Auditul Public Extern

3Auditul public extern Ionel Bostan

Auditul public extern

Universul JuridicBucureºti- 2010 -

4 CuprinsEditat de S.C. Universul Juridic S.R.L.

Copyright © 2010, S.C. Universul Juridic S.R.L.

Toate drepturile asupra prezentei ediþii aparþinS.C. Universul Juridic S.R.L.Nicio parte din acest volum nu poate fi copiatã fãrã acordul scris alS.C. Universul Juridic S.R.L.

NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FICOMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOÞIT DE SEMNÃTURA ªIªTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORULULTIMEI COPERTE.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiBOSTAN, IONEL Auditul public extern / Ionel Bostan. - Bucureºti :Universul Juridic, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-127-391-4

336.148

CARP, RASELA Cum sã iinþezi ºi sã administrezi un SRL : soluþii juridice,contabile ºi fiscale pentru primii paºi în afaceri / Cerasela Carp, FlorinDãscãlescu, Dragoº Panainte. - Bucureºti : Universul Juridic, 2008 Bibliog

REDACÞIE: tel./fax: 021.314.93.13tel.: 0732.320.665e-mail: [email protected]

DEPARTAMENTUL telefon: 021.314.93.15; 733.673.555 DISTRIBUÞIE: tel./fax: 021.314.93.16

e-mail: [email protected]

www.universuljuridic.roCOMENZI ON-LINE,

CU REDUCERI DE PÂNÃ LA 15%

13Auditul public extern

Lista acronimelor

CECECECECE – – – – – Comunitãþile EuropeneCECOCECOCECOCECOCECO – – – – – Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi OþeluluiCFPDCFPDCFPDCFPDCFPD ––––– Control financiar preventiv delegatCEECEECEECEECEE ––––– Comunitatea Economicã EuropeanãCISCISCISCISCIS – – – – – Sistem informaþional computerizatECAECAECAECAECA – – – – – Curtea Europeanã a Auditorilor (Curtea de Conturi a UE

––––– European Court of Auditors)EUROSAIEUROSAIEUROSAIEUROSAIEUROSAI – – – – – Asociaþia Europeanã a Instituþiilor Supreme de Audit

(European Association of Supreme Audit Institutions)EURATOMEURATOMEURATOMEURATOMEURATOM – – – – – Comunitatea Europeanã a Energiei AtomiceGAOGAOGAOGAOGAO ––––– Curtea de Conturi a SUA (United States General

Accounting Office)IFACIFACIFACIFACIFAC – – – – – Federaþia Internaþionalã a ContabililorINAINAINAINAINA – – – – – Instituþii Naþionale de AuditINTOSAIINTOSAIINTOSAIINTOSAIINTOSAI – – – – – Organizaþia Internaþionalã a Instituþiilor Supreme de

AuditISPAISPAISPAISPAISPA ––––– Instrument pentru Politici structurale de Pre-AderareITITITITIT – – – – – Tehnologii informaþionaleMPAMPAMPAMPAMPA – – – – – Memorandum General de Planificare a AudituluiNAO – UKNAO – UKNAO – UKNAO – UKNAO – UK ––––– Oficiul Naþional de Audit Regatul Unit al Marii Britanii ºi

Irlandei de NordOLAFOLAFOLAFOLAFOLAF – – – – – Oficiul de Luptã Anti-FraudãPACPACPACPACPAC ––––– Politica Agricolã ComunitarãPCTPCTPCTPCTPCT ––––– Programul de cooperare transfrontalierãPHAREPHAREPHAREPHAREPHARE ––––– Fond de asistenþã financiarã al UE (Pologne et Hongrie –

Aide a la Reconstruction Economique)SAISAISAISAISAI – – – – – Instituþii Supreme de ControlSAPARDSAPARDSAPARDSAPARDSAPARD ––––– Program Special de Aderare pentru Agriculturã ºi

Dezvoltare RuralãSCISCISCISCISCI – – – – – Standarde de control intern

14 Cuprins

SEESEESEESEESEE ––––– Spaþiul Economic EuropeanSIGCSIGCSIGCSIGCSIGC ––––– Sistemul integrat de gestiune ºi controlSIGMASIGMASIGMASIGMASIGMA ––––– Suport for Improvement in Governance and Management

in Central and Eastern European CountriesTUETUETUETUETUE ––––– Tratatul privind Uniunea EuropeanãUEUEUEUEUE ––––– Uniunea Europeanã


Introducere

„Curtea de Conturi este autoritatea publicã astatului, care indiferent de forma de constituire ºiorganizare, îndeplineºte funcþia de audit public, lanivelul cel mai înalt din stat”.

(INTOSAI)

Modernizarea instituþionalã este o problemã fundamentalã a statuluinostru, aflat în plin proces al desãvârºirii integrãrii europene. Legat de aceasta,un angajament important asumat de autoritãþile române în cadrul negocieriiCapitolului 28 „Controlul financiar” l-a reprezentat adaptarea cadrului normativprivind auditul public extern la aquis-ul comunitar în materie.

În etapa pre-aderãrii României la UE, modificãrile legislative vizate au fostdeterminate de revizuirea în anul 2003 a Constituþiei României care consacraanularea atribuþiilor jurisdicþionale ale Curþii de Conturi, precum ºi denecesitatea introducerii auditului bazat pe sisteme ºi a auditului performanþei,consolidãrii independenþei financiare a Curþii de Conturi, precum ºi includeriiprevederilor privind procedurile de urmãrire de cãtre Parlament a recomandãrilorCurþii de Conturi.

Relevãm cã, în conformitate cu Constituþia revizuitã, Curtea de Conturi sedefineºte, prin art. 140 alin. (1), drept instituþia care „exercitã controlulasupra modului de formare, de administrare ºi de întrebuinþare a resurselorfinanciare ale statului ºi ale sectorului public”. Aceastã funcþie este specificãinstituþiei supreme de audit, definitã de Standardele de audit ale OrganizaþieiInternaþionale ale Instituþiilor Supreme de Audit (INTOSAI) ca fiind „autoritateapublicã a statului, care indiferent de forma de constituire ºi organizare,îndeplineºte funcþia de audit public, la nivelul cel mai înalt din stat”.

Ca instituþie supremã de audit, Curtea de Conturi este membrã a INTOSAIdin anul 1992. În aceastã calitate, împreunã cu instituþiile supreme de audit dinþãrile central ºi est-europene, cu participarea Curþii Europene de Audit ºi a

16 Introducere

specialiºtilor SIGMA1, s-a angajat sã respecte criteriile de convergenþãnecesare integrãrii europene, decurgând din Liniile directoare europene deaplicare a standardelor de audit ale INTOSAI, elaborate în anul 19982.

Încã din anul 1999, preºedinþii instituþiilor supreme de audit din þãrileEuropei centrale ºi de est ºi al Curþii Europene de Audit au aprobat o rezoluþieprin care adoptã 11 recomandãri în urmãtoarele domenii apreciate crucialepentru integrarea europeanã:

perfecþionarea cadrului legal; adoptarea ºi aplicarea standardelor internaþionale de audit; managementul instituþiei supreme de audit în contextul noilor

cerinþe de integrare europeanã; rolul instituþiei supreme de audit în evaluarea ºi dezvoltarea

controlului intern.O perioadã îndelungatã, Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea

Curþii de Conturi, deºi modificatã ºi completatã, nu a putut asigura condiþiilenecesare unui demers de reformare instituþionalã profundã, orientatã cãtreasimilarea celor mai bune practici de audit public. Aceastã lege a gravitat, explicitsau implicit, în jurul atribuþiilor jurisdicþionale ale Curþii de Conturi, atribuþii careau constituit, iniþial, pilonul central al construcþiei sale instituþionale.

Pe de altã parte, de la adoptarea în 1992 a Legii nr. 94 privind organizareaºi funcþionarea Curþii de Conturi, evoluþia cadrului legislativ în domeniulfinanþelor publice, controlului ºi auditului intern, armonizat cu acquis-ulcomunitar, a cunoscut o dinamicã deosebitã, ceea ce a determinat necesitateaelaborãrii unei noi legi a Curþii de Conturi, modificarea ºi completarea celeiexistente nefiind în mãsurã sã asigure o structurã normativã coerentã.

Necesitatea asimilãrii noilor abordãri ºi concepte europene în domeniulauditului public extern a condus cãtre elaborarea unei noi construcþii legislative(2008) care, în linii mari, conþine urmãtoarele elemente definitorii3:

1 SIGMA - Suport for Improvement in Governance and Management in Centraland Eastern European Countries - este o iniþiativã comunã a OECD ºi Uniunea Europeanã,finanþatã în principal de Programul PHARE.

2 Acestea au fost elaborate pe baza Declaraþiei de la Lima cu privire la liniiledirectoare ale auditului finanþelor publice, elaboratã de INTOSAl ºi adoptatã la Congresulal IX-lea al acestei organizaþii, desfãºurat la Lima în anul 1977, ºi a Standardelor deaudit ale INTOSAl, adoptate la Congresul al XIV- lea al INTOSAl din 1992, desfãºurat laWashington ºi actualizate în anul 1995 la Congresul al XV-lea de la Cairo.

3 Potrivit Notelor de fundamentare a actelor normative privitoare la activitateaCurþii de Conturi, emise dupã anul 2007.


Încadrarea Curþii de Conturi în categoria instituþiilor supreme deaudit, organizate sub formã de „curþi de conturi” fãrã atribuþii jurisdicþionale,a cãror conducere se asigurã pe principiul colegialitãþii de cãtre membriinumiþi de Parlament. Asumarea de cãtre Curtea de Conturi, ca instituþie supremã de

audit, a rolului ce-i revine în ciclul responsabilitãþii publice de a contribui labuna gestiune financiarã a fondurilor publice ºi a patrimoniului public, de afurniza Parlamentului ºi, respectiv, autoritãþilor publice deliberative ale unitãþiloradministrativ teritoriale, rapoarte conþinând informaþii privind utilizarea ºiadministrarea acestora, în conformitate cu principiile legalitãþii, regularitãþii,economicitãþii, eficienþei ºi eficacitãþii. Reglementarea, în mod distinct a independenþei Curþii de Conturi, sub

toate aspectele ei esenþiale: independenþa funcþionalã ºi organizatoricã,independenþa membrilor ºi a personalului Curþii, independenþa financiarã1 aCurþii. Sunt, de asemenea, statuate relaþiile Curþii de Conturi cu Parlamentul ºicu autoritãþile publice deliberative ale unitãþilor administrativ-teritoriale, cuGuvernul ºi cu entitãþile auditate. Competenþa Curþii de Conturi de a verifica modul de formare, de

administrare ºi de întrebuinþare a resurselor financiare ale statului ºi ale sectoruluipublic, precum ºi asupra modului de gestionare a patrimoniului public ºiprivat al statului ºi al unitãþilor administrativ-teritoriale. Statuarea, în conformitate cu Declaraþia de la Lima ºi Standardele de

audit ale INTOSAI, ca atribuþie esenþialã a Curþii de Conturi a audituluipublic extern în sectorul public, realizatã, în principal, prin cele douã tipuriconsacrate de audit: auditul financiar extern ºi auditul performanþei.

Recentele modificãri ale legii au în vedere realizarea tipurilor de auditspecifice instituþiilor supreme de audit în baza standardelor proprii de auditpublic extern, adoptate conform standardelor de audit INTOSAI, Liniilordirectoare europene de aplicare a standardelor INTOSAI ºi a altor standardede audit relevante pentru sectorul public elaborate de IFAC ºi acceptate spreaplicare în Uniunea Europeanã.

1 Cf. art. 6 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curþii deConturi, Republicatã în temeiul art. IV din Legea nr. 217/2008 pentru modificarea ºicompletarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi,publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 24 octombrie 2008,Curtea de Conturi îºi întocmeºte ºi aprobã bugetul propriu, pe care îl transmiteGuvernului, în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobãriiParlamentului.

18 Introducere

Elaborarea de manuale de audit ºi ghiduri pe domenii specificeconþinând proceduri detaliate privind evaluarea sistemelor de management ºide control intern ale entitãþilor auditate. Unul din obiectivele centrale aleCurþii de Conturi este evaluarea ºi formularea de recomandãri de îmbunãtãþirea funcþionãrii acestor sisteme. Abordarea auditului urmeazã a se face pe bazãselectivã, în conformitate cu standardul de planificare consacrat de cea maibunã practicã în domeniu. Mai buna informare a Parlamentului ºi ale autoritãþilor deliberative ale

unitãþilor administrativ-teritoriale, prin transmiterea unor rapoarterelevante care vor fi fãcute publice. Instituirea obligaþiei conducerii entitãþii auditate de a acþiona în

vederea recuperãrii pagubelor constatate de cãtre auditorii Curþii deConturi, neîndeplinirea acestei obligaþii constituind infracþiune. Funcþionarea pe lângã Curtea de Conturi a Autoritãþii de Audit

pentru fondurile acordate României de Uniunea Europeanã sau alte instituþiifinanciare internaþionale, organism înfiinþat în vederea îndeplinirii unorobligaþii asumate de România în procesul de integrare Europeanã.

** *

Aceeaºi construcþie legislativã la care am fãcut referire presupune finalizareaauditului financiar extern la instituþiile publice conduse de ordonatorii principalide credite prin emiterea unei opinii de audit asupra situaþiilor financiareauditate, respectiv a conturilor de execuþie bugetarã, þinând seama ºi derezultatele verificãrilor, pe bazã selectivã, a conturilor de execuþie ale ordonatorilorde credite subordonaþi.

Opinia în cauzã se bazeazã pe raportul de audit care conþine, în principal,constatãri cu impact financiar, constatãri cu privire la rezultatele evaluãrii sistemelorde management ºi de control intern ale entitãþii auditate, precum ºirecomandãri pentru remedierea deficientelor constatate si îmbunãtãþirea activitãþilor.

** *

Ceea ce dorim a se reþine este faptul cã noul cadru normativ creat permitedezvoltarea activitãþii de audit extern ºi în special a auditului performanþei, prinstabilirea de norme proprii, adoptate de Plenul Curþii de Conturi, în concordanþãcu Standardele internaþionale de audit.

În baza acestora se poate realiza1:

1 Cf. Ibid.


efectuarea unor examinãri independente necesare Legislativuluiºi entitãþilor auditate, cu privire la economicitatea, eficienþa ºieficacitatea practicilor de implementare a unor programeguvernamentale, precum ºi la economicitatea, eficienþa ºieficacitatea mijloacelor utilizate pentru realizarea acestora;

identificarea ºi analizarea oricãror probleme ce privesc economicitatea,eficienþa ºi eficacitatea programelor guvernamentale ºi a domeniuluiîn care performanþa este redusã, sprijinind astfel Guvernul sau entitateaauditatã în vederea luãrii unor decizii manageriale adecvate;

raportarea impactului programului ºi analizarea mãsurii în careobiectivele aºteptate au fost realizate;

furnizarea cãtre Legislativ sau entitatea auditatã a rezultatelor unoranalize independente, în legãturã cu valabilitatea ºi gradul deîncredere al indicatorilor de performanþã stabilitã;

formularea de recomandãri pe baza constatãrilor ºi concluziilorrezultate din activitatea de audit ºi sprijinirea entitãþilor auditate,cu privire la cãile ºi mijloacele de îmbunãtãþire a cheltuiriiresurselor financiare publice.

** *

Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului sãu deactivitate, desfãºurându-ºi activitatea în baza „Programului anual de activitate”.

Planificarea activitãþii de control ºi audit public extern se realizeazã pedouã niveluri, multianual (3 ani) ºi anual. O planificare multianualã permiteCurþii de Conturi urmãrirea realizãrii obligaþiei ca toate entitãþile ai cãrorconducãtori au calitatea de ordonator principal de credite al bugetului generalconsolidat sã fie supuse auditului financiar, cel puþin o datã la 3 ani. Planulmultianual de activitate a Curþii de Conturi poate fi revizuit în fiecare an,prin proiectul de program anual de activitate.

** *

Principiile cu caracter general, aspectele ºi elementele avute în vedere laelaborarea proiectului planului multianual de activitate, sunt: independenþa,imparþialitatea ºi obiectivitatea formulãrii propunerilor, potrivit cãrora selectareaacþiunilor sau a entitãþilor prezentate de structurile de control/audit nu va depindede interese externe, politice sau de orice alt tip de interese de grup, se va face înmod imparþial, adicã fãrã pãrtinire ºi fãrã a se þine cont de alte prejudecãþi ºi decriteriile subiective ale persoanelor implicate în procesul de selectare.

20 Introducere

Caracterul realist – presupune includerea în program a acelor acþiunide control/audit ce pot fi realizate cu resursele ºi mijloacele disponibile.

Alte elemente avute în vedere, în acelaºi context, sunt: obligativitatea efectuãrii auditului financiar la toate entitãþile ai

cãror conducãtori au calitatea de ordonatori principali de credite,cel puþin o datã la 3 ani, cu excepþia celor ale administraþiei publicecentrale care vor fi incluse în fiecare an;

sectoarele/domeniile care prezintã un grad ridicat de risc; noutãþile legislative, organizatorice sau referitoare la gestiunea

publicã; experienþa acumulatã de Curtea de Conturi în anii anteriori în

activitatea de control/audit; dimensiunea ºi structura sectorului supus verificãrii în ansamblu

ºi a anumitor domenii specifice din cadrul acestuia; sugestiile sau iniþiativele cu caracter general formulate de cãtre

Parlamentul României; buna practicã internã ºi internaþionalã în domeniul financiar,

contabil, fiscal ºi de audit; cunoaºterea ramurii ºi a sectorului în care îºi desfãºoarã activitatea

entitãþile aflate în competenþa de control/audit a structurii încauzã;

rezultatele verificãrilor anterioare ale conturilor anuale de execuþiebugetarã la instituþiile publice ºi ale celorlalte entitãþi aflate încompetenþa structurii respective, inclusiv modul de implementarea recomandãrilor formulate în rapoartele precedente de audit alperformanei;

sesizãrile ºi reclamaþiile primite de Curtea de Conturi de lapersoane fizice ºi juridice, informaþiile apãrute în mass-media saudin alte surse.

La elaborarea Programului anual de activitate a Curþii de Conturi, în afaracelor amintite la planificarea multianualã, este important a se þine cont ºi de:

specificitãþile domeniului; includerea cu prioritate în programul anual de activitate a acþiunilor

de control/audit pe care Curtea de Conturi trebuie sã le efectuezeîn baza dispoziþiilor legale, a acþiunilor începute în anul precedentºi nefinalizate pânã la sfârºitul anului, þinându-se cont totodatã ºide solicitãrile Parlamentului României de iniþiere a unor acþiuni decontrol/audit pentru verificarea legalitãþii unor aspecte sesizate;


sesizãrile ºi reclamaþiile primite de Curtea de Conturi de la persoanejuridice ºi fizice privind activitatea entitãþilor din competenþa deverificare, informaþiile apãrute în mass-media sau din alte surse, înfuncþie de natura informaþiilor ºi relevanþa acestora;

cunoaºterea numãrului total al conturilor anuale de execuþiebugetarã ale ordonatorilor existenþi în domeniul respectiv, anivelului plãþilor nete efectuate de cãtre aceºtia în perioadaanterioarã, a capacitãþii de control/audit existente, precum ºi aanumitor prioritãþi de conjuncturã existente; entitãþile publice/programele/proiectele sau activitãþile care nu au fost supuseverificãrii în ultima perioadã;

entitãþile la care din verificãrile precedente au rezultat deficienþegrave de naturã financiar-contabilã legate de gestionareainadecvatã a resurselor financiare publice, nerespectarea legii înadministrarea patrimoniului public ºi privat al statului ºi/sau alunitãþilor administrativ-teritoriale, aplicarea unor proceduri delucru inadecvate, indiferent de volumul cheltuielilor înregistrateºi raportate de entitãþile respective.

Amintim cã, prin excepþie, o entitate poate fi verificatã de mai multeori pe parcursul aceluiaºi an în cazul existenþei unor solicitãri primite dinpartea Parlamentului - prin hotãrâri ale Camerei Deputaþilor sau ale Senatului- sau a unor informaþii privind deficienþe grave la respectiva entitate.

** *

În ce ne priveºte, prin demersul de faþã încercãm o tratare integratã aorganizãrii instituþionale ºi a exercitãrii auditului financiar public din România,punând accent pe elementele de noutate ale domeniului abordat.

Din dorinþa ca cititorul nostru sã-ºi facã o imagine cât mai completã înlegãturã cu problematica adusã în discuþie, în capitolul final al lucrãriiprezentãm cele mai importante aspecte ale înfiinþãrii ºi funcþionãrii CurþiiEuropene a Auditorilor (Curtea de Conturi a Uniunii Europene).

Instituþia în cauzã este creatã prin Tratat cu scopul de a efectua auditulfondurilor Uniunii Europene. În calitate de auditor extern al UE, aceastacontribuie la îmbunãtãþirea gestiunii financiare comunitare ºi joacã rolul de„gardian independent” al intereselor financiare ale cetãþenilor Uniunii.

– A u t o r u l –

22 Introducere

23Instituþiaauditului public extern

Capitolul 1

Instituþia auditului public extern(Curtea de Conturi) în perioadaanterioarã aderãrii României laUniunea Europeanã

„Încã din îndepãrtata antichitate a existat sistemfinanciar ºi chiar curte de conturi. Existã elemente suficienteºi pertinente capabile sã susþinã o astfel de apreciere. Depildã, în Biblie se scrie: «Ori ce lucru vei da, cu numãr ºicu mãsurã sã dai, ºi ceea ce dai, ce iei, toate le scrie».Primii contabili ai omenirii au fost scribii, iar primelesuporturi de informaþii - tãbliþele ºi papirusul”.

(Gh. Popescu, UBB)

1.1.1.1.1.1.1.1.1.1.Repere istoriceRepere istoriceRepere istoriceRepere istoriceRepere istorice

În sistemul instituþional al unuistat, sistemul financiar joacã un rol important în configurarea, evoluþia ºiperformanþa economiei. Apariþia sistemului financiar a fost legatã de unelepremise6:

organizarea statului ºi a sistemului instituþiilor sale; organizarea contabilitãþii;

1 Dr. Gh. Popescu, „Curtea de Conturi - Curte Constituþionalã a sistemului financiar”,în Buletinul informativ al Curþii de Conturi, nr. 1 ºi 2/1995, p. 41.

24Capitolul 1

realizarea unificãrii monetare în cadrul economiei naþionale.Documentele consemneazã existenþa unor forme embrionare ale

curþilor de conturi în Grecia anticã ºi Imperiul roman. Astfel, în sec. IIIî.e.n., în Grecia1 întâlnim curtea legiºtilor sau curtea de conturi „a celor 10”,formatã din membri ai Senatului, numiþi antigrafi sau logiºti. Tot la greciexista ºi colegiul eutimiºtilor, adicã organizaþia revizorilor contabili.Contabilii, la rândul lor, erau particulari (logografii) ºi publici (logoteþii). Lafel, în Imperiul roman a existat Magna Curia Rationum, instituþieasemãnãtoare curþii de conturi de mai târziu, iar în jurul anilor 1000 e.n.întâlnim maestri dei conti însãrcinaþi cu controlul gestionarilor publici.

Dupã prãbuºirea sistemului de valori ºi instituþional al antichitãþii ºiregresul vieþii sociale din evul mediu timpuriu, începând cu a doua jumãtatea secolului al XV-lea, se înregistreazã progrese importante în refacereaautoritãþii societãþii civile, a economiilor naþionale, a statelor unitare, asistemului instituþional naþional. În timpul mercantilismului (sec. XVI-XVIII),prin aportul contabililor italieni, al cameraliºtilor germani, al comercianþilorenglezi ºi al protecþioniºtilor francezi se pun ºi se dezvoltã bazele sistemuluifinanciar ºi contabil modern.

Acumulãrile cantitative ºi calitative din evul mediul au fãcut posibilã,începând cu secolul al XVII-lea, dar mai accentuat în cel urmãtor, desfãºurareaunui amplu proces de democratizare a societãþii (separarea puterilor în stat,viaþa parlamentarã ºi a partidelor politice, mai apoi chiar apariþia sindicatelor).

Pe fondul general al progresului economic ºi al sistemului instituþionalºi ca expresie a democratizãrii reale a societãþii apare, în secolul al XIX-lea,curtea de conturi modernã, ca instituþie a statului de drept.

Primele curþi de conturi naþionale2, în accepþiunea modernã, au fostînfiinþate în prima jumãtate a secolului al XIX-lea (Austria 1805, Franþa 1807,Bavaria 1812, Württemberg 1818, Marele Ducat de Hessa 1821, Prusia1824, Olanda 1840, Saxa 1842, Hanovra 1848, Spania 1851).

Atribuþiile Curþii de Conturi s-au cristalizat ºi conturat în timp; într-oprezentare sinteticã, pot fi redate astfel: Realizarea moralitãþii - eticii ºi echitãþii - în domeniul fiscalitãþii,

trebuind sã constate dacã: impozitele sunt într-o proporþie corespunzãtoare în veniturile

totale ale societãþii;

1 Ibid.2 Ibid.


sarcina fiscalitãþii este eticã în raport cu toþi cetãþenii ºi cu fiecareîn parte, fãrã privilegii;

fiscalitatea are un nivel care sã stimuleze prosperitatea individualãºi naþionalã (ea nu trebuie sã fie inhibatorie, ci stimulativã).

Realizarea legalitãþii în domeniul financiar, ceea ce presupune ca: toate impozitele sã fie instituite prin lege; toate veniturile sã aibã provenienþã legalã. Realizarea maximei eficienþe economice, adicã: nivelul cheltuielilor sã fie stabilit ca limitã maximã; nivelul veniturilor sã fie stabilit ca limitã minimã. Realizarea disciplinei în sistemul financiar prin prevenirea, constatarea

ºi combaterea ilegalitãþii ºi imoralitãþii.Îndeplinirea acestor atribuþii este de o importanþã esenþialã pentru

„sãnãtatea” ºi performanþa mecanismului economic, ca ºi pentru moralitateaîntregii societãþi.

În România1, Curtea de Conturi a fost înfiinþatã prin Legea din 24ianuarie 1864, publicatã în Monitorul Oficial nr. 18 din 24 ianuarie 1864,sub denumirea de „Înalta Curte de Conturi”, pentru întreaga þarã. Potrivitart. 15 din lege „Curtea este însãrcinatã cu cercetarea ºi hotãrârea socoteliloratingãtoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale din judeþe, ale regiilorºi ale administraþiilor contribuþiilor indirecte, precum ºi cu încheiereasocietãþilor atingãtoare de cheltuieli fãcute de cãtre toþi agenþii comptabili”.

Art. 116 din Constituþia din 1866 (publicatã în Monitorul Oficial nr.142 din 13 iulie 1866) prevede cã „Pentru toatã România este o singurã

1 Dr. Gh. Popescu, op. cit., p. 43: În evoluþia ei de pânã acum, Curtea de Conturia României a parcurs urmãtoarele etape: a) Perioadele 1864-1948; 1973-1990 ºi din1992 le putem considera normale întrucât existenþa ºi activitatea ei au corespuns art. 1din Legea nr. 94/1992 „Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar ºifuncþioneazã pe lângã Parlamentul României”. S-ar putea reproºa aici o încercare deforþare, prin includerea intervalului 1973-1990, dar Curtea Superioarã de ControlFinanciar era „organ al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România” (Art. 1,Legea nr. 2/1973); b) Perioada 1948-1973, când activitatea Curþii de Conturi a fostrestructuratã, cel puþin formal dacã nu ºi în conþinut, redusã la o funcþie executivã ºisubordonatã Ministerului Finanþelor; c) Perioada 1990-1992, în care Curtea de Conturia României a fost formal ºi în conþinut desfiinþatã (Decretul nr. 94/1990). „Absenþa dinviaþa practicã a României, în perioada 1990-1993, a Curþii de Conturi, poate explicaîntr-o mãsurã însemnatã haosul din finanþele þãrii, golirea vistieriei statului, ori execuþiaineficientã a bugetului statului, sau poate multe din evoluþiile întregii societãþi dupã1990, ca ºi polarizarea bogãþiei ºi sãrãciei din România”.

26Capitolul 1

Curte de Conturi”, iar art. 114 stipuleazã cã „Regularea definitivã a socotelilortrebuie prezentatã Adunãrii cel mai târziu în termen de doi ani de laîncheierea fiecãrui exerciþiu”.

Acelaºi art. 116 din Constituþia din 1923 (publicatã în Monitorul Oficialnr. 282 din 29 martie 1923) prevede: „Controlul preventiv ºi cel de gestiuneal tuturor veniturilor ºi cheltuielilor statului se va exercita de Curtea deConturi, care supune în fiecare an Adunãrii Deputaþilor raportul generalrezultând conturile de gestiune ale bugetului trecut semnalând, totodatã,neregulile sãvârºite de miniºtri în aplicarea bugetului”.

Potrivit Legii din 1929, „Curtea de Conturi este o instituþie de sinestãtãtoare, are acelaºi rang cu Înalta Curte de Casaþie ºi se bucurã de aceleaºidrepturi”. Prin aceastã nouã reglementare, Curtea de Conturi îºi menþineatât atribuþiile de control cât ºi cele judecãtoreºti.

Însã, dupã mai puþin de 20 de ani, Curtea de Conturi a fost desfiinþatã,prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948.

Prin Legea nr. 2 din 28 martie 1973, publicatã în Buletinul Oficial nr.44 din 30 martie 1973, a fost înfiinþatã Curtea Superioarã de ControlFinanciar care funcþiona pe lângã Consiliul de Stat. Legea a fost modificatãprin Decretele nr. 150 din 19 iunie 1974 ºi nr. 36 din 21 februarie 1981.Curtea era abilitatã sã exercite atribuþii de control financiar ºi jurisdicþionale.Legea includea o serie de prevederi specifice statului totalitar, ca de exemplu,„Curtea Superioarã de Control Financiar urmãreºte respectarea hotãrârilorde partid ºi de stat în domeniul financiar ºi apãrarea proprietãþii socialiste”.

Ulterior, ºi aceastã instituþie a fost desfiinþatã, prin Decretul nr. 94/1990.Art. 139 din Constituþia din 1991 publicatã în Monitorul Oficial nr.

233 din 21 noiembrie 1991 prevedea: „Curtea de Conturi exercitã controlulasupra modului de formare, administrare ºi întrebuinþare a resurselorfinanciare ale statului ºi ale sectorului public. În condiþiile legii, Curtea exercitãºi atribuþii jurisdicþionale”.

Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi(publicatã în Monitorul Oficial nr. 224 din 9 septembrie 1992), completatãºi modificatã prin Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerareareformei economice ºi Legea nr. 204/1999 pentru modificarea ºicompletarea Legii 94/1992 consfinþesc în deplin acord cu art. 139 dinConstituþie: „Curtea de Conturi este instituþia supremã de control financiarasupra modului de formare, administrare ºi de întrebuinþare a resurselorfinanciare ale statului ºi ale sectorului public. Curtea de Conturi exercitã ºiatribuþii jurisdicþionale în condiþiile prevãzute de lege”.


1.2.1.2.1.2.1.2.1.2.Funcþionarea Curþii Superioare deFuncþionarea Curþii Superioare deFuncþionarea Curþii Superioare deFuncþionarea Curþii Superioare deFuncþionarea Curþii Superioare de

Control Financiar (1973-1990)Control Financiar (1973-1990)Control Financiar (1973-1990)Control Financiar (1973-1990)Control Financiar (1973-1990)

Înfiinþatã la data de1 iunie 1973, a avut un rol deosebit în executarea ºi coordonarea activitãþiide control financiar, având concomitent ºi atribuþii jurisdicþionale.

Potrivit actului normativ de înfiinþare1, Curþii Superioare de ControlFinanciar îi revenea sarcina de a exercita controlul financiar asupra activitãþiiorganelor centrale de stat; de a controla executarea prevederilor financiaredin planul naþional unic de dezvoltare economico-socialã ºi bugetul destat; utilizarea pârghiilor financiare ºi de credit; asigurarea evidenþei fonduluiunitar al proprietãþii de stat precum ºi îndeplinirea obligaþiilor prevãzute înbugetul de stat; respectarea disciplinei financiare ºi utilizarea fondurilorprimite de la stat de cãtre organizaþiile centrale cooperatiste ºi celelalteorganizaþii centrale obºteºti.

De asemenea, Curtea Superioarã de Control Financiar avea sarcina dea coordona activitatea de control financiar-bancar în întreaga economie.Competenþa Curþii Superioare de Control Financiar era extinsã deci, înîntreaga economie, control direct (prin organele proprii) efectuând însãmai ales la nivelul organelor centrale.

Curþii Superioare de Control Financiar îi reveneau urmãtoarele atribuþii2: Controlul financiar preventiv, exercitat prin organe proprii delegate

în acest scop la ministere ºi la alte instituþii centrale de stat sau prin organeale Ministerului Finanþelor ºi bãncilor, la unele centrale, întreprinderi,instituþii de stat ºi comitete executive ale consiliilor populare judeþene,urmãrind legalitatea ºi eficienþa angajãrii ºi efectuãrii de cheltuieli dinfondurile ce le-au fost puse la dispoziþie ºi refuzând în scris eventualeleoperaþii nelegale sau neeficiente; Controlul financiar posterior, atât cu organele proprii, cât ºi cu

organele de control ale Ministerului Finanþelor, bãncilor ºi ale inspecþiilorde control specializat ale statului, precum ºi cu alþi specialiºti.

1 Legea nr. 2/28 martie 1973, privind Curtea Superioarã de Control Financiar (B.Of. nr. 44/30 martie 1973).

2 L. Henegaru, Control financiar ºi expertizã contabilã, EDP, Bucureºti, 1970, p. 50.

Auditul Public Extern

Documents

Transcript of Auditul Public Extern