Biletul nr. 1Cum se clasifică profesioniştii contabili?Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor.

2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecareicategorii sfera de cuprindere a impozitului.

ART. 13 ContribuabiliSunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane,

denumite în continuare contribuabili:a) persoanele juridice române; Norme metodologiceb) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent

în România;Norme metodologicec) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în

România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică; (în vigoare de la 1 ian. 2012)d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi

imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene. ART. 14 Sfera de cuprindere a impozituluiImpozitul pe profit se aplică după cum urmează:a) în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul social în România,

înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

c) în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane; (în vigoare de la 1 ian. 2012)

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

1

Biletul nr.2

1. Ce întelegeti prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea exprimării

unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de calitate.Orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din

contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”.O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni

de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”.

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta.

Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

2.Precizati în ce conditii datorează organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Deci, limita veniturilor scutite ,din activităţi economice, este minimul dintre : 15.000 euro şi 10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profitBiletui nr.31.Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar?

Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor,

în măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la

aceste nevoi şi aşteptări.

Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin

oferirea unei resigurări referitoare la:

acurateţea declaraţiilor financiare;

continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;

existenţa unor fraude;

respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;

comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme

sociale.

2

1. Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe

langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i

venituri din activitatea unui bar de noapte.Determinarea impozitului pe profit aferent activităţii de bar de noapte (art.18CF)

Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maximă dintre:

- 16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau

- 5% x Total venituri din aceasta activitate .

Astfel, vom calcula impozitul pe profit în ambele moduri, urmând să decidem ulterior care este

suma de plată.Biletul nr.41.Ce este auditul intern?

Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).

Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea care efectuează auditul asupra situaţiilor financiare ale acestei entităţi.

2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. Daţi unele exemple în urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) : Exemple de elemente similare veniturilor:- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din Codul fiscal;- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/rascumparate. Exemple de elemente similare cheltuielilor:- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz, cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare

3

derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil." Biletul nr.5

1. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern si auditul statutar?Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:Statutul auditorului

Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii.

Beneficiarul auditului. Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.

Obiectivele auditului. Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.

Domeniul de aplicare.Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora,

Pozitia fata de frauda. Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie Ia prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern.

IndependentaIndependenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere.

Periodicitatea auditurilor Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere şi temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.

Metodologie Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB - Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se exercita pe baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni. In aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii.

Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se efectueaza.Cheltuieli nedeductibile sunt:

- cheltuielile cu impozitul pe profit;

- cheltuieli cu amenzile datorate autorităţilor române;

- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.

Biletul nr.61.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

4

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor.

Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.Cheltuieli cu deductibilitate limitata:a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;Biletul nr.71.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:- adoptarea de standard profesionale, tehnice;- adoptarea de reguli etice;

5

- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.

2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:    - serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale corespunzătoare;    - contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.    Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.

Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate de nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere:(i) părţile implicate;(ii) natura serviciilor prestate;(iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii

6