Număr grupă :2

Număr categorie : II TEMA :

AUDITUL STATUTAR AL SITUAȚIILOR FINANCIARE

Întrebarea nr.18

Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11

cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat

amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu

această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată.

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei.

Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate:

a) 178.000 lei;

b) 162.000 lei;

c) 170.000 lei.

Rezolvare :

Valoare ansamblu imobiliar: 400000 lei

Din care valoare teren: 80 000 lei

Valoare constructie: 320 000 lei

Conf. prevederilor legale si doctrinei contabile terenurile nu se amortizeaza.

Tabel de amortizare cladire

Valoare la cost istoric: 320 000 lei

Valoare de utilizare 20 ani

Amortizarea anuala cladire :

Anul Amortizarea anuala Valoarea neta contabila

N-11 16 000 304.000

N-10 16 000 288.000

N-9 16 000 272.000

N-8 16 000 256.000

N-7 16 000 240.000

N-6 16 000 224.000

N-5 16 000 208 000

N-4 16 000 192 000 lei / 300 000 (valoarea justa )

1

Reevaluare ansamblu: 450 000 lei din care 150 000 lei pentru teren

Diferenta din reevaluare pt cladire : 108 000 lei ( 300 000 – 192 000)

Diferenta din reevaluare pt teren : 70 000 lei ( 150 000 – 80 000)

Diferenta din reevaluare de inregistrat: 178 000 lei

Raspuns corect: varianta a

Întrebarea nr.19

Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizării în anul N:

a) 12.500.000 lei;

b) 16.000.000 lei;

c) 8.000.000 lei.

Întrebarea nr.20

Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistrată

cu ocazia vânzării?

a) 137.500 lei;

b) 284.000 lei;

c) 315.500 lei.

Rezolvare:

Durata rămasă 20-8 =12 ani

Valoarea reevaluată : 300.000 lei/12ani =25.000 lei amortizare/an

Amortizare până la vânzare : 3,5 ani*25.000 lei= 87.500 lei

Valoarea rămasă : 300.000-87.500 = 212.500 lei plus terenul 150.000 lei = 362.500 lei

Câștig din vânzare : 500.000 – 362.500 = 137.500 lei

Întrebarea nr.21

În cadrul auditului efectuat asupra imobilizărilor necorporale aţi constatat că o imobilizare

necorporală identificabilă intrată cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrată la valoarea contabilă. Potrivit

IAS 38 aceasta trebuia înregistrată:

2

a) la costul său;

b) la valoarea contabilă;

c) la valoarea justă.

Răspuns

c) la valoarea justă.

Întrebarea nr.25

Dacă auditorul concluzionează că nerespectarea unui text legal are consecinţe semnificative asupra

situaţiilor financiare ale băncii nu au fost corect preluate în aceste situaţii financiare, el trebuie să

exprime:

a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;

b) o opinie fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţie;

c) o opinie defavorabilă.

Răspuns :

a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă;

3

Număr grupă :2

Nr.categorie :X

TEMA:

ORGANIZAREA AUDITULUI ȘI CONTROLULUI INTERN AL ÎNTREPRINDERII

Întrebarea nr.12

Aprovizionarea presupune:

a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;

b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;

c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;

d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;

e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;

f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;

g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care

pot diminua aparitia riscurilor respective.

4

RISCURI PROCEDURI DE CONTROL INTERN

Specificațiile să fie

necorespinzătoare

Revizuirea specificațiilor existente de către personalul

tehnic;

Monitorizarea problemelor de producție legate de

specificațiile materialelor folosite;

Specificațiile trebuie să cuprindă date ale perioadei

curente,comenzi rapide,stoc corespunzător;

Comunicarea specificațiilor de producție departamentului

de aprovizionare;

Revizuirea corespunzătoare și aprobarea contractelor și

comenzilor;

Informații incomplete

legate de preț

Obținerea de oferte competitive pentru fiecare

aprovizionare periodică;

Volumul producției aprovizionată să fie determinată prin

analiza indicatorului de utilizare a materialelor similare;

Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de

aprovizionare;

Monitorizarea variantelor de preț amănunțit

Informație indisponibilă

sau incorectă a produselor

comandate și neprimite

Menținerea unor date corecte în evidența stocurilor;

Corelarea programării producției cu informațiile legate de

stoc și cerințele legete de termenele de livrare din

comenzi;

Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de

aprovizionare;

Folosirea previziunii;

Informațiile dintr-o

comandă sunt neclare.

Comenzile nu sunt

introduse in sistem în timp

util.

Emiterea de copii ale comenzilor personalului

corespunzător;

Prenumerotarea comenzilor;

Verificarea periodică a intrărilor în sistem;

Investigarea intrărilor de date;

Informație indisponibilă

sau incorectă a produselor

Specificarea modului de transport și a datei de livrare în

comanda de aprovizionare;

5

comandate și neprimite Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare;

Corelarea informației producției recepționate cu

informațiile legate de comenzile date;

Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor,

Comenzile date pot fi

pierdute

Prenumerotarea și înregistrarea corectă a comenzilor;

Proceduri inadecvate de

prevenire a utilizării

neautorizate

Proceduri de aprobare a comenzilor;

Desemnarea de personal autorizat care să aprobe

comenzile;

Menținerea unei securități a comenzilor de aprovizionare;

Întrebarea nr.13

Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:

a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;

b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ;

c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;

d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;

e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;

f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor

corespunzatoare;

g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea

carierei.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care

pot diminua aparitia riscurilor respective.

6

Răspuns:

Riscurile posibile ce pot să apară :

• neconcordanţe între atribuţii şi competenţa profesională;

• neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile specifice;

• nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor;

• caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor şi documentaţiilor;

• modul profesional de abordare a informaţiilor financiare;

• nerespectarea atribuţiilor din fisa postului;

• suprasolicitarea personalului;

• nerespectarea normelor privind securitatea muncii;

Proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor:

Atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariaţi şi aceştia

acţionează concertat;

Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fişa postului;

Sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager –

salariat – manager (şef – subaltern – şef);

Managerul trebuie să susţină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.

Managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care sunt sarcinile

entităţii, rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare. Totodată, se va

îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare şi

funcţionare a entităţii publice, la care să aibă acces toţi salariaţii. Se vor întocmi şi se

vor actualiza, ori de câte ori necesităţile o vor cere, fişele postului pentru toţi

funcţionarii publici şi personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o

obligaţie permanentă a fiecărui nivel de management.

Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le

încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii pentru dezvoltarea

capacităţii profesionale a salariatului.

7

- Managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe, abilităţi şi experienţa care fac posibilă

îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor;

Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în echilibru

permanent, stabil.

Acţiuni pentru asigurarea acestuia:

a) definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;

b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit

c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din timpul procesului de recrutare;

d) revederea necesităţilor de pregătire, în contextul evaluării anuale a angajaţilor şi urmărirea evoluţiei

carierei;

e) asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt satisfăcute;

f) dezvoltarea capacităţii interne de pregătire, complementară formelor de pregătire externe entităţii

publice;

g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;

h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.

Performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt discutate cu

aceştia de către realizatorul raportului;

Competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente adecvate, care includ

tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;

Se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată şi a celorlalte

documente privind asigurările sociale. 

Număr grupă:

Număr categorie :

8

TEMĂ:

EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR

Întrebarea nr.229

Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării?

Răspuns :

Lichidatorul va angaja, în numele debitorului, un evaluator, persoană fizică sau juridică, ori va

utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea

debitorului, în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare.

(4) În funcţie de circumstanţele cauzei şi pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate

atât individual, cât şi în bloc; prin bloc, ca ansamblu funcţional, se înţelege o parte sau toate bunurile

debitorului, necesare pentru desfăşurarea unei afaceri, pentru care un cumpărător oferă un preţ

nedefalcat pe bunurile componente.

Art. 117. - (1) În cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor

un raport în care vor fi indicate, descrise şi evaluate bunurile ce urmează a fi vândute împreună,

precizânduse şi sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însoţit de propuneri vizând modalităţile de

vânzare. O copie de pe raport va fi depusă la grefa tribunalului, unde va putea fi studiată de orice altă

parte interesată.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, după

cum urmează:

a) vânzare prin negociere directă către un cumpărător deja identificat, cu precizarea condiţiilor minime

ale contractului, cum ar fi preţul şi modalitatea de plată;

b) vânzare prin negociere directă, fără cumpărător identificat, cu precizarea preţului minim propus. În

acest caz, lichidatorul poate negocia preţul concret al vânzării bunurilor, iar dacă preţul minim nu se

poate obţine, adunarea generală a creditorilor se va întruni din nou pentru a decide dacă preţul minim

iniţial scade sau urmează să se treacă la vânzarea individuală a bunurilor;

9

c) vânzarea la licitaţie

Întrebarea nr.232

Prin ce se deosebește goodwill-ul de activele intangibile identificabile?

Răspuns :

Goodwill-ul se deosebește de activele intangibile prin faptul că nu este cuprins în situațiile

financiare individuale ci numai în cele consolidate .

Număr grupă :3

Număr categorie :VII

TEMA:

10

STUDII DE FEZABILITATE

Întrebarea nr.8

După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe scurt.

Rezolvare :

După obiectivul investițional investițiile se clasifică astfel :

Investiții corporale – acestea se concretizează în elemente de capital fix și pot fi :

Investiții propriu-zise care se referă la achiziționarea de mijloace fixe pentru modernizare și

dezvoltare.

Investiții asimilate –lucrări geologice,proiectare,organizare de șantier

Investiții necorporale - se referă la realizarea de analize, studii și diagnostic, programe informatice,

formare și perfecționare personal.

În cazul investițiilor corporale și necorporale investirea este o imobilizare de capital importantă

ca volum și durabilitate în timp prin care se urmărește obținerea unei rentabilități viitoare cât mai

ridicate.

Investiții financiare sau de portofoliu- acestea sunt investiții făcute pentru achiziționarea de

obligațiuni, titluri. În cazul investițiilor financiare se realizează o imobilizare de capital efectuată la

timpul prezent al realizării concrete a procesului investițional în speranța unei posibile rentabilități

viitoare care se va înregistra pe o perioadă de mai mulți ani.

Întrebarea nr.9

Sub aspect strategic, ce presupune o investiție de demarare?

11

Rezolvare :

Investiţiile reprezintă principala cale de menţinere a forţei productive a întreprinderii şi de

dezvoltare a acesteiar Dacă o întreprindere înregistrează un ritm de creştere inferior celui mediu pe

piaţa sa de referinţă (respectiv, în sectorul său de activitate), pe termen mediu şi lung aceasta poate avea

drept consecinţă "moartea" întreprinderii respective, ca urmare a pierderii progresive de competitivitate.

În sensul cel mai general, prin investiţie se înţelege utilizarea veniturilor în scopul formării

capitalului. Din această perspectivă, investiţia este una dintre cele două destinaţii de principiu ale

venitului: investiţie şi consum. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al alegerii dintre utilităţi

alternative, investiţia reprezintă renunţarea la consumul imediat în favoarea unui consum viitor. De

aceea, factorul timp are o importanţă aparte în analiza raţională a proiectelor de investiţii

Spre deosebire de consum - care vizează satisfacerea unor nevoi prin distrugerea bunurilor şi

serviciilor - investiţia conduce la crearea de bunuri durabile care sporesc bogăţia acumulată şi

potenţialul de a produce venit în viitor.

Reducerea intenţionată a capitalului întreprinderii poate avea loc ca efect al unei operaţiuni de

adaptare a capacităţii întreprinderii la restrângerea pieţei acesteia sau de recentrare strategică.

Număr grupă:4

Număr categorie :VI

TEMA:

12

ADMINISTRAREA ȘI LICHIDAREA ÎNTREPRINDERII

Problema nr.5

Definiţi lichidarea societăţilor comerciale.

Rezolvare :

Lichidarea reprezintă ansamblul de operaţii economice şi financiare determinate de

dizolvarea sau falimentul judiciar al unei societăţi comerciale.

Lichidarea este precedată de dizolvarea societăţii comerciale. În cazul dizolvării calitatea

de persoană juridică a societăţii comerciale se menţine numai pentru o anumită perioadă, în

vederea lichidării, pe când lichidarea marchează dispariţia definitivă a persoanei juridice.

Hotărârea de dizolvare aparţine asociaţilor sau este luată de justiţie şi are ca efect

interdicţia de a efectua operaţii comerciale noi, altele decât cele destinate lichidării.

Lichidarea cuprinde operaţiile de lichidare a patrimoniului societăţii, plata creditorilor şi

împărţirea soldului intre asociaţi.

Cuvinte cheie :

Dizolvarea societăţilor comerciale = un fapt care determină încetarea vieţii societăţii, ca

organism activ ce urmăreşte realizarea de beneficii din exercitarea unei activităţi comerciale.

Faliment judiciar = constituie o procedură judiciară specială, prin natura ei comercială având

de regulă, caracter colectiv, general sau unitar al cărui obiect este executarea asupra bunurilor

debitorului aflat în stare de insolvenţă comercială, în scopul satisfacerii creditorilor.

Lichidatorii = sunt persoane fizice sau persoane juridice autorizate în condiţiile legii. Lista

lichidatorilor autorizaţi este publicata în Monitorul Oficial al României.

Inventariere =Procedeu contabil cu ajutorul căruia se constată faptic existenţa elementelor

patrimoniale ale unităţii economice sau ale instituţiei, din punct de vedere cantitativ şi valoric,

în vederea comparării cu datele scriptice înscrise în contabilitate, pentru determinarea

minusurilor şi a plusurilor din gestiune şi stabilirea eventualei răspunderi gestionare.

Activ net din lichidare= Rezultatul obţinut în urma lichidării patrimoniului, care urmează să

fie transmis deţinătorilor capitalului social; este cazul favorabil, şi anume acela în care

valoarea de înregistrare a bunurilor o depăşește pe cea a datoriilor.

Partaj = constă în restituirea (rambursarea) capitalului social, plata activului net către asociaţi

sau acţionari şi împărţirea câştigului din operaţiile de lichidare.

13

Obiectul operaţiunilor de lichidare constă în realizarea elementelor de activ (transformarea

activului în bani) şi plata creditorilor, în vederea partajului activului net.

Operaţiunile de lichidare sunt efectuate numai de lichidatori. Aceştia sunt persoane fizice

sau persoane juridice autorizate în condiţiile legii.

După aprobarea hotărârii de lichidare, adunarea asociaţilor procedează la numirea

lichidatorilor şi a competenţelor acestora pentru realizarea lichidării. Lichidatorii pot fi numiţi

prin hotărârea asociaţilor sau prin sentinţa instanţei judecătoreşti.

După intrarea lichidatorilor în funcţiune, aceştia procedează, împreună cu administratorii

societăţii, la efectuarea unui inventar şi la întocmirea unui bilanţ de lichidare care prezintă

patrimoniul societăţii înainte de realizarea activelor şi plata datoriilor.

Încetarea existenţei societăţii comerciale reclamă îndeplinirea unor operaţiuni care să pună

capăt activităţii, prin intermediul lichidatorilor, si să ducă în final la încetarea statutului de

persoana juridica a societatii.

În ţara noastră, operaţiile de dizolvare şi lichidare a societăţilor comerciale sunt

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, de legea insolvenţei 85/2006.

Printre actele modificate de OUG 43/2010, se numără şi Legea societăţilor comerciale nr.

31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, OUG 43/2010 aduce

importante amendamente dispoziţiilor privitoare la lichidarea societăţilor comerciale:

lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult 1 an de la data dizolvării. Pentru motive

temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade de câte 6 luni, dar nu cu mai

mult de 24 de luni cumulat.

Potrivit părerilor unor specialişti operaţiile de lichidare pot fi repartizate în trei etape:

1. Deschiderea lichidării

2. Operaţiile de lichidare

3. Partajul

1. Deschiderea lichidării cuprinde: inventarierea patrimoniului şi întocmirea bilanţului de

începere a lichidării

Inventarierea are drept scop evaluarea activelor şi datoriilor . Aceasta se efectuează

conform prevederilor legale, adică evaluarea activelor se face la valoarea realizabilă de

lichidare - bazată pe preţul de vânzare ce se poate obţine din lichidare mai puţin costurile

estimate pentru vânzare, iar evaluarea datoriilor se face la valoarea de decontare a datoriilor –

care reprezintă o valoare nominală neactualizată. Activele fictive (cheltuieli de constituire,

cheltuieli înregistrate în avans) nu sunt recunoscute ca elemente componente ale activului

evaluat înainte de lichidare.

14

Pe baza bilanţului contabil întocmit înaintea lichidării se determină indicatorul activ

net ce stă la baza deciziei AGA (în cazul lichidării convenţionale) sau fundamentarea deciziei

judecătoreşti (în cazul lichidării judiciare) şi operaţiile care urmează a fi să fie efectuate de

lichidator în numele societăţii comerciale.

ACTIV NET(Situaţia netă înainte de lichidare) = ACTIV (Evaluat la valoarea realizabilă

de lichidare) - DATORII (Evaluate la valoarea de decontare sau lichidare)

2. Operaţiile de lichidare constau în:

a. vânzarea activelor - la valoarea de lichidare, care de regulă este mai mică decât valoarea

de piaţă (actuală).

b. încasarea creanţelor – se face pe baza listei întocmită de către lichidator în faza de

deschidere a lichidării şi se ţine cont de eventualele sconturi acordate clienţilor sau debitorilor

societăţii

c. plata datoriilor - se face în ordinea de prioritate stabilită conform listei creditorilor

d. trecerea la venituri a subvenţiilor pentru investiţii şi anularea provizioanelor existente

la data respectivă

e. înregistrarea cheltuielilor de lichidare - cum ar fi : penalităţile pentru rezilierea

contractelor, chirii plătite anticipat pentru contractele de închiriere, indemnizaţii de

concediere a personalului, onorariile lichidatorilor, etc

f. stabilirea rezultatului din operaţiuni de lichidare – care se va înregistra într-un analitic

distinct al contului 121 „profit şi pierdere”;

g. întocmirea bilanţului final de lichidare - întocmit după finalizarea operaţiilor de

lichidare. Acesta cuprinde:

•În activ– disponibilităţi băneşti aflate în cont şi în mod excepţional, eventuale bunuri ,

atunci când în contractul de societate şi prin reguli de lichidare s-a prevăzut ca anumite bunuri

aduse ca aport la capitalul social să nu facă obiectul vânzării prin licitaţie;

• În pasiv – capitaluri proprii, rezultatul lichidării şi eventual anumite datorii care nu

au fost achitate.

Bilanţul final de lichidare poate prezenta una din următoarele situaţii:

1. închiderea lichidării, cu acoperirea datoriilor şi obţinerea de profit din lichidare;

2. închiderea lichidării, cu acoperirea datoriilor fără a obţine câştig din lichidare;

3. închiderea lichidării, fără acoperirea datoriilor şi fără obţinerea unui câştig din lichidare.

Pe baza bilanţului contabil înaintea partajului se determină indicatorii:

Rezultatul lichidării = Venituri (Realizate din vânzarea activelor)-

Cheltuieli(determinate de lichidare şi din plata datoriilor)

15

Activul net din lichidare = Disponibilităţi băneşti din lichidare+ Active în natură

menţinute pt. partajul în natură- Datoriile la lichidare

Câştigul din lichidare= Activul net din lichidare – capital social= rezerve+/- rezultatul

net curent+/- rezultatul închiderii

3. Partajul constă în împărţirea capitalurilor proprii rezultate din lichidare, între acţionarii sau

asociaţii societăţii comerciale. Principalele operaţiuni de partaj sunt:

- Restituirea / rambursarea capitalului social

- Plata activului net către acţionari sau asociaţi

- Împărţirea câştigului din operaţii de lichidare

După aprobarea bilanţului final de lichidare activele rămase (disponibilul) sunt

partajate între asociaţi. Fiecare asociat va primi: aportul iniţial la capitalul social,

majorat/diminuat cu o cotă parte din câştigul respectiv pierderea din lichidare.

Dacă pierderile sunt mai mari decât valoarea capitalului, atunci situaţia se rezolvă

diferit, funcţie de tipul de societate comercială, astfel:

- în cazul SA şi SRL-uri – răspunderea asociaţilor fiind limitată la aport, datoriile

rămân neacoperite,

- societăţi de persoane (SNC, SCS) şi în cazul SCA – răspunderea asociaţilor este

nelimitată şi solidară datoriile trebuie acoperită integral.

În România contabilizarea operaţiunilor de lichidare este reglementată prin OMFP

1376/2004.

La lichidarea societăţilor comerciale apar următoarele categorii de impozite:

impozitul pe profit – profitul impozabil în cazul dizolvării/lichidării se

calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea

acestora, calculate cumulat de la începutul anului fiscal, potrivit dispoziţiilor

Codului fiscal, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în

conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost

impozitate la data constituirii.

Nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor

reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei

de funcţionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului

social în devize sau din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele

normative în vigoare, dacă legea nu prevede altfel.1.

16

impozitul pe dividende – se aplică asupra tuturor elementelor componente ale

câştigului din lichidare, determinându-se după ce a fost calculat impozitul pe profit,

pentru următoarele elemente:

- profit obţinut în urma operaţiunii de lichidare a societăţilor comerciale;

- capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii

(diferenţe provenite din reevaluarea imobilizărilor şi a stocurilor, potrivit

legii, sume înregistrate la rezerve din diferenţe de curs valutar etc.);

- capitaluri proprii (activ net), constituite din profitul brut, potrivit prevederilor

legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul

reinvestit etc.);

- capitaluri proprii (activ net), constituite în conformitate cu prevederile legale,

fără ca sumele cuprinse în capitaluri să fie evidenţiate în prealabil la venituri

(diferenţe provenite din reevaluarea imobilizărilor, diferenţe de curs valutar

din evaluarea disponibilităţilor în valută, diferenţe din aplicarea cotei reduse

pentru activitatea de export, subvenţii pentru investiţii etc.).

TVA – se calculează în cazul activelor reale vândute la lichidare

Alte impozite, taxe şi contribuţii, în special cele sociale, legate de onorariile

cuvenite lichidatorilor

17