Cristalele Si Pietrele Pretioase Referat Chimie

28
Cristalele Formarea cristalelor Aproape toate cristalele se formează prin adăugarea repetată a unei cantităţi de materie la o masă cristalină aflată în creştere. Unele cristale îşi au originea în magma terestră, în gazele fierbinţi din interiorul pământului sau în torentele de lavă fierbinte care ajung la suprafaţa planetei. Aceste minerale, între care este inclus şi cuarţul, sunt numite „magmatice". Ele se formează prin solidificarea acestui material topit, pe măsură ce se răceşte şi se întăreşte. Pe parcursul procesului de răcire a materiei topite, atomii se grupează pentru a forma structurile regulate esenţiale care determină forma şi compoziţia cristalului. Unele cristale cresc din vaporii de gaz existenţi în regiunile vulcanice. Acest gen de cristal conţine sulf şi se formează prin condensarea gazelor minerale fierbinţi, pe măsură ce acestea sunt emanate din interiorul pământului. Unele cristale se formează pe baza unor soluţii acvatice sau cresc ajutate de unele organisme care trăiesc pe suprafaţa pământului sau la mică adâncime. Ele sunt cunoscute ca fiind minerale sedimentare şi se formează printr-un proces de depunere mecanică sau chimică. Aerul, apa, vântul şi 1

description

referat chimie

Transcript of Cristalele Si Pietrele Pretioase Referat Chimie

Cristalele

Formarea cristalelor

Aproape toate cristalele se formează prin adăugarea repetată a unei cantităţi de materie la o masă cristalină aflată în creştere.Unele cristale îşi au originea în magma terestră, în gazele fierbinţi din interiorul pământului sau în torentele de lavă fierbinte care ajung la suprafaţa planetei. Aceste minerale, între care este inclus şi cuarţul, sunt numite „magmatice". Ele se formează prin solidificarea acestui material topit, pe măsură ce se răceşte şi se întăreşte. Pe parcursul procesului de răcire a materiei topite, atomii se grupează pentru a forma structurile regulate esenţiale care determină forma şi compoziţia cristalului. Unele cristale cresc din vaporii de gaz existenţi în regiunile vulcanice. Acest gen de cristal conţine sulf şi se formează prin condensarea gazelor minerale fierbinţi, pe măsură ce acestea sunt emanate din interiorul pământului. Unele cristale se formează pe baza unor soluţii acvatice sau cresc ajutate de unele organisme care trăiesc pe suprafaţa pământului sau la mică adâncime. Ele sunt cunoscute ca fiind minerale sedimentare şi se formează printr-un proces de depunere mecanică sau chimică. Aerul, apa, vântul şi gheaţa sunt principalii factori de depunere implicaţi în procesul de dizolvare a materiei terestre care, în final, se va întări şi—uneori—se va cristaliza. Acesta este cazul calcitului. În sfârşit, noi materiale se formează şi prin procesul de recristalizare a unor minerale care deja există, prin supunerea lor la presiunile foarte mari existente în regiunile inferioare ale suprafeţei terestre. Aceste minerale metamorfice parcurg o serie de modificări structurale şi chimice după formarea lor iniţială, modificări care vor reorganiza atomii, creând astfel diferite texturi, compoziţii şi cristale. Un exemplu de astfel de mineral metamorfic este granatul. Nimeni nu ştie cu precizie durata procesului de formare a cristalelor. Unii presupun că durează mii de ani, alţii afirmă că atunci când proporţia elementelor este optimă cristalele se formează instantaneu. Oricare ar fi însă secretul Naturii, ea concepe şi dă naştere unei mari varietăţi de forme cristaline.

1

Cristalele din punct de vedere fizic şi ezoteric

Asemenea oricărui aspect al materiei, cristalele sunt compuse din particule foarte mici: atomii. Aceste elemente care compun planul fizic sunt compuse la rândul lor din particule şi mai mici: protonii şi electronii. Dacă examinăm foarte atent aceste unităţi fundamentale, descoperim că ele nu sunt materie, ci vibraţii subtile, fiecare dintre ele fiind racordată la energia macrocosmică. Întreaga lume fizică a fost creată datorită diferitelor variaţiuni şi combinări între atomi; modul în care atomii se unesc cu alţi atomi determină tipul moleculelor care se vor forma şi substanţele ce vor rezulta. În cazul formării structurilor cristaline (de exemplu cuarţul transparent) atomii se aranjează într-o perfectă armonie şi unitate—de parcă şi-ar fi dat mâinile şi s-ar fi aranjat de la sine într-un puzzle. Această integritate se manifestă şi la nivel molecular în măsura în care toate moleculele vibrează pe aceeaşi frecvenţă. Această microstructură sau reţea determină proprietăţile fizice ale cristalului: forma exterioară, duritatea, dispunerea planurilor, tipul de fracturare, greutatea specifică şi proprietăţile sale optice. Lumea cristalelor e compusă din şapte familii. Fiecare familie are propria sa structură geometrică, similaritate moleculară şi „descendenţă" de cristale formate pe baza reţelei geometrice comune. Cristalele individuale prezintă aceeaşi structură pe care o regăsim la nivel molecular sau în desenul geometric cosmic. Fiecare sistem cristalin are propria axă imaginară de rotaţie şi propriul unghi de intersecţie cu axa. Lungimile axelor şi unghiurile dintre ele definesc forma cristalului. Cele şapte specii întâlnite în lumea cristalelor sunt: sistemul izometric (cubic, precum fluoritul), tetragonal (cu patru feţe, asemenea vulfenitului), hexagonal (cu şase feţe, smaraldul), trigonal (cu trei feţe, turmalinul), ortorombic (cu formă rombică, topazul), monoclinic (cu o singură înclinaţie, azuritul) şi triclinic (cu trei înclinaţii, turcoazul). Aceste şapte categorii cristaline primare sunt prototipuri naturale la nivelul întregului Univers, care se manifestă în planul terestru prin intermediul lumii cristalelor. Modul ordonat în care atomii se aranjează în cadrul unei structuri cristaline oarecare este factorul care face ca aceste forme materiale să fie întregi şi complete în ele însele. Fiecare unitate individuală de energie se racordează la energia macrocosmică şi se uneşte apoi armonios cu atomii vecini de acelaşi fel pentru a crea o formă de materie deosebit de pură. Această manifestare fizică de unitate vibrează la unison cu armonia cosmică care a creat-o. Pe parcursul acestui proces pot fi văzute forme perfecte, culori strălucitoare şi irizaţii puternice de lumină. Prin intermediul porţiunii de la vârf, cristalul pune în legătură şi racordează fiecare moleculă, atom, proton, neutron şi electron la sursa universală de energie infinită. Cristalele au capacitatea de a primi, conţine, proiecta, emana, reflecta şi refracta lumina, cea mai înaltă formă de energie cunoscută în universul fizic.

2

Clasificarea cristalelor

Nu orice piatra este considerata cristal, tot asa cum nu orice piatra este considerata pretioasa sau semi-pretioasa.

Clasificarea si exemplificarea pietrelor:

• PIETRE PRETIOASE sunt doar urmatoarele: DIAMANT, RUBIN, SAFIR, CRISOBERIL, ALEXANDRIT, TOPAZ, SMALARD, ACVAMARIN • PIETRE SEMI-PRETIOASE (GEME): SPINEL, HELIODOR, MORGANIT, ZIRCON, GRANAT, TURMALINA, CUARTURI (Cristal de stanca, citrin, cuart roz, cuart fumuriu, ametist, ochi de tigru, jasp, calcedonia) si restul... • PIETRE DE NATURA ORGANICA: SIDEF, PERLA, CHIHLIMBAR, CORAL • TECTITE: MOLDAVIT, OBSIDIAN • ROCI: GRANIT, PEGMATIT, MARMURA, UNAKIT

3

Pietrele pretioase

Diamantul

Date generaleFormula chimică: CSistem de cristalizare: cubicCuloare: incolor în stare purăUrma: albăDuritate: 10Masa specifică (g / cm³): 3,52Luciu: diamantinSpărtura: sidefie, aschioasăClivaj: perfect Habitus: octaedricCristale gemene: după regula spineluluiPunct de topire(°C): 3550

Diamantul este un mineral nativ și în același timp o piatră prețioasă. Din punct de vedere chimic este una din formele de existență ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf (grafitul) și fulerenele. Diamantul cristalizează în sistemul cubic și poate atinge duritatea maximă (10) pe scara Mohs, duritatea variind însă în funție de gradul de puritate a cristalului. Din cauza durității ridicate, cristalele de diamant pot fi șlefuite numai cu pulbere de diamant și din fulerită

4

Formarea diamantelor

Diamantele iau naștere la adâncimi mari (150 km), unde sunt temperaturi (1200-1400 °C) și presiuni ridicate. Rocile mamă (de însoțire) a diamantului sunt Peridotit și Eklogit sau in vulcani, sunt roci bogate în gaze Kimberlite și Lamproite; acestea transportă la erupția vulcanului și diamant (topit) sau fragmente din mantaua scoarței pământului. Formându-se în aceste condiții, grafitul sau diamantul, aceasta este determinată de timpul de răcire. Diamantele se pot exploata din rocile însoțitoare prin minerit de exemplu Namibia, Africa de sud sau se separă din aluviunile (depunerile) apelor curgătoare (deșertul, sau țărmul african). Microdiamantele iau naștere la căderea meteoriților mari pe Pământ (ex. craterul Barringer), creându-se condițiile necesare pentru formarea diamantului, prin existența unor presiuni și temperaturi ridicate și prezența dioxidului de carbon. Vârsta diamantelor este foarte diferită, fiind diamante vechi de peste 3 miliarde de ani, dar și diamante mai noi, care au vârsta de câteva sute de milioane de ani. Circa 250 de tone de minereu trebuie să fie trecute printr-un procedeu de filtrare pentru ca, la final, să se poată ajunge la un cristal cu tăietura specifică, de un carat.

Structura cristalina Fiecare atom de carbon dezvolta 4 valențe identice , dirijate uniform in spațiu după schema tetraedrica. Unghiul dintre 2 valențe este de 109° 28'.Prin cele 4 valențe ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de alți 4 atomi C, formând astfel o rețea tridimensionala infinita. Întreg cristalul constituie de fapt o singura molecula. Distantele interatomice sunt de 1, 54 Ĺ.

Proprietati Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietățile acestei substanțe. Temperatura înaltă de vaporizare, aproape 4000° si lipsa unei faze lichide se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalențe. La temperatura înalta la care are loc vaporizarea, vaporii de carbon sunt compuși din atomi liberi. In cristalul de diamant, atomii sunt menținuți in pozițiile lor de echilibru prin forte mult mai puternice decat in metale sau in cristalele ionice. Proprietățile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala fata de lumina vizibila si ultravioleta dovedește ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi excitați de frecventele acestor radiații electromagnetice. Diamantul este mult mai puțin reactiv decat cărbunele negru si chiar decat grafitul. El se aprinde, in oxigen molecular, doar la 800° C. Prin încălzire îndelungata la 1500° , in absenta oxigenului, diamantul se transforma in grafit.

5

Diamante celebre

Golden Jubilee

Este cel mai mare diamant din lume, fiind aproape cat o minge de baseball si cantarind 545,67 ct.

Great Star of Africa (Cullinan I)

Este a doua piatra ca marime din lume, cantarind 530,20 ct, fiind taiata din cel mai mare diamant brut descoperit vreodata, Cullinan de 3.106 ct ( 621 g); Dupa ce a fost descoperita in 1905 in mina Premier apartinand De Beers.

Incomparable

Este cel de-al treilea diamant ca marime din lume si cel mai mare din Statele Unite ale Americii, avand 407,48 ct, fiind taiat dintr-un diamant brut de 890 ct; A fost descoperit in Vestul Africii si a fost prima data cumparat in 1970

6

Spirit of the Grisogono

Este cel mai mare diamant negru din lume, cantarind 312,24 ct slefuit in taietura Mogul din 567 ct brute initiale, fiind totodata al V-lea diamant ca marime din lume.

Centenary

Este cel mai mare diamant din lume cu claritate D, fara incluziuni (IF) si cu taietura moderna, avand 273,85 ct, din 599 ct brute, fiind al treilea din topul celor mai prestigioase 5 diamante extrase din mina Premier din Africa de Sud.

Millennium Star

Avand 203,04 ct, este cel de-al doilea diamant din lume cu claritate D, dupa Centenary, avand claritate interna si externa maxima, iar forma de para. A fost descoperit in Zair (Rep. Dem. Congo) in 1990 in depozitele aluvionare, avand 777 ct brut.

7

The Orloff (Orlov)

In greutate de 189,62 ct si in forma de jumatate de ou, acest diamant nu trebuie confundat cu diamantul Black Orlov (Ochiul lui Brahma), desi ambele isi au originea in India, dar cel de-al doilea este cu mult mai mic,dar nici cu diamantul firmei omonime Korloff.

Regent

Are 140,5 ct din 410 ct brute asa cum a fost gasit in 1698 si taiat apoi in anul 1710 in forma cushion (perna).

Tiffany Yellow

Este cel mai mare diamant de culoare galben-canar din lume, avand 128,54 ct, fiind gasit in Africa de Sud in 1877 in mina De Beers si cumparat de Charles Tiffany, fondatorul casei de bijuterii cu acelasi nume.

Koh-I-Noor (Muntele de lumina)

Este poate cel mai faimos diamant si cu istoria cea mai tumultoasa.

8

A fost mult timp considerat cel mai mare diamant din lume, avand 105 ct, iar diamantul initial se pare ca a avut 186,06 carate. Provenit din India, primele mentionari dateaza din anul 1304, desi unele surse ii indica vechimea ca fiind dinaninte de Hristos, chiar de peste 5000 de ani.

Star of the Season

Este un diamant deosebit, de culoare D si fara incluziuni, in greutate de 100,10 ct, avand forma de para.

Briolette of India

Se presupune ca ar fi cel mai vechi diamant din lume, chiar mai vechi chiar decat Koh-I-Noor, avand primele mentiuni oficiale inca din 1137 de la curtea din Anglia, ulterior trecand la curtea regala franceza. Are 90,38 carate, fiind de culoare D si fara incluziuni, fiind taiat in forma de brioleta (o forma exagerata de dubla taietura trandafir-rose cut).

Idol’s Eye

Este un diamant in forma de para cantarind 70,20 carate.

9

Kimberly

A fost initial un diamant de 70 ct taiat in 1921 si apoi retaiat in 1958 devenind de 55,09 ct. A fost descoperit in mina Kimberly din Africa de Sud, al carui nume il poarta.

Taylor-Burton

Un diamant de 69,42 ct, taiat in forma de para dintr-un diamant brut de 240,80 ct descoperit in 1966 in mina Premier din Africa de Sud.

Blue Hope

Avand in prezent 45,52 carate, a fost gasit India prin 1668 de catre calatorul si specialistul francez in pietre, Jean Baptiste Tavernier care l-a adus in Franta si l-a vandut regelui Louis al XIV-lea cand se pare ca avea 110,50ct, fiind denumit French Blue si fiind tintuit intr-o bijuterie ornament al panglicii unui ordin regal purtat numai de rege.

10

Cuartul

Date generale

Formula chimica: SiO2

Clasa mineralului: Oxizi, Hidroxizi, silicatSistem de cristalizare: trigonalClasa cristalului: IV/D.01-10Culoare: incolor, alb, sau toate culorileUrma: albaDuritate: 7Densitate: 2,65 g/cm³Luciu: sticlos pe fetele prismei, gras pe suprafata de sparturaTransparenta: transparent pâna la opacSpartura: sidefie, neregulata, sfarmicioasaHabitus: prismatic, microcristalinSuprafata cristalului: trigonal-trapezoidal, 32Cristale gemene: existentePunct de topire: 1713 °C (SiO2 se transformă în forma &beta-Cuart)

Proprietati opticeRefractia: no = 1,5442 , ne = 1,5533Refractia dubla: Δ = 0,0091Deviatia optica: frecvent anormal cu 2vz ~ 0-10°Unghiul de dispersie: 43°

Minerale asemanatoare: Azurit, Chrysokoll

11

Cuarțul (cunoscut și sub denumirea științifică α-Cuarț) este un mineral răspândit în scoarța terestră, care are compoziția chimică SiO2 cristalizând în sistemul trigonal.

Formarea cuarțului Cuarțul după feldspat este mineralul cel mai răspândit în scoarța terestră. Cristalele se formează după răcirea soluțiilor bogate în SiO2 și frecvent întâlnit în roci ca: Plutonit, Granite, Granitoide, Granodiorite, Tonalite, Sienite, Quarz-Monzonite, Quarz-Diorite, minerale de gangă (steril) ca: Aplite ca și din grupa vulcanitelor Riolite, Dacite, Andezite, Trahite, Quarz-Latite. Un criteriu folosit în clasificarea rocilor este conținutul în cuarț. Cuarțul este frecvent mineral de gangă în filoanele de aur. La fel acest mineral este întâlnit în roci metamorfice ca Șisturi, Gneise. Datorită durității sale este răspândit și în rocile sedimentare.

Proprietati În stare pură cuarțul este incolor, impuritățile din cristal determină culoarea mineralului. Cuarțul cristalizează frecvent în goluri existente în roci numite geode. Clivajul este inexistent în spărtură având o culoare sidefie, are valoarea 7 pe scara de duritate Mohs. Înainte de descoperirea proprietății sale piezoelectrice, cuarțul a fost utilizat ca piatră în bijuterii. Din punct de vedere optic el poate fi ușor confundat cu calcitul, de care se deosebește prin duritatea sa mai mare (7) valoarea refracției duble mai reduse și nu reacționează ca și calcitul cu (HCl) acidul clorhidric.

Tipuri de cuart

- cuart transparent- cuart roz- cuart alb / cuart de zapada- cuart fumuriu- cuart albastru- cuart turmanilat- citrin (cuart galben)- ametist (cuart violet)- aventurin- carneol- crisopraz- agate- onix - Onix alb, Onix negru, Onix verde- jaspuri - 13 varietati de jasp diferite- calcedonii - Calcedonia Dantela albastra- cuarturi chatoiante - 2 varietati de cuart chatoiant: Ochi de tigru, Ochi de pisica, Ochi de soim.

Safirul

12

Date generale

Formula chimică: Al2O3

Sistem de crstalizare: trigonalClasa de cristalizare: mCuloare: albastră; toate nuanțele de culoare în afară de roșuUrma (prin zgâriere): albăDuritate: 9Densitatea relativă: 3,95 - 4,03Strălucire: sticloasăOpacitate: transparent până la opacSpărtură: sidefiu, aschiosHabitus: cu două vârfuri, lutos, piramide hexagonale,

OpticUnghiul de refracție: 1,76 - 1,77Refracție dublă: -0,008Unghiul/de dispersie a axei optice: 2vz ~ ___

Minerale asemănătoare: Corindon și Rubin

Sub denumirea de Safir sunt cunoscute toate pietrele prețioase din corindon cu singura excepție a variantei de culoare roșie rubinie care este denumit rubin. Însă este foarte răspîndită denumirea de safir, a pietrelor prețioase de culoare albastră, dar acest albastru nu trebuie înțeles ca și culoarea cerului senin, ci toate nuanțele de albastru până la albastru foarte închis și chiar negru.

13

Safirul este un mineral ce apare sub formă de monocristale Al2O3 Culoarea o determină impuritățile ca de exemplu cu Fe2+-, Fe3+-, Cr3+-, Ti4+- sau V4+-Are duritatea 9 pe scara Mohs, după diamant.

Safirul este considerat cea mai importanta si mai versatila piatra din familia pietrelor pretioase. Desi safirul nu are stralucirea diamantului, are totusi o stralcire aparte. Safirul este taiat in aproape toate formele in care se taie si diamantul. In plus, ca si rubinul, safirul poate avea efecte optice de stea in sase colturi (efect de asterism), sau ochi de pisica (chatoianta) atunci cand este taiat in forma de caboson (denumita si forma de dom). O alta calitate unica a unelor safire, ca si a unelor rubine, este aceea de a-si schimba culoarea in functie de unghiul in care cade lumina si este privit fata de linia mediana a pietrei (acest efect se numeste pleocroism).

Formarea safirului

Rocile unde s-au găsit safire se numesc Pegmatite care prin procese de eroziune au fost transportate și depozitate în aluviuni, în albiile apelor curgătoare. Safirele naturale se extrag din multe zone al globului, dar cele mai rare provin din Kasmir si Myanmar (Burma), fiind cele mai pretioase datorita faptului ca albastrul lor este cel mai apropiat de culaorea albastra spectrala. Safire deosebite se gasesc si in Sri Lanka, insa in cantitati limitate, in ambele forme, albastre si culori fanteziste. Alte safire se gasesc si in Thailanda, Cambogia, Tanzania, Madagascar, Australia si, chiar si in U.S.A, in statul Montana.

Prin incazlirea controlata a safirelor se poate intensifica sau diminua culoarea lor, sau chiar imbunatati claritatea lor. Acest procedeu produce pietre de calitate mult mai buna, procedeul fiind stabil si de durata, insa in astfel de cazuri bijutierii trebuie sa mentioneze in certificatele pietelor acest aspect al imbunatatirii calitatilor.

Safire celebre

14

Star of India

Avand 563,35 ct este cel mai mare si mai faimos safir nefatetat din lume, fiind taiat si slefuit in forma caboson (forma de cupola, rotunjit si fara fatete), avand un efect de asterism remarcabil (reflexii ale luminii in forma de stea). Fiind datat cu o vechime de circa 2 miliarde de ani, a fost descoperit acum 300 de ani in Sri Lanka, dupa care a circulat pe la diversi proprietari.

Safirul Reginei Maria a Romaniei

Este cel mai mare safir taiat fatetat din lume, cantarind 478,68 ct (95,7 g), avand o nuanta de albastru remarcabila si forma de cushion (perna) cu o latura usor mai mica, dand senzatia de forma para.

Safirul Logan

Cu o greutate de 422,99 ct este unul dintre cele mai mari safire cunoscute si cea mai grea piatra slefuita fateta si montata din colectia nationala de pietre pretioase din Statele Unite al Americii; Provine din Sri Lanka, ca mai toate safirele si rubinele exceptionale din lume, alaturi de Burma (Birmania, Myanmar).

Safirul Maria Alexandrovna

15

Un safir magnific, de 260,37 ct cu o combinatie unica a marimii, culorii, claritatii si o taietura aparte.

Star of Bombay

Acest safir are o greutate de 182 ct si se stie ca provine din Sri Lanka, desi nu se stie din ce motiv poarta numele orasului indian;

Safirul Bismark

Este un safir de un albastru foarte intens de provenienta din Sri Lanka, in greutate de 98,6 ct.

Rubinul

16

Date generale

Formula chimică: Al2 O3 + Cr, Ca, FeSistem de cristalizare: trigonalCuloare: roșie (de la brunroșcat-roz)Urma: albăDuritate: 9Densitate: 3,97 g/cm³ - 4,05 g/cm³Strălucire: sticlos (până la diamantin)Spărtura: sidefie, neregulatăClivaj: perfectHabitus: cu două vârfuri, lutos, piramide hexagonalePunct de topire: 2050°CRefracția: Ne 1,76 bis 1,768; No1,768 bis 1,778Refracția dublă: Δ -0,008Luminoscență:roșieMinerale asemănătoare Safir (Corindon)

Rubinul (din latină rubens, rubinus = roșu, cel roșu) este o piatră prețioasă din familia corindonului. Culoarea roșie se datorează ionilor de crom. Numai varietățile roșii se numesc rubine, celelalte sunt denumite safir sau padparadscha.

Răspândire

17

Rubinele sunt întâlnite pe toate continentele lumii, în afară de Antarctica. Prețuite sunt însă în mod deosebit rubinele provenite din Asia, și anume din Myanmar, Tailanda și cele, tot mai rare, din Sri Lanka. Aceste țări sunt cele mai importante exportatoare de pietre prețioase.

Cele mai apreciate și mai frumoase sunt cele roșu-intens, denumite "sânge deporumbel". Rubinele de un roșu-intens, clare, ce depașesc 50 de karate sunt foarte rare, de aceeaprețul unui rubin de acest gen este mult mai mare decât al unui diamant de aceeași marime. Nawata Rubin este cel mai mare găsit până în prezent și are 496.5 karate.

Rubine celebre

Hixon

Rubinul Hixon are forma bruta cristalina si este cel mai greu si mai mare rubin cunoscut pana in prezent, cantarind 196,10 ct, fiind considerat unul dintre, daca nu cel mai perfect cristal brut de rubin din lume.

Rosser Reeves

18

Rubinul Rosser Reeves cantareste 138,7 ct, avand originea in Sri Lanka; A fost taiat in forma de caboson (forma de cupola, rotunjit si fara fatete), fiind renumit pentru culoarea sa remarcabila si pentru efectul de asterism foarte echilibrat si foarte bine definit (reflexii ale luminii in forma de stea). Midnight Star

Este un rubin de 116,75 ct cu o culoare aparte de un rosu-purpuriu foarte inchis.

Delong Star

Este unul dintre cele mai mari rubine nefatetate cunoscute, avand 100,32 ct, fiind taiat in forma de caboson (forma de cupola, rotunjit si fara fatete) si avand un efect de asterism foarte vizibil (reflexii ale luminii in forma de stea).

Mogok (Alan Caplan)

Desi mult mai mic, rubinul de 15,87 ct, cunoscut fie sub numele Alan Caplan, fie ca si rubinul Mogok. Desi este mai putin greu decat alte rubine celebre, acest rubin din Birmania (Burma, Myanmar) s-a facut remarcat si faimos prin culoarea sa aparte de „sange de porumbel“ si prin claritatea deosebita.

19

Smaraldul

Date generale

Formula chimică: Al2Be3Si6O18, cu ioni de Cr3+ și V.Clasa mineralului: silicat ciclic sau inelarSistem de cristalizare: hexagonalCuloare: verde de la închis până la verde deschisUrma: albăDuritate: 7,5 - 8Masa specifică(g / cm³): 2,6 - 2,8Luciu: sticlosSpărtura: sidefieClivaj: neclarPropriețăți opticeIndice de refrație: ω=1,568-1,602 ε=1,564-1,595Birefrigență: Δ=0,004-,0,007Minerale asemănătoare: Demantoid, Diopsid, Dioptaz, Grosular, TurmalinCaracterstici deosebite: incluziuni și crăpături fine

Smaraldul este un mineral care cristalizează în sistemul hexagonal; culoarea verde este dată de ionii de crom și vanadiu. Este un alumosilicat de beriliu din grupa pietrelor prețioase. Smaraldul se poate confunda (lucru ce ușurează înșelătoria) cu turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate.

Răspândire Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria și Norvegia. Cel mai mare smarald din lume (16.300 carate) se află în muzeul Topkapi-Serail din Istanbul.

Smaralde celebre

20

Guinness

Este cel mai mare cristal de smarald cunoscut, avand 1.759 ct (351,8 g) Acest smarald a fost descoperit la Coscuez in Columbia fiind in prezent in colectia Bancii Nationale a Republicii Columbia din Bogota.

Patricia

Avand 632 ct acest smarald a fost considerat “prea perfect pentru a fi taiat si slefuit” si nu numai pentru ca este unul dintre cele mai mari smaralde din lume, dar este si bihexagonal, avand 12 fatete naturale si masurand 6,36 cm inaltime si 2,54 cm latime. A fost descoperit in 1920 in mina Chivor din Muntii Anzi Columbieni si poarta numele fiicei propietarului minei, fiind expus in prezent la Muzeul National de istorie naturala din New York.

Smaraldul Mackay

Acest smarald de 167,97 ct a fost descoperit in Muzo, Columbia fiind ulterior cumparat de Cartier si montat intr-un colier din platina in stil Art Deco incrustat cu diamante.

Smaraldul Chalk

21

Este unul dintre smaraldele cu o culoare verde foarte “adanca” si clara, avand in prezent 37,82 ct desi initial a cantarit 38,40 ct, dar a fost taiat si montat de bijutierul newyorkez Harry Winston intr-un inel tintuit impreuna cu 60 de diamante in forma para, in greutate totala de 15 ct. Este considerat ca fiind unul dintre cele mai fine smaralde columbiene, iar conform legendei acest smarald a fost candva piesa de rezistenta a unui colier masiv cu diamante ce a apartinut unui maharajah al statului Baroda din India.

22