Pornind de la acest nou principiu al li-bert@]ii, Domnul Iisus Hristos statueaz@o complementaritate de principiu întrevia]a religioas@ }i cea politico-economic@a omului. Întrebat la un moment datdac@ este sau nu cazul s@ fie dat banulCe-zarului, adic@ s@ fie pl@tite datoriilefiscale c@tre autoritatea de stat a tim-pului, cea roman@, el r@spunde cu o for-mulare r@mas@ faimoas@ peste veacuripân@ în zilele noastre – „Da]i Cezaruluice este al Cezarului }i lui Dumnezeu ceeste al lui Dumnezeu.” Textul trimite, fi-re}te, în primul rând la o rela]ie funda-mental@, cea dintre religie }i puterea pu-blic@, îns@ aceasta include întotdeauna }icomponenta economic@ a existen]ei uma-ne, cu atât mai prezent@, cu cât în discu-]ie este o realitate de natur@ în primulrând economic@, cea fiscal@. Tradus înace}ti termeni, textul ar putea fi parafra-zat în felul urm@tor: „Da]i laturii econo-mice a vie]ii voastre ce i se cuvine }ilui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”Spre aceea}i direc]ie ne orienteaz@diferitele întâlniri ale Domnului Hristoscu vame}i, cuvintele pe care le folose}tela adresa lor. Nu trebuie uitat faptul c@atunci ca }i acum ideea de a pl@tiimpozite nu era privit@ cu simpatie depopula]ie. Mai mult chiar, pentru evreumeseria de colector de taxe, asociat@ peacea vreme termenului „vame}”, eradetestat@, se considera c@ încalc@ pre-ceptele legii mozaice, care interzicîncasarea unor foloase necuvenite de peurma muncii altora, iar dajdiile fiscaleintrau pentru evrei în aceast@ categorie.În cunoscuta parabol@ a vame}ului }ifariseului Hristos îl reabiliteaz@ moral pevame} în dauna fariseului }i afirm@ ast-fel legitimitatea tuturor preocup@rilor de

natur@ economic@, pe care le reprezint@practican]ii acestei meserii. Ele sunt legiti-me, atâta timp cât se supun unor exigen-]e religioase limpede t@lm@cite de el însu}i. C@ latura economic@ a vie]ii nu esteignorat@ ci chiar pre]uit@ se vede }i dinfaptul c@ grupul de ucenici din jurul luiIisus avea un vistiernic, care ]inea baniimicii comunit@]i }i îi folosea în func]iede principiile pe care le promova înv@-]@torul ei. Acest vistiernic a fost Iuda celcu trist@ faim@, printre altele }i datorit@acuza]iei c@ a furat din punga comun@,destinat@ ajutor@rii s@racilor, adic@ aîmpiedicat cu bun@ }tiin]@ folosirea unorresurse în sprijinul unei finalit@]i denatur@ religios-moral@. Cele spuse mai sus traseaz@ anumitelimite }i confer@ o anumit@ orientareîntregii noastre problematici. Nu oricemod de a folosi banii, de a participa lavia]a economic@ este considerat legitimîn Sfintele Evanghelii, ci doar cel careîl face pe om s@-}i împlineasc@ rostuls@u în lume, care este comuniunea, pri-etenia cu Dumnezeu, realizat@ adeseoriprin slujirea aproapelui, adeseori oms@rac, lipsit de orice beneficiu al pros-perit@]ii. Pentru a în]elege aceast@ atitudi-ne ne putem referi la dou@ situa]ii exem-plare – întâlnirea Domnului Iisus Hristoscu tân@rul cel bogat }i pilda talan]ilor.Primul caz este bine cunoscut: un tân@rbogat dore}te s@ se al@ture grupuluicelor care îl înso]esc pe Hristos, îns@ nureu}e}te pentru c@ nu este capabil s@renun]e la întreaga sa avere, a}a cumîi ceruse Înv@]@torul. Este incriminat@ aicivia]a economic@ în sine, prosperitatea lacare poate duce ea? Desigur nu, ci ata-}amentul egoist fa]@ de avu]ie, în detri-mentul d@ruirii totale fa]@ de Dumnezeu}i fa]@ de proprii semeni. În pilda talan]ilor un om bogat î}iîmparte averea slugilor sale înainte de apleca într-o c@l@torie îndelungat@. Fiecaredintre ele urmeaz@ s@ dea socoteal@ defelul cum a chivernisit ce i s-a dat. La so-sire sunt r@spl@ti]i cei care au înmul]ittalan]ii }i este pedepsit@ sluga care a în-gropat pu]inul care i s-a dat în p@strare.Fire}te c@ sensul pildei este în primul

rând de natur@ moral@,fiecare om prime}tede la Dumnezeu undar, pe care trebuies@-l fructifice }i s@ nu-lignore, s@ nu-l aban-doneze. Îns@ dincolode acest sens primar,re]inem faptul c@ ana-logia folosit@ este denatur@ economic@. Înparabol@ este descris@o situa]ie economic@,guvernat@ de ni}te re-la]ii de tip economic.Simpla folosire a aces-tei analogii valorizeaz@din plin dimensiuneaeconomic@ a vie]ii }i îidezv@luie orientarea spe-cific cre}tin@ prin trimi-terea la substratul reli-gios-moral pe care îlare în vedere DomnulHristos: st@pânul careî}i încredin]eaz@ avereaslugilor este Dumne-zeu însu}i, iar bunurileeconomice ale acesteilumi trebuie chivernisi-te nu în folos propriu ci spre slavaCreatorului. O alt@ pild@, a celui care datora zece miide talan]i, este construit@ dup@ aceea}ischem@ a unei situa]ii ipotetice, de tipeconomic, care este tradus@ în termenide semnifica]ie religios-moral@. În cazulde fa]@ este vorba de o rela]ie econo-mic@ specific@, cea dintre creditor }i dator-nic. Ca }i în cel@lalt exemplu remarc@mfaptul c@ prin îns@}i folosirea uneianalogii din zona economicului, pentrua face inteligibil un adev@r de natur@ reli-gios-moral@, este apreciat@ aceast@ di-mensiune economic@ a vie]ii. În acela}itimp ea este legitimizat@ în aceea}i per-spectiv@ religios-moral@, respectiv înm@sura în care o eviden]iaz@ pe aceas-ta, o consolideaz@ în via]a individual@}i colectiv@ a omului.În]elesul evanghelic al economicului estede acum limpede: acesta din urm@ tre-

buie s@ îl apropie pe om de menireasa în lume, care este comuniunea sa cuDumnezeu }i s@ nu-l îndep@rteze de ea.Omul nu apare atât ca proprietar al com-ponentelor economice ale vie]ii cât deadministrator al lor, el a primit în acestsens un mandat divin. Perspectiva aceas-ta pare foarte îndep@rtat@ de accep]iunilemoderne ale economicului, de}i seapropie de ele mai mult decât suntemadeseori înclina]i s@ credem. Interpretândformele ei mai recente de contextualizare,de factur@ protestant@, prezbiterian@,marele economist }i sociolog MaxWeber o pune chiar la temelia societ@]iicapitaliste moderne. Înainte de a ne ane apropia îns@ de aceste interpret@rirecente ale rela]iei dintre cre}tinism }ieconomic, trebuie apreciat@ semnifica]iaacordat@ acestuia în alte scrieri ale NouluiTestament }i în perioade mai timpuriiale istoriei cre}tine.

VINERI 27 OCTOMBRIE 2006 3ESEU RELIGIE - ECONOMIE

Carnavalul de la Vene]ia

dr. Adriana VIN[EAN

Prof. univ.dr. Dorin OANCEA

Situa]ii exemplare: 2. Noul Testament, Sfintele EvangheliiRReell iigg iiee }} ii eeccoonnoommiiee .. DDii ffeerr ii ttee aassppeeccttee aa llee uunneeii rree llaa ]] ii ii ss tt rr@@vveecchhii (( II II II ))

Data la care România va deveni un statmembru al Uniunii Europene se apro-pie. Acest deziderat al ]@rii noastre,exprimat oficial odat@ cu depunereacererii de aderare (la 22 iunie 1995),se va realiza la 1 ianuarie 2007. Cereprezint@, îns@, aceast@ structur@ încare urmeaz@ s@ ne integr@m? Careau fost începuturile sale? Fondatorii Uniunii Europene de ast@ziau fost personalit@]i marcante din pe-rioada anilor ‘40 }i ‘50 ai secoluluitrecut, care au demarat cel mai ampluproces de integrare al epocii contem-porane. „P@rintele construc]iei euro-pene” sau „Monsieur Europe”, JeanMonnet, a con}tientizat, printre pri-mii, repeziciunea cu care a ren@scuteconomia german@ dup@ cea de-adoua conflagra]ie mondial@, dar }iteama manifestat@ de vecinii acesteiafa]@ de eventuale noi încerc@ri dedomina]ie asupra Europei. Pornindde la aceast@ situa]ie, el va c@uta, înprim@vara anului 1950, o solu]ie cares@ combine „un simbolism politicputernic, menit s@ acapareze imagi-na]ia liderilor }i a popula]iei cu uncon]inut tehnic suficient de riguros,pentru a aborda problema de baz@,aceea a revenirii Germaniei”, dup@cum sus]ine profesorul Nicolae P@un.În acest demers, el porne}te de lastabilirea unor domenii în care am-bele state sunt implicate }i intere-sate. Era vorba de produc]ia de o]el}i c@rbune, a c@ror regiuni de pro-duc]ie erau situate la grani]a dintreGermania }i Fran]a. În Memoriile salesus]ine: „Atât c@rbunele, cât }i o]elu-lul erau cheia spre puterea econo-mic@, deci }i spre arsenalul armamen-tului de r@zboi. Aceast@ dubl@ puterele d@dea o imens@ înc@rc@tur@ sim-bolic@ pe care noi am utilizat-o, ase-m@n@toare celei atribuite ast@zienergiei nucleare.” Planul s@u viza caîntrega produc]ie de o]el }i c@rbunes@ fie pus@ sub puterea unei ÎnalteAutorit@]i Interna]ionale, cu scopul de

a unifica condi]iile de produc]ie }icare urma s@ duc@ la o extinderetreptat@ a cooper@rii efective }i înalte domenii. Sus]inând aceste idei }ifiind convins c@ reconcilierea franco-german@ nu putea fi impus@, într-unmod durabil, prin constrângere, darnu putea fi realizat@ nici dintr-odat@, ci printr-o succesiune de pa}iconcre]i, Robert Schuman, ministrulAfacerilor Externe al Fran]ei, a prelu-at propunerea lui Jean Monnet pri-vind instituirea Comunit@]ii Europenea C@rbunelui }i O]elului. Declara]ia luiSchuman, din 9 mai 1950, este con-siderat@ ziua de na}tere a Comunit@]iiEuropene, respectiv a Uniunii Euro-pene, reprezentând un act fondator alunit@]ii europene, deoarece propuneao autoritate „superioar@ statelor”. Decealalt@ parte se afla Konrad Ade-nauer, cancelarul Germaniei, care ur-m@rea, de asemenea reconcilierea fran-co-german@. El sugerase chiar unifi-carea complet@ a Fran]ei }i a Ger-maniei, dar aceasta era o idee preaîndr@znea]@ pentru acele timpuri. To-tu}i, el a aderat f@r@ ezitare la PlanulSchuman, astfel încât semnarea Tra-tatului CECO nu poate fi conceput@f@r@ implicarea b@trânului om de stat.Este de men]ionat }i prim-ministrulitalian Alcide de Gasperi, care s-aimplicat asiduu pentru integrarea eu-ropean@, fiind un co-autor al Trata-tului CECO, care a reunit toate stateleeuropene doritoare s@ adere la o pia-]@ comun@ a c@rbunelui }i o]elului,respectiv Fran]a, Germania, Italia, Bel-gia, Luxemburg, Olanda. În Tratatul de la Paris, erau prev@zute}i alte institu]ii, cei trei piloni: ÎnaltaAutoritate Federal@, Consiliul de Mi-ni}tri }i Adunarea Parlamentar@, com-pletate de o Curte de Justi]ie. Con-siliul a devenit un important elementpentru a regla rela]ia dintre ÎnaltaAutoritate }i guvernele statelor na]io-nale. Astfel, munca în cadrul CECO afost împ@r]it@ conceptual în dou@p@r]i: aspecte care ]ineau de respon-sabilitatea Înaltei Autorit@]i }i aspectecare ]ineau de guvernele na]ionale,impunându-se condi]ia ca acestea s@ac]ioneze împreun@. În cadrul con-siliului, se aplica regula votului majo-rit@]ii calificate. Amintirea dezastrului provocat de celde-al doilea r@zboi mondial a f@cutca, în martie 1948, Marea Britanie,Fran]a }i statele Benelux s@ încheie

Tratatul de la Bruxelles, în vedereaap@r@rii comune împotriva U.R.S.S.}i a Germaniei. Trei ani mai târziu,]inând cont de modific@rile politice,s-a încercat crearea unei Comunit@]iEuropene de Ap@rare (CEA), format@din statele semnatare CECO. Fran]as-a opus vehement acestui demers,astfel c@ e}ecul CEA a creat un se-rios impas în calea integr@rii. Impa-sul a fost dep@}it dup@ întâlnirea re-prezentan]ilor statelor membre CECOde la Messina, în iunie 1955, în urmac@reia John Willem Beyer }i Henri Spaakau fost îns@rcina]i cu elaborarea unuiproiect de relansare a integr@rii, careviza dezvoltarea institu]ional@, fuziuneaprogresiv@ a economiilor, crearea uneipie]e comune }i armonizarea politi-cilor sociale. Raportul „Spaak”, la cares-a ad@ugat un proiect de tratat, auconstituit baza negocierilor de la cas-telul Val Duchese, din Bruxelles. Acestenegocieri au condus la semnarea, laRoma, în martie 1957, a „TratatuluiConstitutiv al Comunit@]ii EconomiceEuropene” (CEE) }i a „Tratatului Con-stitutiv al Comunit@]ii Europene a Ener-giei Atomice” (EUROATOM sau CEEA).Tratatul CEE prevedea ca obiective ge-nerale promovarea unei dezvolt@ri ar-monioase a activit@]ilor economice,stabilitatea crescând@ a statelor mem-bre, cre}terea nivelului de trai }i reali-zarea unor rela]ii mai strânse întrestatele membre. În acest sens, s-a tre-cut la stabilirea pie]ei comune, prinintroducerea }i asigurarea celor patrulibert@]i fundamentale (libera circu-la]ie a bunurilor, a persoanelor, a ser-viciilor, a capitalului, precum }i drep-tul de }edere) pe teritoriul statelormembre }i la apropierea progresiv@ apoliticilor economice na]ionale. Tratatul EUROATOM urm@rea sta-bilirea condi]iilor necesare pentru for-marea }i dezvoltarea rapid@ a indus-triilor nucleare. Comunitatea se anga-ja s@ dezvolte cercetarea }i difuzareacunoa}terii tehnice în domeniu, s@stabileasc@ norme uniforme de secu-ritate pentru protec]ia sanitar@ a popu-la]iei }i a muncitorilor, s@ facilitezeinvesti]iile }i s@ garanteze utilizareapa}nic@ a materialelor nucleare.Pentru a sus]ine aceste obiective seinstituie Fondul Social European, în1960, în vederea sprijinirii preg@tiriiprofesionale }i recalific@rii for]ei demunc@. Doi ani mai târziu, este creatFondul de Orientare }i Garantare Agri-col@, în vederea sprijinirii programe-lor de îmbun@t@]ire a condi]iilor de

produc]ie agricol@.Punctul de pornire în domeniul insti-tu]ional este Înalta Autoritate, insti-tu]ie creat@ odat@ cu ComunitateaEuropean@ a C@rbunelui }i O]elului.Acestei autorit@]i i s-au atribuit com-peten]e în ob]inerea }i publicarea deinforma]ii despre industria comun@ ac@rbunelui }i o]elului. Pentru ca Înal-ta Autoritate s@ nu fie supus@ sta-telor membre, ea a fost investit@ cuindependen]@ }i autoritate legal@, iardeciziile sale erau obligatorii. TratatulÎnaltei Autorit@]i prevedea, printre alte-le urm@toarele drepturi: dreptul de astudia pie]ele }i pre]urile }i de a sta-bili strategii pe termen lung, dreptulde a lua m@suri directe, în cazul în careo reducere a cererii ar duce spre ocriz@ vizibil@, dreptul de a defini prac-ticile abuzive de impunere a pre]u-rilor, dreptul de a opri formarea dec@tre statele membre de trusturi,carteluri sau alte în]elegeri care s@afecteze concuren]a etc. Înalta Auto-ritate, dispun$nd }i de putere de de-cizie, era controlat@ de cei 78 de mem-bri ai Adun@rii Parlamentare, desem-na]i în parlamentele na]ionale.În urma Tratatului de la Roma, comu-nit@]ile CEE }i EUROATOM dispuneaude 4 institu]ii majore: Comisia, Con-siliul de Mini}tri, Adunarea }i Curteade Justi]ie. Acest tratat prevede }i Co-mitetul Economic }i Social, precum}i alte organisme }i institu]ii cu unrol important în crearea uniunii va-male. Dup@ mai multe întâlniri la

nivel înalt, la 19 octombrie 1961,planul lui Christian Fouchet prevedeaurm@toarele institu]ii: Consiliul, Adu-narea Parlamentar@ }i Comisia Poli-tic@ European@. Consiliul se întruneala 4 luni }i lua decizii în unanimitate.Mini}trii afacerilor externe î}i contin-uau consult@rile la 3 luni. Adunareadelibera pe probleme generale }i for-mula recomand@ri. Comisia Politic@era format@ din înal]i func]ionari aiministerelor afacerilor externe ai Ce-lor }ase }i preg@tea lucr@rile Consiliu-lui }i totodat@ executa deciziile sale.În decembrie 1961, pe baza rapor-tului lui Rene Pleven, se preconi-zeaz@ crearea secretariatului generalal Uniunii, independent fa]@ de gu-verne, responsabil în fa]a Adun@rii,cu drept de ini]iativ@. Totodat@, seenun]a introducerea sau extindereavotului majoritar }i alegerea Adun@riiEuropene prin sufragiu universal.Tratatul de Fuziune, semnat la Bru-xelles la 8 aprilie 1965, prevedea cacele trei Comunit@]i s@ fie dotate cuinstitu]ii comune: o singur@ Adunare,o singur@ Curte de Justi]ie }i un sin-gur Consiliu. Mai multe state mem-bre erau în favoarea fuziunii execu-tivelor, pentru a m@ri autoritatea Co-misiei unice. Noua Comisie avea pen-tru o perioad@ de tranzi]ie 14 mem-bri, urmând ca ulterior num@rul aces-tora s@ scad@ la 9. Noua Comisieavea sediul la Bruxelles, Adunarea laLuxemburg, dar se reunea adesea }ila Strasbourg. (va urma)

UNIUNEA EUROPEAN~ VINERI 27 OCTOMBRIE 20064

c my b

c my b

c my b

c my b

Imagine din Hamburg

Vedere dinParis - Fran]a

Debutul integr@rii

drd. Lia Alexandra BALTADOR

Masterat “MBA” cu diplom@ francez@

Institutul Na]ional de Dezvoltare Economic@ (INDE) anun]@ con-tinuarea înscrierilor în programul Executive MBA (masterat),pân@ la finele lunii octombrie. Durata studiilor este de 2 ani universitari, iar formarea esteatestat@ prin dubl@ diplom@: Diplom@ de Studii AcademicePostuniversitare, acordat@ de ASE Bucure}ti }i Universitatea“Lucian Blaga” din Sibiu }i Diplom@ Executive MBA, acordat@de Ministerul Educa]iei din Fran]a, Paris. Men]ion@m c@ sunteligibili to]i absolven]ii de studii superioare. Pentru rela]ii, v@rug@m s@ ne contacta]i la sediul Facult@]ii de {tiin]e Economicedin Sibiu, str. Ion Ra]iu nr. 5-7, sau la num@rul de telefon0269/210375.

În România, peste 20& din popula]ie uti-lizeaz@ frecvent Internetul, astfel încâtacesta devine un canal de comunicare totmai important }i pentru institu]iile pu-blice. Parlamentul, ca institu]ie prin exce-len]@ reprezentant@ a cet@]enilor, trebuies@ fie deschis inova]iilor de acest gen,care faciliteaz@ leg@tura sa cu popula]ia.Guvernarea electronic@ const@ în inte-rac]iunea dintre guvern, parlament }i alteinstitu]ii publice cu cet@]enii prin inter-mediul mijloacelor electronice. Informareaasupra proiectelor de lege aflate îndiscu]ie }i emiterea de p@reri de c@trecet@]eni, plata taxelor de c@tre contribua-bili, completarea unor plângeri }i peti]iionline reprezint@ mijloace eficiente pusela dispozi]ie de c@tre stat pentru ex-ercitarea drepturilor fundamentale alecet@]enilor. A}adar, sensul implement@riiguvern@rii electronice este de sus în jos[de la stat la cet@]ean].Spre deosebire de guvernarea electro-nic@, democra]ia electronic@ porne}te dejos în sus. Ea reprezint@ folosirea dec@tre cet@]ean a mijloacelor electronicepentru a putea comunica mai bine cual]i cet@]eni, pentru a dezbate probleme}i a prezenta nemul]umiri }i propuneri.Democra]ia electronic@ e organizat@, a}a-

dar, de c@tre cet@]eni }i capteaz@ princanale electronice nemul]umirile oame-nilor, propuneri de îmbun@t@]ire a procesu-lui de guvernare }i de multe ori chiar dez-bateri ale unor ac]iuni guvernamentale. S@ nu uit@m, îns@, c@ toate acestea sedesf@}oar@ pe Internet, prin intermediulsite-urilor de opinii personale, a foru-murilor de pe portalurile de eDemocra]ie,a chaturilor }i listelor de discu]ii.Guvernarea }i democra]ia electronic@ aucunoscut în ultimii ani o evolu]ie expo-nen]ial@ la nivel global }i în special înEuropa, fapt confirmat de:· num@rul tot mai mare de cet@]eni ceparticip@ la dezbateri online;· rolul central al Internetului ca surs@de informa]ii publice;· num@rul mare de servicii guvernamen-tale oferite online;· planurile de dezvoltare în domeniu,cum ar fi eEurope }i eEurope+.Internetul ofer@ în primul rând un noumijloc de comunicare, disponibil 24 ore/zi}i necesitând costuri de utilizare redusecomparativ cu mijloacele clasice. Acestcanal este deschis atât disemin@rii de in-forma]ii din partea autorit@]ilor, cât }i dia-logului efectiv }i în timp real cu cet@]enii,contribuind astfel la consolidarea procesu-lui democratic }i implicarea unui num@rmai mare de cet@]eni în via]a politic@.Compara]ia cu site-urile europene vizeaz@componente cum ar fi:Con]inutul – structurarea adecvat@ a in-forma]iilor }i acoperirea unor aspecteimportante precum cele despre structuraParlamentului, sistemul electoral, par-tidele politice, procesul }i documentelelegislative, biroul permanent, membriiParlamentului, structurile parlamentare

}i publica]iile parlamentare;Interactivitatea }i leg@turile c@tre alte site-uri– informa]iile de contact publicate, func]iileoferite utilizatorilor pentru a-}i exprimaopinia sau pentru a interac]iona cu par-lamentarii, aplica]iile pentru consult@ri }idezbateri, precum }i leg@turile c@tre alteinstitu]ii na]ionale }i interna]ionale;Interfa]a - aspectele legate de designul,structura }i arhitectura site-ului, careurm@resc s@ maximizeze eficien]a }i util-itatea navig@rii pe site.Astfel, în privin]a Con]inutului, Parlamen-tul Român se situeaz@ bine, dep@}indo serie de ]@ri europene cu rezultate de-osebite în domeniul guvern@rii }i demo-cra]iei electronice.Situa]ia este îns@ mai pu]in îmbucur@-toare la capitolele Interac]iune }i Interfa]@,unde România se situeaz@ în jum@tateainferioar@ a clasamentului. Se confirm@astfel importan]a redus@ acordat@ inter-ac]iunii cu cet@]eanul, oferirii unor canalede comunicare bidirec]ionale sau chiara unor instrumente de interac]iune mul-tilateral@(forum, chat etc.). De aseme-nea, se confirm@ tendin]a de a omite ac-cesibilitatea pentru persoanele cu handi-cap sau cu echipamente vechi.Ponderea popula]iei care a utilizat Inter-netul pentru interac]iunea cu autorit@]ilepublice a fost anul trecut de 0,7& }i esteprev@zut s@ ajung@ la 3& în 2007 }i la8& în 2013, în timp ce ponderea între-prinderilor a fost de 12,4& }i va ajungeîn 2007 la 25& }i în 2013 la 40&, con-form unui studiu efectuat de cei de la“The Information Technology andCommunications Association of Romania”.Strategia de guvernare electronic@ tre-buie s@ fie una dintre priorit@]ile

Ministerului Comunica]iilor }i TehnologieiInforma]iei. Pentru dezvoltarea }i imple-mentarea cu succes a acestei strategii,s-a decis s@ se urmeze modelul austri-ac de guvernare electronic@, un modelcare a dus Austria pe primul loc înEuropa în ceea ce prive}te implemen-tarea cu succes a solu]iei de guvernareelectronic@”, Dac@ ne îndrept@m aten]ia asupra strate-giei austriece de guvernare electronic@}i elementele care au f@cut din aceastaun succes într-un timp relativ scurt, înciuda faptului c@ existau portaluri diferitepentru servicii diferite, exist@ totu}i unsingur backoffice. Toate faxurile, scriso-rile, mail-urile, sunt stocate în acela}iloc, printr-un sistem electronic de în-dosariere. Angaja]ii administra]iei cen-trale au posibilitatea s@ acceseze acestsistem din orice loca]ie, }i de aceea potlucra chiar }i de la domiciliu, atunci cândnu este necesar@ prezen]a lor la loculde munc@. Din p@cate, mai este nevoiede ceva timp pentru a se schimba cevaîn mentalitatea unora dintre guvernan]iino}tri, care nici atunci când sunt prezen]iîn parlament nu au un chef de lucru. Prin platformele austriece de guvernareelectronic@, cet@]enii austrieci, benefici-az@ de numeroase servicii online, iar încurând vor putea chiar }i vota folosindsistemul de guvernare electronic@. Tre-buie precizat c@, în prezent, conformunui studiu realizat de „J.F. KennedySchool of Government”, 45& din po-pula]ia Austriei folose}te sistemul e-go-vernment. Studiul men]ioneaz@ îns@ c@sunt importante gradul de penetrare aInter-netului în rândul popula]iei, precum}i edu-carea popula]iei în acest sens,

înainte de implementarea strategiei deguvernare electronic@, men]ionând c@ înAustria mai sunt înc@ cet@]eni care nufolosesc computerul }i, de aceea, ofici-ile de lucru cu cet@]enii nu au disp@rutcomplet. Astfel, serviciile electronice nuînlocuiesc procedurile clasice, ci le com-pleteaz@ }i le îmbun@t@]esc.Dup@ cum se arat@ în prefa]a studiu-lui’’ eParliaments” al Institutului B@nciiMondiale, poten]ialul acestor noi tehno-logii vizeaz@ trei direc]ii principale:· cre}terea eficien]ei administra]iei;· îmbun@t@]irea accesului }i disemin@riiinforma]iei;· strângerea leg@turilor cu cet@]enii.În acest sens Parlamentul, ca institu]ieprin excelen]@ reprezentant@ a cet@]enilor,trebuie s@ fie deschis inova]iilor de acestgen, care faciliteaz@ leg@tura sa cu pop-ula]ia. Aceast@ idee a fost subliniat@ }iîn Rezolu]ia Uniunii Interparlamentare dela Geneva, prin care se recomand@ par-lamentelor na]ionale s@ utilizeze la maxi-mum poten]ialul IT pentru a cre}te efi-cien]a }i transparen]a activit@]ilor legisla-tive }i pentru a interac]iona mai bine cuelectoratul.Ca unic punct de acces la serviciile }iinforma]iile institu]iilor administra]iei cen-trale }i locale, dezvoltarea portalurilor e-guvernare marcheaz@ continuarea “re-formei la ghi}eu”, un program de an-vergur@ prin care Guvernul României î}ipropune s@ promoveze transparen]a, s@eficientizeze administra]ia prin reducereacosturilor }i a birocra]iei, s@ asigure ac-cesibilitatea larg@ la informa]iile }i ser-viciile publice, indiferent de timp }i deloc, s@ previn@ }i s@ combat@ corup]iaprin mijloace electronice.

VINERI 27 OCTOMBRIE 2006 5

c my b

c my b

c my b

c my b

INFORMATIC~ PERSISTEN[E NEDORITE

Pozi]ia Rom$niei ^n geografia guvern@rii electronice europene

dr. R@zvan Sorin {ERBU

A f@cut senza]ie, s@pt@mâna trecut@,un studiu european (autor Gfk Praga) petema corup]iei, atât de palpitant@ pentrupresa româneasc@. Autorii acestui stu-diu nu au ]intit, fire}te, România, ci}i-au dezvoltat cercetarea pe 22 de ]@ridin estul, centrul }i vestul Europei, în-cercând s@ ob]in@ o imagine global@ asu-pra fenomenului. Nu este, prin urmare,vina lor c@, dintre toate cele 22 de]@ri, România s-a f@cut din nou remar-cat@ în sens negativ, ocupând în final unneinvidiat loc 1, într-o competi]ie în carecâ}tig@torii sunt, evident, cei din coadaunui asemenea clasament inedit.Cum au r@spuns românii sondajului deopinie, care sunt pozi]iile pe care s-auplasat din proprie ini]iativ@ }i care i-au propulsat, dup@ ce s-a tras linia, înpostura de campioni ai corup]iei? Vomdetalia în cele ce urmeaz@ ...61 la sut@ dintre români au r@spunsc@ mita poate fi considerat@ un feno-men absolut natural }i uzual.59 la sut@ dintre români au recunos-cut c@ au dat mit@ ocazional.76 la sut@ dintre români consider@ c@statul nostru este corupt.În ceea ce prive}te domeniile în carecorup]ia se pare c@ face în cea maimare m@sur@ cas@ bun@ cu activitateacotidian@, românii indic@ Justi]ia (22 lasut@), S@n@tatea (20 la sut@) }i Gu-vernul (13 la sut@).În fine, 43 la sut@ dintre români apre-ciaz@ c@ acest flagel este imposibil deeradicat }i c@, prin urmare, lupta cucorup]ia nu are nici o }ans@.Dincolo de „performan]a” în sine, esteinteresant, totu}i, de v@zut cum se pre-zint@ convingerile românilor în raport cualte ]@ri europene. Sondajul pune în lu-min@ o concluzie câtu}i de pu]in sur-prinz@toare: corup]ia cea mai puternic@

se manifest@ în regiunea Europei Cen-trale }i de Est }i scade sensibil în in-tensitate, pe m@sur@ ce ne deplas@mspre Vest. La întrebarea „A]i dat saunu mit@ în vreo împrejurare oarecare?”– 94 la sut@ din portughezi, 84 la sut@din britanici, 82 la sut@ din austrieci,80 la sut@ din olandezi, dar }i (oare-cum surprinz@tor) 81 la sut@ din po-lonezi }i 79 la sut@ din bulgari r@s-pund NU. Prin compara]ie, doar 38 lasut@ dintre români, 43 la sut@ dintreucrainieni }i 47 la sut@ dintre ungurise pot l@uda cu o atitudine similar@.Aproximativ 6 din 10 reponden]i consi-der@ c@ mita nu este necesar@ }i c@te po]i descurca f@r@ ea, dar aceastase întâmpl@ în ]@ri precum Suedia,Olanda, Marea Britanie, Polonia, pentruc@, la polul opus, se situeaz@ România,Serbia, Bosnia – Hertegovina, Ungaria,Cehia }i Rusia – unde mai mult dejum@tate din e}antion recunosc cu se-nin@tate c@ mita face parte din via]alor de zi cu zi }i f@r@ ea ar ob]ine maigreu satisfac]iile râvnite.Concluzionând, se poate spune c@ mita}i corup]ia în general se manifest@ maiputernic }i în forme mai rafinate, maisofisticate în ]@rile }i în zonele geogra-fice sau geopolitice r@v@}ite de lipsaunor criterii morale minimale, care ar fitrebuit s@ guverneze tranzi]ia. Tr@im aici,în România, }i }tim c@ ne confrunt@mîn fond cu o problem@ de mentalitate }ipercep]ie. În virtutea ei, românul nostrus-a obi}nuit atât de mult cu }paga, c@o consider@ un element indispensabil alvie]ii cotidiene, precum apa sau aerul,}i nu d@ nici doi bani pe convingerile}i atitudinile occidentalului sau pe cam-paniile anticorup]ie declan}ate la elacas@, vizavi de vame}i, poli]i}ti }i func-]ionarii publici, s@ zicem, considerân-du-le simple ajust@ri de imagine pen-

tru o ]ar@ care a b@tut atâta vreme lau}ile Uniunii Europene }i a fost pus@la col], în primul rând pe motive de co-rup]ie endemic@. Cel mai adesea, pro-blema românului nu const@ în ob-]inerea drepturilor legitime f@r@ }pag@,ci în g@sirea c@ilor }i personajelor –cheie care s@ accepte mita.Desigur, percep]iile de acest gen func-]ioneaz@ }i în sens invers, de la Vestc@tre Est. Pentru c@ nu e câtu}i depu]in întâmpl@tor c@ stegule]ele galbe-ne au fâlfâit deasupra corup]iei }i efi-cien]ei Justi]iei române, pân@ în ultimulceas de dinaintea ader@rii formale. {inu e deloc o întâmplare c@ semnalenelini}titoare vin }i acum, dinspre Ger-mania de pild@, în pragul ratific@rii Tra-tatului de aderare c@tre Bundestag.Deun@zi, premierul landului Bavaria,influentul om politic Edmunt Stoiber,cerea nici mai mult nici mai pu]indecât activarea clauzelor de salvgar-dare pentru România, nemul]umit deactivitatea justi]iei }i lupta anticorup]iede la noi, }i ca o condi]ie ferm@ aratific@ri tratatului de aderare cu celedou@ ]@ri din Balcani. Este întru totulposibil ca liderul bavarez s@ fie ecoulunui curent de opinie, deloc firesc }iizolat, potrivit c@ruia e neconfortabil }iriscant s@-]i bagi în cas@ un oaspeteafectat vizibil de o boal@ grav@ }i con-tagioas@, fiind preferabil, în acest caz,s@-l monitorizezi de la distan]@. La ur-ma-urmei, aici ne batem pe noi în}inecu propriile noastre arme: nu suntemnoi ]ara marilor escrocherii financiarede tip Caritas }i FNI? Nu am izbutitnoi, în anii de haiducie ai tranzi]ieiromâne}ti, devalizarea }i falimentareaunor b@nci precum Bancorex, BancaInterna]ional@ a Religiilor }i Albina? Nua calculat chiar presa româneasc@, îndetaliu, c@ nota de plat@ a marilor ja-

furi din perioada tranzi]iei dep@}e}te100 de miliarde de dolari?Evident c@, vizionând o asemenea pro-digioas@ retrospectiv@, orice om cinstit}i cu fric@ de Dumnezeu, pe deasupragrijuliu }i cu banii unei comunit@]i con-tinentale, are dreptul s@ se întrebe: pu-tem l@sa în siguran]@ 30 de miliardeeuro fonduri post-aderare, pe mâinileunora care au volatilizat mai mult de100 de miliarde de dolari, în 15 ani?Ajungem astfel cu întreb@rile f@r@ r@s-puns în zona unei dileme care ar tre-bui s@ ne sugereze solu]ia final@ }i in-failibil@. De fapt, cui ar trebui s@ apar-]in@ ini]iativa eradic@rii acestui feno-men coroziv: cet@]enilor, sau guverne-lor? R@spunsul, îl g@sim tot în sondajulGfk. Concluzia final@ a acestuia este c@mul]i europeni nu sunt câtu}i de pu]indispu}i s@ ac]ioneze ei în}i}i contracorup]iei. Presupunând c@ cei chestio-na]i ar fi martori la o împrejurare în cares-ar produce mituirea unui func]ionarguvernamental sau a unei personalit@]i

publice, doar un sfert din europeni arraporta acest fapt. Victimele se dove-desc a fi, în cele din urm@, complici cuf@ptuitorii! În aceste condi]ii este expli-cabil de ce majoritatea europenilor credc@ nu cet@]eanul trebuie s@ lupte îm-potriva corup]iei, ci guvernele. De aiciîncolo încep dezbaterile de idei }i con-frunt@rile de principii. În China, corup]iib@nui]i sunt automat pu}i dup@ gratii,iar corup]ii dovedi]i sunt executa]i pu-blic. În Rusia, campionii ho]iei }i corup-]iei sfâr}esc, potrivit unei tradi]ii multi-seculare, în întinderile f@r@ margine aleSiberiei, pentru a retr@i experien]a }iaventura îmbog@]irii în singura închi-soare f@r@ z@brele, ziduri }i fort@re]e.Pe alte plaiuri, îns@, func]ioneaz@ dinplin }i generos prezum]ia de nevino-v@]ie care, de cele mai multe ori, setransform@ încet }i sigur în certitudinede nevinov@]ie. {i a}a s-a ajuns laparadoxuri de genul ho]iei f@r@ ho]i }ia corup]iei f@r@ corup]i. Pân@ la urm@,fiecare are ce merit@ ...

RRoommâânnii ii aauu îînncc@@ cceerr tt ii ttuuddiinnii pp@@gguubbooaassee

Emil DAVID

Mita noastr@ cea de toate zilele ...

Nimeni nu }tie cum va ar@ta cu pre-cizie Uniunea European@ în urma celordou@ extinderi succesive cu state dincentrul }i estul continentului. Putemdoar s@ intuim rolul jucat pe scena in-terna]ional@ de c@tre noua configura]iepolitic@, economic@ }i social@ care sena}te acum. Cert este c@ Uniunea Euro-pean@ pare mai mare din exterior, foartedezirabil@ }i impunând respect din par-tea aspiran]ilor sau a noilor veni]i.Bloc economic puternic înc@ (în ciudalipsei de resurse naturale), Uniunea esteaproape inexistent@, când fumul bom-belor acoper@ cerul de deasupra zo-nelor strategice ale lumii, asupra c@-rora }i Europa ar trebuie s@ aib@ uninteres manifest. L@sând la o partecomponentele de politic@ }i strategiemilitar@, ne întreb@m dac@ exist@ cuadev@rat o voin]@ (}i putin]@) politic@de transformare a Comunit@]ii într-ostructur@ care s@ concureze StateleUnite ale Americii. Pentru c@ este destulde ciudat c@, dup@ sfâr}itul R@zboiuluiRece, doar Washingtonul a continuats@-}i dezvolte toate dimensiunile pu-terii }i s@ aplice cu pragmatism prin-cipiul multilateral al securit@]ii, trans-

formându-se într-o hiperputere. Deaceea, singura modalitate de a asigura ocontrapondere la elanul }i tiparul ame-rican de modelare a societ@]ii globaleeste apari]ia de noi poli de putere. Înmare m@sur@, americanii sunt con-}tien]i de faptul c@ nu mai pot conducelumea de unii singuri, existând proble-me de imagine }i de logistic@. Foarteprobabil vor încerca s@ sus]in@ dez-voltarea unor lideri la nivel regional,prin intermediul c@rora s@ coordonezemanagementul zonal respectiv. La nivelglobal, îns@, fiecare e pe cont propriu.Pân@ acum, s-a dovedit c@ realpolitikulvorbe}te engleza cu accent yankee.Lipsa de unitate a europenilor, în ceeace prive}te reprezentarea }i interesul peplan extern, este evident@, dac@ lu@m înconsiderare doar aspectul privind re-prezentarea na]ional@ separat@ a sta-telor comunitare, în organisme finan-ciare }i economice precum FMI }i G8.Mai mult, chiar la nivelul structurii mon-diale responsabile cu men]inerea p@cii}i securit@]ii interna]ionale, doi din ceicinci membri permanen]i sunt euro-peni, ceea ce nu înseamn@ c@, implicit,amândoi cânt@ dup@ aceea}i partitur@.În cadrul Consiliului de Securitate, per-fidul Albion devine fidel parteneruluiamerican, în timp ce Fran]a r@mânea}a cum o }tim. Frumoas@, surprin-z@toare, dar...în afara structurii militarealiate. Oricum, se pare c@ off the re-cord, deciziile se discut@ }i se iau în for-mula 5+1, adic@ împreun@ cu Germania.Pân@ în 2010, Uniunea European@ }i-a propus s@ devin@ cea mai compe-titiv@ putere mondial@, deplin integrat@economic }i politic, capabil@ s@ fac@ fa]@

pre-siunilor celorlal]i mari actori de pescena mondial@. Îns@, între dorin]@ }iîmplinire st@ realitatea. Acum doi ani,când a fost stabilit acest obiectiv, nuse avea în vedere un eventual e}ec alProiectului de Tratat Constitu]ional, iarUniunea European@ era înc@ „occiden-tal@”. Mingea este acum în terenul noi-lor state care, pentru a reduce deca-lajele, trebuie s@ uzeze pe deplin decheile succesului: austeritate bugetar@,disciplin@ fiscal@ }i productivitate amuncii. La care s-ar mai ad@uga con-sens social, infrastructur@ modern@,mediu de afaceri stabil }i administra]iepublic@ incoruptibil@. Din p@cate pentruIdeea European@, reformele economiceîn statele foste comuniste care au ade-rat în 2004 sunt sub a}tept@ri. Ceeace face ca în unele ]@ri rata }omajuluis@ se men]in@ la cote ridicate (înPolonia, de exemplu, este de 15,3&,un nivel de trei ori mai mare decât celal României), deficitul bugetar s@ fiemare, crescând astfel num@rul anilorpân@ la adoptarea euro (Ungaria are undeficit bugetar de 10&, spre deosebirede România care }i-a propus unul de2,5&), iar stabilitatea economic@ s@ fiepus@ în pericol. O îngrijor@toare proble-m@ pentru economia european@, pre-zentând }i consecin]e geopolitice, vinedin zona demografiei. Nu numai c@cele mai multe dintre statele europeneînregistreaz@ un spor natural sc@zutsau chiar negativ, dar ele se confrunt@}i cu valuri uria}e de imigran]i, foartemul]i ilegali, accentuându-se pericolulrecrudescen]ei na]ionalismului }i a xe-nofobiei. Înt@rirea controlului la grani-]ele comunitare }i chiar închiderea aces-

tora nu reprezint@ solu]ii de durat@.Pentru c@ presiunea la frontiera uneizone ce se dore}te cea mai integrat@economic din lume }i deci, dezvoltat@,va deveni atât de mare, încât nu vaputea fi contracarat@ prin m@suri admi-nistrative. De unde rezult@ necesitateapentru Uniunea European@ de a sus-]ine dezvoltarea periferiei sale externe.Construc]ia european@ viabil@ presu-pune demitizarea Uniunii Europene }i ar-monizarea ac]iunii unor factori, precum:- durata de îndeplinire a criteriilor de con-vergen]@ pentru adoptarea euro din par-tea statelor care mai bat moned@ na]ional@;- publicitatea capacit@]ii de absorb]ie }i

stabilirea limitelor geografice ale Uniu-nii, oricât de tentante s-ar dovedi a fiacestea din punct de vedere geopolitic;- stabilirea rolului Uniunii Europene încadrul dezvolt@rii economice mondia-le/circuitului economic mondial;- dep@}irea falselor orgolii }i rea}eza-rea rela]iilor cu Statele Unite;- sprijinirea vecin@t@]ii apropiate;- con}tientizarea nevoii de „politic@ de vârf”.{i, înc@ ceva. Chiar dac@ barierelelingvistice }i culturale vor continua s@ ne]in@ la distan]@ unii de al]ii, solu]iile cele imagin@m pentru viitorul Europei nuvor mai putea fi de inspira]ie exclusiv na-]ional@. Prin urmare, s@ gândim global!

Restric]ii, negru pe alb"Nu va fi acordat automat dreptul ca ori-cine s@ vin@ }i s@ munceasc@ în aceast@]ar@, vom administra acest proces gra-dat, în etape, }i vom încerca s@ realiz@mun echilibru între nevoia economiei noas-tre de a umple unele goluri de for]@ demunc@ de înalt@ calificare, pe de-o parte,}i, pe de alta, protejarea serviciilor noas-tre publice. În privin]a muncitorilor ca-lifica]i, vom primi at$]ia c$]i vom aveanevoie, în anumite domenii", a explicatJohn Reid, ministrul de Interne al Ma-rii Britanii. Muncitorii necalifica]i nu vormai putea lucra ^n Marea Britaniedec$t ^n sectorul agroalimentar, la re-coltarea legumelor }i fructelor, }i astanumai dac@ angajatorul poate do-vedic@ nu a putut rezolva problema for]eide munc@ dec$t cu muncitori dinRom$nia }i Bulgaria. Num@rul muncito-rilor necalifica]i va fi limitat la 20.000pe an: 16.250 ^n agricultur@ }i restul ^nindustria alimentar@. Sistemul, foarte res-trictiv, prevede c@ ace}tia au dreptul s@lucreze maximum }ase luni, f@r@ s@poat@ beneficia de ajutor social. Acesteam@suri vor fi revizuite ^n fiecare an, asubliniat ministrul britanic de Interne.%n schimb, nu exist@ un num@r limit@de rom$ni }i bulgari care pot intra ^nAnglia pentru a infiin]a companii. Pe dealt@ parte, studen]ii din cele dou@ ]@ri

pot, ̂ n continuare, s@ aleag@ Marea Bri-tanie pentru a studia }i chiar au drep-tul s@ munceasc@ ^n regim part time.Potrivit ministrului, controalele asupraimigra]iei din Rom$nia }i Bulgaria vorr@m$ne pe durata unei perioade de"tranzi]ie", iar cotele la muncile necali-ficate vor fi stabilite cu ajutorul unuicomitet consultativ.

Schimbare de politic@fa]@ de 2004

Marea Britanie î}i schimb@ astfel poli-tica fa]@ de accesul pe pia]a muncii,fa]@ de 2004, c$nd cet@]enii celor optstate foste comuniste, care au aderatatunci, au avut drept de munc@ ime-diat. Ministrul Integr@rii Europene al Bul-gariei, Meglena Kuneva, s-a declaratdezam@git@ de inten]iile guvernului brita-nic. Se estimeaz@ c@, dup@ 1 mai 2004,circa 600 de mii de cet@]eni, din celeopt ]@ri din a}a-numitul grup A1, au venits@ lucreze în Marea Britanie. În mo-mentul ader@rii Rom$niei }i Bulgarieila UE, cet@]enii celor dou@ ]@ri vor pu-tea c@l@tori f@r@ viz@ în Marea Britanie }iIrlanda, ultimele ]@ri din Uniune caremai cereau viz@. Orice ]ar@ a Uniunii Eu-ropene poate limita libertatea de mi}-care a persoanelor (care include dreptulde a munci) din ]@rile care ader@ peo perioad@ de maximum }apte ani.

Reac]ii la restric]iiReac]iile nu s-au l@sat a}teptate. Astfel,primii care au reac]ionat, ^nainte chiarde declara]ia oficial@, au fost chiar ro-m$nii din Marea Britanie. Comunitatearom$neasc@ din Marea Britanie trimi-sese, duminic@, o scrisoare premieruluiTony Blair, ^n care acuza campania dedenigrare a rom$nilor. "Suntem profund^ngrijora]i cu privire la campania de de-nigrare din presa britanic@ a ultimelors@pt@m$ni, care afecteaz@ serios imagi-nea Rom$niei. Num@rul rom$nilor carear dori s@ vin@ s@ munceasc@ ̂ n MareaBritanie a fost serios exagerat", se spunea^n scrisoarea adresat@ premierul brita-nic. Tema imigran]ilor rom$ni a ̂ ncins,luni seara, spiritele ^n cabinetul britanic.Ministrul de Externe, Margaret Beckett,nu a fost de acord cu impunerea derestric]ii muncitorilor rom$ni }i bulgari,consider$nd c@ m@surile ̂mpotriva aces-tora vor afecta serios rela]iile Londreicu Europa de Est. Nici presa britanic@nu a ignorat subiectul. Potrivit The DailyTelegraph, chiar unii colegi de cabinetai domnului Reid cred c@ restric]iilesunt doar un simplu exerci]iu de ima-gine. Aceea}i publica]ie mai citeaz@, deasemenea, un grup de cercetare pro-european care avertizeazz@ c@ restric-]iile nu vor face dec$t s@ îi ]in@ depar-te pe cet@]enii corec]i, pl@titori de taxe,

nereu}ind îns@ s@ îi împiedice s@ vin@pe poten]ialii delicven]i sau pe cei caresunt gata s@ î}i asume riscul muncii încondi]ii ilegale. The Times scrie, la r$n-dul s@u, c@ "Buldozerul" Reid c$}tig@ luptaîn privin]a restric]iilor privindu-i pe noiicet@]eni europeni. Îns@, ziarul se refer@ lab@t@lia extraordinar@ pe care ministrulde interne a dat-o în reuniunea cabine-tului cu }efa diploma]iei, Margaret Beckett.%n ordine cronologic@, miercuri, 25 octom-brie, a venit o reac]ie britanic@ inedit@,chiar din Sibiu. Celebrul produc@tor defilm britanic, Michael Sinclair Stewart,a ]inut s@-}i cear@ scuze, în cadrul ASTRAFilm Fest, pentru opiniile oficiale lansatedespre interzicerea migra]iei for]ei demunc@ în Marea Britanie.„Majoritateapopula]iei nu împ@rt@}e}te opiniile ofi-ciale, ce se refer@ la limitarea migra]ieifor]ei de munc@. Îmi cer scuze celorcare sunt afecta]i de astfel de opinii.Marea Britanie este }i trebuie s@ r@-m$n@ o ]ar@ deschis@”, a anun]at Mi-chael Sinclair Stewart.

Nici irlandezii nu ne vor munca{i guvernul irlandez a anun]at, mar]i, c@va restric]iona accesul rom$nilor }i bul-garilor pe pia]a muncii dup@ aderareacelor dou@ ]@ri la Uniunea European@,la 1 ianuarie 2007. Decizia luat@ de gu-vernul de la Dublin este legat@ de "aflu-xul foarte mare de imigran]i sosi]i ^nIrlanda" ^n ultimii doi ani, a explicatministrul Muncii. El a precizat c@ res-tric]iile vor fi revizuite "^nainte de sf$-r}itul lui 2008". Candida]ii rom$ni }i bul-gari vor avea, ̂ns@, prioritate ̂n fata celorproveni]i din state membre ale Spa]iu-lui Economic European (UE, Norvegia,Islanda }i Liechtenstein), a precizatMicheal Martin, ministrul irlandez al In-dustriei, Comer]ului }i Muncii. Irlanda,o ]ar@ de emigrare ^n mod tradi]ional, ainversat aceast@ tendin]@ de c$]iva ani,datorit@ ritmului excep]ional al econo-miei sale. %ncep$nd din 2004, aceast@]ar@ a primit aproape 87.000 de imi-gran]i din state ale fostului Bloc Estic,care au aderat la Uniunea European@.

PREVIZIUNI RESURSE DE MUNC~ VINERI 27 OCTOMBRIE 20066

drd. Anca DINICU

Englezii }i irlandezii spun “NU” muncitorilor rom$ni RReessttrr iicc]] ii ii

Cu invita]ia european@ ^n m$n@, Rom$nia a v@zut, la ^nceputul s@pt@m$nii, }i reversulmedaliei. Entuziasmul integr@rii ^n UE este temperat de ve}tile ce vin din RegatulBritanic. Londra a anun]at, mar]i, restric]ii pentru muncitorii rom$ni }i bulgari, de la 1ianuarie 2007, c$nd cele dou@ ]@ri vor adera la Uniunea European@. Parc@ s@ ^ndul-ceasc@ amarul, la aceea}i dat@, Ambasada Marii Britanii la Bucure}ti a comunicat }idata ridic@rii vizelor pentru rom$ni: 1 ianuarie 2007. Ca urmare, englezii ne dau liber laa cheltui bani ^n ]ara lor, precum turi}ti sau mici ^ntreprinz@tori, dar ne spun “nu” pen-tru a agonisi, ^n s$nul pie]ei muncii britanice. La fel procedeaz@ }i irlandezii. Iulia NAGY

PERSPECTIVE EUROPENE

Zidul Berlinului - expresie

a unui “r@zboi rece” demult sf$r}it

urmare din pagina 1Pia]a de capital cre}te, dar e ^nc@ ceamai mic@ din regiune, iar instrumenteca obliga]iunile ̂ n lei sunt rare. %n plus,marele avantaj al unor obliga]iuni destat este acela prin care ele ajung s@ fieo oglind@ a politicilor macroeconomice.Evolu]ia dob$nzilor acestor instrumentefinanciare ar putea fi reperul pe care ^ld@ pia]a pentru politicile macroecono-mice implementate de institu]iile sta-tului. F@r@ aceast@ confruntare direct@,cu opiniile financiare ale investitorilor, toa-te analizele r@m$n academice. R@m$noarecum teoretice }i nu }tim, de fapt,exact, ce crede pia]a despre toate deci-ziile noastre. Nu }tim, de exemplu, ce cre-de pia]a despre asumarea unui deficitbugetar de 2,8& pentru 2007. {i, cumnu avem reperele impersonale ale cota-]iilor pie]ei, ascult@m opinia guvernuluicare consider@ justificat un asemeneadeficit, av$nd ^n vedere interesul legi-

tim pentru investi]iile ^n infrastructur@,sau cel@lalt argument ̂n favoarea acestuideficit – faptul c@ se ^nscrie ^n marjade sub 3&, pe care o presupuneTratatul de la Maastricht. {i dup@ 1 ianuarie 2007, f@r@ proble-mele de adoptare a aquis-ului comu-nitar }i f@r@ ochiul vigilent al FMI ^n-dreptat asupra economiei noastre, carevor fi reperele polticilor macoreconomi-ce? C$nd vom }ti dac@ deficitul decont curent va fi considerat mare? {ic$nd vom }ti dac@ deficitul bugetareste perceput ^n economie ca o pro-blem@? F@r@ reperul dob$nzilor, r@-m$ne un singur alt reper valabil: compa-ra]ia cu criteriile de convergen]@ pentrutrecerea la euro. Sunt c$teva m@suricare pot regla politicile macroecono-mice, astfel ^nc$t s@ nu avem derapajedup@ integrare. Derapajul maghiar esteun semn c@ aderarea nu rezolv@ pro-blemele macroecomice. {i, dac@ seprive}te spre constr$ngerile de conver-

gen]@, ^ngrijor@rile, nu acute, dar jus-tificate , sunt prezente. Deficitul este lalimit@. Infla]ia este ^nc@ departe demedia european@ pentru euro (2,5& la6& pentru leu). Dob$nzile medii suntdeparte de mediile europene, iar tratatulcu pricina le d@ o marja de 2,5&. Di-feren]ele ^ntre aceste dob$nzi sunt ^nsade 3-4 procente }i nici un semn dinpartea b@ncilor c@ vor s@ coboaresubstan]ial mediile la dob$nzi sub 10procente. {i acest lucru reprezint@ oalt@ ^ngrijorare. %n fond, b@ncile suntsingurii agen]i ai pie]ei care se pro-nun]@ ^ntr-un fel sau altul ^n privin]apoliticii monetare. Faptul c@ ]in dob$n-zile sus ^nseamn@ c@ entuziasmul pen-tru reu}itele economiei rom$ne}ti estefrumos, dar nu }i rentabil. %ncrederea^n economie va fi, ^n viitor, ^n timp cepruden]a este ceea ce caracterizeaz@prezentul. {i ^n acest context, dincolode euforia economiei rom$ne}ti, tre-buie privit cu u}oar@ ^ngrijorare.

Principalul eveniment al s@pt@mânii dinpia]a derivatelor de la Sibiu a fost tran-zac]ionarea contractului cu num@rul treimilioane, de la începutul anului. Cotareprezint@ peste 58& din volumul rea-lizat de BMFMS, în întreaga sa activitatede pân@ acum, fapt care eviden]iaz@nivelul superior de dezvoltare pe care seîncadreaz@ pia]a derivatelor în acest an.Contractul cu num@rul trei milioane afost încheiat în sesiunea de miercuri peactivul suport DESIF 2 decembrie 2006.“Lichiditatea este principala condi]ie pen-tru o burs@ puternic@, iar BMFMS oîndepline}te cu prisosin]@. De fapt, opia]@ de capital puternic@ este fundamen-tat@ pe lichiditate, iar num@rul mare decontracte înregistrat pe pia]a derivatelor}i prezen]a numero}ilor investitori evi-den]iaz@ contribu]ia bursei sibiene la dez-

voltarea climatului bursier autohton”, adeclarat pre}edintele BMFMS, dl TeodorAncu]a.

Parametrii optimi de evolu]ie

Raportat la fiecare }edin]@ de tran-zac]ionare în parte, bursa derivatelor }i-a men]inut motoarele la tura]ie maxim@,volumele }i valorile zilnice atingând, zil-nic, cote consistente.Sesiunea de tranzac]ionare de laînceputul s@pt@mânii a fost una de bunaugur pentru sectorul financiar, care }i-a p@strat “aura” de invincibilitate în“b@t@lia lichidit@]ii”, constituindu-se caadev@rat propulsor al bursei sibiene. Latura]ie maxim@ au evoluat, a}adar, DESIF2 }i DESIF 5, care au acumulat o pon-dere de circa 81& din rulajul futures alzilei. Evolu]ia foarte bun@ a sectorului îndiscu]ie a mai fost confirmat@ de trans-ferurile consemnate pe activul suportDETLV. Privit@ per ansamblu, pia]a si-bian@ a derivatelor s-a încadrat din nouîn parametrii optimi de evolu]ie con-cretiza]i în aceea}i lichiditate foarte bun@cu care ne-a obi}nuit în luna curent@.La încheierea orarului de tranzac]ionareau fost înregistrate 31.368 contractefutures }i options din 3269 tranzac]ii,investitorii ac]ionând pe fondul corec]iilor

de pre] care au condus la o }edin]@ro}ie. Participan]ii în pia]a derivatelors-au ar@tat înc@ din }edin]a de luni inte-resa]i de noi deschideri de pozi]ii, ati-tudine concretizat@ în realizarea efectiv@a 10.944. Ca valoare, prima sesiune as@pt@mânii a “strâns” echivalentul apeste 26,5 milioane de euro. Cu aproape15.100 contracte încheiate, DESIF 2 }i-au asigurat f@r@ probleme cea maiînsemnat@ cot@ de pe pia]@, transferurileînsumând o valoare echivalent@ cu 13,85milioane de euro. Doar pentru scaden]aapropiat@, au fost transferate peste 14milioane de ac]iuni, investi]iile pe termenscurt fiind preferate de investitori. DESIF5 a secondat liderul cu un volum de10.306 contracte a c@ror valoare echiva-lent@ s-a ridicat la 10,62 milioane euro.}i pe DESIF 5 se poate observa aceea}iatitudine favorabil@ plasamentelor pe sca-den]a de la sf$r}itul anului care a aca-parat o majoritate covâr}itoare din volu-mul precizatMar]i 24.10, pia]a derivatelor }i-amen]inut lichiditatea foarte bun@, pe par-cursul sesiunii înregistrându-se 2731tranzac]ii ce au însumat peste 25.000contracte futures }i options. Valoareacorespunz@toare volumului de transferprecizat s-a ridicat la 79,27 milioane delei. Direc]ia ascendent@ a num@rului depozi]ii deschise de participan]ii în pia]a

derivatelor a continuat în sesiunea mar]ifiind atins }i dep@}it în premier@ pragulde 250.000 pozi]ii futures. Astfel, perioa-da de acumul@ri de pozi]ii continu@ înspecial pe scaden]a decembrie 2006.Pentru scaden]a martie 2007, aria deinteres investi]ional, în care se încadreaz@în momentul actual juc@torii, st@ subsemnul derivatelor pe TLV care de]incirca 68& din pozi]iile deschise peaceasta În ceea ce prive}te evolu]iapre]urilor, }edin]a de mar]i a fost una încare s-a putut observa evolu]ia ascen-dent@ a cota]iilor SIF }i o direc]ie desens contrar pe TLV }i DERRC care auînchis pe sc@dere. Totu}i traseul cota]iilora fost, în ansamblu, unul majoritar verde.În pia]a ac]iunilor, ziua de 24 octombriea preluat caracteristicile predecesoarelorsale, sectorul financiar fiind de neînlocuitîn preferin]ele investitorilor. Din rândulacestuia, societ@]ile de investi]ii au do-minat categoric }edin]a, trei dintre ele aca-parând primele locuri ca num@r de con-tracte încheiate. Este vorba despre DESIF2, DESIF 5 }i DESIF 3 în aceast@ ordine.De neclintit de pe primul loc au fost,conform obi}nuin]ei derivatele ce au caactive suport ac]iunile SIF 2 Moldova.Ele au atras 12.847 contracte cu o va-loare echivalent@ de 41,27 milioane lei.Scaden]a decembrie a polarizat în con-tinuare interesul investitorilor, c@tre eaîndreptâdu-se majoritatea contractelor.DESIF 5 au urmat liderul cu aproape9000 iar DESIF 3 Transilvania au închispodiumul cu 1550 contracte.Miercuri, lichiditatea ridicat@ înregistrat@a condus la acumularea unui total de31.862 contracte futures }i options din3560 tranzac]ii care, ad@ugat celor dejacontabilizate pe luna în curs, a contribuitla realizarea unui volum de 513.283 con-tracte, num@r record raportat la num@rulsesiunilor desf@}urate. Ca valoare echi-valent@ în euro, }edin]a de la mijloculs@pt@mânii în curs s-a plasat la nivelulde 28,17 milioane, adic@ aproape 100milioane lei. Investitorii activi în pia]@ }i-au orientat strategiile în func]ie de di-rec]ia ascendent@ a pre]urilor derivatelor.Aprecierile destul de consistente au fostpe placul speculatorilor intra-day pepozi]ii de cump@rare, randamentele pecare ace}tia le-ar fi putut ob]ine fiindatr@g@toare, mai ales pe SIF. Ultima sca-den]@ din anul curent a fost din nou ]intapredilect@ a investi]iilor, majoritatea con-tractelor de pe activele suport tran-zac]ionate îndreptându-se spre aceasta.Campioana plasamentelor investi]ionale

a fost SIF 2 Moldova, derivatele DESIF2 pe scaden]a decembrie 2006 ajungândla cota de 16.377 contracte. Pentru mar-tie 2007 s-au încheiat 725 contracteDESIF 2. Scaden]a apropiat@ s-a impus}i în cazul derivatelor pe ac]iunile SIF5 Oltenia cu 9112 contracte. Scaden]amartie a atras 629 contracte. Domina]iaSIF a fost întregit@ de DESIF 3 prin 1069contracte. O activitate în cre}tere s-aconsemnat pe derivatele RRC constitu-ite ca active suport pentru 1881 con-tracte. DERRC au avut o evolu]ie desens contrar fa]@ de trendul pie]ei,închizând pe sc@dere. Juc@torii s-au maiorientat }i c@tre DETLV în m@sura a870.000 ac]iuni transfrate, respectivDESNP în m@sura a 751.000 ac]iuni.Ieri la ora 12.00 erau consemnate dejacirca 17.500 contracte cu o valoare de58,3 milioane de lei, iar num@rul pozi-]iilor deschise mai mare de 252.800 pepia]a futures }i de aproape 17.500 pecea options.

Volumele pe op]iuniîn ascensiune

Ce}terea gradului de interes pentru con-tractele options a fost confirmat@ }i înacest@ s@pt@mân@. Astfel, luni cea maiconsistent@ tranzac]ie a zilei s-a realizatîn pia]a optiunilor pe activul suportDESIF 2 cu scaden]a decembrie 2006.La pre]ul de exercitare de 2,4 lei/ ac]iunes-au atras put-uri pentru care s-a pl@tito prim@ de 12 bani /titlu, la un porto-foliu de 600.000 ac]iuni, op]iuni în afarabanilor. Pe op]iunile de tip call, plasa-mentele investi]ionale au fost orientatec@tre DESIF 5 decembrie anul curent,op]iuni puternic în bani, la pre]ul deexercitare de 3,2 respectiv 3,28 lei/ac-]iune. Prima suportat@ de cump@r@tor seridic@ la 400 }i 300 lei/contract. Mar]is-a observat o diversificare a interesu-lui “juc@torilor” care s-au îndreptat atâtpe contractele de tip call cât }i put. Ceamai activ@ pia]@ a fost cea put unde s-a remarcat DESIF 3 decembrie 2006, cuun volum de 200 contracte dintr-o sin-gur@ tranzac]ie, la un pre] de exercitarede 2,4 lei/ac]iune. În pia]a call, s-audeta}at contractele pe DESIF 5, decem-brie 2006, la un pre] de exercitare de3,46 lei/ac]iune. Miercuri au predominatinvesti]iile pe put-uri. Cele mai buneplasamente s-au realizat în special peDESNP martie 2007. Pentru o prim@ dedoar un ban, ac]iunea s-a ob]inut unpre] de exercitare de 0,6 lei/ac]iune.

BURS~ DEZVOLTAREVINERI 27 OCTOMBRIE 2006 7

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Sediul Bursei din Sibiu

%ngrijor@ri legitimeDan SUCIU

Palatul Victoria - sediul guvernului

Trei milioane de contracte de la ^nceputul anuluiLLaa bbuurrssaa ddiinn SSiibbiiuu,,

Supranumite vedetele pie]ei imobiliare,terenurile continu@ s@ fie cel mai atrac-tiv segment pentru sibieni. {i asta ^nciuda faptului c@ pre]urile sunt ^n con-tinu@ cre}tere. Pre]urile apartamentelordin blocurile vechi din burgul lui Her-mann au cunoscut un ritm de cre}teresus]inut de cererea mare ^nregistrat@ ^nultimii ani. %n aceste condi]ii, tot maimul]i cump@r@tori de imobile reziden]iale^}i pun ̂ntrebarea dac@ s@ achite p$n@ la150.000 de euro pe un apartament cutrei camere situat ̂n centrul Sibiului saudac@ s@ opteze pentru un proiectreziden]ial exclusivist, cu parc@ri subter-ane, zone verzi }i paz@ pe toat@ duratazilei, cu acelea}i cheltuieli sau chiar cuunele economii. Pentru a veni ̂ n ̂ nt$m-pinarea cererilor pentru ultima categoriede imobile reziden]iale, c$]iva oameni deafaceri au lansat pe pia]@ proiecte carevor repozi]iona solicit@rile de apartamente^n defavoarea proprietarilor care au gen-

erat o adev@rat@ criz@ pe pia]a imobiliar@sibian@ }i au "umflat" nejustificat pre]urileapartamentelor. %n numai doi ani, ofertareziden]ial@ a ora}ului Sibiu s-a m@ritconsiderabil. De vin@ sunt ini]iativele pri-vate. Oamenii de afaceri locali sau din]ar@ }i-au dat seama de poten]ialul deafaceri de pe pia]a imobiliar@ a jude]uluiSibiu }i au decis s@ investeasc@ %ncartiere reziden]iale. %n jurul ora}ului Sibiuse construiesc, ^n acest moment, }asemari cartiere reziden]iale. %n total, va-loarea estimat@ a investi]iilor trece de 30de milioane de euro.

Neppendorf - primul cartier european

Prima idee privat@ serioas@ de cartierreziden]ial a venit din partea firmei Conelt,a omului de afaceri Constantin Trihenea.Sibienilor cu dare de m$n@ li s-a oferitposibilitatea s@ ^}i construiasc@ locuin]ede lux “personalizate”, ^n viitoarea zon@reziden]ial@ Neppendorf. Proiectul vizeaz@

clientela cu bugete de peste 70.000 deeuro. Complexul reziden]ial este ridicatpe un teren de 10.000 de metri p@tra]i,dotat cu toate utilit@]ile. Investi]ia trecede dou@ milioane de euro. La final, zonade lux a ora}ului va avea 19 imobile tipvil@ familial@, plus dou@ vile colective, cuc$te }ase apartamente. "Ideea a venit caurmare a eliber@rii unui teren destinat,ini]ial, sediului firmei noastre la care amrenun]at, pentru c@ am g@sit alte solu]ii.%n plus, mai erau }i al]i factori - dez-voltarea Sibiului pentru mine era o cer-titudine, chiar ^nainte de apari]ia ZoneiVest, pentru c@ ^n '89 toat@ lumea }tiadoar de trei fumuri ^n zon@. Cartierul aprimit denumirea Neppendorf, din dorin]ap@str@rii vechiului nume al cartieruluiTurni}or, unde este amplasat. Acestproiect imobiliar propune, pentru primadat@ ^n Sibiu, prin PUD-ul aprobat, uncartier reziden]ial. De fapt, ne aliniem lacerin]ele vremii, dovad@ c@ ^n intervalulscurs au mai ap@rut }i alte ini]iative",m@rturise}te Constantin Trihenea. Dinmartie, constructorul a intrat ^n graficulde execu]ie, cu termen final decembrie2007. Parcelele pe care se construiesclocuin]ele sunt de aproximativ 400 demp, cu deschidere la strad@ de 18 metri,ceea ce permite amplasarea unui imobilunifamilial cu o ̂n@l]ime de p$n@ la dou@niveluri, plus mansard@. "S-au asigurat,prin proiectare, distan]e fa]@ de vecini}i amenaj@rile specifice - garaj, }emineude gr@din@, gazon, inclusiv posibilitateade amenajare de piscin@, pentru cinevrea. Concep]ia transmis@ firmei deproiectare s-a concretizat ^n amenaj@rispa]ioase la parter, cu livinguri ^ntre 30}i 60 de metri p@tra]i, dormitoare cu baieproprie }i dressing, plus utilit@]i proprii",explic@ directorul de la Conelt SRL. La

dispozi]ia cump@r@torilor, constructorulpune patru modele pentru case }i unmodel pentru apartamentele la vilelecolective. Perioada de a}teptare pentru olocuin]@ este de doi ani. Casa va fi pre-dat@ proprietarului "la cheie" sau ̂n vari-anta "gri". %n ultimul caz, clientul va tre-bui s@ ^}i finiseze }i amenajeze interi-orul dup@ placul inimii. "Casele vor fi per-sonalizate dup@ cerin]ele fiec@rui cump@-r@tor. Cartierul, g$ndit s@ fie administratpe baz@ de contract, asigur@ lini}tea }iintimitatea proprietarului. Investi]ia se varealiza prin atragerea de credite bancare,dar numai pentru realizarea construc]iei,av$nd ^n vedere c@ terenul este ^n pro-prietatea noastr@ }i este alimentat cuutilit@]i la cap@tul parcelei. Modalitatea deplat@ cuprinde o schem@ cu pl@]i par]ialepe parcursul celor doi ani de realizare.%n plus, ne-am g$ndit la contracte }i cre-

dite imobiliare pentru diferen]a r@mas@neachitat@ la sf$r}itul celor doi ani.Evaluarea costurilor se face pentru fiecaresolicitant ̂n parte, ̂n func]ie de parcelelede teren pentru care opteaz@, suprafa]adesf@}urat@ solicitat@ }i regimul de^n@l]ime al construc]iei. Pentru sus]inereacump@r@torilor cu credite ipotecare,aproape toate b@ncile din Sibiu }i-au ofe-rit disponibilitatea }i ne sunt al@turi. Dinpartea noastr@, managerul de proiect estela dispozi]ia celor intresa]i, pe toat@ dura-ta s@pt@m$nii, la sediul din {oseaua AlbaIulia, nr. 78", precizeaz@ ConstantinTrihenea. Dincolo de amenajarea imo-bilelor dup@ indica]iile date de proprietari,zona va fi ^mprejmuit@ }i accesul va fiposibil pe baza unei cartele. Op]ional vaexista }i un serviciu de paz@ }i de^ntre]inere tehnic@ a tuturor instala]iilor.

(va urma)

LOCUIN[E VINERI 27 OCTOMBRIE 20068

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2006

Sibiul - noul fagure reziden]ial

Ileana ILIE

Banii investitorilor obi}nui]i s@ ob]in@ rapid profituri grase au o nou@ destina]ie: pia]a reziden]ial@ din Sibiu.Excavatoarele mu}c@ lacom din p@m$nturi pe care, p$n@ mai ieri, se aflau fie fabrici p@r@ginite, fie gunoaie. Cele}ase proiecte reziden]iale prezente aici totalizeaz@ peste 600 de noi locuin]e pentru sibieni, apartamente, case sauvile de lux }i cumuleaz@ o suprafa]@ total@ de construc]ie de circa 110.000 de metri p@tra]i. Stadiul lucr@rilor estediferit, de la investi]ie la investi]ie, ^ns@, teoretic, toate cartierele private ar trebui s@ fie gata anul viitor. Pre]ulmediu al noilor vile }i apartamente la care constructorii lucreaz@ de zor dep@}e}te 70.000 de euro.

Un “Dürer” cu subiect reli-

gios, profanat cu acid sulfu-

ric, de un dement, ^n aprilie

1988. Imbecili care doresc

s@ atrag@ aten]ia asupra lor,

mai ales prin pre]ul ridicat al

tabloului agresat...

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIELIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro