Aurelfl\{ ${1 FpR*

-R./ qG€c e rl':s-

Pantean*vp#trEXCffi

Edigie ingrijiti gi prefa$de Al. Crsrslpcex

Casa cu retori

Editura Albatros, r98o

SOLO VIVACEI'E O PIELE DE MIEI

l)cspre omul inchis in birfi, despre incremenirea lui in pecefi

srlmnolente (hait5 silenlioasi, pluqul in casete cu voci)tlcspre unul care-gi poarti discipolul in piefe ca sI uite,rlar mai ales si converseze cind intilneqte moartea

irr miilocul Sintaxei, umezeala, Iichenul tiinuit al

volbei despre toate am vorbit tangengial pe cind soarele

ipi ficea de cap in ctmpul cu chiparo9i. Mare pagubS,

cu sint in continuare solo vivace pe o piele de miel,

t'urn e sufletul t5u, bardule, pe care-l adun cind vreau

s,\-l storc tifliri vlagi reincepi cite o conversagie, fiindci eu sint vilva

iii clin fiecare cuvint sar Ia tine cu razi de platinX.

$r M-AM REVOLTATI'ITIN EXPRESII SEVERE

('r'upe de calcar sub carne, pe misuri ce soarele.;t,tlepune

I )l )itc,

rrrrpinzesc reprezentirile. Se prelungesc pindele

irr tlupuri, plante vechi, umeri rotunzi 9i rotuler;r' .'rdaugi recifurilor pi creeazi confirzieirrtle imagini. Am visat un os de ciine, un os de delfin

;i o osie perforindu-mi gi m-am revoltat prin expresii

ri('vcre

rl.rns gingav al aerului prin spelunci - 9i-amlrr,rt un cuvint inci fidel gi l-am pus la soare

1i arn vizut,r,rsc'le lui Alexandru cel Mare.

29

SANSA DE A NE UITAINTAUNTRUL poEMULUT

Primele au venit mamiferelegi au glsit muguri gi carne fragedlpentru puii vorace, firi misurl poseda$ de instincte(acummi opresc si mai descriu peisajele acestea netemporale,clipa prezenti e incisivi, deci, in continuare cu freneticsarcasm: un om igi descoperl umilinqa, cu dexteritateducind pdliria lingi inima sa maleabili: pe sub fereastramea,tiinuit in propria lui importanf5 trece un om de vazi,armonieierarhici), apoi am inchis paranteza gi am riscato noui eclipsi a timpului, plus gansa de a ne uita inliuntrulpoemului firi vreo grafie fiindci, oricum, nu mai sintcuvinte, numai spelunci pi deja au venit mamiferele,blind si-mi adulmece inimaca pe-o ap5 veche.

CU TOT RIDICOLUT

Api, roui gi alte simboluri degradate.inghelat in mistere dinasticedParePamfletarul in mijlocul naturii.

in acrsr ATir DENESFIR$IT PREZENT

Ziua, seara aceleagi tufiguriposomorite incheagl pacea grea a casei, de fiecare datio induri imaginea trupului meu a$a cum a fost ierigi in celelalte clipe anterioare, dramatice chipuri

3o

obscure echivalindu-mi virsta cu anotimpurile lorlgnoratede prea severa ordine dinafari. Mi mirS numai ciudatallpsd de carne, a migcirii gi a succesiunii momentelorIrr acest atit de nesffrgit prezent incit simt cind,,un Terrier aleargi tocmai pe marginea pimintuluipi tare mi-e teami sI nu se privileascS".

I) UPA-AM IAZ?^ CU ACAD EMICAVEDENIE INTN.O DUGHEANA

('arne urcatl in bol;i abia concepute, ce personaj

llitoresc pentru suburbia intimi a poemului, hai sd

lncepem narafia: prin pasaje arhitecfi melancolicipi megteri mlsoari distanfele de la expresie

lrirri la sens, sunetul pasului lor misurat abia exprimio umanitate singuratici, filtrate de luminln'tereu mai auster, fejele lor, un grup de satisfaqiirrlcind nivelele, se edifici, in urmio realitate tot mai pregnantl inghite ecourile

iii conversafia, solitudinea trupuriloracum perfect acordati cu bollile

pi Naratorul in dugheana fiecirui cuvintigi oblojegte cum poate arsurileqri vedenia.

CINA DE TAINA

Nclinigtea seara gi postura amanfilor pe traseele fic;iuniizum, zum qi delicii cu declic in capodopere, vom cinacu doamnele gi-om cirti societatea de snobiin cel mai distins paradis. Un cezar de ceali va incropio atmosferi pitoreasci gi vom inielegec'ite animale de pradi gi-au scipat moliciunile

3t

gi inteligenla in ceasul acesta de seari, zimbete cucotiturine-or aminti tranzaqiilecu caractere gi pe vechii negufitori, insumi vindutcuvintului tigru mI voi uita ades intr-o jungll de imaginicu nosfrd carissima recuperatidintr-o alee cu scriitori. Mugcat pini in cele mai miciaminunte o si apar in mijlocul petrecerii, coplegitde propria mea pirere asuprd-mi gi-o si dansez, firegte caoricare, atent ca nici o razi rluvoitoare sd nu ardifragmentul de suflet nocturn al partenerelor.

nApru DE GEoMETRIA PERFECTAA SUBTERANETOR

Colorare, decolorare gi un ram cu veveri;epe fiecare frazi, prearafinata mea inimiintre demoni selecfi, plus un orag provincialcare niciodati nu-mi simte absenfele, imaginafia ca funcfiea unor realitSli intermediare, miduvl aburindin intunericul din corp, citeva poduri pentru ca singelesi nu ritlceasci drumul, un lac rogu fXcut dintr-un milionde secunde, toate acestea simboluri fiind nu repere,fiecare cu propria sa profunzime, mistificl timpulgi uzanfele, pini cind, pe mine insumi dibuindu-mi prinrefea,mi pribugesc in mormane mofluzerlpit de geometria perfecti a subteranelor.

PRIN MIEZUTFIGURII MELE PRELUNGI

,,Nu cred in poezia plismuiti" - foarte bine, domnule,e treaba Weimar-ului, eu nu pot si nu admir multitudineade pete intunecate depuse, in urma unei ploi torenfiale

32

pr, l)ictele cirnuri diurne gi nu pot de-asemeni si nu-miI r'.111

pr. suflet o piele de leopard Ia gindulr',1 a; ;rutea fi confundat gi crufat cind migunirrr,rsculul nubil, cind are crampe realitatea, cind istorialrllar',rtll concret gi implintat in certitudini, cind nici un obstacolnu l)oate opri ravagiile literelor prin miezulligrrrii mele prelungi, mai intinsi decit toate pedepsele.

If RIN LIMBATI'I{.ECUM PRIN ALTE PIETRI$URI

ll,rctr ar fi doar imperceptibilelerllvoaie in care peqtii se fac evidenlir'rr atita supugenie gi ticere,irrsinuanfil,r inceputurile biografiei, m-ag suporta,rrri-ag cedar',rnlea oricdrui comentariu, dar milurile, celoasele lorr,crtitudini,p,lmintoasele imi iubesc prea rnult copiliria,rlr',Igistoasele, lascivele pe epiderma fragedelor trupurit'itc mituri solare gi pimintegti desfoliazS. Humusul fierbinte,vcgetafiile lor ademenesc nervuri firave, viala exprimind,rtlcmenitor iadul lor puhav.

( )r'i de cite ori imi face astfel de servicii memoria, ce somnolenf5,('c putere de-a le evoca, ce picotealSirr subfiri carnagii diurne, in clipa de-acum ce fobie,r luminilor cerebrale pentru asemenea narafii.

A;;.r ci poemul se nagte periculos de identiclrr umbletul prin zivoaie gi miluri gi nu inseamni deloc,r parodia misterele fiindci,,nu gtii care este calea vintului nici cum se fac oaseleirr mitra celei ingreunate", dar pofi si intiplregti

33

trecerile unui copilprin propriul t;u limbaj precum prin albe pietriguri pi ce

Ht5lie cumpliti dau pentru el sintagmele.

POSOMOniTe CUTOARE A VANTTATTTMi place starea asta intermediari cu pietre desconsiderindcelelalte aparilii apa-zise compacte, levitalie a distanfelordintre lucruriintr-un craniu, clipa in care se despici graniqade Ia mine la tine ne arati un obraz cu molii, ce lucriturS,Doamne, ce lucritur5, mi intorc acasi,obicei vetust, toate-s moi gi se cufund5, intermediu,intermediu, pune-mi diamant pe rini, pini acas5doar citeva pietre intrerup infernul de. cind tocmaiin buza acoperigului mi trisni, tocmai acolo unde singelerodegte in lume odati cu ploaia, o incizie rogie elibereazihimerele intr-o deplinimaturitate, oarbe sint zilele cu clopotelelor arfdgoase, posomorita culoaredin obrazul ini;iatuluidin gimnaziul crispat al secundei cu totul altcevamirturiseqte.

CE NECLINTIRE CE SOMN OPAC

Ea, rodia gi socul copt pindesc imaginea intr-o realitatea trufiilor vegetale.

fipit ciuruit de mirozne coace verbul pi hrinegte guraestetului.

Sintem spre sfirgit de secol XX gi poezia cit de plinS-ide funqii.

Cind va apare heraldul, fluturele cap de mort cu secetipi inutilitate, senile vor fi contrastele, vor fugi estegii

34

Itr haite frumoase cu retorii, ce plicererlrngita la un mod elegant pentru destrimarea unor asemeneaexistenferulltile, ci;i crini pentru fast pi dantele sub talpa celui(u soarele-n cap, da, si ai carne, si ai trup pi si turbepcntru asta sintaxele.

('c neclintire, ce somn opac intre socul copt qi rodie.

ASTILIZAEOPARAFRAZA

Nrr e vorba de pasajele subterane doldora de inpi metaforici,dt'olo, ca animalul in rut e senzafia arcuitS,rrrllstanliali ca insSgi metaforaotlava buimaci a laurului seducerrrnvoiul elegangilor

llnsti$euri.

Nici o flaciri pe verb. Marasmul arid pi cenusa incrimineazio probabil5 origine augusti, cei mai celebri dintre greci cideaulllr.l ea intr-o mare perplexitate qi invocau Sfinxul.

St'cte lexicale, sentimente, sarea care coboari din inteligentri,I lcsperus ce prezideazi corporalitatea

fi rrzurul tiios al contururilorIt rnai posedim qi sintem constienfi in continuarer',1 a stiliza e o parafrazi pentru moarte.

VIATA tA MODURI NEPERSONALE

A expune ruinele. A bara cu viafa anterioari clipa de-acum, rana cu suterlc rnuguri. A riposta rldicinilor ei inci fragile, in s{irgit a fi intrutotulrrcpersonal vorbind despre aga ceva, a-1i gisi astfel un culoar ocrotit.

35