22

22. Examenul situaiilor financiare.

In misiunea de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate ptr a se asigura ca :

soldurile initiale nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare ale anului in curs

soldurile finale ale exercitiului anterior au fost preluate corect in anul curent

politicile de inchidere a conturilor si metodele de evaluare au fost aplicate

Examenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea faptului ca :

- bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate si sunt intocmite conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare

- anexele contin toate informaiile semnificative privind situaia patrimoniala, financiara i rezultatele obinute de societate

Examenul situatiilor financiareare ca obiect central sa verifice daca situatiile financiare dau o imagine clara si completa asupra pozitiei financiare (patrimoniul societatii prezentat in bilant) si asupra rezultatelor financiare (contul de profit si pierdere)

23. Tehnica observrii fizice.

Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu aduce dect o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate

prin alte tehnici.

Aciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea c: intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii de fiabilitate; aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceast faz const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa

24. Tehnica sondajului.

Sondajul este definit ca o tehnic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr-o mulime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. Auditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic i sondajul nestatistic.Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate cteva reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii: A. alegerea naturii multimii, a masei trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit; B. elementele cheie elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;

C. alegerea tehnicilor ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice; D. determinarea taliei esantionului se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor; E. selectionarea esantionului care trebuie sa fie reprezentativ; F. studiul esantionului toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;

G. evaluarea rezultatelor inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau exceptionala; H. concluziile sondajului concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.

25. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.

Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse.

Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri:

1. controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor;2. proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii.

n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale.

Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume:

regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale; reguli de pruden; regulile referitoare la inventarieri; reguli de inere a registrelor i a contabilitii; existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii; pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz.

Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate).

Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie.

Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic.

Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind:

Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor n cauz; adecvarea controlului intern; natura activitilor realizate; existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii; situaia financiar a intreprinderii.

Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori. Tipul de informaie disponibil.n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada?

n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie:

de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace? de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el?

n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determinedac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare:

de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat; de drepturi i obligaii: un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat;de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare: nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil.

Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor.

Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei.

Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri.

Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.

26. Evaluarea controlului intern: coninut, etape.

In aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern. Obiectivul urmarit prinaprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acestcontrol pentru a putea defini natura, intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.In aceasta etapa auditorul se afla in fata unor decizii extrem de importante:-alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii, de natura riscurilor,de importanta soldurilor si operatiilor;-decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei evaluari a controluluiintern;-alegerea tehnicilor de descriere si evaluare;-decizia de a se sprijini pe procedurile existente;-alegerea tehnicilor de sondaje;-decizia finala, in functie de rezultatele sondajelor, in legatura cu programul de control alconturilor.Etape:

intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;

confirmarea intelegerii sistemului: testele de conformitate;

evaluarea riscurilor de eroare;

verificarea functionarii controlului intern;

evaluarea preminara: teste de permanenta;

evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

27. Planul de misiune: coninut, rol.

Planul de misiune este programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. Este documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de-a lungul ntregii misiuni de audit.

Redactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune: alegerea membrilor echipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate al intreprinderii; repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate etc.); utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau experi; coordonarea cu auditorii de la societile-surori i de la societatea-mam; solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.); calendarul edinelor AGA i CA; termenul de depunere a raportului.Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de stabilit, bugetul de timp i costurile angajate.

Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 300 intitulat Planificarea lucrrilor de audit prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz de o manier eficient.

IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i tehnologia specificat utilizat de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la: cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea, conducerea, supravegherea i revizuirea lucrrilor.

PLANUL DE MISIUNE - coninut tip -

-Prezentarea intreprinderii:

-Denumirea

-Sediul social

-Capital social i acionari

-nregistrare

-Scurt istoric

-Consideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena

-Informaii contabile:

-Bugete i conturi previzionale

-Particularitile sistemului contabil

-Principiile contabile; permanene;comparabiliti plurianuale

-Definirea misiunii:

-Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.

-Ali auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere

-Sisteme i domenii semnificative:

-Prag de semnificaie

-Funcii i conturi semnificative

-Zone de risc identificate

-Controale semnificative pe care ne putem sprijini

-Orientarea programului de lucru:

-Aprecierea controlului intern

-Lucrri deosebite

-Confirmri de obinut (interne i externe)

-Inventare fizice

-Asisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.)

-Documente de obinut

-Echipa i bugetul;

-Planificarea:

-Repartizarea lucrrilor

-Datele interveniilor pe etape

-Lista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise (cu datele limit).

28. Programul de control: rol, coninut, forme de prezentare.

Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusivde rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza aaprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.Programul de control poate fi stabilit peo foaie de lucru speciala, care contine rubricile urmatoare:

O Lista controalelor de efectuat cat mai bine detaliate pt a fi usor de identificat documentelesi informatiile necesare a se solicita intreprinderii;

O Intinderea esantionului volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;

O Indicarea datei la care a fost efectuat controlul;

O O referinta pentru foaia de lucru;

O Problemele intalnite se folosete pt supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sintezarezultatelor.

29. Programul de munc.

30. Faze i etape n executarea unei misiuni de audit de baz.

1. Faza initiala; - acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; - orientarea si planificarea auditului. 2. Faza executarii lucrarilor; - aprecierea controlului intern; - controlul conturilor; - examenul situatiilor financiare. 3. Faza finala. - evenimente posterioare inchiderii exercitiului; - utilizarea lucrarilor altor profesionisti; - alte lucrari necesare inchiderii; - raportul de audit; - documentarea lucrarilor de audit.

31. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit.

Acceptarea mandatului

nainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa in seama de unele reguli profesionale i de deontologie.

Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului s colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la:

Cunoaterea global a intreprinderii

n afara elementelor de identificare a intreprinderii, auditorul caut s obtina elementele care sa ii permit aprecierea celor mai importante riscuri existente, retinand observatii cum ar fi:

-control intern insuficient sau cu carene notabile;

-contabilitate neinut corect si la timp;

-atitudinea conducatorilor fa de respectarea legii si a organelor publice si administrative;

-personal incompetent;

-rotatia cadrelor prea mare i anormal;

-dezechilibre financiare, pierderi mari, activitati in declin, ceea ce compromite viitorul exploatarii;

-riscuri fiscale;

-conflicte sociale;

-riscuri juridice;

-independenta exercitiilor nerespectata;

-situatii conflictuale intre conducatori, actionari etc.;

-cazuri anterioare de limitare a controlului;

-onorarii insuficiente la auditorii anteriori;

- alte constatari care ar putea influena decizia de acceptare a mandatului.

Examenul de independen i de absen a incompatibilitilorOrice nou mandat trebuie examinat in raport cu regulile de independenta si de incompatibilitate fixate prin normele interne ale profesiei.

Auditorul trebuie s examineze:

-lista clientilor si sau ai societatii de expertiz n care lucreaz, pentru a se asigura c nu exist deja o activitate remunerat din partea ntreprinderii respective;

-situatia sa si a membrilor de familie in legatura cu eventualele interese in intreprinderea in cauz.

Examenul competentei

Lipsa experientei in anumite sectoare poate face dificil misiunea auditorului; el trebuie s se asigure c propriile competente, ale personalului su salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii.

Contactul cu fostul auditor sau cenzor

Auditorul trebuie sa se informeze in legatura cu motivele demisiei sau refuzului de reinnoire a mandatului fostului auditor sau cenzor si, mai ales, dac nu cumva au fost dezacorduri in ce priveste: respectarea normelor legale, aplicarea msurilor stabilite, stabilirea onorariilor etc.

Decizia de acceptare a mandatului

Dup analiza factorilor de risc, auditorul poate lua urmtoarele decizii:

-accept un mandat fr riscuri aparente;

-accept mandatul, ns va necesita o supraveghere i msuri particulare;

-refuz mandatul.

Fia de acceptare a mandatului

O astfel de fi poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare a misiunii. Ea are ca obiective:

-posibilitatea de a colecta informatiile de baza pentru identificarea intreprinderii, a conducerii sale, a obiectului de activitate, a taliei sale etc.;

-de a materializa lucrrile efectuate inaintea acceptarii:

analiza situatiei ntreprinderii si a riscurilor sale;

contactele cu predecesorul n profesie;

vizitarea intreprinderii si contacte cu conducerea;

-de a indica bugetul necesar;

-de a formaliza procedurile de acceptare;

-de a asigura ndeplinirea obligatiilor profesionale care decurg dintr-o astfel de acceptare:

scrisoare catre conducerea societatii;

scrisoare catre auditorul anterior sau cenzor (dac e cazul);

scrisoare de acceptare a mandatului (dac s-a decis astfel).

Contractarea lucrrilor de audit

Normele legale romnesti prevd obligatia ca activitatea profesionistilor contabili s se desfesoare pe baze de contracte de prestari servicii, fr a se face vreo distinctie intre misiunile de audit legal - care presupun desemnarea acestor profesionisti de ctre adunarea generale a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.

Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede c auditorul i clientul trebuie s convin termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de misiune de audit" (,,Lettre de mission d'audit" sau Angajament letter") sau n orice alt tip de contract adecvat.

Indiferent de forma pe care o imbrac relatia contractuala, din documentul respectiv nu trebuie se lipseasce termenii si conditiile urmatoare:

-obiectivul auditului situatiilor financiare;

-responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;

-intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabil[, la reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul;

-forma oricrui raport sau alte comunicari in legtur cu rezultatele misiunii de audit;

-riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii senmificative, ca urmare a sondajelor si a altor limite inerente oricrui sistem contabil si de control intern;

-necesitatea de a avea acces fr restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte informatii solicitate.

Auditorul poate, in plus, s doreasca s introduc n Scrisoarea de misiune" prevederi referitoare la:

-aspecte privind planificarea auditului;

-descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimit clientului;

-baza de calcul a onorariilor i conditiile de facturare;

-dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu privire la declaratiile facute de aceasta, cu diferite ocazii, referitoare la audit;

-cererea de confirmare a termenilor si conditiilor din scrisoarea de misiune.

Auditorul poate sa decida s nu trimit o nou scrisoare de misiune" pentru fiecare din exercitiile viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din scrisoarea de misiune" ar trebui modificati, tinand seama de evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau.

32. Scrisoarea de misiune (de angajament)

Scrisoarea de misiune trebuie pregatita nainte de a ncepe un audit n interesul ambelor parti, client si auditor, pentru a evita orice nentelegeri legat de misiune. Scrisoarea confirma acceptarea de catre auditor a misiunii la cererea clientului, si descrie obiectivele, ntinderea auditului, responsabilitatile ambelor parti si forma raportului. Forma si continutul scrisorii variaza de la un client la altul. In forma generala o scrisoare de angajament trebuie sa contina urmatoarele elemente:

Obiectivul auditului situatiilor financiare; Responsabilitatea conducerii pentru ntocmirea situatiilor financiare; Aria de aplicabilitate cu referiri la legislatia n vigoare, reglementari ale organismelor profesionale, la care auditorul adera; Accesul nelimitat al auditorului la orice documente, nregistrari si informatii solicitate cu privire la audit; Riscul inevitabil ca unele erori semnificative sa nu fie descoperite, deoarece auditul se bazeaza pe teste si limitari inerente legate de sistemul contabil si de control intern; Forma raportului ca rezultat al angajamentului;

De asemenea auditorul poate sa includa n scrisoarea de angajament si alte detalii:

Elemente privind planificarea auditului; Dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii cu privire la declaratiile facute n legatura cu auditul; Descrierea altor rapoarte pe care auditorul le emite catre client; Bazele de calcul pentru onorarii si modul lor de facturare; Acorduri privind implicarea altor auditori si experti pe parcursul auditului, a unor auditori interni si persoane din ntreprinderi; Acorduri cu auditorul anterior daca auditul este initial; Referiri la orice contract pentru viitor, ncheiate ntre auditor si client.

ANUL III

1. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz:

titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane; destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie. paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate; responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil; responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare; paragraful opiniei raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraph poate avea urmatoarele forme:

opinia fara rezerve (curata);

opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;

opinia cu reserve;

imposibilitatea exprimarii unei opinii;

opinia defavorabila.

alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza dupa paragraful opiniei; semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de semnatura auditorului; data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit; adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.

2. Opinia defavorabil: motive, mod de prezentare.

Cand auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve, acesta refuza exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situatiilor financiare.

Declaratia auditorului va exprima ca situatiile financiare nu sunt conforme cu standardele si reglementarile aplicabile, nu confera o imagine fidela si reala si va mentiona cu clarita

O astfel de opinie datorat de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:

Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situaiile financiare. Aceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear i a unei cote de . pentru cldiri i . pentru utilaje, trebuia s se ridice la suma de ., pentru exerciiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecin, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la . mil. lei, iar pierderea exerciiului i pierderile cumulate la . mil. lei.

Dup prerea noastr, datorit incidenei faptelor menionate n paragraful precedent, situaiile financiare nu dau o imagine fidel situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200, contului de profit i pierdere, pentru exerciiul ncheiat la aceast dat, i nu sunt conforme cu prevederile legale i statutare.

28.Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.

Auditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve.

Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt atat de materiale (semnificative) incat situatiile financiare in ansamblul or ar putea prezenta eronat pozitia financiara a entitatii auditate. In acest caz, auditorul renunta sa exprime o opinie. In raportul sau, acesta va specifica

clar ca se afla in imposibilitatea de a exprima o opinie si va preciza clar toate elementele de incertitudine.

Atunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii, raportul de audit trebuie sa prezinte limitarea si sa indice posibilele ajustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea.

Exemplificam mai jos situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila / necalificata.

Dezacordul cu conducerea

Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor n situatiile financiare. In cazul in care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata (cu rezerve) sau o opinie contrara.

Exemplu:

- conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii;

- conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor;

- conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce-i suntnecesare.

Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din:

- constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creantelor,etc;

- stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori (greseli) in calcularea costurilor;

- oncalcarea principiului independentei exercitiului;

- erori in clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca client obisnuiti, etc.

O astfel de opinie datorat limitrii ntinderii lucrrilor se poate prezenta astfel:

Noi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clieni, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direciune.

Avnd n vedere importana faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimm opinia asupra conturilor anuale.

3. Explicai semnificaia datrii raportului de audit.

Raportul auditorului trebuie s poarte data de la sfritul lucrrilor de audit. Cititorul este astfel informat cauditorul a apreciat efectele evenimentelor i tranzaciilor intervenite, de care el a avut cunotin pn la aceastdat. ntruct responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra situaiilor financiare pregtite iprezentate de conducerea societii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situaiilefinanciare au fost nchise i aprobate

4. Imposibilitatea exprimrii unei opinii: motive, mod de prezentare.

Imposibilitatea exprimarii unei opinii poate fi data de doua categorii de limite:-unele sunt impuse de evenimente exterioare, cum ar fi un incendiu care a distrus uneledocumente jusitificative sau numirea cu intarziere a auditorului, astfel incat nu mai este posibila participarea la inventarierea stocurilor;-altele sunt impuse de conducerea intreprinderii, putand fi reprezentate de refuzul efectuariiunui control, refuzul de a plati onorariul sau refuzul de a solicita un expert extern.

Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa aconturilor de clienti, din cazua limitarii intinderii lucrarilor noastre, impuse de catre directiune. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare.5. Opinia fr rezerve: semnificaie, mod de prezentare.

Dup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel (sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), poziiei i situaiei financiare a societii la 31 decembrie 200 precum i rezultatelor acestor operaii i fluxurilor de trezorerie pentru exerciiul nchis la aceast dat, n conformitate cu normele internaionale (sau naionale) de contabilitate.

6. Opinia fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii: semnificaie, mod de prezentare.n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adugnd un paragraf de observaii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o manier detaliat n anex. Adugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin dup paragraful de opinie i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv.Acest tip de opinie se formuleaz atunci cnd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observaii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie.Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: Fr s exprimm o rezerv asupra situaiil;or financiare, noi atragem atenia asupra notei X din anex. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infraciune n utilizarea brevetelor i n care i se pretinde vrsarea redevenelor i daunelor de interese; societatea a angajat o contra-aciune i audierile preliminare, ct i procedurile juridico-administrative ale celor dou aciuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinati, n consecin, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea s rezulte.

7. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

ntr-o misiune de audit de baz exist dou forme de exprimare a opiniei asupra situaiilor financiare care au aceeai valoare: dau o imagine fidel sau prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative.

Exist 4 tipuri de opinie:

-opinia fr rezerve;

-opinia cu rezerve;

-opinia defavorabil;

-imposibilitatea de a exprima o opinie.

8. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.

Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.

ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.

Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.

Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:

examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare; evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare; revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.

Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.

Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale).

Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care sjustifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.

Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.

9. Situaii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fr rezerve.

10. Cazuri de dezacord cu conducerea ntreprinderii-client.

11. Misiuni speciale i misiuni conexe de audit.In cadrul misiunilor speciale si misiunilor conexe se cuprind urmatoarele:

a) misiuni de audit cu scop special ( situatii financiare stabilite dup un referenial contabil diferit de Standardele Internaionale de Raportare Financiara i de normele naionale, raport asupra unor rubrici din situaiile financiare, raport asupra respectarii clauzelor contractuale, raport asupra situaiilor financiare condensate ( rezumate). Aplicaie practica ntocmirea unui raport privind misiuni de audit cu scop special.

b) examenul informaiilor financiare previzionale ( ISAE 3400)-(certificarea practicianului n ceea ce privete informaiile financiare previzionale, acceptarea misiunii, cunoaterea activitii (intern) , perioada acoperita , proceduri de examinare, descriere i prezentare, raportul asupra examinarii informaiilor financiare previzionale); Aplicatie practica ntocmirea unui raport privind examenul informaiilor financiare previzionale ( ISAE 3400

c) misiuni de examen limitat al situaiilor financiare acceptarea misiunii, acordul asupra conditiilor misiunii, planificarea i desfasurarea misiunii,evaluarea caracterului adecvat al subiectului n cauz si al criteriilor folosite , riscul pragului de semnificaie i riscul misiunii de certificare, utilizarea activitii desfasurate de un expert, obinerea probelor, declaraiile date de partea responsabil de informaia prezentat, luarea n considerare a evenimentelor ulterioare, documentarea misiunii de certificare, intocmirea

raportului . Aplicatie practica ntocmirea unui raport privind misiuni de examen limitat al situaiilor financiare.d) misiuni de examen pe baza de proceduri convenite ( obiectivul i principiile fundamentale, proceduri aplicate i raportarea ) Aplicatie practica- ntocmirea unui raport privind misiuni de examen pe baza de proceduri convenite.e) misiuni de compilare a informaiilor financiare ( obiectivul i principiile fundamentale, proceduri aplicate i raportarea ) ) Aplicatie practica ntocmirea unui raport privind misiuni de compilare a informaiilor financiare.3. Etica n audit ( Codul etic naional al profesionistilor contabili, principia fundamentale, independena n audit( abordarea conceptuala , amenintari la adresa independenei, masuri de protejare a independenei.

4.Controlul de calitate al serviciilor de audit

Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.

Obiectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la:

Oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;

Armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;

Contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;

Aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;

Dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei.

Principiile care stau la baza controlului de calitate sunt universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.

1. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra respectrii clauzelor contractuale?

2. Prin ce se caracterizeaz raportul auditorului asupra situaiilor financiare condensate?

3. Structura dosarului exerciiului.

Dosarul exerciiului este bine s fie mprit pe seciuni (pri) pentru a uura utilizarea sa. n general se folosete o mprire n 10 seciuni (pri) simbolizate de la A la J, astfel: EA (dosarul exerciiului, Seciunea A) intitulat Acceptarea misiunii; EB (dosarul exerciiului, Seciunea B) intitulat Sinteza misiunii i rapoarte; EC (dosarul exerciiului, Seciunea C) intitulat Orientare i planificare; ED (dosarul exerciiului, Seciunea D) intitulat Evaluarea riscului legat de control; EE (dosarul exerciiului, Seciunea E) intitulat Controale substantive; EF (dosarul exerciiului, Seciunea F) intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti; EG (dosarul exerciiului, Seciunea G) intitulat Verificri i informaii specifice; EH (dosarul exerciiului, Seciunea H) intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; EI (dosarul exerciiului, Seciunea I) intitulat Intervenii cerute prin reglementri diverse; EJ (dosarul exerciiului, Seciunea J) intitulat Controlul conturilor consolidate.4. Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se organizeaz n seciuni (pri) care uureaz clasarea documentelor i consultarea lor. Fiecare seciune poate fi materializat printr-un despritor comportnd un sumar al coninutului. inerea la zi se efectueaz pe sumar, indicnd data introducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulat Generaliti; PB (dosarul permanent, Seciunea B) - Documente privind controlul intern; PC (dosarul permanent, Seciunea C) - Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente; PD (dosarul permanent, Seciunea D) intitulat Analize permanente; PE (dosarul permanent, Seciunea E) intitulat Fiscal i social PF (dosarul permanent, Seciunea F) intitulat Juridice; PG (dosarul permanent, Seciunea G) intitulat Intervenii externi;5. Elementele de baz ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baz trebuie s conin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de baz: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura i ntinderea lucrrilor de audit, paragraful opiniei, semntura, adresa i data raportului.

6. Tehnica observrii fizice.

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei uni activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv, celelalte elemente probante ca proprietatea asupra bunului, valoare atribuibila trebuie verificate si prin alte tehnici.7. Tehnica sondajului.

Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit nr.530.

Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sunt:

cu ocazia verificarii functionarii controlului intern sondaje asupra atributiilor;

cu ocazia controlului conturilor sondaje asupra valorilor.

8. Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere.

Elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.

Elementele probante ii permit auditorului sa isi formeze o opinie asupra situatiilor financiare, sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de procedura cu controalele substantive.

Elementele probabnte trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii:

sa fie suficiente;

sa fie juste ( adecvate).

22. Dosarul permanent conine:

a) un curriculum vitae al expertului contabil;

b) foi de lucru i chestionare privind descrierea intreprinderii i a activitii ei;

c) organigrama.

23. Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este

a) inferior celui furnizat printr-un audit;

b) superior celui furnizat printr-un audit;

c) egal celui furnizat printr-un audit.

24. Procedeele i tehnicile de audit utilizate pentru obinerea elementelor probante

privesc:

a) controlul asupra pieselor justificate i control de fond;

b) controlul de gestiune asupra principalelor operaii ale firmei;

c) examenul conturilor anuale.

25. n misiunile de proceduri convenite, auditorul:

a) nu exprim nici o asigurare;

b) exprim o asigurare rezonabil;

c) exprim o minim asigurare.

26. Dosarul exerciiului contine nformaii i documente privind:

a) contractul de prestri ncheiat cu clientul;

b) planificarea misiunii;

c) analiza conturilor anuale.

27. Dosarele de lucru sunt:

a) proprietatea auditorului;

b) proprietatea societii auditate;

c) nu sunt n proprietate mixt.

28. Elemente de baz ale raportului de audit:

a) raportul fr rezerve prezentat filialelor Corpului i conducerii firmei;

b) titlul;

c) cuprinsul raportului.29. Termenul de fraud n audit semnific:

a) un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere, salariai sau teri, care conduce la situaii financiare eronate;

b) un act involuntar dar care are drept consecin obinerea de informaii false;

c) o nclcare a normelor legale definit ca atare prin legea penal.30. Succesiunea lucrrilor ntr-o misiune de audit de baz cuprinde:

a) depunerea jurmntului;

b) acceptarea mandatului (misiunii);

c) legtura cu Administraia Fiscal.

31. Termenul de eroare n audit semnific:

a) o deturnare a activelor;

b) o inexactitate involuntar, coninut n situaiile financiare;

c) o falsificare a documentelor.

32. Ce tipuri de opinie recunoatei:

a) opinie fr rezerve;

b) opinie fr rezerve, ns cu meniuni speciale n anex;

c) refuz limitat de certificare.