Prefaţă

Jocul didactic constituie o formă de desfăşurare a unor activităţi instructiv-educative din grădiniţă.

Îmbinarea armonioasă a elementului instructiv şi a exerciţiului pe de o parte, cu procedeele de joc care-i conferă caracterul distractiv, pe de altă parte,determină trăsătura fundamentală a acestui gen de activitate.Teoria şi practica preşcolară contemporană consideră jocul didactic o activitate ce contribuie în mod deosebit la formarea profilului intelectual şi moral al viitorului şcolar,cât şi la lărgirea orizontului său de cunoştinţe.

Jocul didactic contribuie sistematic la lărgirea,precizarea,fixarea,aprofundarea şi sistematizarea cunoştinţelor însuşite, prin posibilitatea pe care o dă de a fi reluat într-un cadru, într-un context sau o formă nouă.Astfel, preşcolarii au ocazia de a opera cu diferite cunoştinţe,de a le aplica în situaţii noi, provocate în mod special prin acţiunea jocului.Ceea ce este important de spus este ca jocul didactic influenţează,stimulează dezvoltarea tuturor proceselor psihice.În cadrul acestor jocuri ,copiii îşi exersează,perfecţioneză senzaţiile,percepţiile,memoria,imaginaţia,atenţia,gândirea.Însăşi structura jocurilor din această categorie prin problema didactică pe care o cuprinde, solicită copiilor cheltuirea unui efort intelectual pentru a stabili diferite relaţii, pentru a efectua unele clasificări ,pentru a face deducţii, comparaţii,generalizari sau abstractizări.Dacă ţinem seama că aceste operaţii intelectuale se realizează iniţial pe planul obiectual şi că în majoritatea cazurilor se verbalizează ,putem afirma că fiecare joc didactic încorporează o bogată gamă de stimuli ai vieţii psihice.

Valoarea educativă a jocurilor didactice se manifestă nu numai în efectele salutare de dezvoltare a intelectului preşcolarului ,ci şi în influenţarea comportamentului copiilor , în primul rând prin intermediul regulilor.Efectul de conştientizare a unor cerinţe de conduită civilizată,de orientare a activităţii în raport cu un scop, de socializare a copiilor prin numeroasele posibilităţi de colaborare,de cooperare pe care le facilitează,este de asemenea greu de măsurat.De reţinut este faptul că orice joc presupune din partea copiilor o rezolvare corectă a sarcinilor,putere de a se stăpâni,spirit de ordine şi spirit critic în relaţiile cu materialul şi cu ceilalţi copii.

Largile posibilităţi pe care le oferă jocul didactic în crearea unei legături strânse între ceea ce simte,ceea ce gândeşte şi ceea ce face copilul contribuie la utilizarea intensă a acestui gen de activitate.Este întâlnit în cele mai multe cazuri ca o activitate cu grupa întreagă, dar foarte eficient este şi desfăşurat cu grupuri mici de copii.Jocul didactic poate fi practicat în orice

moment al programului instructiv-educativ,ceea ce îi ridică în mod apreciabil valoarea şi funţionalitatea .

Elementele structurale ale jocului didactic, care determină specificul acestuia în raport cu alte jocuri sunt: conţinutul,sarcina didactică,regulile şi acţiunule de joc.Aceste elemente se află

într-o strânsă legătură.Conţinutul reflectă totalitatea cunoştinţelor şi deprinderilor cu care copiii operează în cadrul jocului.În majoritatea jocurilor didactice, aceste cunoştinţe se presupune a fi însuşite în grade diferite,menirea jocului fiind de a le fixa,lărgi sau sintetiza.Sunt însă şi jocuri care favorizează achiziţionarea unor noi cunoştinţe,după cum altele au rolul de a verifica, ori de a determina gradul de operaţionalitate al cunoştinţelor dobândite anterior.

Sarcina didactică reprezintă problema centrală pe care copiii o au de rezolvat şi în jurul căreia gravitează toate celelalte elemente.Sarcina didactică indică în genere,ce au de făcut copiii pe planul acţiunii obiectuale şi mintale,esenţa acesteia fiind de fapt declanşarea unei operaţii intelectuale :recunoaştere,descriere,reconstituire,comparaţie,ghicire.

Regulile jocului concretizează sarcina didactică,precizând cum poate să fie rezolvată problema intelectuală, care sunt căile de utilizat pentru organizarea acţiunilor ludice în concordanţă cu aceasta.Ele constituie elementul organizatoric principal,cuprinzând succint cerinţele care dirijează activitatea copiilor.Varietatea regulilor unui joc este determinată de funcţiile pe care acestea le îndeplinesc,respectiv indicarea acţiunii de joc,a succesiunii acestora ,reglementarea repartizării rolurilor şi a relaţiilor dintre copii,modul în care se rezolvă sarcina didactică şi stimularea sau inhibarea anumitor manifestări comportamentale.

Acţiunile de joc se referă la căile,mijloacele folosite pentru a da o coloratură plăcută,distractivă,activităţii intelectuale desfăşurate de grupul de copii.Ele determină antrenarea copiilor în rezolvarea unei probleme de învăţare,satisfăcând dinamismul firesc al vârstei,declanşând capacitatea lor de transpunere,creând o atmosferă specifică ce favorizează performanţe pe care copiii le ating fără să simtă efortul cheltuit.

Clasificarea jocurilor didactice se face după conţinutul şi materialul folosit. Astfel putem vorbi de jocuri didactice :matematice, de educarea limbajului, de cunoaşterea mediului înconjurător.

Organizarea jocului didactic cuprinde un complex de masuri ce trebuie luate înainte de începerea propriu-zisă a jocului şi vizează atât pregătirea cadrului de desfăşurare a activităţii corespunzător temei şi sarcinii didactice a jocului ,cât şi antrenarea copiilor în funcţie de ambianţa realizată în acest scop.Dată fiind multitudinea de situaţii de joc pe care le implică un joc didactic,dispunerea mobilierului poate să difere de la un joc la altul,acesta fiind aranjat cu inspiraţie şi operativitate.Materialul trebuie să fie aşezat în loc vizibil şi uşor de folosit.Profesorul trebuie să folosească metodele şi procedeele adecvate ,asigurând astfel

dinamismul activităţii, concentrarea copiilor pe o perioadă cât mai lungă de timp,atingerea obiectivelor stabilite la începutul jocului.

Joc didactic matematic

Grupa mijlocie

La aprozar

Scop

Consolidarea deprinderii de a forma grupe de obiecte dupa un criteriu dat(culoare);

consolidarea deprinderii de a compara grupe de obiecte şi de a sesiza unele relatii cantitative;

obişnuirea copiilor de a acţiona organizat,conform regulilor stabilite.

Sarcina didactică

Copiii vor constitui mulţimi de obiecte avand în vedere criteriul dat (culoare) ;

vor compara mulţimile din punct de vedere cantitativ,utilizând limbajul matamatic adecvat(„mai multe” ,”mai puţine”,”tot atâtea”),vor rezolva itemii propuşi în fişa primită.

Regulile jocului

Copiii vor răspunde la întrebările pe care Zâna Toamna le citeşte de pe frunzele ruginii.Fiecare răspuns corect va fi recompensat cu un fruct sau o legumă de toamnă.

Elemente de joc

Surpriza,mişcarea,închiderea,deschiderea ochilor.

Material didactic

Fructe,legume de toamnă,jetoane cu fructe şi legume de toamna, frunze ruginii pe care sunt scrise sarcinile,fişe individuale de lucru.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Copiii pot fi împărţiţi în două echipe.Ei vor lua pe rând o frunză din copacul Zânei, pe care este scrisă sarcina de rezolvat.

Vor grupa legumele, fructele după culoare.

Vor aşeza elementele mulţimilor în perechi şi le vor compara.Vor forma mulţimi cu mai multe elemente,cu mai puţine elemente,cu tot atâtea elemente.

La fel vor proceda si cu jetoanele puse la dispoziţie.

Coechipierii se ajută între ei.Răspunsurile corecte sunt recompensate cu un stimulent (fruct ,legumă de toamnă).Pe fişa de lucru ,fiecare copil rezolvă sarcinile date.

Varianta

Profesorul are imagini cu legume, fructe de toamna ,de o anume culoare, copiii aşază pe masă „tot atâtea fructe”,”mai multe”,”mai putine” (de alta culoare).

Joc didactic matematic

Grupa mare

Unde s-a ascuns “Furnicuţa,hărnicuţa”?

Scop

Verificarea cunoştinţelor copiilor referitoare la atributele pieselor geometrice şi a poziţiilor spaţiale,dezvoltarea operaţiilor gândirii.

Sarcina didactică

Să identifice formele geometrice,să precizeze atributele acestora,să denumeasca poziţii spaţiale,să plaseze piesele în poziţiile spaţiale indicate.

Regulile jocului

La solicitarea profesorului,copiii închid ochii,ca după aceea să resolve sarcina indicată de acesta.Răspunde copilul numit de “Furnicuţa,hărnicuţa”.

Elemente de joc

Mişcarea,surpriza,închisul,deschisul ochilor,aplauze.

Material didactic

Planşă cu “Greierele şi furnica”,piese geometrice,”Furnicuţa,hărnicuţa”,stimulente.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Se prezintă planşa, se identifică personajele.Se prezintă invitata la activitate care le cere ajutorul copiilor în achiziţionarea de cunoştinţe referitoare le piesele geometrice şi a poziţiilor spaţiale.Pe tabla magnetică sunt aşezate toate piesele geometrice învăţate.Copiii închid ochii, iar profesorul aşează “Furnicuţa hărnicuţa” lângă o piesă.La întrebarea :“ Unde se afla “Furnicuţa hărnicuţa ?”,copiii precizează atributele piesei geometrice respective.

Variantă

Profesorul aşează piese geometrice în diferite locuri din clasă.La întrebarea :”Unde a ajuns Furnicuţa hărnicuţa?”,copiii numesc poziţia spatială dată.

Sarcinile de pe fişă sunt rezolvate individual.

Joc didactic matematic

Grupa mare

“Am la ţară la bunici”

Scop

Consolidarea număratului în limitele 1-7,verificarea capacităţii de a compune şi descompune un număr dat.

Sarcina didactică

Să constituie mulţimi cu 1-7 elemente,să raporteze numarul la cantitate şi cantitatea la număr,să compună şi descompună un număr dat.

Regulile jocului

Copilul numit de “fermier” va aşeza fiecare animal domestic în căsuţa lui. Se denumesc mulţimile formate,se asociază cu cifra corespunzătoare.Copiii vor compune şi descompune numerele aşezând animalele bunicilor în două adăposturi(descompunerea), ori completând elementele unei mulţimi date (compunerea).

Elemente de joc

Surpriza,ghicirea,mişcarea,aplauzele,mânuirea materialului.

Materiale didactice

Siluete cu animale domestice,mulaje,imagini cu locuinţele animalelor,cifre,fişe de lucru.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Rolul de” fermier” îi va primi copilul care va da răspunsul corect la ghicitoarea expusă de profesor.Animalele (mulaje) au ieşit din ograda bunicilor. “Fermierul “trebuie să le aducă înapoi. Animalele sunt grupate, numărate şi asociate cu cifra corespunzătoare.

Se trece apoi la compunerea numerelor. “Fermierul “va numi un copil care trebuie să completeze mulţimea de animale numită de către acesta, până la un număr dat(4,5,6,7elemente).Exemplu : “În coteţ eu am 3 găini. Doresc să am 5 găini”.

Copilul numit verbalizează acţiunea,fermierul apreciază.

Varianta

“Fermierul “are 7(6,5,4,3) animale şi doreşte să le ducă la două târguri să le vândă mai repede.Are două căruţe. Copilul numit va împărţi animalele în căruţe (descompunerea), va identifica cifra corespunzătoare .

Vor rezolva sarcinile de pe fişa de lucru.

Joc didactic-cunoaşterea mediului înconjurător

Grupa mică

Spune ce face Scufiţa Roşie!

Scop

Fixarea cunoştinţelor copiilor cu privire la principalele părţI ale corpului omenesc,educarea spiritultui de observaţie.

Sarcina didactică

Să recunoască şi denumească corect părţile corpului uman,să execute corect mişcări specifice acestora.

Regulile jocului

Copilul la care s+au terminat versurile recitate de profesor, va spune ce face Scufiţa Roşie, cu ce face.

Toţi copiii vor imita acţiunea Sufiţei Roşii.

Material didactic

Scufita Rosie,diferite obiecte de uz personal,stimulente,DVD,CD.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Se ascultă căntecul Scufiţei Roşii. Se stabileste despre cine este vorba în cântecel.Se prezintă surpriza,Scufiţa Roşie care a venit să se joace cu ei.Scufiţa Roşie execută diferite mişcări.Un copil va denumi mişcarea ,iar restul copiilor vor imita acţiunea.

Scufiţa Roşie apleacă capul,întoarce capul,ridică mâna,coboară mâna,roteşte mâna,duce mâna la ochi,la nas,la gură,la ureche,pe obraz,pe bărbie,pe frunte.Scufiţa Roşie se întinde, ridica un picior,roteşte trunchiul,bate din palme,manâncă,bea apă,merge, aleargă.

În timpul jocului se acordă o atenţie deosebită formulării corecte a răspunsurilor.Dată fiind vârsta formulări incomplete, pronunţarea incorectă a sunetelor,silabelor,profesorul este acela care repetă răspunsul corect de fiecare dată.

Dacă nivelul grupei permite ,li se poate cere copiilor să găsească alte mişcări.

Variante

Copiii îi pot pune Scufiţei Roşii o caciuliţă pe cap,un fular la gât,mănuşi pe mâini,înclţăminte în picioare ect.Se poate organiza un joc de mişcare îmtruna cu Sufiţa Roşie.

Joc didactic-cunoaşterea mediului înconjurător

Grupa mijlocie

Sa facem un tablou de primăvară

Scop

Fixarea cunoştinţelor referitoare la caracteristicile anotimpului primăvara.Educarea capacităţii de a analiza,sintetiza ,pe baza materialului dat.

Sarcina didactică

Să facă asociaţii între conţinutul povestirii şi materialul primit,să plaseze materialul corespunzător în funcţie de continutul expunerii.

Regulile jocului

La întreruperea povestirii, copilul numit va alege materialul potrivit il va denumi, îşi va motiva alegerea,şi-l va aşeza pe panou,contribuind la realizarea tabloului de primăvară.

Material didactic

Jetoane cu aspecte de primăvară,siluete (gâze,flori de primăvară etc),un tablou de primăvară început,stimulente,Zâna Primăvară.

Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului

Se prezintă Zâna Primăvară care a venit la grupa mijlocie să vadă ce ştiu copiii despre ea.Se poate face reactualizarea cunoştinţelor printr-o scurtă conversaţie,prin ghicitori,poezie.Profesorul începe jocul expunând copiilor o povestire care include aspecte caracteristice primăverii.Expunerea se referă la vremea în anotimpul primăvara, la munca în grădini şi pe ogoare, la vieţuitoare, la flori de primăvară etc. La intreruperea povestirii, copiii selectează elementele despre care se face vorbire ,le denumesc,le aşează în tablou.Se pot interpreta cântece de primăvară.

Joc didactic-educarea limbajului

Grupa mare

Recunoaşte povestea!

Scop

fixarea şi consolidarea unor poveşti învăţate anterior.

Conţinutul jocului

poveştile învăţate de copii: „Ursul păcălit de vulpe”, „Ciuboţelele ogarului”, „Capra cu trei iezi”, „Scufiţa roşie”.

Sarcina didactică

să identifice povestea după imaginile prezentate, să povestească fragmentul ilustrat, să recunoască şi să caracterizeze sumar personajele din poveşti.

Reguile jocului

„Trăistuţa cu poveşti” se plimbă de la un copil la altul şi la semnalul luminos al baghetei fermecate dat de conducătorul jocului, se opreşte la un copil care alege o imagine, recunoaşte povestea din care face parte povestind fragmentul respectiv;

Un alt copil stabileşte care sunt personajele din poveste;Răspunsurile corecte se aplaudă şi sunt răsplătite cu stimulente reprezentând personajul recunoscut;Răspunsurile incomplete sau greşite sunt corectate de un copil numit de conducătorul jocului.

Elemente de joc

Aplauze, stimulente, semnale luminoase, personaj surpriză care face introducerea în joc.

Variante

Într-o „cutie fermecată” sunt siluete ale unor personaje din poveşti; copii extrag o siluetă, recunosc personajul şi povestea, reproduc câteva din replicile acestuia şi îl caracterizează;

Se audiază un fragment din poveste, se identifică povestea şi copiii dramatizează o scenă reprezentativă.

Joc didactic-Educarea limbajului

Grupa mică

La cine s-a oprit mingea?

Scop

cunoaşterea numelor şi prenumelor, educarea sentimentelor de ataşament faţă de copiii din grupă.

Conţinutul jocului

cunoaşterea colegilor din grupă după nume şi prenume, precizarea unor reguli de comportare în grup.

Sarcina didactică

să recunoască şi să denumească membrii grupului din care fac parte.

Regulile jocului

Jucăria trebuie să meargă din mână în mână fără să fie reţinută de copil;La semnalul educatoarei “Stop” sau alt semnal auditiv jucăria se opreşte la copilul la care se află în acel moment;

Vecinii copilului la care se află jucăria sau alt copil numit de educatoare trebuie să spună grupei numele şi prenumele copilului la care se află aceasta.

Elemente e joc

Manipularea jucăriei;

Aplauze ;

Semnale sonore;

Variante

Educatoarea aruncă de la distanţă mică o minge, o biluţă unui copil, apoi întreabă grupa: Cine a primit mingea (biluţa)? Răspunde copilul vecin cu acesta sau altul indicat de copilul care a primit mingea. Răspunsul copilului va fi dat într-o propoziţie care să cuprindă numele şi prenumele colegului la care se află mingea.