I. Opriqan

AURULDACIEI. intreb5ri. Adev[ruri conflrmate. Posibile r[spunsuri

Editura SAECULUM I.OBucure;ti *2016

l

Cuprins

Preambul. ..... 7

l.Catzelerdzboaielordaco-romane.... ..... 9

II. indoieli privitoare la existen{atezaurului dac . . . . . . . . . . 15

III.Pradader[zboiroman6. ........30lV. Sdrbdtorirea victoriei romane asupra Daciei . . . . . 40

V. Comori qimaimaridecAt tezatrulregal.. ....... 49

VI. Descoperiritdrzii. Posibile resturi ale tezaurelor dacice?. 58

VII.Realitateainperspectivdmitic6 ........ 74

VIII. Ar mai exista un tezaur.... . . . . 101

IX. Setea de auracuceritorilordintotdeauna. . . . . . 105

X.Braconajarheologic .....128XI.Amairimas ceva de luatdinRom6nia?. . . . . . . 136

Addenda lConvorbiriesenliale ....139Ing.AurelSAntimbreanu .......140Ing.ViorelFlorea ......160

Addenda 2

J6r6me Carcopino, O revenire la imperialismul de cucerit'e:

auruldacilor .... .....195In loc de postfa|ii:

Un contra-mit impus: Traian ,,pdrintele patriei". . . 206

Bibliografie ....... 226

I. Cauzele rizboaielor daco-romane

Una dintre cele mai importante chestiuni, care i-a frSm6ntatqi-i mai frdm6ntd pe istoricii romAni qi strdini, a constituit-o qi o

mai constituie intrebarea: in ce mdsurd bog6tiile subsolului (inspejd aurul qi argintul) au reprezentat un motiv de agresiune dinpartea marilor imperii antice, medievale qi contemporane?

CombdtutS, in genere, in favoarea altor cauze, eardzbate dincAnd in cAnd, direct, abtziv sau ca o completare a motiva(iilor dince in ce mai complexe cu cAt ne apropiem de vremurile noastre.

Desigur, motivele declanqirii de cdtre romani a rdzboaielorcontra Daciei sfdrqite cu subjugarea ei ca provincie a mareluiImperiu Roman sunt multiple qi complexe qi fiecare nou cercetdtor

ar putea descoperi noi catze de importan{[ mai mare sau mai micd.Principala motiva(iune, nu numai a Imperiului Roman, ci

a oricdrui imperiu, o constituie aspiralia de a deveni un imperiumondial, de a r[mdne in ultimS instan]d singura putere, in cadrul

cdruia si fie inglobate,laun moment dat, toate lIrile lumii.in aceast[ perspectivS, nu se poate spune, cum au afirmat-o

diverqii istorici, cd odatd ajuns pe aliniamentul Dundrii, romaniinu mai aveau nici un motiv s[ treaci dincoace. intrucAt fluviulconstituia un hotar temeinic.

Dovada cE nu avusese nici un moment intenlia sd se opreasc[

\a apa Dundrii o constituie aventura rdzboinic5 a lui Traian, care

nu numai cL atacd mai departe parlii, dar inten{ion eazd sd mearglpe urmele lui Alexandru Macedon spre a cuceri Orientul.

S[ nu uitdm apoi cd iminenla unui rdzboi daco-roman plutea

in aer inc5 din timpul hi Cezar qi Burebista. Prea se intdrise Dacia

10 I. OPRI$AN

sub primul mare unificator al triburilor geto-dace, spre a nu flbdgatdin seamd ca o ameninlarela grani{e.

Fdrd indoial5, inten(ia unuirdzboi cu pa(ii nu putea exclude,

intr-o primd fazd, cucerirea Daciei, spre a nu fi posibild atacarea

din spate gi prinderea oqtilor romane ca intr-un cleqte.

E real6, de asemenea, qi catza,,tributului" pldtit in urma pdcii

lui Decebal cu Domilian, care devenise o povard pentru Imperiu incondiliile crizei financiare pe care o traversa Roma la desemnarea

lui Traian caimpdrat.De aceea bog[liile Daciei reprezentau o solulie pentru asanarea

flnanciarl gi continuarea incursiunilor spre Orient.Aqa incdt, oricdt de neinsemnatd ar pdrea, motivalia ,,salvdriioo

Imperiului prin aurul qi argintul dacic se impunea de la sine. Fapt

consemnat de mulli istorici mai vechi gi mai noi.

Cit6m opiniile cele mai importante incepAnd cuperioada inter-

belic[, moment cemarcheazd, cel pufin la noi, intrarea definitivla qtiinlei istorice in zona obiectivit[fii fireqti.

in articolul apdrut in fuancezd Bogdtriile dacilor Si redresarea

Imperiului Roman sub Traian (Dacia,I, 7924,p. 28-34), Jdrdme

Carcopino releva: ,,Este un fapt recunoscut de tofi cI Domilian a

lisat in urmi o situa(ie grevatd de datorii. Dusese multe rdzboaie.

ii pl[cuse clddirile. tqi alimentase popularitatea cu daruri costisi-

toare. Din anul 83, el mdrise cu un sfert solda trupelor sale. Baniise scursese prin bate aceste gduri... in cele din urm6, s6r[ciatezaurului avea s5-1 duc[ la crim5: inopia rapax, cum a spus despre

el Suetonius; execuliile prin care a lovit cu forfl dubl6 aristocrafia,

s-au inmullit incepAnd din anul 93, cu tulburirile care le explic6,

dar care nu l-au fdcut s[ inceteze.

Peste cdliva ani, totul s-a schimbat. Redresarea era rln fapt

implinit. $i Traian, fdrS sE s[rdceascd qi frrd s5 se indatoreze,facefa![ unor cheltuieli crescute enofln in acelaqi timp cu impozitelepe care le-a redus... Solulia r[mAne o enigm6. imi vor fi de ajuns

c6teva cuvinte pentru a pune contradicfia in plini lumin[ qi sper

s[ glsesc in Dacia dezlegarea enigmei...

AURUL DACIEI

Dupd 106, din contrS, Traian a cdrui atitudine devine efectivparadoxalS, se aratl din ce in ce mai pu(in exigent in privin{aincaslrilor, qi din ce in ce mai risipitoq in privinla cheltuielilor...

Or, anul 106 este chiar anul marcat de cucerirea Daciei... Ela pus mdna pe tezaurul enorn in care regii daci, moqtenitori aiminerilor agatdrqi. . . acumulaser[ produsul exploatdrilor de argintqi aur... $i bog6(ia acestui tezaur s-a revdrsat deodati ca un rAu

bogat in aur asupra intregului Imperiu."l

,,Minele de aur din mun(ii metaliferi ai regiunii Abrudului

- scria Ion Rusu Abrudeanu in vol. Aurul romdnesc. Istoria luidin vechime pdnd azi, Cxtea Rom0neascS, Bucureqti, 7933, p. 5,

-joaci de aproape 2000 de ani un rol cov6rgitor in inchegareaqi dezvoltarea poporului rom0n din Ardeal, cdci ele au constituitprincipala putere de atracliune, sub imboldul cdreia marele imp[ratTraian a linut sI ocupe cu orice pre! Dacia." Sau: ,,Daci politicade penetra[iune a dacilor spre sud-vest qi de amestec in treburileromane ale Illyricului... nu mai putea fi toleratd de imp[ratul Tra-ian, pofta de cucerire a Daciei pentru acapararea comorilor sale

de aur a intrat nu mai pu(in gi ea in cumpdna socotelilor mareluiimpdrat roman, c6nd a pornit cele doud strllucite campanii [ale]sale pentru ocuparea ei" (op. cit., p. 94).

,,Faima comorilor lor fale dacilor] - nota acelagi autor ?n

urmdtorul sdu volum Tragedia aurului (,,Vremea", Bucureqti,

t19351) - trecuse de mult granilele Daciei lui Decebal. impdraliiRomei, care, in urma politicii lor de expansiune teritorialS, purtaunecontenite rdzboaie in cele trei continente ale lumii vechi, igi a!in-tiserd de mult ochii pe ele pentru acoperirea golului din tezaurulimperial, sleit de multele rdzboaie gi de enormele cheltuieli militare.

Campaniile militare purtate de impiratul Domilian in Ger-mania, Panonia, Moesia qi Britania, agravate de risipa flnanciar[a acestui tiran, care sporise cu o pdtrime soldele tmpelor qi se

complicea in mari gi luxoase lucrdri edilitare, creaserd la Roma

1. A se vedea textul reprodus in volum.

ll

t2 r. oPRr$AN

o disperatd situalie finan{elor statului, destul de compromise de

imp6ratul Titus.Acesta a qi fost motilT rl puternic, sub indemnul cdruia Traian

a pornit cele doul expedilii militare ale sale impotriva Daciei".N. Iorga se contrazice. in recenzia la carlLealui Ion Rusu Abru-

dan, Aurul romdnesc. Istoria lui din vechime pdnd azi (Revista

istoricd,XX, nr. 1-33, ian.-mart.1934,p. 84) afirmd cd,,rdzboaielelui Traian sunt dincolo de pofta de glorie qi setea de aur". Iar inIstoria romdnilor,I, partea a II-a (Bucureqti, 1936, p.240),noteazdfugitiv: ,,in Dacia e inainte de toate utmdrirea c0gtigului."

La fe7, profesorul universitar Victor Stanciu, dupd ce afirmdin conferinla Aurul Daciei Ei Imperiul Roman susfinutd in 1942la Institutul de Culturd ltaliand, Secliunea Timiqoara (apdruti cu

acelaqi titlu in cursul anului 1942,tot la Timiqoara) ci ,,aurul Dacieinu are nici un rol" ,,in uriaga inc[ierare dintre daci qi romani", in,,uriaga lupt[ care duce la desfiin{area regatului dac", lasd tofuqis[ se infeleagi ci luptele au fost provocate de tentalia intr[rii instdpAnire a,,metalului mamon al omenirii", cum se exprimd el:

,,Istoria nu are nici un cuvAnt despre influenla comorilor de aur

ale dacilor qi puterea pe care o reprezentatproprietarii comorilor.Nu spune nimic daci acest aur nu a alut gi el un cuvAnt la iscarea

rdzboiului intre daci qi romani, dac6 nu cumva a contribuit lasuslinerea lui qi daci nu a dirijat evenimentele ce au urmat dupd

ocuparea Daciei" (p. 1a-15).in schimb I.f, Russu neagd., prin studiul Comorile regelui

Decebal (Sargetia,IV, 1966), implicarea in motivarea rdzboaielor

daco-romane a bogdliilor Daciei: ,,Este de relevat de la inceput

- scrie el - cI (lipsind noi elemente documentare) numai cu greu

se poate addtga ceva nou - mai mult in sens critic-negativ (spre

a spulbera, dacl mai este necesar, unele iluzii ce persistd la uniierudi{i, in privinfa importantei probleme istorico-economice a

comorilor lui Decebal qi a bogiliilor ce posedau daco-gelii in anul

zdrobirii qi subjugdrii lor de armatele Romei".Aproape concomitent ins6, Ovidiu Maieru reia ideea sus{inutd

de antecesori cd ,,tezatrul dacilor a constituit, probabil, un prin-

AI]RUL DACIEI

cipal obiectiv pentru cei care au incercat in cursul veacurilor sIcucereascd aceastd !ar6" (Magazin istoric,II, 11, nov.l 968, p. 59).

ii dddea, dupl cum se vede, o tentd de generalitate privindcauzalitatea tuturor incursiunilor frcute de-a lungul timpului cu

scopul subjugirii poporului rom6n.

Suslinerea urmdtoare a punctului de vedere, pentru care gi noipled[m, ii apa(ine unui strdin, indrdgostit ins6 de trecutul, cul-tura qi frumuselile Rom6niei: Paul MacKendrik (Pietrele dacilorvorbesc, carte apdrut6 in traducere rom6neasci, Bucureqti,l9TS):

,,S[ ne reamintim - accentueazd e\ - cd romanii au fost atraqi de

aur. Cele mai bogate mine de aur din Europa se gdseau aici. Amvdzrtt cd minele, odinioard monopol al regilor daci, au intrat instipdnirea exclusiv[ a implrafilor romani, care le-au administrat,

concesionAndu-le cu ajutorul unei vaste re{ele birocratice, alcdtuit[din supraveghetori, subsupraveghetori, arhivari, contabili, casieriqi funclionari" (p. 161).

AlSturi de alte cinci cauze - dintre care unele discutabileprecum inten(ia imp[ratului Traian de a crea la nord de Danubius

un ,,meterez al imperiului" - Eugen Cizek menliona qi ,,atracliace o exercitau bogd1iile de aur gi sare ale solului Daciei asupra

vecinilor sud-dundren 7" (I s t or i a Ro m e i, Bucure gti, 2002).Aceeaqi idee e impirt5gitd qi de unul dintre cei mai statornici

qi mai profunzi cercetltori ai epocii dacice, Ion Horaliu Criqan,

care afirma rdspicat: ,,Transilvania (prin care se inlelege intregspaliul intracarpatic al tAdi noastre) este bogat6 in zdcSminte

de aur. Faima acestor bogS{ii, bine cunoscute in Antichitate, se

inscrie printre motivele care l-au indemnat pe impSratul Traian s5

cucereasc6 teritorii de la N. Dun[rii." ([CiviliJzalia geto-dacilor,I, Bucureqti, 1993, p. 182).

Pentru aceeaqi opinie pleda gi un alt arhcolog dc prestigiu,Horia Ciugudean, care afirma, in articolul ,,Vclsliltt minir de aurde la Rosia" (Revista 22 Plus,XIII, nr. 210, 12 clccctttbric 2006):

,,Cucerirea romand a Daciei la inceputul scc. Il, motivattl in pri-mul rAnd strategic, nu a putut ins[ ignora nici bogrlliilc iturilbrcale noii provincii".

13

t4 I. OPRISAN

Ideea se regdseqte chiar in tratatul de Istorie a romdnilor,I, p. 690, elaborat de Academia RomAnd ca un punct de vedereoarecum oficial.

Deqi autorul capitolului De la Burebista pdnd la cucerirearomand dd credit pdrerilor lui Pliniu cel Tdn6r gi Dio Cassius -ci Roma nu vedea cu ochi buni creqterea puterii dacilor qi eranemullumitd de plata subsidiilor anuale -, el lasd sd se inteleag5cdTraian,,aveaiflvedere intr-o mdsuri la fel de insemnatd- dacitnu chiar mai mare - prada de rdzboi gi exploatarea bogdliilorDaciei." ,,Aceasta era gi o justificare pentru riscul campaniei,menitd sE atenueze opozilia celor ce indemnau la prudenld. Eravorba de tezaurul clasic gi de aurul mun{ilor (exagerate probabilcu intenlie, cum procedeazdCriton), de alte bog[(ii ale subsolului,dar, totodatd, de veniturile in perspectivi ale exploatlrii intensivea resurselor agricole qi animaliere ale viitoarei provincii."

in sfdrqit, intr-un interviu acordat lui Vladimir Brilinsky (publi-cat ini{ial in Formula AS, nr.770 qi reluat in Dacia magazin,nr. 48, mai2007), dr. Barbara Deppert Lippitz,,,arheolog liber",cum se autodeflneqte, expert[ in artefacte de aur, linea sd subli-nieze:,,Perioada dacicd a insemnat, categoric, qi mult aur, r6vnitde toatd lumea antic6. Romanii gtiau bine de existenla acesteibogStrii imense, iar rdzboaiele lor au a'vut ca scop, in primul r6nd,imbog[{irea. La cucerire, romanii s-au imbogdJit consistent, atdt

cu aurul public, cAt qi cu cel privat" G,.29-30).Nu putem conchide - urm0nd inv6jitura poveqtii - decdt c6,

dacdatdteapersonalit[fi responsabile au afirmat cI impdratul e gol,

trebuie sd credem cd acesta chiar era gol. $i dincolo de frumuseleamotivafiilor sale publice, in strifundurile simlirii sale, imperatorulTraian dorea PRADA.