Anul IV, Numărul 47, IANUARIE 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Stimaţi cititori, colaboratori şi dragi fraţi români şi prieteni al publicaţiei “Mioriţa-USA”, colectivul redacţional doreşte să vă mulţumească că aţi fost alături de noi şi în anul 2010 şi că aţi ales să împărtăşiţi din gândurile şi

emoţiile dumneavoastră în paginile modestului nostru ziar. “O casă fără ziarul “Mioriţa-USA” este ca şi un trup fără suflet”. Ziarul “Mioriţa-USA”,

“foaia”pentru inima, cultura şi literature românilor americani este şi va rămâne în permanenţă în slujba comunităţii şi va încerca şi pentru anul 2011 să aducă lumina şi căldura slovelor străbune în inimile şi în casele românilor de pretutindeni. Vă dorim să aveţi un an îmbelşugat

şi plin de realizări iar bucuria, dragostea, pacea şi speranţa să vă însoţească mereu în 2011alături de ziarul “Mioriţa-USA”.

Mădălina Corina Diaconu

Nasterea Domnului Nostru Iisus Hristos

Apropierea sărbatorii Nasterii Domnu-lui, ne umple sufletele de emotie sfântă. Nasterea Domnului pentru cei ce cred aduce pace, bucurie si sfintenie. Ne ajută să ne iertam unii pe altii, să fim binevoito-ri si plini de multă dragoste. Cu emotie în suflet asteptăm colindele si cu totii ne înduiosem la glasurile pline de gingăsie si cristaline ale copiilor colindători.

Într-adevăr, Crăciunul, Nasterea Dom-nului nostru Iisus Hristos, ne aduce bu-curie, pace si ne reânoieste întrega fiintă. Ne reamintim cât de important este pentru noi toti, că prin Nasterea Sa noi toti primim sansa vietii vesnice. Postul Crăciunului îl petrecem cu multă evlavie amintindu-ne evenimentele de la începu-tul lumii. Ne amintim de crearea lumii văzute si a celei nevazute, de dragostea cea mare pe care Dumnezeu o are pen-tru creatia Sa. Ca Dumnezeu nu a facut lumea pentru a-si împlinii unele nevoi de suprematie sau să se amuze de neputinta oamenilor, ci pentru ca tot omul „să se măntuiască (împlinească/întregească) si să vina la cunostinta adevărului” (I Timo-tei 2,4).

„Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dum-nezeu rămâne întru el” (I Ioan 4,16). Să cunoastem pe Dumnezeu ca o Treime de persoane ce radiază iubire, lumină si viată. Dumnezeu, ne învată Sfănta Biserică, a facut lumea din iubire. Dumnezeu vrea ca noi să trăim în comuniune de iubire cu El. Si orice comuniune de iubire presu-pune o alegere liberă a acestei convietu-iri. Orice rupere sau întrerupere a comu-niunii duce la alterarea relatiei. De aceea este nevoie de o nastere din nou, pentru fi o fiintă noua, zidită nouă din temeliile sufletesti. Acesta este Sfântul Botez si mai apoi Sfânta Spovedanie, o înoire a vietii în Duhul cel de Viată dătător ce lucrează în Biserică.

Acest dezastru, al intreruperii, din nestiintă s-a petrecut cu Adam si Eva. Au crezut mai mult în vicleanul diavol decât în Dumnezeu si amăgiti fiind au renuntat la comuniunea iubirii si a vietii. Si a asa

a apărut păcatul si moartea în lume: cu-nostinta (ca experientă de viată) a binelui si a răului.

Dumnezeu cunoscând ca nu din rea vointă au cazut în înselare, a venit să-i spovedească. L-a întrebat pe Adam: „... De unde stii ca esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul cunostintei binelui si a răului?” (Iesire 3, 11) Si Adam in loc să-si recunoască partea sa de vină a zis: "Feme-ia care mi-ai dat-o să fie cu mine, aceea mi-a dat din pom şi am mâncat".(Iesire 3, 12), dând în acest fel vina pe Eva. Omul deja era schimbat, era iresponsabil si fără. Dumnezeu însa nu a renuntat la om, ci încă de atunci, respins fiind, prin neas-cultarea lui Adam, i-a fagaduit un Mân-tuitor: „ Duşmănie voi pune între tine şi între femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei; Aceasta îţi va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul". (Iesire 3, 15) Aceasta Sământa a femeii se naste din Pururea Fecioara Maria ca să ne aducă din nou, pe cei ce aleg comuniunea iubirii la Viată cea plină de bucurie.

„Astăzi s-a născut / Cel făr’de-nceput/Cum au zis proorocii” . S-a născut „miti-tel, înfăsetel/În scutec de bumbăcel” si a adus „pe pământ pace si-ntre oameni bunăvoire” (Luca 2, 14) Multi prooroci si-au dorit să vadă pe Mesia, pe Dum-nezeu –Omul ce a venit in lume, nu să I se slujească, ci sa fie slugă tuturor. Mare minune Întruparea Dumnezeului nostru din Pururea Fecioara Maria. Acest lucru nu poate fi inteles cu mintea omenească. Dumnezeu cel necuprins, „ care pretutin-denea este si toate le împlineste” (Sim-bolul Credintei) s-a „coborât din ceruri si s-a întrupat de la Fecioara Maria si s-a facut Om”, pentru noi si a noastră man-tuire. Cu toate că multi erau uimiti peste măsură de lucrările sale, unii oscilau în credinta ca El este Mesia. Unii pentru a se încredinta îl întrebau direct. Una dintre intrebări le-a primit chiar de la Sfântul Ioan Botezatorul, care în închisoare fiind, a trimis pe ucenicii săi să-L întrebe: „Tu eşti Cel ce vine, sau să aşteptăm pe altul? Şi Iisus, răspunzând, le-a zis: Mergeţi şi spuneţi lui Ioan cele ce auziţi...

Continuare in pag. 2

„Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunostiintei. Că întru dânsa cei ce slujeau stelelor, de la stea s-au învatat să se închine Tie, Soarelui dreptatii, si să Te cunoască pe Tine, Răsaritul cel de sus, Doamne, slavă Tie.”

(Troparul Nasterii Domnului) Andrea Marin Bănică, Lucian Mîndruţă şi Edmond McLoughney, reprezen-tant UNICEF, au participat pe data de 10 noiembrie 2010 la lansarea primului card de afinitate UNICEF din România! Proiectul va sprijini crearea de saloane mamă–copil în maternităţi, prin dotarea şi mobilarea lor, precum şi prin instruirea personalului medical. Ca urmare acestor eforturi, maternităţile respective vor pu-tea să intre în Iniţiativa Spital Prieten

al Copilului şi să devină centre de pro-movare a alăptării.„Gesturile frumoase, dezinteresate sunt cu atât mai admirabile atunci când sunt făcute într-o perioadă grea, care ne pune pe toţi la încercare”, spune Andreea Marin Bănică, Amba-sador al Bunăvoinţei pentru UNICEF în România. „Este un sentiment de îm-plinire sufletească deosebită să ştii că eşti o verigă dintr-un lanţ imens al omeniei. Un gest de rutină, cum este plata cu car-dul la un comerciant, poate schimba în bine viaţa unui copil şi îi poate asigura o dezvoltare sănătoasă.”

• UniCredit Ţiriac Bank S.A. donează către UNICEF, din veniturile băncii, suma ce reprezintă 1% din valoarea fiecărei tranzacţii efectuate cu cardul

de afinitate UNICEF la comercianţi;

• În plus, banca va transfera către UNI-CEF şi 50% din taxa anuală a pachetului de produse UNICEF;

• Donaţiile vizează proiectul UNICEF privind dotarea şi mobilarea saloanelor mamă-copil în maternităţile din Româ-nia.

„Cardul UNICEF - UniCredit Ţiriac Bank reprezintă o premieră pentru piaţa din România şi pentru noi”, a declarat

Edmond McLoughney, reprezentant UNICEF România. „Cu fondurile strânse, UNICEF România va contribui la extin-derea reţelei de Spital Prieten al Copilu-lui. Copiii născuţi în aceste maternităţi vor avea cel mai bun start în viaţă, ei vor fi mai sănătoşi, mai inteligenţi şi mai echilibraţi emoţional. Mamele vor fi mai fericite, iar sistemul de sănătate va chel-tui mai puţin cu îngrijirea lor. Obiectivul UNICEF este ca, pe termen lung, toate maternităţile din România să adopte practici Prietene ale Copilului.”

Detalii complete despre cardurile de afinitate UNICEF sunt disponibile în orice sucursală a UniCredit Ţiriac Bank, pe site-ul www.unicredittiriac.ro sau pe www.spitalprieten.ro.

Primul card de afinitate UNICEF din România

Pr. Octavian Mahler

News with AURA

Sărbători Fericite!

More on pag.11

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ IANUARIE 2011 MIORIŢA USA 2

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONViorel Nicula

(Director)

Prof. Dr. Marius Petraru(Editor)

George RocaOctavian CurpasSimona BotezanGeorge Stanca(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu Topan (Web Master)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaTatiana S. Munteanu - BelgiaLaurentiu Fulga - AustraliaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New York

Nicholas Buda - New YorkAlexandra Hedes - Nevada

Ion Anton - CaliforniaAlina Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAura Imbarus - California

Mircea Neagoie - CaliforniaMarian Petruta - Illinois

Pr. Octavian Mahler - CaliforniaProf. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressMondo News

PhoenixmissionZona Interzisa

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193

WEST SACRAMENTO CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an in-treg. In pret sunt incluse si tax-ele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anuntate apartin autorilor,la fel si res-ponsabili-tatea juridica.

Nasterea Domnului Nostru Iisus Hristos

Continuare din prima pagina

... şi vedeţi: Orbii îşi capătă vederea şi şchiopii umblă, leproşii se curăţesc şi sur-zii aud, morţii înviază şi săracilor li se binevesteşte. Şi fericit este acela care nu se va sminti întru Mine. (Matei 11, 2-6) Mântuitorul arată aici împlinirea profetiei de la Isaia: „Atunci se vor deschide ochii celor orbi şi urechile celor surzi vor auzi. 6. Atunci va sări şchiopul ca cerbul şi lim-pede va fi limba gângavilor; că izvoare de apă vor curge în pustiu şi pâraie în pământ însetat.”(Isaia 35;5-6)

Pentru cei ce incă se îndoiesc pot primii sfatul lui Gamaliel un mare invatat din vre-mea aceea ce îi sfătuia pe farisei zicând: „De este lucrul acesta de la oameni se va risipi, iar de este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-l risipiţi” (Fapte 5, 38-39). Si stim cu totii ce multă roadă a adus si încă mai aduce, Sământa, Cuvântul cel plin de Viată. Cei ce nu au acceptat ca Iisus, fiul Fecioarei Maria, este Mesia, îl mai asteaptă si azi. De fapt, nu numai evrei, ci si mulsulmanii asteaptă ve-nirea unui Mesia. Aici poate părea un mare semn de întrebare pentru cei ce nu cred în Iisus Hristos: Dar dacă încă nu a venit? Poate că musulmanii, care sporesc numer-ic, au dreptate. Un lucru bine de stiut este că: Iisus Nazarineanul, Mesia al crestinilor când a venit, a împlinit toate profetiile. Sute de ani dreptii lui Dumnezeu,proorocii, au scris semne după care Mesia va putea fi recunoscut. Sfântul Apostol Pavel, în toate călătoriile misionare dovedea din Scripturi că Iisus Nazarineanul este Hristosul, adică Mesia: si evrei, pe care îi chema la credinta în Dumnezeu Omul , „cercetau Scriptu-rile, dacă ele sunt aşa”(Faptele Apostolilor 17,11) pe temeiul profetiilor reusea să le dovedească everilor că Mesia este Iisus Naz-arineanul.

Iată cele mai importante profetii în Vechiul Testamant si împlinnirea lor în Noul Testament:

1. Nascut din fecioara (Isaia 7:14; Matei 1:21-23)

2. Urmasul lui Avraam (Geneza 12:1-3; 22:18; Matei 1:1; Galateni 3:16)

3. Din semintia lui Iuda (Geneza 49:10 ; Luca 3 :23, 33, Evrei 7 :14)

4. Din casa lui David (2 Samuel 7:12-16; Matei 1:1)

5. Nascut in Betleem (Mica 5:2; Matei 2:1; Luca 2:4-7)

6. Chemat din Egipt (Osea 11:1; Matei 2:14-15

7. Omorarea pruncilor de catre Irod (Ier-emia 31:15; Matei 2:16-18)

8. Uns de Duhul Sfant (Isaia 11:2, Matei 3:16-17)

9. Vestit de mesagerul Domnului (Ioan Botezatorul) (Isaia 40:3-5; Maleahi 3:1; Ma-tei 3:1-3)

10. Va face minuni (Isaia 35:5-6; Matei 9:35)

11. Va propovadui Evanghelia (Isaia 61:1; Luca 4:14-21)

12. Va sluji in Galilea (Isaia 9:1; Matei 4:12-16)

13. Va curati templul (Maleahi 3:1; Matei 21:12-13)

14. Se va prezenta mai intai ca Rege la 173.880 de zile de la decretul pentru recu-nostruirea Ierusalimului (Daniel 9:25; Ma-

tei 21:4-11)15. Va intra in Ierusalim ca un rege cala-

re pe un magar (Zaharia 9:9; Matei 21:4-9)16. Va fi respins de evrei (Psalmul

118:22; 1 Petru 2:7)17. Va muri de o moarte umilitoare (Ps.

22; Isaia 53) incluzand:a. respingere (Isaia 53:3; Ioan 1:10-11;

7:5,48)b. tradat de un prieten (Psalmul 41:9;

Luca 22:3-4; Ioan 13:18)c. vandut pentru 30 de arginti (Zaharia

11:12; Matei 26:14-15)d. tacere inaintea acuzatorilor (Isaia

53:7; Matei 27:12-14)e. fiind batjocorit (Psalmul 22:7-8; Matei

27:31)f. batut (Isaia 52:14; Matei 27:26)g. scuipat (Isaia 50:6; Matei 27:30)h. strapungerea mainilor si picioarelor

Lui (Psalmul 22:16; Matei 27:31)i. a fost rastignit intre doi talhari (Isaia

53:12; Matei 27:38)j. rugaciunea pentru dusmanii Lui (Isaia

53:12 ; Luca 23:34)k. coasta strapunsa (Zaharia 12 :10; Ioan

19:34)l. i s-a dat sa bea vin cu otet (Psalmul 69

:21; Matei 27:34; Luca 23:36)m. nu a avut nici un os rupt (Psalmul

34:20; Ioan 19:32-36)n. ingropat in mormantul unui om bogat

(Isaia 53:9 ; Matei 27:57-60)o. s-a tras la sort pentru hainele Lui

(Psalmul 22:18; Ioan 19:23-24)18. Va invia din morti! (Psalmul 16:10;

Marcu 16:6; Fapte 2:31)19. Se va inalta la cer (Psalmul 68:18,

Fapte 1:9)20. Se va aseza la dreapta lui Dumnezeu

(Psalmul 110:1 ; Evrei 1:3)

Asadar este bine de crezut că Mesia cel adevarat a venit si „S-a dat pe Sine pentru păcatele noastre, ca să ne scoată pe noi din acest veac rău de acum, după voia lui Dumnezeu şi a Tatălui nostru” (Galateni 1,4). Pe cel ce are in inima lui alte gan-duri de necredintă îl invit să vină să stam de vorbă si să vadă că Sfânta Biserică este Mireasa lui Hristos si că numai aici găsim viata vesnică

Noi, ortodocsii, venim dintr-o tară în care slujirea lui Dumnezeu, pentru mosii si strămosii nostri era si este un mod de viată. Ei au trăit comuniunea cu Dumnezeu în toate activitatile lor. Iisus Hristos, Dum-nezeu nostru, era si este mereu în mijlocul lor. Neamul nostru românesc a dat si incă mai naste multi sfinti pentru Împărătia Cerurilor. Credinta si vietuirea cea dreaptă dupa cuvântul Evangheliei si a Sfintei Tra-ditii a fost în continu atacată de cei ce, fie nu au înteles-o, fie au fost biruiti de pro-priile patimi si atunci Cuvantul Vietii nu a mai incăput în ei. (Ioan 8,37) Biserica a fost, fratilor, este si va fi mereu atacată. Traditiile lumesti din ziua de azi, ne invită la sarbătorirea unui Crăciun fără Hristos. Multi din simpatie cu felul lumesc de vi-ata accepta pentru a fi în rând cu lumea. Asa cum Pastele pentru multi înseamnă numai iepurăsi si ouă, la fel si Crăciunul într-o „o stare generală de pace” este doar o masa copioasă cu cei dragi. De Crăciun să ne întâlnim cu totii în familie că, „asa

se face aici in America” si ne dăm cât mai repede după lume, să ne americanizăm. Si poate nu o

vă vină să credeti, însă unele culte pro-testante mai mici îsi închid usile pentru ca toti membrii să poată să-si petreacă Nasterea Domnului si Mântuitorului Iisus Hristos nu înlăcasurile de cult, ci acasă. Dar si eu am sărbătorit Vecernia Nasterii Domnului anul trecut aproape singur, desi sunt mai bine de 3,000 de ortodocsi în Bay Area.

Există un pericol mare să devenim necredinciosi. Orice boală se agravează mai ales când nu o constientizăm. Când realizăm starea reală de sănatate atunci începe vindecarea. Dacă un bărbat se căsătoreste si vine acasă la sotia lui de 2-3 ori pe an si atunci doar în treacăt, oare se mai poate socotii ca este căsătorit? El crede că este si că îsi face datoria. Si ce dacă dă un telefon doar din când în când? El tot crede că-si face datoria! Si ce dăcă nu sustine în nici un fel familia din care, crede el că face parte, după părerea lui el este un bărbat model. El are o viată minunată si poate pretinde ca atunci când vrea să meargă acasă să fie toate bune si la locul lor. Noi zicem îndată: acel bărbat zice că e însurat, dar de fapt el se înseală. Se poate ca într-o zi să meargă acasă si să găsescă toate incuietorile schimbate. El tot ca un burlac asa de capul lui trăieste. El trăieste amăgit si să dea Dumnezeu să se dezamăgească înainte de a se schimba incuietorile casei(moartea). Atunci va fi prea târziu.

Oare cum suntem noi în relatie cu Dumnezeu? Oare noi cât de mult îl iubim si cum ne manifestăm iubirea aceasta? Prin Taina Sfântului Botez, noi suntem într-o relatie de rudenie Tată-Fiu cu Dumnezeu. Altfel nu are nimeni dreptul sa spuna rugaciunea Tatăl Nostru, de-cat numai daca este fiu al lui Dumnezeu. Noi făgăduim prin mărturia nănasului, că vom fi credinciosi lui Dumnezeu si în acest temei primim iertarea păcatului strămosesc si darurile Duhului Sfant, care sunt nelucrătoare acum, din princina ne-credintei noastre. Să ne cercetăm consti-intele fratilor si să căutăm să fim adevărati fii ai lui Dumnezeu. Nasterea Domnului să o sărbătorim împreună cu familia în jurul lui Hristos în Sfânta Biserică si nu doar în jurul meselor.

Măsura cu care ne implicăm în sărbătorirea Năsterii Domnului Iisus Hris-tos si în care participăm la viata Bisericii, este măsura în care credem în El, îl iu-bim si îl ascultăm. Dacă suntem invitati să participăm la alte evenimente in acea zi, să mergem cu voie bună, fie înainte fie dupa slujbele prin care Sfanta Biserică sărbătoreste Nasterea Cea mult asteptată de prooroci.

Sfânta Biserică a lui Hristos, ne cheamă pe toti la păstrarea credintei noastre orto-doxe strămosesti. Să trăim frumos în tara aceasta în care ne-a adus Bunul Dumnezeu si să ne păstrăm cât mai vie relatia noastră cu Cel ce „pentru noi si a noastră mântuire s-a făcut om”(Simbolul Credintei)

„Slava întru cei de sus lui Dumnezeu si pe pământ pace între oameni bunăvoire” (Luca 2,14)

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA IANUARIE 2011 ŞTIRI3

1 decembrie 2010: o zi naţională normală. Pe ici, pe colo atipică. Cu toate festivismele televizate, normale şi necesare. De la serbare a lipsit Preşedintele. Motivat. Obosit. S-a dus să tragă un pui de somn. La hotel “Summit”.

Să nu uităm incidentele festive. Concertul de fluierături. Şi huideoituri,. Toate dedicate de masele populare primului lor ministru.

Plus mârlănia neprotocolară - care desigur, vine din paltul Cotroceni - ca onorurile militare să le primească, nu preşedintele Senatului, cum era legitim, ci primul ministru. Deja aclamatul cu “huoooo!” La noi ca la nimenea. Cunoaştem şlagărul. Suntem obişnuiţi !

Pe vremea lui Tăriceanu, la Alba, politicienii au fost uniţi doar la tribuna oficială, apoi fiecare a sărbătorit la crâşma sa. Cu gaşca sa. Cu susţinătorii. Lingătorii. Scripcarii. Lăutarii şi guriştii săi.

Amintiţi-vă aceeaşi zi din 1990, la Alba, când pedeseriştii, augustanii roşii ai lui Roman, inventatorul Băsescului,

răspundeau la bezelele acestuia, huiduind un om al opoziţiei, un ţărănist venerabil din Ardeal, Corneliu Coposu. Încă de la începuturi, ziua naţională s-a umplut de ruşine, cum puteam să ne dezicem în 20 de ani ?

A fost o zi naţională normală: de ziua unirii lor, românii s-au urât cu românii. Scumpi străbunici, cum dracu aţi reuşit voi să vă adunaţi atunci, la ‘918, şi să proclamaţi Unirea!? Eraţi beţi? Sau ungurii făceau plajă la Balaton!?

În acelaşi spirit atmonios al urii, parlamentarul, vice al UE - “uistul” pe româneşte - Lazlău Tiocheş, a declarat Ziua Naţională a României “zi de doliu pentru maghiari”. Normal. Inclusiv, pentru cei care fac parte, acum, din guvernul României...? Vocea UE, a uistului!

Mă întreb dacă cei din UE, mai ascultă cum latră un naţionalist „vetust” şi „paranoic”, de idei medievale?

Care ne arată viziunea “nebunului cu ochi-nchişi”. Că, ăsta poate fi adevăratul viitor al Europei Unite, alUE URA!

Need a gift for that special someone who has everything?How about a riveting evening of theatre...

that includes the gift of education for a child who has nothing?*And don’t forget that special someone might be yourself!

Join friends of The Alex Fund in New York City on Wednesday, January 19, 2011for a benefit performance at 7 p.m. followed by a reception with the cast

Tickets: $120Reserve now by contacting Wendy Kahn at 212-865-7611 or alex@alexfund.org.

Purchase on-line at www.alexfund.org/how-to-helpOr send a check made out to The Alex Fund to

The Alex Fund211 W. 106 St., #4A

New York, NY 10025

Cronica Prapastiosuluigeorge stanca - georgestanca.blogspot.com

EVENIMENTE IANUARIE 2011 MIORIŢA USA 4

Am ajuns la şcoală. Aveam şapte ani. Învăţătoarea mea, neuitata doamnă Ana, s-a gândit să organizeze la sfârşitul primului trimestru, înaintea vacanţei de iarnă, o serbare. Ne-a spus să pregătim fiecare câte o poezioară, pe care să o spunem în faţa lui Moş Gerilă cum i se spunea pe atunci, invitat şi el la sindrofie.

Acasă i-am comunicat mamei indicaţiile învăţătoarei, iar ea, încântată de idee, a înţeles să mă ajute. A luat volumul de „Poezii” al lui Octavian Goga, unul dintre autorii ei favoriţi, - pentru că vă spun sincer, nu aveam multe cărţi în casă, aveam doar ceea ce ne plăcea fiecăruia – şi a ales poezia „Crăciunul copiilor”. Pe îndelete, înţelegând cu mintea şi cu inima fiecare vers al poeziei, am învăţat-o şi, ţinând-o minte, intram cu gândul în odăile cereşti ale moşului.

A venit şi ziua serbării. Îmbrăcată frumos, ca o mică doamnă, cu rochiţa de catifea vişinie, cu guler alb brodat, - pe care mama nu uita să ne-o cumpere şi mie şi Ninei în fiecare an de Crăciun, cu ghetuţele lustruite şi curate, - pentru că mama ne mai cumpăra şi şoşoni albi ca să le apărăm de noroi - am intrat împreună cu mama în sala de clasă. În colţul de lângă catedră apăruse un brad împodobit cu hârtie creponată de toate culorile şi cu smocuri mici de vată pe ramuri, imitând zăpada.

Sub brad erau aşezate cutii frumos ambalate, în interiorul cărora părinţii şi învăţătoarea puseseră cadouri pentru fiecare copil. Serbarea era pe punctul să înceapă. Până să iau loc în bancă am văzut-o deja pe una dintre colegele mele, - care în clasele unu-opt la sfârşitul anului şcolar când luam premiu era chemată înaintea mea chiar dacă aveam aceeaşi medie -, instalată pe podiumul catedrei şi recita, vorbind în felul ei afectat, fiindcă pronunţa toate vocalele deschis, cumva aproape ca pe a: „Moş Gerilă, toţi îmi spun /Că eşti darnic şi eşti bun/ Eu îţi spun...”.

Ca prin vis am auzit parcă numele meu şi am simţit cum mama mă împingea uşor să mă ridic. Ajunsă înaintea micii adunări, cu ochii strălucitori de lacrimi care stăteau să ţâşnească din cauza emoţiei, m-am concentrat un moment şi am spus rar: „CRACIUNUL COPIILOR”, DE OCTAVIAN GOGA. După o scurtă pauză, aşa cum m-a învăţat mama, am continuat ca una ce ştia ceva: „Dragi copii din ţara asta,/Vă miraţi voi, cum se poate,/Moş Crăciun, din cer, de-acolo,/De le ştie toate, toate?/Iată cum: vă spune badea...”.

Dar nu a putut badea să explice cum se face că moşul le ştie pe toate, pentru că învăţătoarea, îngrozită de ce auzea, m-a întrerupt. Octavian Goga era unul dintre poeţii interzişi de autoritatea comunistă şi în perioada aceea de epurări şi arestări absurde era suficient să vorbeşti despre el

pentru a fi reţinut de securitate; a recita din opera lui era curată erezie şi dacă poezia exprima iubirea pentru Moş Crăciun, ei bine, asta întrecea orice măsură.

Moş Crăciun trebuia uitat, se născuse Moş Gerilă. Aşa se face că pe vremea aceea unii împodobeau bradul numai de Anul Nou sau îl împodobeau de Crăciun dar aprindeau lumânările să fie văzut la ferestre numai de Anul Nou.

Aşadar, Moş Crăciun trebuia uitat. În consecinţă, doamna m-a luat de după umeri, m-a condus înapoi în bancă şi mi-a spus că mă roagă să mă gândesc la altă poezie. M-am aşezat nedumerită. Vedeam cum părinţii celorlalţi copii se întorc spre mine şi-mi zâmbesc cu simpatie. Mama îmi ţinea mânuţa între palmele ei moi şi calde, liniştindu-mă. După câteva minute, învăţătoarea m-a chemat din nou să recit poezia la care presupunea ea că m-am gândit între timp. Dar eu am început hotărâtă: „Dragi copii din ţara asta,/Vă miraţi voi cum se poate,/Moş Crăciun, din cer, de-acolo,/De le ştie toate, toate?”

Învăţătoarea m-a oprit din nou. S-a apropiat de mine şi mi-a şoptit: „Dacă te rog eu frumos, vrei să spui o altă poezie?”. Elevă ascultăroare altminteri, i-am răspuns imperturbabil: „Nu”.

Deşi mă cunoştea doar de câteva luni, învăţătoarea a înţeles că nu trebuia să mai insiste. S-a îndreptat către uşă, a deschis-o prudent, a aruncat o privire în coridorul

întunecat, şi, păzind clasa, pregătită să oprească actul artistic de s-ar fi ivit vreun musafir nepoftit, mi s-a adresat: „Spune, dragă, ce poezie vrei tu.” Şi eu am spus-o cu suflet şi emoţie, şi nu m-am încurcat deloc, ba chiar am tras cu ochiul la sfârşit, întregind portretul moşului: „Şi de-acolo ştie Moşul, /Că-i şiret el, lucru mare”.

Din cauza stânjenelii create de primele încercări eşuate, toţi cei de faţă, copii şi părinţi, m-au ascultat cu mare atenţie. Şi versurile pline de credinţă spuse cu patos şi inimă de un copil care nu cunoştea spaima de comunişti i-a impresionat şi i-a bucurat, pentru că, de fapt, dădeau glas şi simţirii unora dintre ei. Spun unora, pentru că la câteva zile, am avut în casă o mică percheziţie. Pe Goga şi nici alte cărţi de suflet pe care mama le păstra în loc numai de ea ştiut, nu le-au găsit oamenii legii şi am scăpat din nou basma curată.

Copilul care a rămas neclintit în decizia lui de a povesti celorlalţi despre Moş Crăciun, atunci când nimeni nu îndrăznea nici să-i pronunţe numele, a dat celor mari, fără să ştie, o lecţie de rezistenţă şi demnitate. A arătat că bunul-simţ şi puritatea sunt arme care dau putere celor ce se tem de duşmani vremelnici. A spus răspicat, curajos şi fără teamă ce gândea şi simţea mângîiat pe creştet de aripa sfântă a îngerului din poezia lui Goga. Iar îngerul, dacă e să dăm crezare poetului, sigur i-a povestit Moşului „ce copil şi ce purtare” a întâlnit el în clasa I, în Ajunul Crăciunului, din anul…. „Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să vă-nspăimânt, cum veniră se făcură...”. Parcă aşa spunea măria sa Eminescu.

CRĂCIUNUL COPIILORRodica Elena Lupu

La inceput de an, privim retrospectiv la 2010 si dincolo de dezamagiri si probleme economice vedem raza stralucitoare a sperantei. Nadejdea pentru viitor nu sta in mana intinsa de guvern ci in bunatatea individuala, in puterea compasiunii, in mana de ajutor intinsa celui mai necajit decat noi...In ultima vreme am intalnit atatia oameni cu inimi mari, cu optimism si pasnica lupta pentru cauze nobile incat anul 2010 s-a transformat in anul Sperantei.

Intre fratii nostri romani din America sunt atatia care sacrifica timp si bani si mult suflet pentru binele altora. V-am scris despre organizatia "Hope for the future" care se ocupa de copiii strazii din Romania, de turneul de fotbal in scopuri caritabile" Charity cup" . Multi ati auzit de "Becky's Hope", organizatia care aduce incurajare si sprijin material familiilor cu copii handicapati din Romania . Aceste organizatii au apelat in 2010 la ajutorul comunitatii romanesti din Sacramento si ne-am dovedit generosi chiar in vremuri de criza economica . Bucuria de a darui aduce alin pe ranile dezamagirii . Anul 2010 a fost si anul curajului. Am fost inspirati de marturia doctorului Sorin Isvoran care s-a ridicat impotriva comunismului inca din primii ani si a folosit sansa de a fi in exil pentru a fi o voce pentru Romania chinuita . In America, tara care ne-a adoptat, vedem cum o miscare pasnica de intoarcere la valorile morale ale fondatorilor prinde tot mai mult teren si oamenii sunt inspirati sa-si intoarca privirea spre familie,spre adevar, spre dreptate .Si din nou, speranta pentru viitorul acestei tari renaste. La sfarsit de an, in atmosfera

Craciunului, am fost vizitati si colindati de grupul muzical "Speranta" din Romania .Nu numai ca am colindat impreuna, reprezentand diferite denominatii si pe cei care rar intra intr-o biserica dar pentru cateva ore am uitat de toate diferentele care ne separa adeseori si am fost doar romani, cantand intruparea dumnezeirii. Este a doua oara cand grupul Speranta aduce bucuria muzicii in Sacramento in 2010 . Au participat si la festivalul din luna octombrie, cu donatii de Cd-uri. Multumiri lui Dani Cifor ( care ne "indulceste" de multe ori la evenimentele comunitatii romanesti ) pentru ca a inlesnit desfasurarea acestui frumos concert de Craciun. "Grupul Speranta" merita laudele noastre mai ales pentru efortul depus in sfera umanitara. Putem fi mandri ca dintre romanii nostri sunt oameni curajosi care merg in Africa ,in Haiti, in Indonezia, Burundi, Filipine ducand nu numai mesajul crestin ,dar si apa celor insetati si tot felul de ajutoare in zonele cele mai sarace din lume. Ii mai asteptam cu drag si in anul ce ne sta in fata, bucurosi sa participam si noi la proiectele generoase si curajoase in care sunt implicati ( www.speranta.ro). Cum reactionam cand bunastarea materiala, visele noastre se spulbera? Traim intr-o lume in continua schimbare. Nu putem fi siguri pe nimeni si pe nimic. Aceasta ar putea fi concluzia anului 2010. Pentru mine, insa, speranta renaste de fiecare data cand frumusetea sufletului omenesc atins de iubirea divina transforma vieti si aduce bucurie. Ce aduce 2011 ? In fiecare din noi sta puterea de a birui prin credinta si daruire.

2010, numele tau e "SPERANTA"

CRĂCIUN FERICIT! UN AN 2011 PLIN DE SĂNĂTATE ŞI NOROC!

Es Weihnachtet Sehr! Es Ist 2011 Hoffen wir auf ein Jahr der Besinnung! Viel Glück und Gesundheit!

MERRY CHRISTMAS and HAPPY NEW YEAR!

JOYEUX NOËL et BONNE ANNEE !

Cu drag Rodica Elena LUPU

Alina Jar

MIORIŢA USA IANUARIE 2011 EVENIMENTE 5

Biserica asteapta impodobita sosirea CRACIUNULUI SI A NOULUI AN, fiind tinda raiului, poarta cerului, locul implinirilor, casa lui Dumnezeu si locul fericirii depline.

“Pentru morti si pentru vii,noaptea asta e o zi.Vin in cani si nuci in blid multe ceruri se deschid.Sfanta noapte de Craciun, noaptea sufletului bun.Ziua sus si noapte jos s-a nascut Iisus Hristos.Nu au paine cei saraci ,dar miroase a cozonaci,Nu-i dreptate pe pamant, dar se naste Pruncul Sfant.Si in fiecare an lacrimeaza mame in van,Sa se-ntoarca inapoi cei plecati de printre noi.Noaptea rugilor fierbinti se-ntorc fii la parintiSi parintii la strabuni , Sfanta noapte de Craciun.Sfanta noapte de Craciun, noaptea sufletului bun.”

Sufletul bun oare unde este? Sufletul e trist nu e o poveste. Sufletul plange si lacrimi aduce. Cine ni le sterge, cin’ sa le usuce?

BISERICA, iubitii crestini, Ea, Biserica este locul fericirii depline a sufletelor noastre impovarate, este locul implinirilor si bucuria sufletelor noastre, este” Poarta” cerului care ne deschide noua ”Usa” Raiului.

Iubiti credinciosi,Gandurile noastre se indreapta ,vrand nevrand,

spre frumoasa zi de Craciun. Trecatorii imbracati in haina sarbatorii, pomii de iarna impodobiti, globurile si podoabele de Craciun sunt prezente mai prin toate locurile , inconjurandu-ne din aproape toate colturile si spunindu-ne: IATA, A SOSIT CRACIUNUL!

Ce inseamna pentru noi Craciunul? Inseamna doar ospete, mancaruri si bauturi alese? Oare nu le avem cu noi in toate zilele, la tot pasul si in tot locul? Cu siguranta, da! Dar, Nasterea Pruncului Iisus nu este in fiecare zi. Ea este asteptata de toti, o data in an, ca o zi sfanta. Insa, sfintenia ei se traieste numai in casa lui Dumnezeu Tatal, care isi asteapta Fiul sa vina, Impreuna cu Maica Lui.

DUMNEZEU TATAL si MAICA SFANTA asteapta singuri. De ce? Oare nu trebuie sa fim si noi partasi la aceasta sfanta bucurie? Atunci cand in familia noastra se naste un prunc, plini de fericire anuntam in stanga si in dreapta, anuntam toti prietenii si vecinii, rudele si cunoscutii, sa vina si sa ia parte la bucuria casei noastre. Si astazi, Dumnezeu Tatal si Maica Sfanta Fecioara ,va anunta, prin frumoasele colinzii , ca va asteapta cu o mai mare bucurie , pe toti ,sa luati parte la aceasta Inaltatoare Sarbatoare a” Nasterii Pruncului Iisus”. Va asteapta sa veniti cu prietenii si vecinii, cu bunicii si nepotii , cu copiii si cu toti cei dragi ai nostri romani.

Precum Maica Domnului care ne-a adus in dar pe Pruncul Sfant si noi ca parinti trebuie sa impartasim copiilor nostri din darul pe care l-am primit. Copii nostri sunt bucuria vietii noastre si daca prezenta lor este o bucurie in casa noastra , ce bucurie mai mare le putem oferim noi, decat aceea de ai duce in casa lui Dumnezeu. Aici, in Biserica noastra Dreptmaritoare, in Biserica ridicata prin jertfele sfintilor si stramosilor nostri ,am aflat despre Nasterea Pruncului Iisus si despre

Mosul cel plin de daruri. Daca nu-i aducem la Sfanta Biserica, cum vor afla despre aceasta minunata zi? Cum vor cunoaste vietile sfintilor nostri, cum vor afla cat de minunat este Dumnezeu intre Sfintii Lui? Prin nevenirea noastra nu-L facem decat pe Dumnezeu trist, aratandu-i ca nu dorim sa ducem mai departe, in viata aceasta a noastra, atat de scurta, frumusetea invataturii si trairii a anilor copilariei prin prezenta fulgilor albi de nea, invatatura de credinta, de rugaciune si de inchinare, primita de la stramosii nostri.

Ce vreti sa daruiti copiilor din tot ce ati primit? Doar haine si jucarii, lucruri care se vor rupe si se vor strica si le vom arunca intr-un scurt timp? Oare numele de crestin nu tot in Sfanta si Dumnezeiasca Biserica l-am primit? Prin aceasta taina savarsita, a Sfntului Botez ,am devenit fii lui Dumnezeu, aducandu-ne alaturi de Fiul Sau. Prin darul nasterii ni s-a dat viata. Viata noastra numai impreuna cu Dumnezeu inseamna lumina. Noi inca suntem vii, de ce trebuie sa umblam in intuneric? Moartea este intuneric, iar viata lumina din lumina, Dumnezeu Adevarat din Dumnezeu Adevarat, care ne duce la viata vesnica. Dumnezeu este Viu si Vesnic si ne vrea pe toti langa El, la fel. De aceea, in una din rugaciunile citite la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare se rosteste: ”Pe cei buni intru bunatate ii pazeste si pe cei rai, buni ii fa, cu bunatatea Ta si Daruieste-le lor cele ceresti in locul celor pamantesti ; cele vesnice in locul celor vremelnice, cele nestricacioase in locul celor stricacioase”.

Sa nu-i uitam, iubiti credinciosi, nici pe cei dragi plecati dintre noi, care cu bucurie asteapta sa le aprindeti o sfanta lumanare in ziua cea Mare a Craciunului. Si ei doresc sa va stie in Biserica cea Mantuitoare, bucuran-du-va de cele sfinte si pregatin-du-va pentru cereasca imparatie, pastrandu-i in rugaciunea voastra si pe ei. Lacrimile lor, rugaciunea lor si privegherea lor, de acolo, din Inalta Imparatie, neincetat cer la Dumnezeu sa nu-i uitam, sa-i pomenim si totodata sa cautam sa nu ne pierdem sufletul ,ci sa ne mantuim si sa ne facem impreuna locuitori ai Raiului.

Aici, pe pamant am locuit impreu-

na cu ei, trebuie sa fim si acolo tot langa ei. Sa nu lasam moartea sa ne desparta si nici intunericul sa ne piarda, ci in Lumina lui Hristos sa pastram aceeasi iubire pe care am avut-o si aici pe pamant. Dar pentru aceasta, trebuie sa ne rugam tot timpul si sa fim prezenti in Duminici si Sarbatori la Sfanta Biserica, pomenindu-i neincetat pe ei si rugandu-ne fierbinte pentru noi.

Anii trec, viata trece, dar iubirea noastra fata de Dumnezeu nu poate sa se stinga niciodata. Iata ca a mai trecut un an. Vine si Anul cel Nou. El va fi un nou an pentru ca nu va mai fi acelasi ca numar. Insa, daca vrem sa innoim ceva in noi, trebuie sa scapam de multe lucruri vechi care sunt rele in noi. Vine “ANUL NOU”! Sa vina! Si sa inceapa cu multumire si cu rugaciune! Cu multumire la bunul Dumnezeu, ca a mai ingaduit sa treaca un an lasandu-ne prezenti aici si cu rugaciune, pentru ca Dumnezeu prin Sfintii Lui ne-a pregatit o zi mare de sarbatoare, incepand noul an cu Ziua Sfantului Vasile cel Mare.

1 Ianuarie - Anul Nou – Sfantul Vasile. Rugaciunile lui ne intampina la inceput de An, spre ajutorul nostru, spre a ne curatii, a ne usura de pacate, de boli, de tot ceea ce a fost rau in noi si nu trebuie sa mai fie. De tot ce-am acumulat rau in tot anul cu stiinta si cu nestiinta, cu voie si fara de voie.

In ziau de 1 Ianuarie, in timpul Savarsirii Sfintei Liturghii, Sfantul Vasile cel Mare roaga pe Dumnezeu sa pomeneasca Sfanta Biserica Soborniceasca si Apostoleasca, cea de la o margine pana la cealalta a lumii, pe care a castigat-o cu Scump Sangele Sau, iar lacasul nostru ,unde ne inchinam, sa-l intareasca pana la sfarsitul veacului. Roaga pe Dumnezeu sa pomeneasca pe cei care aduc roade si fac bine in Sfintele Sale Biserici si isi aduc aminte si de cei saraci si lipsiti. Pe cei bantuiti de duhuri necurate sa-i slobozeasca ; cu cei care calatoresc pe ape, pe uscat, prin aer impreuna sa calatoreasca, vaduvelor sa le ajute, pe orfani sa-i apere, pe cei robiti sa-i izbaveasca si pe cei bolnavi sa-i tamaduiasca.

Iata, cum fiind prezenti cu totii la Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare din ziua de 1 Ianuarie , se asterne peste noi un An Nou plin de Har si ajutor

Dumnezeiesc. Asa trebuie sa incepem Anul Nou cel crestinesc, pentru ca ne numim crestini, cu cerere la Dumnezeu cel Milostiv. Sa cerem sa calatoreasca cu noi tot anul si sa fie prezent in tot locul si in tot timpul la tot ceea ce dorim sa facem in Anul Nou Venit.

Tot in aceasta Sfnta Zi de An Nou, Sfantul Vasile cel Mare cu puterea pe care i-a dat-o Dumnezeu , indeparteaza de la noi prin rugaciunille speciale care se citesc in aceasta zi, pe tot vrajmasul si potrivnicul, pe cel rau care cauta sa piarda sufletele noastre. In rugaciunea a-3 a spune: “Asa, Dumnezeule, departeaza de la robii Tai (numele fiecarui crestin prezent) toata lucrarea diavolului, toata vraja, toata fermecatura, patima desfranarii, a betiei, a iubirii de cearta, izgoneste din sufletul lor toata neputinta, toata necredinta, tot duhul necurat... tot ce este rau in ei. ”Punand acest inceput in noi, facand aceasta restaurare in noi de innoire duhovniceasca, vom putea incepe cu adevarat un an nou.

Sa punem multa intelepciune si sa trezim constiinta noastra prin rugaciune catre Dumnezeu , sa nu ne pierdem printe cele lumesti ,punand mai presus evenimentul Anului Nou (mancarea, bautura, dansul si toate celelalte), facandu-le totusi cu ingadiunta pana la ceasul cuvenit ca sa nu impiedice venirea noastra la Sfanta Biserica, de unde primim cu bucurie de la Dumnezeu Harul cel Dumnezeiesc cu care vom calatori tot anul.

Cu rugaciune staruitoare, rog pe bunul Dumnezeu Cel Atotputernic, sa va aduca zile luminate de credinta si ajutor, bucurandu-va din plin de minunatele sarbatori de iarna ale Craciunului si Anului Nou, sa va innoieasca sufletul cu haina aleasa a Duhului Sfant, daruindu-va tot lucrul bun spre mantuire si viata lunga cu bucurii dumnezeiesti si pamantesti.

A M I N.

VA DORESC DIN TOT SUFLETUL UN CRACIUN FERICIT SI AN NOU BOGAT IN TOATE.

PREOT PAROHMIHALACHE FLORIN

SOSESTE CRACIUNUL-SOSESTE ANUL NOU!

Ganduri de Craciun: Prinos de Bucurie Motto: Rupand noi azi din calendar Si fila ce-a incheiat siragul , A mai trecut un an si altul iar, Ne trece astazi pragul.

Vrem, sau nu vrem, in fiecare zi rupem cate o fila din inexorabila carte a vietii, astfel, cand le terminam de rupt pe toate, nu ne mai ramane decat a striga: a fost odata / Curgerea vietii ne aduce iar intr-o statie de sfanta bucurie, in care sufletele noastre comunica cu Misterul Ceresc. Am zis sufletele, deoarece, trupurile noastre, ancorate in imensitatea pamanteasca, nu au decat trairi materiale. Locatarul vremelnic al acestui boţ de lut, templul omenesc, care este sufletul, se simte mare parte din viata, captivul trupului. Aceasta, deoarece, trupul nu poate fi decat intr-un singur loc, la un moment dat, pe cand sufletul, dupa capacitatea sa afectiva, haladuieste in tot universul. De aici se naste conflictul intre ce vrem (sufletul) si ce putem (trupul). Exista un moment in care armonia intre ce vrem si ce putem atinge punctul maxim, acesta fiind trairea Nasterii Mantuitorului. La acest soroc si bogatul si saracul vibreaza la unison primindu-L in casa sufletului sau pe Acela care a coborat pe pamant spre a salva din pacatul stramosesc, creatia Tatalui. Astfel Copilul Divin, Fiul lui Dumnezeu, a coborat pe pamant, luand chip de om,

traind cu gloata, ca om si ca Dumnezeu. Omenirea fiind instiintata de Magi de coborarea pe pamant a Mantuitorului, chiar daca din ignoranta si nestiinta nu L-au primit cum se cuvenea, cand au inteles ce Dar dumnezeiesc au primit L-au intampinat inchinandu-I-se. De 2010 ani, omenirea se bucura la ziua cand Sfanta Fecioara, intr-un anonimat total, in conditii extrem de vitrege, naste pe Mesia. Doar semnele ceresti I-au anuntat coborarea pe pamant, dar omenirea L-a primit ca pe Fiul lui Dumnezeu, inchinandu-I-se.

Fie ca bucuria care a fost la Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos, sa fie si in casa sufletelor tuturor fiilor Sai de pe pamant. Hristos ni s-a nascut, sa-L marim.

Iar ninge cu sperante

Pe marile orase, Pe sat sau pe catun, Cad fulgii cu ravase Vestind pe Mos Craciun.

El vine azi in lume, 'Naintemergator,

Vestindu-ne un Nume, Ce vine-ntrajutor.

E Binefacator, Prin rugi de noi I'om cere. Cu Duh de viata datator Si-a lumii mangaiere.

Iar de povata Sa ti-o sta, In suflet si pe limba, Vedea-vei tu cum viata ta, In bucurii se schimba.

De vrei crestine-al tau amar, Sa-l schimbi in bucurie, Pe-al vietii tale calendar, Azi pe Iisus Il scrie.

Si cand te rogi sa-ntrebi mereu Pe El in rugaciune: Ce-ai face Tu in locul meu? Sa faci ce Eu ti'oi spune.

Deschide-I usa si-L primeste, Si ada-I jertfe drept prinos. Caderea fulgilor vesteste, Ca astazi, S-a nascut Hristos.

Ion Anton

ZIG - ZAG IANUARIE 2011 MIORIŢA USA 6

Dorim ca pacea care linișteste orice furtuna si bucuria care poate înviora orice inima, sa va insufleteasca in lumina prezentei Domnului Isus Hristos. Puterea cantari născute din

nadejdea vesniciei sa va întărească si sa va binecuvinteze familiile in paza lui Dumnezeu. Crăciun Fericit si Un An Nou Binecuvantat! Corul Barbatesc Lauda Mielului

Gabriel Travel va ureaza un Craciun si Anul Nou fericit !!! Va dorim succese, prosperitate si calatorii de neuitat!!! Gabriel Travel team wishes you Merry Christmas and a Happy New Year filled with peace, prosperity and happiness. Габриел Травел поздравляет вас с Рождеством и Новым Годом. Желаем вам счастья, успехов и незабываемых

путешествий в новом году!

MIORIŢA USA IANUARIE 2011 RECLAME 7

BB || CC

David Bonilla Alin Cintean

Alin D. Cintean, Esq. Avocat Românîn Sacramento

Birou de AvocaturBonilla & Cintean, LLP.

Specializa i în Cazuri Penale orice nivel de complexitate (Misdemeanor i Felony)

Prelu m i anumite cazuri grave de “Personal Injury”

Deasemenea asist m i în cazuri de“Bankruptcy”

(916)447-7842 Birou (916)585-4434 Mobil

901 H Street, Suite 130 Sacramento, CA 95814

www.avocatroman.com

DIVERSE IANUARIE 2011 MIORIŢA USA 8

MARIAN PARJOL, Noul Consul al Romaniei la NEW YORK

Intalnirea presei romno-americane, cu noul Consul numit, la Consulatul Ro-maniei din New York, domnul Marian Parjol - in sapatmana precedenta, poate fi caracterizata printr-o singura propozitie definitorie: de o subtirime care frizeaza dezinteresul. Personal , am simtit lipsa

excelentului ziarist Gabiel Plesea, sau a dl. Geroge Rosianu si, nu in ultimul rand a patronilor de ziare Stefan Minovici si Vasile Badaluta sau a ziaristului Nicholas Buda.

Patru ziare, real existente si un canal local au fost prezente, prin jurnalistii sau managerii lor: Grigore Culianu – ma-

nagerul si formatorul de opinie de la zia-rul New York Magazin, Cristian Boghian inpreuna cu respectatul senior Jean Pre-descu de la Romnaian Voice television si Romanian Journal, Lia Lungu de la Me-ridianul Romanesc, Ziua USA si Miorita USA, precum si dl. Ilie correspondent pentru presa din Romania. Inafara aces-tora, au mai fost prezenti, doamna Elisa-beth Paunescu de la sporadica revista Miorita, dar si omniprezentul Ion Stefan, fost detinut politic - dupa cum singur se declara!

Domnul Marian Parjol, noul Consul, este o mai veche cunostinta a romanilor de pe coasta de Est, domnia sa, fiind fost Consul Economic in decada care tocmai se va incheia in acest an.

Inginer de formatie, Marian Parjol, este genul “omului de treaba”, care a reusit in timpul mandatului consular trecut, sa lase amintiri frumoase si acum la revenirea in functia suprem consulara, sa creeze spe-rante, pentru mai buna legatura a roma-nilor din America cu Romania. Dezider-atele legaturilor Romaniei cu America, vor face subiectul altor materiale pe par-cursul mandatului.

Domnul Consul si-a prezentat detaliat CV-ul si ne-a impartasit din experinta sa ca fost Ambasador al Romaniei in Ni-geria, pe care o numeste “experienta ex-celenta, cu o viata dura”, una dintre Am-basadele de fel usoara (n.a.). A reusit in perioada mandatului de acolo, sa aduca la Oltenita, o investitie de 150 de milioane de dolari, care este in curs de function-are. Cum in Nigeria rapirile de persoane sunt businessul numarul unu, alibi fiind tinta principala, domnul Ambasador de atunci, Marian Parjol, a reusit prin eforturi si diplomatie sa elibereze, trei marinari romani, intre care cazul notoriu al mari-narului Popa Nicolae care, a fost eliberat fara recompense financiare!!!

In mandatul sau de la New York, Con-sulul Marian Parjol marturiseste : “ imi voi baza relatia pe respect si ajutor, care decurge atat din functie, cat si din omenia care ma caracterizeaza. Romania are ne-voie sa puna accentual pe sensurile eco nomice , acest a alaturi de dimnesiuna comerciala, vor fi prioritatea mea ca in-alt functionar si reprezentat consular al Romaniei in cel mai important oras al lu-mii”- a spus domnul Consul. Dorindu-i success , prezentam in incheiere cateva re-pere din biografia Consulului Romaniei la New York – MARIAN PARJOL :

În perioada 1999-2000 Marian Pâr-jol a fost secretar de stat, iar între 1996 şi 1999 a fost prefect al judeţului Constanţa din partea Convenţiei Democratice. Potrivit presei locale, în 1998 a avut loc, la Constanţa, un scandal între prefectul PNŢCD, Marian Pârjol, şi primarul PD de Constanţa, Gheorghe

Mihaieşi, un scandal pe care nu au reuşit să-l stingă nici măcar premierul de la acea vreme, Radu Vasile, şi nici minis-trul Victor Babiuc. Prefectul îl acuza pe primar că „ia ciubuc de la romi şi de la revoluţionari pentru a-şi deschide tarabe pe litoral”. După mai bine de un an, Pâr-jol a fost „retras” de la Constanţa şi numit în funcţia de ministru-adjunct al Funcţiei Publice, instituţie precursoare a Minist-erului Administraţiei Publice, integrat în prezent ca departament în cadrul Minis-terului Administraţiei şi Internelor. Intre 2001-2006 a detinut functia de Consul general adjunct - consilier economic la Consulatul României la New York. Din 2007 a fost ambasador al Romanie in Ni-geria. In iunie 2010 a fost numit Consul General al Romaniei la New York, func-tie pe care a preluat-o de la fostul consul, Pierto Pavonii in luna octombrie.

Lia Lungu

Sala Atelier de la Teatrul Naţional din Bucureşi, cu o audienţă care a ocupat din păcate doar jumătate din capacitatea sălii, a fost gazda primei manifestări din seria de conferinţe din stagiunea 2010-2011. Gazdele, domnul Ion Caramitru şi doamna Ilinca Tomoroveanu, l-au întâmpi-nat pe Alteţa Sa Regala Princepele Radu al României care a deschis seria acestor conferinţe de duminicâ, cu o trecere în revistă a unor momente importante din istoria României din1947 pâna în prezent, punctând as

pecte pozitive si negative, evoluţii si involuţii, modele democratice demne de urmat, sau nu, şi a răspuns întrebărilor participanţilor, încercând să prezinte punctul său de vedere. Aceste conferinţe, iniţiate cu aproape opt decenii în urmă de Ion Marin Sadoveanu, se vor bucura de prelege-rile unor personalităţi marcante ale culturii române, cu teme dintre cele mai diverse. Printre invitaţi se vor număra Neagu Djuvara, Mircea Dinescu, Andrei Pleşu, Vladimir Tismăneanu, Radu Beligan, Theodor Paleologu, Horia-Roman Patapievici şi mulţi alţii.

Conferinţele Teatrului NaţionalMădălina Corina Diaconu

MIORIŢA USA IANUARIE 2011 DIVERSE9

ROMÂNII DE LA MC DEAN

M.C. Dean este unul dintre liderii americani, în proiectarea şi furnizarea de sisteme complexe electrice, electronice şi de telecomunicaţii. Compania deserveşte peste 1000 de corporaţii, universităţi, firme de înaltă tehnologie şi biotehnologie; instituţii federale şi clienţii guvernamen-tali locali, precum şi alte organizaţii, cu zonă largă de acţiune, cărora le furnizează infrastructurile necesare.

Înfiinţată în 1949, M.C. Dean, Inc poartă numele fondatorului ei, este condusă astăzi de fiul acestuia şi a reuşit, într-o jumatate de veac, să-şi câştige o reputaţie de inova-tor şi pionier în domeniul său de activitate. Cu sediul în Dulles, Virginia, în vecina-tatea Aeroportului Internaţional Dulles din Washington, M.C. Dean are peste 3.000 de profesionişti, care lucrează în bi-rouri şi pe şantiere din Statele Unite, Euro-pa şi Orientul Mijlociu. Dintre aceştia, mai mult de 200 sunt români. Ei lucrează în toate departamentele companiei şi ocupă poziţii diverse, de la electrician, maistru, supervisor, estimator sau manager de proi-ect, până la inginer proiectant, specialist IT sau ocupă poziţii de middle manage-ment în Headquarter-ul firmei.

Primii românii au ajuns la MC Dean în anul 2002. Aceştia lucraseră anterior pen-tru alte companii americane prestigioase. Majoritatea românilor, care sunt astăzi angajaţi ai MC Dean, au ajuns în SUA cu contracte de munca şi vize J1 cu durata de 18 luni, în perioada 2000 -2001. Con-tractele lor de munca au fost obţinute prin-tr-o companie din Bucureşti, specializată în plasarea forţei de muncă în străinătate. Firma se numea Procer; a dat anunţuri în revista "Piaţa de la A la Z" şi a recrutat, împreună cu reprezentanţii angajatorilor americani, specialişti în domeniul elec-tric. S-au organizat mii de interviuri la sediul Procer din Bucureşti, str. Lânăriei, Nr. 29, în urma cărora au fost selectaţi cir-ca 500 de specialişti în domeniul electric din întreaga ţară. Chiar dacă unii dintre ei erau ingineri, au lucrat iniţial electricieni în constructii, pe şantierele americane sau pentru firme prestigioase din Silicon Val-

ley, New Mexico, Nevada, California şi Colorado. Câţiva au ajuns în Virginia, Maryland, Florida şi Massachusetts. În timpul contractului au participat la cursuri şi specializări, obţinând atestate profesio-nale americane.

După atacurile teroriste de la 11 sep-tembrie 2001, Statele Unite au iniţiat o politică agresivă de eliminare a străinilor cu vize de muncă J1, indiferent de ţara lor de provenienţă, aşa că o mare parte dintre români şi-au pierdut locul de muncă şi au plecat înapoi în România. Unii au părasit SUA cu multe luni de zile înainte de expi-rarea contractului semnat la Procer. Câţiva au rămas, au plecat spre est şi au reuşit să obţină contracte de muncă la alte compa-nii americane, lucrând în continuare elec-tricieni pe şantiere americane.

Compania MC Dean a angajat primii români printr-un concurs de împrejurări apărut în anul 2002. MC Dean căuta elec-tricieni dispuşi să lucreze zi şi noapte, sâm-bete şi duminici, pentru că aveau o lucrare dificilă, pe care nu puteau să o livreze la termen. Datorită penalităţilor uriaşe, pe care le implica depăşirea termenului de execuţie, riscau falimentul. Românii erau disperaţi din cauza pierderii locurilor de muncă, iar vizele lor J1 se apropiau de final şi erau subiect de 212E - o clauză contractuală care-i obliga să se întoarcă în România la expirarea contractului şi să aplice în companii româneşti, timp de doi ani, cunoştinţele dobândite în SUA. Conştienţi că în România nici un patron de firmă nu-i va lăsa pe ei să schimbe regulile; că le va fi foarte greu să-şi mai găsească un loc de muncă în ţară, româ-nii se străduiau să găsească soluţii legale de a rămâne în SUA. Ca urmare, au obţinut waiver (o derogare de la aplicarea clauzei 212E din contract), au acceptat provocarea şi au promis managerilor de la MC Dean că vor salva compania şi că vor preda lu-crarea la termen. Unul dintre managerii companiei, dl. Miki Dent, cetăţean bri-tanic, aflat de zeci de ani pe teritoriul SUA cu green card (deoarece supuşii coroanei britanice nu au dreptul să obţină o altă

cetăţenie), a înţeles coşmarul vizelor de muncă şi a dat o şansa românilor.

Firma MC Dean şi românii s-au salvat reciproc dintr-o situaţie limită. Românii au lucrat pe brânci, câte 16 ore/zi şi au predat proiectul la termen, iar MC Dean s-a salvat de la faliment şi s-a străduit să-i păstreze. Compania şi angajaţii au apelat la avocaţi specializaţi în imigrări, care au obţinut vize E2 pentru români. Cu timpul, MC Dean a câştigat contracte guvernamentale importante, contracte cu armata SUA şi companii prestigioase din zona metropolitană a Washingtonului şi s-a extins. Aveau nevoie de tot mai mulţi angajaţi, iar românii dovediseră deja că sunt capabili să managerieze situaţii com-plexe şi sunt dedicaţi companiei. Româ-nii s-au asociat şi au înfiinţat o companie de plasare a forţei de muncă în domeniul electric, numită PanaSource. În colaborare cu departamentul de resurse umane al MC Dean, ei au dezvoltat o campanie pentru recrutări în România şi readucerea în SUA a muncitorilor români din lotul Procer, plecaţi acasă în 2002.

Unii au reuşit să revină în SUA. Pentru că majoritatea celor care reveneau erau specialişti cu experienţă, au obţinut vize cu dublă intenţie, muncă şi emigrare (H1B). Cei mai mulţi provin din Centrala Nucleară de la Cernavodă, minele din Valea Jiului şi combinatele metalurgice din România. Cu timpul, ei şi-au adus în SUA familiile, au obţinut rezidenţa parmanentă, iar unii sunt deja cetăţeni americani. Astăzi „fa-milia” românilor de la MC Dean numără peste 600 de oameni, iar mulţi dintre ei au copii născuţi în SUA.

Mulţi dintre cei recrutaţi nu au mai revenit în SUA, pentru că Ambasada SUA din Bucureşti le-a respins petiţiile pen-tru vize H1B, iar criteriile de acordare a acestor vize de muncă s-au înăsprit dras-tic în ultimii ani. Un lot de 50 de oameni, recrutaţi de MC Dean în urmă cu 5-6 ani, cu ocazia unei campanii puternice a depar-tamentului HR Recruiting, au fost respinşi în masă de ambasada SUA din Bucureşti, fără nici o explicaţie, iar ambasada SUA a declanşat o anchetă. Ambasadei i s-a părut suspect interesul exagerat al MC Dean faţă de muncitorii români. În urma anchetei, în noiembrie 2008, firma PanaSource a fost închisă, iar românilor din MC Dean, care lucrau deja de 6-7 ani în companie, şi aveau vize E2, li s-au revocat vizele şi li s-au trimis ordine de deportare. În aprilie 2009, compania MC Dean a depus aplicaţii pentru acordarea vizelor H1B pentru ei, iar în octombrie 2009, unii au obtinut vi-zele şi s-au întors la muncă. Alţii au rămas în România.

O altă companie din Virginia, CLC Electric, specializată în plasarea forţei de muncă în domeniul electric, a încer-cat şi ea să aducă muncitori românii, fo-arte apreciaţi de angajatorii americani şi a reuşit să obţină actele necesare pentru câteva zeci de specialişti, în perioada 2004 – 2006, sponsorizând aplicaţiile lor de viză H1B. De asemenea, un grup de avocaţi din Boston, au întocmit dosare pentru româ-ni şi i-au reprezentat în faţa autorităţilor americane, susţinându-le cauza. Cos-turile procesului de echivalare a studi-ilor, de obţinere a vizelor şi contractelor de muncă, a fost suportat de solicitanţii români. Sumele erau cuprinse între 8.000$ şi 9.000$ pentru fiecare solicitant. Cos-tul aplicaţiilor ulterioare de green card şi reântregirea familiei, a fost suportat parţial de către angajaţi şi companie, partea anga-jatului fiind 15.000 – 20.000$.

Firmele MC Dean şi CLC, au decis să facă toate eforturile pentru a păstra mun-citorii români în SUA, datorită pregătirii lor profesionale de excepţie. Au angajat firme de avocatură specializate în procese de emigrare employment based (EB). Ac-esea au demarat procedurile de emigrare pentru românii de la MC Dean şi CLC, iar o parte dintre ei au primit deja rezidenţa

permanentă (unii şi cetăţenia). Romanii d ela MC Dean reprezinta o mică parte din-tre cetăţenii americani naturalizaţi prin employment based process, majoritatea beneficiarilor acestui process fiind indi-enii, chinezii şi pakistanezii.

În fiecare an, în preajma Craciunului, compania MC Dean organizeaza o pet-recere pentru angajaţi. Câteva mii de persoane răspund afirmativ invitaţiei şi participă la evenimentul organizat în locaţii inedite, adesea cele mai luxoase săli de bal din capitala Americii. Este o ambianţa feerică. Seara începe cu un cocktail şi un discurs. Patronul companiei, vorbeşte de-spre realizările anului precedent şi despre proiectele viitoare. Pe ecranele IMAX rulează imagini cu proiectele în derulare ale companiei, cu oamenii, cărora firma le datorează succesul şi realizările re-marcabile. Uneori se înmânează diplome absolvenţilor Academiei MC Dean, în-cepând cu ucenicii, care au absolvit cur-suri de calificare în cadrul firmei, până la manageri, care au fost susţinuţi de com-panie pentru a absolvi un PhD, MBA, cur-suri de leadership sau project management la universităţi de prim rang din SUA.

În fiecare an, românii de la MC Dean au un moment special de apreciere, prin care conducerea recunoaşte aportul deosebit al acestora la realizările firmei. Momentul constă într-o jumătate de oră de muzică românească, iar românii prezenţi la petre-cere se reunesc pe ringul de dans, cântă în limba maternă şi încing o horă românească, sub blitz-urile şi în aplauzele colegilor americani şi din alte colţuri ale lumii. Este singurul moment de acest fel al serii, dedi-cat exclusiv unui grup de angajaţi străini, deşi aproape jumătate dintre angajaţii MC Dean provin din alte ţări, iar cei mai mulţi sunt din America Centrală şi de Sud, Orientul Mijlociu, India, China, Pakistan şi din mai multe ţări europene.

În anul 2007, petrecerea MC Dean a fost organizată la hotelul Marriott din Res-ton, Virginia. În anul 2008 la unul dintre muzeele Smithsonian, Muzeul Aerului si Spaţiului Cosmic. Situat lângă Aeroportul Internaţional Dulles din Washington DC, locaţia avea o semnificaţie aparte, pentru că mare parte dintre lucrările de reabilitare de aici (şi de la aeroportul internaţional), au fost realizate de specialiştii de la MC Dean. Muzeul este o locaţie inedită, deo-arece gazduieşte modulul Apollo, nave-tele spaţiale Enterprise şi Orbital şi multe mărturii ale celor mai mari realizări ale omenirii, cucerirea spaţiului cosmic.

Anul trecut, locaţia aleasă de organi-zatori a fost Gaylord National Harbor, un hotel de lux situat pe malul Potomacului, un loc în care, inclusiv preşedinţii SUA, Senatul şi ambasadele, organizează adesea baluri şi evenimente de interes planetar.

Sâmbătă, 11 decembrie 2010, românii de la MC Dean au participat la petrecerea tradiţională de Crăciun, organizată în in-cinta Muzeului de Istorie al Statelor Unite, unul dintre cele 19 muzee Smithsonian din capitala Americii. În această locaţie, din 4 în 4 ani, are loc Balul de Inaugu-rare la instalarea în funcţie a preşedintilor americani şi sunt expuse ţinutele Primelor Doamne de la acest eveniment, urmărit cu interes de întreaga planetă. Renovarea clădirii, în valoare de 85 miliarde de $, s-a finalizat în anul 2008. În acest proiect au fost implicaţi un numar impresionant de români, angajaţi ai companiei MC Dean şi conduşi de un supervisorul Mircea Rusu. Petrecerea de Crăciun a MC Dean a reunit peste 2000 de persoane, angajaţi ai com-paniei şi familiile lor, dintre care peste 100 au fost români.

La Mulţi Ani MC Dean! Felicitări pen-tru realizări şi pentru felul în care aţi înţeles una dintre noţiunile de bază ale succesului: „Oamenii sunt cel mai de preţ capital al unei companii.” Sărbători feric-ite românilor de la MC Dean, sănătate şi putere de muncă! Felicitări pentru realizările profesionale şi pentru felul în care faceţi cinste României, la mii de km de casă.

Simona Botezan

CALEIDOSCOP IANUARIE 2011 MIORIŢA USA 10

ÎMPOTRIVA ŞACALILOR - DESPRE “UN BOLŞEVIC”, VÂNJOS ARTIST ŞI FOARTE CONVINS OM AL CETĂŢII ROMÂNEŞTI : ADRIAN PĂUNESCUProf. Dr. Adrian Botez

…Cât a trăit, viaţa lui de om a fost teribil de controversată, iar cea de Artist, nu cu mult mai puţin…

…După ce a murit, peste mormân-tul lui, de la picioarele lui Eminescu, se varsă tone de spurcăciune, de către cei care n-au avut curajul, cât timp el a trăit, nu să-i dea două palme cins-tite (dacă le-ar fi meritat…), dar nici măcar nu îndrăzneau să se apropie de el, deşi el nu umbla cu bodigarzi…

…Nimeni nu poate pretinde, în lumea asta mustind de păcat, că va fi fost vreun sfânt… pentru că, dacă ar zice asta, ar însemna că suferă, grav, de demenţă ori de friguri galbene…Cine, însă, înafară de unii sfinţi părinţi şi mari Duhuri din mânăstiri, ar putea pretinde (dar ei n-o fac asta NICIODATĂ, pentru că şi-ar falsifica toată existenţa lor terestră!) poate să fie “un sfânt pe pământ” (cel puţin la noi, la ortodocşi)?! Nimeni! Dar el a fost un Om! Şi un Artist…!!! În nici-un caz mai rău decât unii, precis mai bun decât mulţi alţii! “A fost un co-munist, un bolşevic…!” Da, şi eu simt (şi mulţi alţii, suferitori ca şi mine, de toate câte-s dureri şi revolte, pe lume şi din pricina lumii…) – simt tot mai des, de tot mai multe ori, în lumea asta cumplit de nedreaptă, debălăzat de nedreaptă (plină de egoism sălbatic şi monstruos, de crime oribile şi nepedepsite, ci răsplătite, de “colegi”, cu onoruri”…, plină de trădare, de iresponsabiltate dementă, de laşitate împuţită, de impostură înfoiată, de ticăloşie şi de hoţie “cât încape”…) - că, parcă, un pic de “bolşevism” (nu sovietic, dar “ţepeşesc”, de-al nostru, neaoş, DA!) - n-ar strica, pentru câteva ceasuri ori zile, să mai …rărească rândurile celor ce ne tot scot ochii cu furturile lor sfidătoare şi crimele lor de trădare “lejeră”, a României şi a Neamului Românesc…Dar, din păcate, n-aţi nimerit-o: ADRIAN PĂUNESCU a fost un destul de “prost” (nărăvaş şi cârtitor) - COMUNIST…şi, mai mult şi infinit mai frumos şi demn decât atât, ŞI-A ASUMAT, DESCHIS, “PE FAŢĂ”, CONDIŢIA ŞI TRECU-TUL SĂU DE COMUNIST!!! …nu ca unii dintre domniile voastre, came-leoni de duzină, care aţi lins tot ce se putea linge, înainte de 1989, aţi furat şi linguşit, aţi trădat şi linguşit, IAR ACUM VENIŢI SĂ VĂ DAŢI MARI JUSTIŢIARI ŞI TERIBILI…”DEMOCRATO-LIBERALI”…!!!

…Şi nu sunt deosebit de încân-tat să văd că mare parte din dias-pora este încrâncenată, tocmai faţă de cel ce a cântat Neamul şi Istoria Neamului nostru necăjit, cu mai mult foc decât toţi poeţii contem-porani LA UN LOC!!!…De la Emi-nescu, de la Coşbuc, Goga ori Blaga (membru al cuibului legionar Axa, din Bucureşti…ca şi Mircea Eliade, Nae Ionescu, Emil Cioran ori Ion Barbu/Dan Barbilian…), de la Cor-neliu Zelea Codreanu încoace… – n-au mai existat, până la ADRIAN PĂUNESCU, scriitori/poeţi cu mai larg suflet/răsuflet de cânt, deschis (orfic) către Neam şi Ţară, aşa cum îndemna bardul cel din Hordou, prin exemplul său personal: “Sunt suflet

în sufletul neamului meu/Şi-i cânt bucuria şi-amarul”…!!! Adică, un autentic scriitor/bard naţionalist!

…Un om care, pe 31 octom-brie 2010, deci, cu 5 zile înainte de trecerea dincolo, scrie, răstignit pe patul de moarte, finalul unui poem (De la un cardiac, cor-dial) aşa, ca un exasperat-obsed-ant gând către patrie: “De-aicea, de pe patul de spital / Pe care mă găsesc de vreme lungă,/Consider că e-un gest profund moral / Cu-vântul meu la voi să mai ajungă./Mă monitorizează paznici minimi / Din maxima profesorului grijă,/În jurul obositei mele inimi / Să nu mă mai ajungă nicio schijă./Aud o ambulanţă revenind / Cu cine ştie ce bolnav aicea,/Alarma mi se pare un colind / Cu care se tratează cica-tricea./Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei / Păziţi-vă şi inima, şi gândul,/De nu doriţi să vină anii grei / Spitalul de Urgenţă implorându-l./Eu vă salut de-a dreptul cordial / De-a drep-tul cardiac, precum se ştie,/Recu-noscând că patul de spital / Nu-i o alarmă, ci o garanţie./Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani / Eu însumi sunt mai omenos în toate,/Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani / ŞI ŢĂRII MELE - MINIMA DREP-TATE!" – nu poate fi decât UN DUH ALES (…pe patul de moarte, extrem de puţini se mai gândesc la Neam şi Patrie… - majoritatea, şi nimeni n-are dreptul să-i con-damne că fac aşa: doar la necazul şi suferinţa şi spaimele extincţiei lor personale…).

…Sau, măcar, un CETĂŢEAN. Sau, nici măcar asta nu-i daţi voie?! Dar cine stă să vă întrebe pe voi, şacalilor şi hoitarilor?! Să-l judece şi întrebe pe el cei care au făcut, pentru cultura română, măcar a mia parte din cât a făcut energia lui clo-cotitoare…să-l întrebe cei pe care Duhurile Miraculoase ale lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici i-a iubit şi preţuit mai mult decât pe el…să-l întrebe cei care, în 1991, au stat sub gloanţele armatei ruseşti, printre tancurile hârbuite ale eroicei şi de toţi părăsitei miliţii basarabene…părăsită/trădată de însuşi domnul preşedinte al României, pe-atunci, Ion Iliescu (27 august 1991), cel care a recunoscut, PRIMUL DIN LUME! – “statul Republica Moldova”…

…Da, poate că a fost paranoic…ca oricare Artist! Nu poţi fi artist, fără…”hiperbolă/hiperbolizare” în viziune, ba chiar şi în legătură cu propria-ţi fiinţă! Da, poate că a scris prea mult-diluvial, fără să taie destul…(dacă ar fi fost băgat într-o puşcărie stalinistă, cum nu mai ex-istau pe vremea lui Ceauşescu, şi având, deci, ca singură modalitate de scris, scrisul pe o umilă coajă de săpun, iar nu pe atâtea păduri… - SIGUR ar fi scris mai concis, precum Gyr, Cahuleanu sau Crainic!)… - a iubit prea multe femei…dar ar fi fost, oare, mai spre laudă-i să fie …”gay”?! etc. etc. etc.

…În rest, domnilor vulturi hoitari şi şacali, “rămâne cum am stabi-lit”: dacă aţi fi avut ceva autentic şi principial de-mpărţit cu ADRIAN PĂUNESCU, aţi fi venit pe strada

Dionisie Lupu, la nr. 1, aţi fi de-schis larg poarta şi, acolo, la masa, din ogradă, i-aţi fi ars, lui ADRIAN PĂUNESCU, două perechi de palme gospodăreşti, pentru toate păcatele pe care ziceţi, acum, că le-ar fi avut, dacă i-aţi fi zis, la TV sau aiurea, “verde-n faţă”, tot ce vă…”durea” (?!) la el (…dar ştiaţi ce replică spontană şi acidă avea, de vă ardea precum un şfichi bici, bine împletit!)… şţi, de aţi fi fî făcut precum n-aţi făcut, poate că aş considera necesar să continuu acest editorial, care, pe nesimţite, s-a transformat într-un soi de pledoarie, de care cel plecat chiar nu are ne-voie: PENTRU EL GLĂSUIESC, CU MAXIMĂ ELOCVENŢĂ ŞI ÎN ETER-NITATE, SUTE DE VERSURI “DU-RUTE” ŞI LUMINOASE !!!

…Când a fost vorba să fie combătute manualele alternative (sub ministeriatul liberalului Andrei Marga!), de Istorie şi de Română, CA MANUALE DEZ-NAŢIO-NALIZATOARE!!! - singur ADRIAN PĂUNESCU mi-a acceptat memoriul (de 26 de pagini…) şi mi l-a citit şi comentat, el însuşi, pe postul Antena 1…dându-mi, apoi, dreptul să intervin în direct şi să demonstrez ţării (ador-mite de tot…), prin viu grai, nocivi-tatea acestei…”alternativităţi”! NICI-UN PROFESOR, NICIUN “DASCĂL” (…ca şi în cazul Măriei Sale, Doamnei CRISTINA ANGHEL…) N-A “IN-TRAT ÎN VORBĂ”, ATUNCI, CU MINE ŞI CU PĂUNESCU ADRI-AN, DESPRE CRIMA IMUNDĂ, CE SE CLOCEA “VÂNJOS”, ÎNCĂ DE PE ATUNCI, ÎMPOTRI-VA “ÎNVĂŢĂMÂNTULUI” ŞI A “EDUCAŢIEI” ROMÂNEŞTI…!!!

…Aşa că, vă invit, cu maximă fer-mitate, să tăceţi, acum, şi să nu mai ziceţi: “Mi-era aşa de greaţă de el, ca om, că nu i-am citit şi nu-i voi citi nicio poezie!” Încă din 1940, Mihail Kogălniceanu, care chiar a însem-nat ceva pentru România, a scris, în Introducţia sa la Dacia literară: “Literatura noastră are trebuinţă de unire, iar nu de dezbinare; cât pen-tru noi, dar, vom căuta să nu dăm cea mai mică pricină din care s-ar putea isca o urâtă şi neplăcută neuni-re.(…) CRITICA NOASTRĂ VA FI NEPĂRTINITOARE; VOM CRITICA CARTEA, IAR NU PERSOANA.” Chiar aşa de incultă a devenit, subit, “intelighenţia” românească (chipu-rile…), fojgăitoare, zilnic, pe toate ecranele , pe toate canalele TV…?!

…Domniiile voastre să faceţi bine să uitaţi că ar fi existat “un porc” (…cum, acum, grohăiţi…) – şi să vă plecaţi în faţa acestui Mare Luptător pentru Românism (pe care numai moartea l-a stăvilit din vizionara-i Misiune…!), să ascultaţi răsunetul de bocet curat românesc şi de trâmbiţă de alarmă, al unor versuri…să zicem, “trecute în anonimitatea Neamului Românesc”…!!!

…Să zicem, cu toţii, un creştinesc: Dumnezeu să-l ierte! - şi să-i odihnească sufletul lui viforos!

…Iată câteva dintre poemele ce-i vor străjui eternitatea şi vor striga mărturia luminoasă, despre acel uriaş, ADRIAN PĂUNESCU (…cu bune şi rele, dar straşnic de VIU!):

BASARABIA PE CRUCE

Se urcă Basarabia pe cruceŞi cuie pentru ea se pregătescŞi primăvara jertfe noi aduceŞi plînge iarăşi neamul românesc.

Noi n-avem nici un drept la fericire,Mereu în casă moare cinevaŞi n-are ţara dreptul să respireŞi nici pe-acela, simplu, de-a visa.

De-acolo unde s-a sfîrşit pămîntul,Vin triburi, să ne ia pămînt şi fraţiŞi-n faţa lor abia rostim cuvîntulŞi, prin tăcere, suntem vinovaţi.

Ce cale poate ţara să apuce?În tragica, neconvertita zi,Se urcă Basarabia pe cruceŞi nu ştim învierea cînd va fi.

CAPUL DE LA TORDA Capul lui Mihai Viteazu azi la Torda se ridică, Şi întreabă de ce Ţara a rămas aşa de mică Şi Câmpia Tordei tristă îi răspunde lui cu jale: "Fiindcă astăzi ducem lipsa capului Măriei Tale!"

Nu mai acuzaţi străinii că ne taie domnitorii, Că intimidează Ţara cu guverne provizorii Eu atât aş vrea să aflu, arătându-ne obrazul: Totuşi unde au fost românii, când a fost tăiat Viteazul? Nu voi consuma otravă pentru nici un fel de Basta, Totuşi unde-au fost ai noştri, şi atunci, şi-n vremea asta? Cum se-ajunge pân' la gâtul Voievodului de Ţară, Dacă nu-s trădări acasă, lângă ura de afară? Capul lui Mihai Viteazu ne-a lăsat numai cu trupul, Nu contează că străinii nu aveau nici pic de scrupul, Eu, de-o singură-ntrebare, mă scârbesc şi mă mai mânii:Totuşi unde-au fost, românii? Totuşi, unde sunt românii?

RUGĂ PENTRU PĂRINŢI

Enigmatici şi cuminţi,Terminându-şi rostul lor,Lângă noi se sting şi mor,Dragii noştri, dragi părinţi.

Chiamă-i Doamne înapoiCă şi-aşa au dus-o prost,Şi fă-i tineri cum au fost,Fă-i mai tineri decât noi.

Pentru cei ce ne-au făcutDă un ordin, dă cevaSă-i mai poţi întârziaSă o ia de la început.

Au plătit cu viaţa lorAle fiilor erori,Doamne fă-i nemuritoriPe părinţii care mor.

Ia priviţi-i cum se duc,Ia priviţi-i cum se sting,Lumânări în cuib de cuc,Parcă tac, şi parcă ning.

Plini de boli şi suferindNe întoarcem în pământ,Cât mai suntem, cât mai sunt,Mângâiaţi-i pe părinţi.

E pământul tot mai greu,Despărţirea-i tot mai grea,Sărut-mâna, tatăl meu,Sărut-mâna, mama mea.

Dar de ce priviţi asa,Fata mea şi fiul meu,Eu sunt cel ce va urmaDragii mei mă duc şi eu.

Sărut-mâna, tatăl meu,Sărut-mâna, mama mea.Rămas bun, băiatul meu,Rămas bun, fetiţa mea,

Tatăl meu, băiatul meu,Mama mea, fetiţa mea.

MIORIŢA USA IANUARIE 2011 CALEIDOSCOP11

Giving for the Holidays, but NOT Only!

By Aura Imbarus, PhDEthiopia, one of the poorest countries in

today's world, has been dealing with ram-pant HIV, malaria and other infectious diseases, crippling in the process one gen-eration after another and leaving the Ethi-opian society with a new issue: orphans.

There are over 4.5 million orphans at this time and the number is growing ev-eryday. Considering the latest statistics, Ethiopia may have more orphans than any other country in the world. The only solu-tion to this problem is to give these chil-

dren a home and an education to transi-tion them back into their society.

Most of the Ethiopian population is based in rural areas where proximity to schools is usually not convenient. The need for them to help at home becomes more important than going to school. A high percentage of parents do not have an education. This results in many children not reading or writing putting Ethiopia's literacy rate at a low 36%. Only 10% of the children go on to some type of second-ary education.

And here is where Help a Life Foundation comes in, building homes and school for all these orphans, taking them off the streets and giving them a warm and soothing en-vironment. The foundation’s goal is to in-spire and better one village after another.

Its first program, Project Blue, was created to focus the efforts on orphans in Ethiopia while partnering with local organizations and providing direct aid. Project Blue is managed locally, eliminat-ing the cost of establishing and maintain-ing a local administrative infrastructure.

In order to raise money for a new school, in a classy, upscale environment in BH, on December 4, at 8pm, at the Celebrity Vault gallery, where art was the liaison and the promoter of Help a Life Foundation, a supportive crowd generously donated for a more than complex project of housing and educating orphan girls in Ethiopia. 100% of the proceeds went for better-ing the life of the unfortunate ones, who need and rely on this one-in-a-lifetime opportunity to change their life around.

Among the honorees of this event were Ambassador Taye Selassie; actor Said Faraj, Editor-in-chief and founder of Beverly Hills Times Magazine – Suzanne Takowsky; Editor-in-chief and found-ers of Bel-Air Magazine – Melanie and Rick Amor; humanitarian and Celebrity Society Magazine’s spokesperson – Tracy

Saunders, Curtis Williams, Editor-in-chief of Melrose Heights Magazine, Giacomino Drago from Il Pastaio, Mauro from Mauro's Cafe at Fred Segal's, Aura Imbarus, author of the Pulitzer Prize nominated memoir "Out of the Transyl-vania Night," and many more spent the evening entertained by a touch of Africa.

The Ethiopian Dance Troupe along with the West African Drummers brought Africa to Beverly Hills. The pulsating drumbeats had a crowd of Beverly Hill-ers trying to get into a packed Celebrity Vault gallery. KCRW DJ Daylight and Ethiopian DJ Son Zoo kept the theme of Africa going until midnight as the beautiful Help a Life volunteers called "Blue Angels" wearing sequined trans-parent tops mingled with the crowd.

With the help of our sponsors from Mastro's Steakhouse and Cristophe Sa-lon in Beverly Hills to the Mondrian Hotel Agua Spa, this red carpet holiday soiree was made possible, and the life of these orphans’ girls will be tailored in better and brighter shades forever.

Michaela, Suzanne Takowsky Founder and Editor in Chief of BEVERLY HILLS TIMES MAGAZINE, Aura Imbarus-ziarist MIORITA USA, and guest.

De la New York, actorul Victor Rebengiuc le urează românilor din America „Sărbători Fericite”!

Nicholas BudaÎndrăgitul actor de teatru și film, Vic-

tor Rebengiuc, invitatul de onoare al Fes-tivalului de Film Românesc din Tribeca, New York (ediţia a V-a), la finalul unui interviu acordat North American Ro-manian Press Association (NARPA), a mai declarat: „Ceea ce se întâmplă acum cu cinematografia și cu filmul românesc este un lucru absolut minunat, faptul că există un asemenea val de regizori tineri și talentaţi care au reușit să impresioneze pe piaţa filmului mondial. Au făcut cunoscută cinematografia română, iar în momentul de faţă se discută despre ea, există... ca un personaj care trăiește. Lucru pe care noi nu l-am avut în perioada comunistă! Nu s-a dat voie să existe așa ceva, filml a fost cenzurat și astfel șansele de a fi apreciaţi

pe plan internaţional au fost extrem de reduse...” Referitor la unul dintre filmele care au fost prezentate la festival (De ce trag clopotele Mitică? în regia lui Lucian Pintilie), actorul român spunea: „Pintilie a avut cel mai mult de suferit de pe urma filmelor sale. Acest film a fost interzis, după ce a fost terminat, zece ani de ani: a fost terminat in 80 și abia în 90 a putut fi vizionat. A fost scos de la pușcăria de filme de la Jilava... unde zăcea alături de alte filme interzise, cum ar fi Faleze de nisip,(film în regia lui Dan Piţa, distribuţia: Car-men Galin, Victor Rebengiuc, după un scenariu scris de Bujor Nedelcovici, 1982, n.a.), etc...” Actorul și-a exprimat îngrijo-rarea faţă de condiţia, tot mai precară, a actorului de teatru din România, precum

și indignarea faţă de modul în care clasa politică românească a adus ţara într-o stare socială jalnică. „Avem un guvern atât de incompetent, cum nici nu cred că a exi-stat vreodată în istoria ţării noastre”, a mai menţionat acesta. Întrebat dacă are pri-eteni la New York, actorul a răspuns, în tonul unui entuziasm de moment: „Sunt mulţi... toţi românii de la New York, care mă cunosc, sunt prietenii mei! Sunt mân-dru că au că există câte un român care reușeste aici la New York, în ciuda tutor vicisitudinilor și a reclamei nefavorabile care ne precede, în general, pe noi și pe care o tragem, în continuare... Români? Ah, români...” Durea cea mai mare a ac-torului este faptul că nici acasă, la fel ca și peste hotare, românii nu sunt uniţi: „Noi nu suntem uniţi... acasă s-a acutizat atât de tare acest lucru încânt e ceva îngrozitor, nici nu mai vreau să mă uit la televizor... nu mă mai interesează! Nu există nici un fel de unitate... Pentru că nu poţi să fii un încăpăţânat – chiar dacă ești șeful statului – să zici că numai tu știi ce ai de făcut, pen-tru că nu ai dovedit cu nimic că știi, până acuma! Ești la al doilea mandat și nu ai dovedit că știi ceeace ce trebuie făcut. N-ai făcut nimic... e nul! Azi spui o treabă, mâine

o contrazici!” Ca un comentariu critic, ad-resat politicienilor de la București, actorul spunea: „Toţi miniștrii sunt plini de bani, sunt bogaţi... Un lucru pe care îl pretind eu de multă vreme, și văd că nimeni nu vrea să-mi răspundă la chestia aceasta, este că am cerut metoda prin care, intrând în Par-lamentul Românie (devedind politician), rupt în fund, ajungi după patru ani să fii miliardar! Aceasta metodă mă interesează și pe mine, foarte mult, pentru că și eu sunt rupt în fund!” Întrebat cum își va petrece timpul, din afara orelor de specta-col de la sălile Cinematografului Tribeca, Victor Rebengiuc a preferat să fie foarte privat, spunând cu un zâmbet cordial: „am un plan secret și aș vreau să surprind... cu ceea ce voi face”. De asemenea, tot cu această ocazie, Victor Rebengiuc a dorit să adreseze salutul și urările sale de bine, românilor americani de la New York, pre-cum și din întregul continent american: „Doresc tuturor românilor din America, Sărbători Fericite! Sper ca aceste Sărbători ale Crăciunului și Anului Nou, să le ofere o oază de liniște și de uitare a greutăţilor vieţii, cu care ne zbatem și care ne strâng de gât, zi de zi... Multă fericire, sănătate și multe bucurii. La Mulţi Ani!

MIORIŢA USA IANUARIE 2011 MICA PUBLICITATE13

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen

2408 Albatross Way, Sacramento CA 95815

THE LAW OFFICES OF EDWARD A. SMITH

Ati avut un accident serios in California?Nu va lasati inselatiAflati despre drepturile dvs legale

Vorbim RomanesteSunati la 800-741-8483 pentru intrebari referitoarela accident.

www.AutoAccident.com

ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios, 1's & 2's bedrooms

FOR EVERYONE 1601-1745 Cormorant Way

Sacramento, CA 95815(Vorbim Romaneste)

TEL:916-927-7202FAX:916-568-0792

DIVERTISMENT/ PUBLICITATE IANUARIE 2011 MIORIŢA USA 14

Merry Christmas and Happy Ney Year to all our fans-F.C. Rapid Las Vegas

Fam .Ovidiu Ene din Las Vegas,va doreste : Un An Nou fericit, plin de succese, bucurii, sanatate tuturor.

MIORIŢA USA IANUARIE 2011 ULTIMA ORA15

"Cu rugaciune staruitoare, rog pe bunul Dumnezeu cel atot-puternic, sa va aduca zile luminate de credinta si ajutor, bucurandu-va din plin de minunatele sarbatori de iarna ale Craciunului si Anului Nou,sa va innoiasca sufletul cu haina aleasa a Duhului Sfant, daruindu-va to lucrul bun spre mantuire si viata lunga cu bucurii dumnezeiesti si parintesti.AMIN. Va doresc din tot sufletul un Craciun Fericit si An Nou bogat in toate.

Preot Paroh Florin Mihalache

MARIUS DAN JAR SI COLECTIVUL DE LA TRANS GLOBAL TRAVEL DORESTE TUTU-ROR CLIENTILOR NOSTRI SI CITITORILOR ZIARULUI MIORITA SARBATORI FERICITE SI UN AN NOU PLIN DE SUCCESE! MARIUS DAN JAR AND TRANS GLOBAL TRAVEL WISHES OUR CLIENTS AND THE MIORITA READERS A MERRY CHRISTMAS AND A VERRY SUCCESSFUL NEW YEAR.