Audit Financiar - UI 2: Planificarea Si Comunicarea Cu Guvernanta

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf h kl b df h kl

CUPRINS

2.1.Obiective..........................................................................................22 2.2. Planificarea misiunii de audit..........................................................22 2.2.1. Preplanificarea misiunii de audit.................................................25

2.2.2. Obtinerea informatiilor de context si cunoasterea clientului.......29 2.2.3. Obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului..31 2.2.4. Proceduri analitice de fond..........................................................32 2.3. Controlul intern si importanta lui in cadrul auditului......................35 2.4. Comunicarea auditorului cu managementul si guvernanta.............38

Teste de autoevaluare.............................................................. 44 Lucrare de evaluare...................................................................47

BIBLIOGRAFIE

1. Arens A si colectivul, Audit. O abordare integrată, Ed. ARC, Ediţia a 8-a, Bucureşti, 2001

* * * 2. Mihailescu I, Audit financiar, Ed. Independenţa Economică, Piteşti, 2007

* * * 3. Morariu A., Suport curs pregatire continua auditori financiari, CAFR 2009

* * * 4. Camera Auditorilor Financiari din Romania, Audit financiar 2009. Standarde. Codul etic, Ed. Irecson, Bucureşti, 2009

Unitatea de invatare II

PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA

II [PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT SI COMUNICAREA AUDITORULUI CU GUVERNANTA]

22

2.1. OBIECTIVE: Dupa studiul acestei unitati de invatare vei avea cunostinte despre: - importanta si justificarea cunoasterii aprofundate a clientului de audit si domeniului sau de activitate - semnificatie, structura si modul tehnica de realizare a preplanificarii si planificarii misiunilor de audit financiar - importanta cunoasterii controlului intern si influenta acestuia asupra misiunilor de audit -modul de abordare a comunicarii cu guvernanta si managementul precum si raspunderile pe care le poarta cele doua parti in cadrul misiunii de audit

2.2. PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDIT

Scopul planificarii: Realizarea unui audit eficient si eficace. Este o etapa vitală a auditului si trebuie efectuată corespunzător, pentru a asigura desfăşurarea auditului într-o manieră eficientă. Trei motive fundamentale justifica planificarea ca fiind esentiala: permite auditorului sa obtina suficiente probe

temeinice pentru setul de circumstente date (minimizeaza riscurile juridice si isi pastreaza renumele in comunitatea de afaceri);

contribuie la mentinerea costurilor auditului la un nivel rezonabil( ajuta firma sa ramana competitivasi , astfel sa-si pastreze sau sa-si extinda baza de clienti)

evita neintelegerile cu clientul. Evitarea neintelegerilor cu clientul este importanta pentru mentinerea unor relatii bune cu clientii si pentru facilitarea prestarii unor servicii de calitate inatla la costuri rezonabile.

Planificarea este un proces continuu si repetitiv care incepe la scurt timp dupa finalizarea unui audit anterior si continua pana la finalizarea misiunii curente de audit. Planificarea este inceputul procesului de colectare a probelor, auditorul isi documenteaza activitatile de planificare in foi de lucru pentru a demonstra ca planificarea a fost efectuata de o maniera corespunzatoare. Foile de lucru consemneaza procedurile aplicate, testele efectuate, informatiile obtinute si concluziile pertinente deduse pe parcursul misiunii de audit.


23

Planificarea reprezinta o strategie generala si o abordare detaliata in ceea ce priveste natura, durata si intinderea unui angajament de audit. Intinderea planificarii variaza in functie de marimea clientului, complexitatea auditului, experienta pe care auditorul o are cu entitatea si cunostintele acestuia despre tranzactiile entitatii.

Referintele de baza privind planificarea auditului sunt date de urmatoarele standarde: ISA 300 ”Planificarea unui audit al situatiilor financiare”, ISA 315 “Intelegerea entitatii si a mediului sau si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa”, ISA 320 “Pragul de semnificatie in audit”,

ISA 330 “Procedurile auditorului ca raspuns la riscurile evaluate”, ISA 505 – “Confirmarile externe”, ISA 520 “Procedurile analitice”, ISA 530 – “Esantionarea in audit si alte proceduri de testare selective”. Trebuie de asemenea avute in vedere si “Normele minimale de audit” elaborate de CAFR. Aplicarea celorlalte standarde (ISA) completeaza intr-un fel sau altul planificarea si documentarea auditului Planificarea auditului presupune deopotrivă elaborarea planului de audit şi a programelor detaliate de audit. Pentru a aduce la îndeplinire planul de audit care reflectă strategia adoptată în vederea efectuării auditului situaţiilor financiare, auditorii vor elabora programe detaliate, în care vor descrie proceduri de audit pe care le vor utiliza pentru auditarea diferitelor secţiuni ale situaţiilor financiare. Împărţirea pe secţiuni a situaţiilor financiare are ca scop îmbunătăţirea calităţii auditului prin planificarea de proceduri specifice pentru venituri, cheltuieli, subvenţii, achiziţii, transferuri etc. Împărţirea pe secţiuni a situaţiilor financiare va depinde de mărimea entităţii auditate şi de complexitatea activităţii acesteia. Programul de audit constă într-o listă a procedurilor de audit care vor fi utilizate de către auditori pentru auditarea fiecărei secţiuni a situaţiei financiare. Programul de audit este un instrument prin care auditorii şi conducătorii ierarhici ai acestora urmăresc activitatea efectivă de audit. Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de planificare a auditului. Faza de execuţie a auditului constă în fapt, în punerea în aplicare a programelor de audit, prin aplicarea procedurilor de audit prevăzute de acestea.


24

Planificarea presupune parcurgerea urmatoarelor etape: preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, obtinerea informatiilor privind obligatiile juridice ale clientului, efectuarea procedurilor analitice preliminare, intelegerea controlului intern si evaluarea riscului legat de control,evaluarea riscului general si a pragului de semnificatie, intocmirea planului general si a programului de audit.

7. Intocmirea planului general si a programului de audit

6. Determinarea pragului de semnificatie si evaluarea riscului de audit acceptabil si a riscului inerent

5.Intelegerea controlului intern si evaluarea riscului legat de control

4. Procedurile analitice preliminare

3.Informatii despre obligatiile juridice ale clientului

2.Obtinerea informatiilor de context

1.Preplanificare


25

2.2.1. Preplanificarea presupune trei etape: 1. Decizia de acceptare a clientului nou si/sau pastrarea clientilor actuali.

• Alegerea este facuta de un auditor cu experienta, care este in masura sa ia decizii importante Decizia trebuie luata inainte de angajarea unor cheltuieli care nu vor fi recuperate.

• Rigurozitatea acceptarii unui client este corelata de responsabilitatile profesionale ale firmei. Aceasta informatie va afecta restul procesului de planificare.

• Trebuie verificata reputatia clientului in comunitatea de afaceri, stabilitatea lui financiara, si relata cu firma de audit anterioara. Prudenta in acceptarea noilor clienti care opereaza in ramuri economice nou – create si aflate in crestere rapida, sunt susceptibile de esec economic – trebuie sa fie operabila.

• Clientul care a mai fost auditat de catre o alta firma de audit, trebuie sa comunice cu auditorul cu auditorul precedent.

• Investigarea noilor clienti sin reevaluarea clientilor existenti este o componenta esentiala a procesului decizional prin care se determina riscul de audit acceptabil.

2. Identificarea motivelor pentru care clientul doreste sau are nevoie de un audit Exista doi factori majori care afecteaza riscul asociat unei misiuni de audit : utilizatorii probabili ai situatiilor financiare si sensul in care acestia utilizeaza respectivele situatii. Auditorul acumuleaza o cantitate mai mare de probe daca situatiile financiare vor fi utile unui public larg, cazul companiilor cotate pe piata de capital, entitati cu un grad mare de indatorare si a celor care urmeaza a fi vandute in viitorul apropiat. Pe intreg procesul de audit, putem obtine informatii suplimentare despre motivele pentru care clientul se supune unui audit si utilizatorii probabili ai situatiilor financiare. Informatiile au impact asupra evaluarii nivelului de risc asociat misiunii de audit. 3. Acordul cu clientul in ceea ce priveste termenii si conditiile angajamentului.(scrisoarea de angajament), documentarea foilor de lucru, obiectivele misiunii. Este atât în interesul clientului, cât şi al auditorului, ca acesta din urmă să trimită o scrisoare de angajament, de preferat înaintea începerii angajamentului, acest lucru ajutând la evitarea neînţelegerilor în ceea ce priveşte angajamentul. Scrisoarea de angajament documentează şi confirmă acceptarea de către auditor a numirii, a obiectivului şi sferei angajamentului


26

de audit, a întinderii responsabilităţilor auditorului faţă de client şi a formei oricăror raportări. Principalele puncte conţinute scrisoarea de angajament:

* Forma şi conţinutul scrisorilor de angajament pot varia de la un client la altul, dar acestea vor include în general referiri la:

• Obiectivul auditului situaţiilor financiare. • Responsabilitatea conducerii pentru întocmirea situaţiilor financiare. • Sfera angajamentului de audit, incluzând trimiteri la legislaţia în vigoare, la

reglementări sau norme ale organismelor profesionale la care auditorul aderă.

• Structura oricăror rapoarte sau a altei forme de comunicare a rezultatelor angajamentului.

• Faptul că, datorită naturii testării şi altor limitări inerente ale unui angajament de audit, împreună cu limitările inerente ale oricărui sistem contabil şi de control intern, există un risc inevitabil ca unele denaturări semnificative să rămână nedescoperite.

• Accesul nelimitat al auditorului la orice înregistrări, documentaţii şi alte informaţii solicitate în legătură cu auditul.

De asemenea, auditorul poate introduce si detalii legate de: Elemente privind planificarea auditului; Dreptul auditorului de a primi o confirmare scrisă din partea conducerii cu

privire la declaraţiile făcute în legătură cu auditul; Descrierea altor rapoarte pe care auditorul le emite către client; Bazele de calcul pentru onorarii şi modul lor de facturare; Acorduri privind implicarea altor auditori şi experţi pe parcursul auditului,

a unor auditori interni şi persoane din întreprinderi; Acorduri cu auditorul anterior dacă auditul este iniţial; Referiri la orice contract pentru viitor, încheiate între auditor şi client.

Exemplu de scrisoare de angajament pentru efectuarea unui audit

Către Consiliul de Administraţie sau conducerea unităţii,

Prin adresa nr______din data de_________ aţi solicitat să efectuăm auditul situaţiilor financiare pentru exercitiul financiar _________. Suntem încântaţi să vă confirmăm acceptarea acestui angajament prin conţinutul acestei scrisori. Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastră asupra situaţiilor financiare.


27

Noi ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu Standardele de Audit general acceptate promovate de Camera AuditorilorFinanciari din România. Aceste standarde solicită ca noi să planificăm şi să efectuăm auditul în scopul de a obţine o asigurare rezonabilă că situaţiile financiare nu conţin erori semnificative. Un audit include examinarea pe bază de proceduri, teste a dovezilor privind raportarea şi prezentarea situaţiilor financiare. Auditul include şi examinarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor semnificative făcute de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. Datorită caracteristicii de test şi a altor limitări inerente ale oricărui sistem contabil şi de control intern, există un risc inevitabil ca unele erori semnificative să rămână nedescoperite. In plus faţă de raportul nostru asupra situaţiilor financiare, noi estimăm că vă putem oferi o scrisoare separată privind orice carenţă semnificativă sistemului de control intern şi de contabilitate care ne atrage atenţia. Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor financiare incluzând prezentarea adecvată a acestora, revine conducerii societăţii. Această responsabilitate include menţinerea înregistrărilor contabile adecvate şi a controalelor interne, selecţia şi aplicarea politicilor contabile şi supravegherea activelor societăţii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea conducerii confirmarea scrisă privind declaraţiile făcute nouă în legătură cu auditul. Aşteptăm o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră şi credem că aceasta ne va pune la dispoziţie orice înregistrări, documentaţii şi alte informaţii care ne vor fi necesare în efectuarea auditului. Onorariul nostru care va fi plătit pe măsura ce ne desfăşurăm activitatea, se calculează pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi decontate pe măsură ce vor fi efectuate. Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori , cu excepţia cazurilor când va fi reziliată, schimbată sau înlocuită. Vă rugăm să semnaţi şi să returnaţi copia ataşată acestei scrisori care ne indică că este în conformitate cu cerinţele dumneavoastră privind angajarea noastră pentru auditarea situaţiilor financiare ale firmei dumneavoastră.

S-a luat la cunoştinţă în numele societăţii ABC de către.................... Semnătura Numele şi funcţia Data


28

SCRISOAREA DE ANGAJAMENT IN CAZUL UNOR MISIUNI DE AUDIT RECURENTE

In cadrul unor misiuni succesive de audit, auditorul poate decide să nu emită o nouă scrisoare de angajament în fiecare an. Următorii factori pot face adecvată expedierea unei noi scrisori: - modificarea termenilor de audit; - modificări în structura conducerii clientului; - schimbări semnificative în evoluţia activităţii clientului; - obligaţii legale.

ACCEPTAREA UNEI SCHIMBĂRI DE ANGAJAMENT LA CEREREA CLIENTULUI In situaţia în care un client îi solicită auditorului să schimbe termenii

angajamentului, rezultând un grad mai scăzut de asigurare, acesta trebuie să analizeze dacă este adecvat să facă o asemenea modificare. Cererea din partea clientului poate rezulta dintr-o neînţelegere a naturii auditului sau a serviciilor conexe solicitate iniţial; o restricţie a ariei de aplicabilitate a angajamentului, fie de alte circumstanţe. Motivele expuse de client trebuie analizate cu atenţie de auditor, precum şi implicaţiile pe care le au restricţiile asupra ariei de aplicabilitate. O schimbare datorată unor informaţii incorecte, incomplete sau nesatisfăcătoare sau imposibilitatea auditorului de a obţine suficiente probe de audit adecvate privind creanţele, datoriile, nu este rezonabilă şi deci auditorul nu trebuie să accepte modificarea angajamentului. Un alt exemplu în care auditorul nu trebuie să accepte modificarea unui angajament de audit este atunci când se află în imposibilitatea de a obţine suficiente probe de audit iar clientul cere schimbarea într-un angajament de revizuire pentru a evita o opinie de audit cu rezerve sau imposibilitatea de a exprima o opinie. Auditorul nu poate accepta modificarea termenilor misiunii sale fără justificări valabile, astfel el întrerupe misiunea iniţială şi vede dacă, în conformitate cu contractul poate sesiza Consililul de Administraţie sau acţionarii în legătură cu motivele care l-au determinat să întrerupă angajamentul. In situaţia în care un client doreşte să schimbe angajamentul de audit într-unul de servicii conexe, auditorul trebuie să ţină cont în plus faţă de observaţiile anterioare, orice implicaţii legale sau contractuale ale modificării. Dacă auditorul ajunge la concluzia că există o justificare rezonabilă de modificare a angajamentului şi este conformă cu cerinţele Standardelor de Audit ce se aplică angajamentului schimbat, raportul emis va fi ca şi pentru termenii revizuiţi ai angajamentului.


29

2.2.2. Obtinerea informatiilor de context presupune parcurgerea a patru etape: cunoasterea clientului, vizitarea spatiilor de lucru, de productie si administrative, identificarea partilor afiliate si evaluarea nevoii de specialisti externi in cadrul misiunii de audit. CUNOASTEREA CLIENTULUI Auditorul trebuie sa obtina cunostinte suficiente referitoare la afacerea clientului, care sa-i permita sa identifice sau sa inteleaga evenimentele, tranzactiile si practicile care pot avea un efect semnificativ asupra situatiilor financiare sau asupra examinarii sau a raportului de audit. Cunoasterea clientului este un proces continuu si cumulat de culegere si evaluare a informatiilor, de corelare a cunostintelor rezultate cu probele de audit din toate etapele auditul. Cunoasterea unei afaceri reprezinta referinta prin care auditorul isi exercita rationamentul profesional deoarece: evalueaza riscurile si identifica problemele; planifica si efectueaza auditul in mod eficient; evalueaza probele de audit; furnizeaza servicii de calitate clientului

Scopul cunoasterii clientului il reprezintao btinerea de cunostinte si utilizarea acestor cunostinte. Procesul de cunoastere a clientului se desfasoara atat inaintea acceptarii misiunii de audit cat si dupa acceptarea acesteia, in timpul desfasurarii misiunii propriuzise. A. Inaintea acceptarii angajamentului de audit: factorii economici generali si sectorul de activitate: recesiune,

crestere, rata dobanzii, inflatia, politici guvernamentale monetare, fiscale, cursul valutar, riscul afacerii

caracteristici importante ale entitatii: activitatea performantele financiare si cerintele de raportare;

schimbari intervenite de la ultimul audit; nivelul general de competenta al conducerii.

B. Dupa acceptarea angajamentului: detalierea informatiilor despre client ca proces continuu de culegere si

evaluare a informatiilor ce trebuie corelate cu probele de audit aplicarea procedurilor stabilite pentru identificarea schimbarilor

semnificative care au avut loc de la ultimul audit. discutii cu personalul de conducere, de audit intern, vizitarea cladirilor,

a echipamentelor, documente emise de societate, legislatia si reglementarile;


30

Structura informatiilor legate de client si utilizarea lor: VIZITAREA SPATIILOR DE LUCRU, DE PRODUCTIE SI ADMINISTRATIVE Vizitarea spatiilor de lucru ale clientului este necesara pentru o mai buna intelegere a anvergurii activitatii clientului, a naturii si complexitatii acesteia, a mediului de lucru deoarece se creeaza oportunitatea de a observa fara mijlocitori procesele de lucru la fata locului si a identifica angajatii care aduc valoare adaugata companiei. De asemenea, este util sa se identifice si sa se observe modul de amplasare in teritoriu a activitatii clientului pentru o planificare a misiunii de audit optima.

Fact

ori e

cono

mic

i gen

eral

i•Nivelul general al

activitatiieconomice:recesiune sau crestere•Rata dobanzii

•Inflatia, reevaluarea

monedei•Politici

guvernamentale:• monetare

•fiscale•stimulente

financiare•restrictii comerciale

•tarife•cursul valutar

Sect

orul

de

activ

itate

•Piata siconcurenta

•Metode de finantare

•Indicatoristatistici

•Practici siproblemespecifice

•Cadrul de reglementare

•Furnizarea sicosturile energiei

•Practici specificesau unice:

•contracte de munca

•metode de finantare

•metode contabile•Riscul afacerii:

•indicatori statistici•practici siprobleme

contabile specifice•cadrul de

reglementare•Cerinte si

probleme de mediu

Soci

etat

ea co

mer

cial

a

•Managementul si proprietatea:

•Tipul entitatii•Proprietarii

beneficiari•Structura capitalului

si forma organizatorica

•Obiectivemanageriale:achizitii

, fuziuni, surse de finantare

•Consiliul de administratie

•Managementul operational:

•Experienta sireputatie

•Cifra de afaceri•Personalul financiar-

cheie•Utilizarea

prognozelor si a bugetelor

•Functia audituluiintern – existenta si

calitate•Atitudinea fata de

controlul intern•Activitatea entitatii:

•Natura activitatii•Localizarea utilajelor

si instalatiilor de productie

•Angajare si niveluride salarizare

•Produse si servicii: clientela

•Active in valuta• Rezultate financiare

•Mediul de raportare-influente

•Legislatie


31

IDENTIFICAREA PARTILOR AFILIATE Partile afiliate reprezinta parteneri, companii facand parte din grup, proprietar majoritar al companiei sau orice alt tert cu care compania client are relatii economice, in conditiile in care una dintre parti poate influenta semnificativ gestiunea, managementul, politicile de exploatare si in general bunul mers al celeilalte parti implicata in operatiune.

Dat fiind ca opertiunile intre parti afiliate pot afecta in mod semnificativ activitatea clientului, este important ca partile afiliate sa fie identificate si prezentate in dosarele de audit inca din fazele timpurii ale angajamentului. Metodele cele mai frecvente de identificare a acestora sunt chestionarea clientuluui, analiza rapoartelor interne, examinarea listelor de actionari. EVALUAREA NEVOII DE SPECIALISTI EXTERNI Exista cazuri in care auditorii se confrunta cu informatii tehnice, specifice ramurei sau domeniului de activitate al clientului ce necesita cunostinte de specialitate, altele decat cele ce fac parte din aria profesionala a auditorului, caz in care se impune consultarea unui specialist extern din domeniul respectiv. In acest caz, auditorul trebuie sa evalueze foarte stric necesitatea externalizarii factorilor decizionali ce pot influenta opinia de audit, sa evalueze calificarile profesionale ale expertului ce urmeaza sa fie consultat, sa determine si sa faca cunoscut perimetrul si obiectivele activitatii acestuia. Este de asemenea foarte important ca auditorul sa ia in considerare relatiile dintre expertul extern si clientul auditat pentru a se evita afectare a independentei acestuia. Expertul nu va impartasi alaturi de auditor raspunderea acestuia in privinta opiniei de audit. 2.2.3. Obtinerea de informatii privind obligatiile juridice ale clientului Trei tipuri de documente trebuie examinate din etapele timpurii ale angajamentului:

• Actul constitutiv al clientului si regulamentele interne ale clientului; • Procesele verbale ale sedintelor CA, ale AGA • Contractele entitatii auditate

Cunoasterea de timpuriu a acestor documente si evidente cu caracter juridic ii permite auditorului sa interpreteze probele asociate lor pe tot parcursul angajamentului de audit si sa se asigure ca in situatiile financiare sunt reflectate informatiile necesare. In procesele verbale sunt doua categorii de informatii relevante:


32

aprobarile (remunerarea celor cu functii executive, contracte si acorduri noi, achizitii de mijloace fixe, imprumuturi si plata dividendelor)

discutiile Consiliului de Administratie care influenteaza riscurile asociate misiunii de audit.

2.2.4. Efectuarea procedurilor analitice preliminare

Procedurile analitice sunt proceduri care utilizează comparaţii ale indicatorilor sintetici şi alte tehnici similare pentru a evalua caracterul rezonabil al informaţiilor contabile şi a identifica potenţiale zone de risc. Procedurile analitice orientează auditorul către posibile erori materiale (semnificative) în informaţiile contabile.

Deviaţiile mari faţă de evoluţia obişnuită a cifrelor nu sunt însă suficiente pentru a identifica un risc de audit ridicat. Ca urmare, acestea trebuie combinate cu teste ale detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor. Testele detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor constă în aplicarea unor proceduri de audit, cum ar fi: inspecţia documentelor şi a activelor, observaţia asupra proceselor şi procedurilor, controlul calculelor, investigarea şi confirmarea. Aplicarea procedurilor analitice se bazează pe prezumţia că există relaţii între date şi că aceste relaţii vor continua să existe. De menţionat că auditorii trebuie să aibă în vedere atingerea unui nivel de asigurare rezonabil pentru utilizarea unei combinaţii de teste de control şi proceduri de fond, în vederea obţinerii unor probe de audit relevante, pe baza cărora să stabilească concluziile auditului. Setul de proceduri de fond stabilit de auditori constituie în fapt partea cea mai importantă a programului de audit. Auditorii trebuie să atingă un nivel de asigurare rezonabil în cel mai eficient mod posibil. În acest scop, auditorii trebuie să utilizeze o combinaţie de teste de control şi proceduri de fond pentru a obţine probe de audit relevante pe baza cărora să stabilească concluziile auditului. Lista procedurilor stabilite de auditori pentru efectuarea auditului constituie în fapt programul de audit. Etapa de execuţie a auditului constă în aplicarea procedurilor cuprinse în programul de audit.

Testele detaliilor tranzactiilor si soldurilor, alaturi de procedurile analitice, alcatuiesc totalitatea procedurilor de fond in audit.

Scopul efecturarii procedurilor analitice preliminare: - de a determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit;


33

- amelioreaza intelegerea de catre auditor a activitatii clientului, a evenimentelor care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent

- Identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative , ce necesita o analiza mai aprofundata

Procedurile analitice sunt bazate deseori pe date agregate, reflectand compania in ansamblu. Pentru anumiti clienti, verificarea schimbarilor intervenite in soldurile conturilor din balanta de verificare ar putea fi suficiente pentru a atinge obiectivele planificarii.

Principalii indicatori financiari cu informatii comparative

de ramura:

1. Solvabilitatea pe termen scurt:

𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿ℎ𝐿𝐿𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 = 𝐴𝐴𝐿𝐿𝑖𝑖𝐿𝐿𝐴𝐴𝑖𝑖 𝐿𝐿𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖

𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝐷𝐷𝑔𝑔𝐿𝐿𝐿𝐿 𝑝𝑝𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑡𝑡𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑠𝑠𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖

𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿ℎ𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖

= 𝑡𝑡𝐿𝐿𝑚𝑚𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑏𝑏𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑠𝑠𝑖𝑖𝐿𝐿 + 𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖𝑔𝑔𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑠𝑠𝐷𝐷𝑔𝑔 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝐿𝐿𝐿𝐿𝑖𝑖𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖 + 𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝐿𝐿 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖

𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝐷𝐷𝑔𝑔𝐿𝐿𝐿𝐿 𝑝𝑝𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑡𝑡𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑠𝑠𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖

𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿ℎ𝐿𝐿𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑠𝑠𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑠𝑠𝑖𝑖

= 𝑡𝑡𝐿𝐿𝑚𝑚𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑏𝑏𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑠𝑠𝑖𝑖𝐿𝐿 + 𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖𝑔𝑔𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑐𝑐𝐷𝐷𝑔𝑔 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝐿𝐿𝐿𝐿𝑖𝑖𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖

𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝐷𝐷𝑔𝑔𝐿𝐿𝐿𝐿 𝑝𝑝𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑡𝑡𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑠𝑠𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖

2. Lichiditatea pe termen scurt

𝑉𝑉𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑉𝑉𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑖𝑖𝐷𝐷𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 = 𝐶𝐶𝐷𝐷𝑠𝑠𝑖𝑖𝑐𝑐𝑔𝑔 𝑏𝑏𝑐𝑐𝑔𝑔𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑐𝑐𝑖𝑖𝑖𝑖𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑖𝑖𝐷𝐷𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔

𝐷𝐷𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔

= 𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖

𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝑏𝑏𝑔𝑔𝑐𝑐𝑖𝑖𝑖𝑖

𝐷𝐷𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑖𝑖𝑠𝑠𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔

=𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝑏𝑏𝑔𝑔𝑐𝑐𝑖𝑖𝑖𝑖 × 360

𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖


34

𝐷𝐷𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 = 𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑖𝑖𝐷𝐷𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 × 360

𝐶𝐶𝐷𝐷𝑠𝑠𝑖𝑖𝑐𝑐𝑔𝑔 𝑏𝑏𝑐𝑐𝑔𝑔𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑐𝑐𝑖𝑖𝑖𝑖

𝐷𝐷𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑠𝑠𝑡𝑡𝐷𝐷𝑔𝑔𝑡𝑡𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝑠𝑠𝑖𝑖𝐷𝐷𝐿𝐿𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝐿𝐿𝑔𝑔 𝑡𝑡𝐿𝐿𝑚𝑚𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑏𝑏𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑠𝑠𝑖𝑖𝐿𝐿

= 𝑖𝑖𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 + 𝑖𝑖𝑐𝑐𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑡𝑡𝑖𝑖𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑖𝑖𝑠𝑠𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen scurt

𝑃𝑃𝐷𝐷𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝐷𝐷𝑔𝑔𝐿𝐿𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝐿𝐿𝑔𝑔 𝐿𝐿𝑖𝑖𝑝𝑝𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑐𝑐𝑔𝑔 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑝𝑝𝑔𝑔𝐿𝐿𝑐𝑐 = 𝑖𝑖𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝐷𝐷𝑔𝑔𝐿𝐿𝐿𝐿

𝑖𝑖𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝐿𝐿𝑖𝑖𝑝𝑝𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑝𝑝𝑔𝑔𝐿𝐿𝑐𝑐

𝑃𝑃𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑡𝑡𝐷𝐷𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝐿𝐿𝐷𝐷𝑔𝑔𝑝𝑝𝐷𝐷𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔 𝐿𝐿𝑖𝑖𝑝𝑝𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑐𝑐𝑔𝑔 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑝𝑝𝑔𝑔𝐿𝐿𝑐𝑐

= 𝑖𝑖𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝐿𝐿𝑖𝑖𝑝𝑝𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑝𝑝𝑔𝑔𝐿𝐿𝑐𝑐 − 𝐿𝐿𝑡𝑡𝐷𝐷𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑔𝑔𝑖𝑖𝐿𝐿𝐷𝐷𝑔𝑔𝑝𝑝𝐷𝐷𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖

𝑖𝑖𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝐿𝐿𝑖𝑖𝑝𝑝𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑝𝑝𝑔𝑔𝐿𝐿𝑐𝑐

𝐺𝐺𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑐𝑐𝑔𝑔 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐿𝐿𝐷𝐷𝑝𝑝𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐷𝐷𝑏𝑏𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 = 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑡𝑡𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐿𝐿𝑔𝑔 𝑖𝑖𝑒𝑒𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖

𝐿𝐿ℎ𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑐𝑐𝐿𝐿𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐿𝐿𝐴𝐴𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐷𝐷𝑏𝑏𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖

Aplicarea procedurilor analitice identifica zonele de risc specifice, auditorul se va concentra asupra indicatorilor lichiditatii. Viteza de rotatie a stocurilor si creantelor este importanta deoarece pot dezvalui probabilitatea de recuperare a creantelor si uzura morala a stocurilor.

4. Indicatori de performanta

𝐸𝐸𝑡𝑡𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖

𝐼𝐼𝑡𝑡𝐷𝐷𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝐿𝐿𝐷𝐷𝑔𝑔𝑝𝑝𝐷𝐷𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑒𝑒𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖

𝑀𝑀𝑖𝑖𝑔𝑔𝑚𝑚𝑖𝑖 𝑏𝑏𝑔𝑔𝑐𝑐𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝐿𝐿𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑐𝑐𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 =𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 − 𝐶𝐶𝐷𝐷𝑠𝑠𝑖𝑖𝑐𝑐𝑔𝑔 𝑏𝑏𝑐𝑐𝑔𝑔𝑐𝑐𝑔𝑔𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 𝐴𝐴𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑐𝑐𝑖𝑖𝑖𝑖


𝑀𝑀𝑖𝑖𝑔𝑔𝑚𝑚𝑖𝑖 𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑡𝑡𝐿𝐿𝑖𝑖𝑐𝑐𝑔𝑔𝑐𝑐𝐿𝐿 =𝑃𝑃𝑔𝑔𝐷𝐷𝑡𝑡𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐿𝐿𝑔𝑔 𝑖𝑖𝑒𝑒𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖


𝑃𝑃𝑔𝑔𝐷𝐷𝑡𝑡𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 =𝑃𝑃𝑔𝑔𝐷𝐷𝑡𝑡𝐿𝐿𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐿𝐿𝑔𝑔 𝑖𝑖𝑒𝑒𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖

𝐼𝐼𝑡𝑡𝐷𝐷𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑉𝑉𝑖𝑖𝑔𝑔𝐿𝐿 𝐿𝐿𝐷𝐷𝑔𝑔𝑝𝑝𝐷𝐷𝑔𝑔𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑒𝑒𝑝𝑝𝑔𝑔𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖

𝑅𝑅𝑖𝑖𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑏𝑏𝐿𝐿𝑔𝑔𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖𝐿𝐿𝐴𝐴𝑐𝑐𝑔𝑔𝑐𝑐𝐿𝐿 𝑖𝑖𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔

=𝑃𝑃𝑔𝑔𝐷𝐷𝑡𝑡𝐿𝐿𝑖𝑖 𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝐿𝐿𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑝𝑝𝑔𝑔𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑖𝑖𝐷𝐷𝑏𝑏𝑖𝑖𝑔𝑔𝑉𝑉𝐿𝐿𝑔𝑔𝐷𝐷𝑔𝑔 + 𝐿𝐿𝑡𝑡𝑝𝑝𝐷𝐷𝑉𝑉𝐿𝐿𝑖𝑖𝑖𝑖

𝑇𝑇𝐷𝐷𝑖𝑖𝑖𝑖𝑔𝑔 𝑖𝑖𝐿𝐿𝑖𝑖𝐿𝐿𝐴𝐴


35

Controlul intern CUPRINDE:

Controlul intern PRESUPUNE:

2.3. CONTROLUL INTERN SI IMPORTANTA LUI IN CADRUL MISIUNII DE AUDIT

Controlul intern reprezinta politicile adoptate de coducerea unei firme cu scopul de a asigura obiectivele managerial privind asigurarea sistematica si eficienta a activitatii, inclusiv protectia activelelor, prevenirea si descoperirea erorilor si fraudelor, realitatea instrumentarii tehnice si contabile astfel incat informatiile financiare sa fie credibile.

Obiectivele de realizat ale controlului intern privind sistemul contabil sunt urmatoarele :

• toate tranzactiile economice sunt autorizate de conducerea societatii; • toate operatiunile sunt inregistrate corect ca suma si in conturi

adecvate, in perioada contabila adecvata, astfel incat situatiile finaciare sa fie intocmite conform cu un cadru de raportare financiara identificat;

• accesul la documente si inregiastrari sa fie permis cu acordul conducerii;


36

• activele entitati sunt comparate cu activele existente la intervale stabilite, iar orice diferente constatate sa fie analizate si sa se ia masurile necesare

Pentru ca informatiile contabile sa fie fidele, in cadrul fiecarei intreprinderi trebuie sa existe un control intern conceput rational si aplicat corect. Auditorul financiar trebuie sa analizeze elementele de baza ale controlului intern. Evaluarea riscului legat de controlul intern este o etapa distincta a auditului si un complex de lucrari ce trebuie executate in cadrul auditului.

Corelând noţiunile din Unitatea de învăţare 1 - Scopul si principiile auditului financiar cu cele legate de controlul intern, folositi-va rationamentul profesional pentru a enumera doua motive pentru care auditorul independent trebuie sa inteleaga si sa verifice sistemul de control intern al clientului.

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..............................................................................................................................

..................................................................... In vederea evaluarii controlului intern, auditorul va folosi o serie de teste de control denumite proceduri de identificare a mecanismelor de control proiectate si aplicate. Acestea urmaresc:

1. Actualizarea si evaluarea experientei anterioare a auditorului cu entitatea in cauza deoarece, de regula, sistemele si mecanismele de control nu se modifica frecvent si aceste informatii pot fi actualizate si preluate ca punct de plecare al auditului anului in curs.

2. Chestionarea personalului clientului, personalul cheie, la nivel de conducere sau operativ reprezentand un punct de plecare logic pentru obtinerea initiala sau reevaluarea si actualizarea informatiilor precedente.

3. Parcurgerea si intelegerea manualului mecanismelor de control intern, acesta reprezentand sursa fireasca a metodologiei de aplicare a masurilor impuse de controlul intern pentru prevenirea erorilor si fraudelor.


37

4. Inspectia documentelor justificative si a jurnalelor contabile, astfel incat auditor sa aprofundeze, sa inteleaga mai bine substanta mecanismelor de control intern deoarece atat sursa dar si efectul lor se poate regasi in modul de emitere, gestionare, sintetizare si arhivare a acestor documente.

5. Observarea activitatilor si tranzactiilor care se deruleaza in cadrul entitatii va permite auditorului, alaturi de inspectia documentelor sa analizeze modul in care mecanismele impuse de controlul intern sunt intelese, respectate si aplicate in cadrul entitatii, precum si eficienta si relevanta lor pentru scopul si destinatia lor.

Mecanisme de control intern vizand ciclul salarii-personal: 1. Inainte de a se intocmi statele de plata, fisele de pontaj trebuiesc centralizate, sigilate si aprobate de catre superiorul direct, in functie de departament; 2. Inainte de intocmirea dispozitiilor de plata a salariilor, succesiunea numerica a fiselor de pontaj prenumerotate

care au fost deja anterior sigilate de catre superiorul pe departament trebuiesc verificate de catre o alta persoana independenta; 3. Modulul informatic utilizat pentru contabilizarea salariilor nu va permite introducerea de date ale unui angajat al carui numar de identificare nu exista in fisierul sistematic al angajatilor. Testele de control efectuate privind controlul intern ii prmite auditorului sa analizeze: eficienta masurilor organizatorice - masura in care sarcinile de serviciu sunt precis definite si delimitate pe compartimente iar salariatii si responsabilitatile sunt riguros stabilite prin decizii date de conducere si fisa postului; personalul competent si inegru - auditorul verifica daca deciziile luate la nivelul conducerii influenteaza comportamentul intregului personal din subordine si anaizeaza in ce masura obligatiile de serviciu ale personalului sunt indeplinite si daca sunt efectuate controale ierarhice si reciproce; sistematizarea si prelucrarea datelor - modul de intocmire, prelucrare si arhivarea datelor prin sistem computerizat sau manual; Pentru a evalua si a-si exprima o opinie privind eficienta sistemului de control intern, auditorul trebuie sa faca o serie de investigatii: descrierea procedurilor in sistem de culegere si prelucrare a datelor,

cu scopul de a stabili penru fiecare domeniu semnificativ (achizitii de bunuri si servicii, stocuri, productie, vanzari), care sunt procedurile


38

folosite de societate pentru culegera informatiilor de contabilitate sintetica si analitica in evidenta cronologica si sistematica;

testele de conformitate care au rolul de a stabili daca procedurile de mai sus exista, indiferent daca se aplica sau nu se pune problema descoperirii erorilor in functionarea sistemului ci numai de a stabili daca sistemul este, bine inteles, cel real ;

evaluarea preliminara (a riscului de erori) are loc dupa ce sa obtinut descrierea corespunzatoare a sistemului de culegere si prelucrare a datelor contabile pentru a pune in evidenta punctele forte si punctele slabe ale procedurilor sistemului contabil; testele de performanta - urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiune. Aceasta trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului;

evaluarea definitiva si redactarea raportului de sinteza. Aici auditorul determina: daca dispozitivele de control ale intreprinderii sunt efective si permanente (realitatea punctelor forte), care sunt punctele slabe datorate conceperii defectuaose a asistemului, care sunt punctele slabe datorate aplicarii gresite a procedurilor (functionarii sistemului)

2.4. COMUNICAREA AUDITORULUI CU MANAGEMENTUL SI GUVERNANTA

ISA 260 este Standardul care reglementeaza comunicarea cu persoanele insarcinate cu gurvernanta. Tratează responsabilitatea auditorului în ceea ce priveşte comunicarea sa cu persoanele însărcinate cu guvernanţa. Deşi standardul se aplică indiferent de structura şi mărimea guvernanţei unei entităţi, apare ca necesară existenţa unor

considerente speciale care se aplică în cazul în care toate persoanele însărcinate cu guvernanţa sunt implicate şi în conducerea entităţii, precum şi în cazul entităţilor cotate. Standardul nu stabileşte pentru auditor cerinţe în ceea ce priveşte comunicarea sa cu conducerea enitităţii sau cu proprietarii, cu excepţia cazului în care aceştia au un rol în guvernanţă.

Notiuni de baza: Guvernanta - reprezinta persoana(ele) sau organizaţia(ile) ce au

responsabilitatea de a supraveghea strategia entităţii şi obligaţiile legate de răspunderea entităţii. Aceasta include supravegherea procesului de raportare financiară. Managementul (conducerea) - reprezinta persoana(ele) cu responsabilitate executivă pentru conducerea operaţiunilor entităţii. Pentru unele entităţi aflate în anumite jurisdicţii, conducerea include unele sau toate persoanele însărcinate cu guvernanţa, de exemplu, membri executivi ai unui consiliu de guvernanţă sau un proprietar-manager.


39

COMUNICAREA AUDITORUL CU GUVERNANTA Rolul comunicarii cu guvernanta: Comunicarea este importantă deoarece sprijină: auditorul şi persoanele însărcinate cu guvernanţa în înţelegerea

aspectelor legate de audit, dar şi în dezvoltarea unei relaţii de lucru constructive, bazate pe independenţa şi activitatea auditorului;

auditorul în obţinerea unor informaţii relevante pentru audit din partea celor însărcinaţi cu guvernanţa;

persoanele însărcinate cu guvernanţa în realizarea responsabilităţilor ce le revin în supravegherea procesului de raportare financiară, reducându-se astfel riscul de apariţie a unor denaturări semnificative a situaţiilor financiare.

Obiectivele comunicarii cu guvernanta: comunicarea persoanelor însărcinate cu guvernanţa a

responsabilităţilor pe care auditorul le are în legătură cu auditarea situaţiilor financiare, precum şi un rezumat al planificării domeniului de aplicare şi a plasării în timp a auditului;

obţinerea de la cei însărcinaţi cu guvernanţa a unor informaţii relevante pentru auditul situaţiilor financiare;

Furnizarea în timp util către persoanele însărcinate cu guvernanţa a unor observaţii care pot apare ulterior auditului, dar care pot avea semnificaţie şi relevanţă în legătură cu responsabilitatea acestor persoane de supraveghere a procesului de raportare financiară;

realizarea unei comunicări eficace între auditor şi persoanele însărcinate cu guvernanţa.

CE VA COMUNICA AUDITORUL GUVERNANTEI SI MANAGEMENTULUI? 1. Responsabilităţile auditorului în legătură cu auditul situaţiilor financiare Auditorul trebuie să comunice persoanelor însărcinate cu

guvernanţa responsabilităţile auditorului în legătură cu auditul situaţiei financiare, inclusiv faptul că: Auditorul este responsabil cu formarea şi exprimarea unei opinii

asupra situaţiilor financiare care au fost întocmite de conducere, sub supravegherea persoanelor însărcinate cu guvernanţa;

Auditul situaţiilor financiare nu absolvă conducerea sau persoanele însărcinate cu guvernanţa de responsabilităţile pe care le deţin.

2. Planificarea domeniului de aplicare si a momentului auditului


40

Auditorul va comunica persoanelor însărcinate cu guvernanţa un rezumat al planificării domeniului de aplicare şi a plasării în timp a auditului. 3. Constatari semnificatire rezultate in urma efectuarii auditului punctul de vedere al auditorului cu privire la aspectele calitative ale

practicilor; contabile ale entitiăţii, inclusiv politicile contabile, estimările contabile

şi prezentările de informaţii ale situaţiilor financiare; dificultăţi semnificative întâmpinate pe parcursul auditului, în cazul în

care există. aspecte semnificative discutate sau care au făcut obiectul

corespondenţei cu conducerea entităţii; alte aspecte semnificative rezultate din audit şi care au relevanţă

pentru persoanele însărcinate cu guvernanţa, cum ar fi denaturări semnificative ale informaţiilor sau inconsecvenţe semnificative în informaţiile ce însoţesc situaţiile financiare auditate care au fost corectate.

4. Independenţa auditorului În cazul entităţilor cotate, auditorul trebuie să comunice persoanelor însărcinate cu guvernanţa: declaraţie potrivit căreia echipa misiunii şi alte persoane din cadrul

firmei, acolo unde este cazul, firma şi, după caz, firmele din reţea, au respectat cerinţele de etică relevante privind independenţa; şi

Toate relaţiile şi alte aspecte între firmă, firmele din reţea şi entitate, care, conform raţionamentului profesional al auditorului ar putea, în mod rezonabil, avea un impact asupra independenţei.

Măsurile de protecţie ce au fost aplicate pentru a elimina ame-ninţările identificate la adresa independenţei sau pentru a le reduce la un nivel acceptabil.

COMUNICAREA AUDITORUL CU MANAGEMENTUL 1. Comunicarea în etapa de preplanificare În etapa de preplanificare a auditului, auditorul trebuie să se asigure că are suficiente informaţii despre societatea client în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de aceasta cât şi pentru a se asigura că auditorul poate accepta angajamentul respectiv, respectând totodată cerinţele Codului privind conduita etică şi profesională. Pentru aceasta, este necesar ca auditorul să comunice cu conducerea societăţii precum şi cu personalul din departamentul financiar contabil sau alte persoane implicate în activităţi relevante pentru desfăşurarea angajamentului de audit. De asemenea discuţiile cu conducerea societăţii şi a departamentului financiar contabil sunt importante pentru auditor pentru a se putea edifica cu


41

privire la competenţa şi pregătirea profesională a managerilor şi a personalului din departamentul financiar contabil. În urma discuţiilor purtate, auditorul fiind corect informat cu privire la activitatea societăţii poate lua o decizie cu privire la acceptarea angajamentului respectiv.

Termenii angajamentului de audit se concretizează în scrisoarea de angajament. Auditorul trebuie să solicite clientului de audit ca un reprezentant al societăţii să confirme termenii scrisorii de angajament printr-un document de luare la cunoştinţă.

2. Comunicarea în etapa de planificare Discuţiile cu conducerea privind cunoaşterea societăţii şi a specificului activităţii acesteia, precum şi a proceselor, fenomenelor şi tranzacţiilor ce au loc în cadrul său, au o importanţă deosebită în planificarea naturii, duratei şi întinderii procedurilor de audit utilizate pe parcursul angajamentului. De asemenea, discuţiile privind răspunderea clientului, existenţa sau inexistenţa anumitor elemente patrimoniale sau tranzacţii trebuie concretizate în declaraţii scrise din partea conducerii. O scrisoare de declaraţie a conducerii poate oferi: - dovada că, conducerea recunoaşte responsabilitatea ei pentru prezentarea fidelă a situaţiilor financiare, precum şi pentru acurateţea informaţiilor furnizate auditorului; - confirmarea scrisă a conducerii privind declaraţiile semnificative făcute în timpul desfăşurării auditului, reducându-se astfel posibilitatea de neînţelegere a declaraţiilor orale făcute auditorului; - probe de audit scrise atunci când declaraţiile conducerii sunt singura dovadă pe care auditorul se aşteaptă să o obţină. Comunicarea asupra controlului intern Auditorul trebuie să aducă la cunoştinţa conducerii societăţii carenţele semnificative în conceperea sau operarea sistemului contabil şi de control intern. Comunicarea privind controlul intern trebuie să specifice: - că aceste sisteme au fost considerate numai în măsura necesară pentru determinarea procedurilor de audit şi nu pentru determinarea gradului de adecvare al controlului intern pentru scopurile conducerii. - că sunt dezbătute numai carenţele controlului intern care au atras atenţia auditorului ca rezultat al auditului şi că pot exista şi alte carenţe în controlul intern; - o declaraţie că aceste comunicări sunt oferite spre utilizarea lor numai de către conducere Comunicarea în vederea evaluării riscului de audit


42

Auditorul trebuie să se asigure că deţine suficiente informaţii cu privire la activitatea societăţii şi funcţionarea sistemului contabil pentru a putea face o evaluare corectă a riscului de audit aferent angajamentului. Pentru aceasta trebuie să culeagă informaţii cu privire la sistemul de management, pregătirea şi reputaţia profesională a persoanelor din conducerea superioară a societăţii precum şi a celor din departamentul financiar contabil. 3. Comunicarea în timpul efectuării auditului În timpul efectuării auditului auditorul poate comunica cu conducerea societăţii în vederea obţinerii de informaţii suplimentare cu privire la activitatea acesteia, precum şi pentru a clarifica nelămuririle sau neînţelegerile auditorului cu privire la tranzacţiile şi fenomenele economice analizate. In timpul auditului, auditorul va discuta conducerea probleme legate de: - înţelegerea afacerii; - planul de audit; - efectul noilor reglementări în domeniul financiar contabil şi noilor standarde profesionale asupra auditului; - explicaţii, dovezi şi declaraţii din partea conducerii sau a unui nivel ierarhic inferior din organizaţie; - orice observaţii şi sugestii apărute în urma derulării auditului cum ar fi eficienţa operaţională sau administrativă, strategia societăţii, ş.a. - informaţiile neauditate pe care conducerea intenţionează să le publice împreună cu situaţiile financiare auditate pe care auditorul le consideră inconsecvente sau că pot induce în eroare. Asemenea discuţii pot fi purtate în timpul vizitelor de audit la client sau în cu alte ocazii. Atunci când discuţiile sunt purtate în scopul de a obţine probe de audit, auditorul trebuie să identifice cu atenţie persoanele cele mai potrivite de la care să obţină probe de audit. Aceste persoane sunt de regulă cele care au acces la informaţii relevante sau cele care efectuează operaţiunile respective. Toate discuţiile importante cu conducerea trebuie să fie documentate în documentele de lucru ale auditorului. Asemenea documentaţie trebuie să includă explicaţii şi declaraţii privind tranzacţiile semnificative. 4. Comunicarea cu conducerea la sfârşitul auditului Comunicarea la finele angajamentului de audit se efectuează pentru ca auditorul să se asigure că managementul de vârf şi comitetul de audit (acolo unde e cazul) sunt informaţi despre constatările efectuate în urma auditului şi despre recomandările auditorilor.


43

Forme de comunicare

Plasarea în timp

a comunicărilor

Gradul de adecvare

al procesului de comunicare

Stabilirea procesului

de comunicare

În etapa de finalizare a angajamentului de audit, auditorul trebuie să discute cu conducerea societăţii auditate o serie de aspecte, cum ar fi: - dificultăţi practice întâlnite în efectuarea auditului; - dezacorduri cu conducerea legate de situaţiile financiare; - dacă ajustările semnificative de audit sunt sau nu

reflectate în situaţiile financiare; - politicile contabile şi prezentarea în situaţiile financiare a elementelor care pot conduce la o modificare a raportului de audit; - orice nereguli sau posibila neconformitate cu legi şi reglementări care atrag atenţia auditorului; - riscuri semnificative sau dificultăţi ce pot influenţa respectarea continuităţii activităţii societăţii; - recomandările în urma efectuării auditului. Auditorul trebuie să comunice aceste aspecte persoanelor ce se află pe un nivel ierarhic adecvat în societate. Comunicarea poate fi scrisă sau orală. Dacă comunicarea se face oral, auditorul trebuie să consemneze în documentele de lucru aspectele discutate. Auditorul trebuie să comunice şi carenţele semnificative constatate în proiectarea sau funcţionarea sistemului contabil şi de control intern. Discuţiile finale cu conducerea sunt tratate în Normele minimale de audit la secţiunea D: Observaţii finale şi întâlnirile cu clientul, secţiune în care se abordează următoarele aspecte: - discutarea tuturor propunerilor de ajustare făcute de către auditor şi stabilirea acelora care sunt agreate de conducere; - discutarea evenimentelor ulterioare şi a scrisorilor de confirmare; - discutarea raportului de audit provizoriu. Discuţiile cu conducerea se consemnează sub forma unei note sau a unui proces verbal şi se ataşează la dosar constituind o proba de audit. De regulă, la finele auditului are loc o întâlnire cu Consiliul de administraţie, Comitetul de audit sau alt organism din conducerea superioară. SINTEZA PROCESULUI DE COMUNICARE


44

1. Marcati raspunsul corect: Responsabilitatea intocmirii situatiilor financiare apartine: a) auditorului extern b) auditorului intern c) managementului Etapele planificarii misiunilor de audit sunt: a) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, cunoasterea clientului,

obligatiile juridice ale clientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscuri si prag de semnificatie, intelegerea controlului intern, intocmirea planului general si al programului de audit

b) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, obligatiile juridice ale clientului, efectuarea procedurilor preliminare, riscuri si prag de semnificatie, intelegerea controlului intern, intocmirea planului general si al programului de audit

c) preplanificarea, obtinerea informatiilor de context, obligatiile juridice ale clientului, efectuarea testelor de control, riscuri si prag de semnificatie, intelegerea controlului intern, intocmirea planului general si al programului de audit

Auditorul trebuie sa comunice guvernantei: a) responsabilitatea sa in privinta situatiilor financiare, tipul auditului,

constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune auditorul, alte aspecte

b) responsabilitatea sa in cadrul firmei auditate, tipul auditului, constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune auditorul, alte aspecte

c) responsabilitatea sa in privinta auditului situatiilor financiare, tipul auditului, constatarile efectuate in urma auditului, cerintele etice carora se supune auditorul, alte aspecte

Scopul scrisorii de angajament NU este acela de a: a) oferi o baza de calcul pentru onorarii si modul lor de facturare b) oferi o opinie preliminara asupra situatiilor financiare c) descrie alte rapoarte pe care auditorul le emite catre client

Raspunsuri corecte: 1-c;2-b;3-c;4-b II. Se dau urmatorii indicatori calculati de catre auditor pentru compania DEVCORE S.A. Scopul fundamental al acestor informatii este de a evalua


45

riscul de blocaj financiar insa orice alta concluzie este binevenita scopului auditului.

Indicator 2010 2009 2008 2007 2006 Lichiditatea generala Lichiditatea imediata Raportul dintre datorii si capital propriu Viteza de rotatie a creantelor Durata de incasare a creantelor Vitea de rotatie a stocurilor Durata de vanzare a stocurilor Eficienta

2,08 0,97 3,5 4,2 108,2 2.03 172,6 2

2,26 1,34 3,20 5,5 83,1 1,84 195,1 2.1

2,51 1,82 4,1 4,1 105,2 2,68 133,9 2.8

2,43 1,76 5,3 5,4 80,6 3,34 107,8 3.1

2,5 1,64 7,10 5,6 72,6 3,36 108,3 3.1

Cerinte: (1) Ce concluzii importante privind viitorul companiei pot fi trase din aceste informatii? (2) Bazandu-va pe indicatorii de mai sus, ce aspecte ale activitatii companiei considerati ca ar trebui sa beneficieze de o atentie deosebita in cursul auditului? Raspunsuri: (1) - Lichiditatea generala se regaseste peste limita de 1,0, prin urmare compania dispune de suficiente active pentru a-si acoperi datoriile imediate. - Indicatorul de lichiditate restransa pe anul 2009 semnaleaza posibile probleme de solvabilitate pe termen scurt, deoarece valoare lui coboara sub nivelul de 1,0. - Raportul dintre datorii si capital propriu este supus unor fluctuatii puternice de la an la an. La sfarsitul anului 2009 prezinta un sold in scadere, ceea ce denota o imbunatatire a activitatii societatii insa volumul lui este inca unul prea ridicat ceea ce poate semnala ca intreprinderea si-a consumat intreaga capacitate de indatorare si nu dispune de marje de manevra in cazul unor evenimente neprevazute nefavorabile - Durata de incasare a creantelor este in crestere ceea ce poate influenta negativ lichiditatea imediata.


46

- Viteza de rotatie a stocurilor, desi a cunoscut o imbunatatire la nivelul anului 2008, in 2009 ea se afla in crestere , ceea ce poate semnala stocuri greu vandabile sau probleme vizand uzura morala a stocurilor - Durata de vanzare a stocurilor are acelasi trend ca si viteza lor de rotatie ceea ce aduce un aport de contanta a concluziilor privind posibilitatile de uzura morala si de stocuri greu vandabile aflate in gestiunea companiei. -Indicatorul de eficienta arata daca sunt generate suficiente venituri pentru a justifica volumul de active utilizat. Valoarea lui se afla in scadere ceea ce semnifica faptul ca inainte de a se achizitiona active suplimentare, ar trebui sa se vizeze obtinerea unui volum de productie mai mare. (2) - Se impune compararea indicatorului de lichiditate generala cu volumul datoriilor curente pentru a gasi metode de redimentionare a diferentei dintre acestea pentru o imagine cat mai pozitiva pe piata bancara si de investiii. - Se impune recalcularea indicatorului prin limitarea analizei la cele mai rapid disponibile si cele mai obiective active ciruclante pentru a se elimina factorul de volatilitate din analiza, rezultand in eliminarea stocurilor din calcul la lichiditatea imediata iar lichiditatea restransa va elimina creantele clienti. - Investigarea problemeleor de solvabilitate pe termen scurt semnalate in anul 2009 si a caror sursa se deruleaza incepand cu anul 2008. - Investigarea suplimentara a diferentelor dintre politicile contabile aplicate stocurilor pe parcursul anilor 2005-2009, datele de inchidere a exercitiului contabil si ponderea in total a vanzarilor cu plata imediata si a vanzarilor pe credit in totalul vanzarilor, toate acestea fiind elemente ce influenteaza foarte puternic indicatorii de lichiditate, analizati comparativ, pe perioade lungi. - Investigarea sursei fluctuatiilor care stau la baza indicatorului vizand raportul dintre datorii si capital propriu. Posibilitatea scaderii si directionarii indicatorului in viitorii ani spre 1.0. - Investigarea caracterului rezonabil al evaluarii provizionaleor privind creantele incerte in lumina cresterii vitezei de incasare a createlor, analizata congruent cu viteza de rotatie a creantelor -Investigarea suplimentara a metodelor de evaluare a stocurilor si impactul acestora asupra vitezei de rotatie a stocurilor - Investigarea ponderii vanzarilor cu plata imediata sau pe credit in valoarea totala a vanzarilor pentru a elimina impactul pe care il au acestea asupra indicatorilor vitezelor de rotatie, de la un an la altul. - Investigarea si eliminarea dupa caz a activelor uzate moral sau greu vandabile si constituirea de provizioane pentru a redimensiona pe viitor indicatorul eficientei.


47

1. Dacă sînteţi solicitat de clientul dumneavoastră să întocmiţi situaţiile financiare fiind o unitate mică şi să efectuaţi apoi auditul, a cui revine responsabilitatea întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare? Responsabilitatea dumneavoastră ca auditor care este? 2. Care este scopul unei scrisori de angajament? 3. Completati spatiile libere din urmatoarea scrisoare de angajament:

Dumneavoastră aţi cerut ca noi să efectuăm auditul bilanţului societăţii Mangalia SA la data 31.12.2010, precum şi al contului de profit şi pierdere şi situaţiei fluxurilor de trezorerie pentru exerciţiul financiare care se încheie la această dată.

Suntem încântaţi să vă confirmăm acceptarea acestui angajament prin conţinutul acestei scrisori.

Auditul pe care îl vom efectua va avea ca obiectiv .................................................................asupra situaţiilor financiare.


48

Noi ne vom desfăşura activitatea de audit în conformitate cu ................................................ (sau cu referire la practici sau standarde naţionale relevante).

Acele .....................cer ca noi să planificăm şi să efectuăm auditul, cu scopul de a obţine o asigurare ........................... că situaţiile financiare nu conţin ................... ....................

Un audit include examinarea, pe bază ......................., a dovezilor privind valorile şi prezentările de informaţii .......................................

De asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite şi a estimărilor semnificative efectuate de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a .................................. .........................

Datorită caracteristicii de......................şi a altor ................ ...................ale oricărui sistem contabil şi de control intern, există un risc inevitabil ca unele ........................... ........................ să rămână nedescoperite.

Pe lângă raportul nostru asupra situaţiilor financiare, estimăm că vă putem oferi o scrisoare separată privind orice carenţă semnificativă a sistemului contabil şi de control intern care ne atrage atenţia.

Vă reamintim că responsabilitatea pentru întocmirea situaţiilor financiare, incluzând prezentarea adecvată a acestora, apartine ....................... ........................

Aşteptăm cu nerăbdare o colaborare deplină cu echipa dumneavoastră şi credem că aceasta ne va pune la .................................................................. care ne vor fi necesare în efectuarea auditului.

Această scrisoare va rămâne valabilă pentru anii următori, cu excepţia cazurilor când va fi încheiată, schimbată sau înlocuită.

Vă rugăm .............................. şi să returnaţi exemplarul ataşat acestei scrisori pentru a ne arăta că scrisoarea este conformă cu înţelegerea dumneavoastră în legătură cu organizarea auditului pe care îl vom efectua asupra situaţiilor financiare ale societatii Mangalia SA.

S-a luat la cunoştinţă în numele societăţii Mangalia SA. de către (semnătura). . . . . . . . . . . . . .

Numele şi funcţia Data

Audit Financiar - UI 2: Planificarea Si Comunicarea Cu Guvernanta

Documents

Transcript of Audit Financiar - UI 2: Planificarea Si Comunicarea Cu Guvernanta