1. descrierea geografica , suprafata , relief , fauna , clima

scurt istoric al judeţului braşovprimele urme ale existenţei umane în zonă datează de acum 60.000 de ani. locuitorii acestor părţi au trecut fără îndoieală prin toate etapele specifice civilizaţiei antice. mărturie a trecutului istoric este tabăra romană de la răşnov, care se găsea la nord-estul graniţei imperiului roman.ţara bărsei (braşovul şi vecinătăţile sale), a jucat un rol important în evul mediu, deţinând trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economică, militară şi politică: - primul este cetatea făgăraşului, regiunea fiind cunoscută ca ţara făgăraşului, care pe o perioadă lungă s-a aflat sub administraţie românească, păstrând obiceiurile vechi ale pământului, fiind de asemenea şi un loc sigur în transilvania pentru domnitorii ţării româneşti.- al doilea punct este castelul bran,(situat la 30 de km de braşov pe drumul european e 574 spre piteşti), în prezent fiind ansamblu muzeal ce găzduieşte trei expoziţii permanente: una în castel, a doua în muzeul de etnografie (în aer liber), iar al treia în clădirea vechii vămi.- al treilea punct este braşovul, prima dată atestat documentar în anul 1235, cel mai important oraş din transilvania în timpul evului mediu, o fortăreaţă economică în secolele xiv � xvi.- majoritatea satelor locuite de saşi (populaţie germanică colonizată în secolul al xii-lea în transilvania)păstrează biserici fortificate, locuri de rugăciune şi adăpost. cea mai mare biserică - fortăreaţă din judeţul braşov se găseşte la prejmer, dar la fel de interesante sunt şi cele de la viscri şi homorod.aşezareîn partea centrală a româniei, în interiorul arcului carpatic, la întâlnirea carpaţilor orientali cu cei meridionali, pe cursul mijlociu al oltului, străbătut de meridianul 25°  longitudine estică şi paralela de 46 ° latitudine nordică.vecinila nord: judeţele harghita şi mureş, la est: judeţele buzău şi covasna la vest judeţul sibiu, la sud judeţele argeş, dâmboviţa şi prahova.suprafaţă5.363 km2 (respectiv 2,3 % din teritoriul ţării)populaţie600.000 de locuitorioraşebraşov, reşedinţă de judeţ, cu 280.000 locuitori, o aşezare cu atmosferă medievală, ce conservă multe clădiri de epocă, situată la o răscruce importantă de drumuri comerciale, care legau cele trei ţări româneşti, în depresiunea omonimă, la 520 - 650 metri altitudine, la poalele masivului tâmpa, însemnând şi locul festivalului cerbul de aur. alte oraşe: codlea, făgăraş, predeal, râşnov, rupea, săcele, victoria, zărneşti, ghimbav.reliefuleste variat şi se desfăşoară în trei trepte majore: a munţilor (celor mai înalţi din ţară care include versantul  nordic al munţilor făgăraş şi prelungirile masivilor piatra craiului, leoata, bucegi, ciucaş şi bârsei (piatra mare şi postăvarul) şi a munţilor scunzi, �clăbucetelor �, întorsura buzăului, dârste, codlea, perşani), a depresiunilor braşovului, făgăraşului, şi culmilor deluroase, sud-estul podişului hârtibaciului.climaeste temperat-continentală, moderată, cu diferenţieri în funcţie de altitudine şi cu precipitaţii variabile, cu vânturi din direcţia vest, nord-vest. temperatura medie anuală este între -2,5oc şi 8,2oc, în

1

ianuarie -4 - -10oc iar în iulie 6-18oc.

8,2oc, în ianuarie -4 - -10oc iar în iulie 6-18oc.

atracţii turistice munţi: munţii făgăraş (cu vf. moldoveanu de 2.544 m, cea mai mare altitudine din românia), oferă călătorului un spectacol de neuitat, crestele lor semeţe fiind acoperite de zăpadă 8-9 luni pe an. circurile glaciare, în care s-au format �iezerele �, întinsele păduri de foioase şi molid, păşunile albe cu flora lor bogată şi caprele negre, completează atracţiile munţiilor făgăraş şi explică renumele lor turistic. munţii piatra craiului, care atrag în fiecare an tot mai numeroşi turişti (în primul rând alpinişti), răsplătiţi de privelişti impresionante prin hăurile, ce se deschid la picioarele lor unde pereţii abrupţi se prăbuşesc vertical. aici creşte garofiţa pietrei craiului, plantă declarată monument al naturii, care nu se mai întâlneşte în altă parte pe glob. munţii bucegi (cu vf. omu de 2.505m), cel mai �bătut � masiv din carpaţii româniei, dispune de o bună amenajare pentru excursiile şi drumeţiile montane, fiind abordabili în orice anotimp de aproape toate categoriile de turişti. munţii ciucaş, un uriaş parc de recreaţie prin frumuseţea şi varietatea peisajului şi  prin atmosfera de

2

linişte şi puritate a mediului ce oferă condiţii prielnice turismului montan. stâncile de calcar şi conglomerate iau aici forme ciudate: �tigăile ciucaşului �, �babele la sfat �, �mâna dracului �,�sfinxul bratocei �. culoarul rucăr � bran, între munţii piatra craiului şi bucegi, oferă la fiecare pas privelişti variate şi grandioase, serpentine periculoase, dar şi satisfacţia cea mai de preţ, în ceea ce priveşte traversarea lor. rezervaţii şi monumente ale naturii: poienile cu narcise de la dumbrava vadului, rezervaţie floristică în depresiunea făgăraşului (lângă comuna şercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care înfloresc la sfârşitul lui mai, reprezintă una din splendorile româniei, ce atrage numeroşi turişti, iubitori ai frumuseţilor naturii. pădurea bogăţii, rezervaţie forestieră în munţii persani (între hoghiz şi măieruş, pe 17 km) formată în special din făgete, adăposteşte o faună bogată, fiind însă şi teren de vânătoare cu regim de rezervaţie. bazaltele de la racoş, rezervaţie geologică în vestul munţilor perşani, lângă rupea (pe dn braşov-sighişoara), cuprinde  spectaculoase formaţiuni eruptive bazaltice. mlaştina de la hărman rezervaţie botanică (la 18 km nord-est de braşov), adăposteşte floră şi faună rară, cu numeroase relicte glaciare. aici cresc şi plante carnivore. purcăreni, rezervaţie paleontologică şi geologică din munţii întorsurii (la 6 km de satulung), unde s-a identificat o bogată asociaţie de corali şi crustacee. punctul fosilier ormeniş, rezervaţie paleontologică din estul munţilor perşani, cunoscută pe plan internaţional, cu fosilele ce aparţin cretacicului superior. monumente istorice:buneşti                 biserică fortificată din secolul al xiv-lea cu altar de lemn pictat cu culori tempera, şi legat la orga în

3

stil roccoco.       caţa                  biserică din secolul al xiii-lea cu două ziduri fortificate, continuă să folosească �turnul şuncii �, pentru a depozita  şuncă şi carne afumată.     cincşor              

4

   biserica fortificată din secolul al xiii-lea are una din cele mai vechi şi mai frumoase orgi saxone din transilvania.       cincu                  având o arhitectură medievală de excepţie, altarul acestei bieserici din secolul al xiii-lea înfăţişează lipsa de încredere a apostolului toma (toma necredinciosul) şi are o inscripţie de piatră: �domin �meus et deus meu � toma quia vidisti beati qui non viderunt et credierunt �. binecuvântaţi sunt cei care nu au văzut dar au crezut! codlea            

5

     singura biserică din ţara bârsei fără turn, biserica fortificată în stil gotic transilvănean datând din secolul al xiii-lea are un tavan cu 252 de panouri, fiecare reprezentând o altă versiune a trandafirului lui luther, cel mai cunoscut simbol al religiei luterane. felmer                  construită în secolul al xiii-lea ca o basilică romanică, biserica din felmer a fost fortificată trei secole mai târziu. spre deosebire de alte altare dedicate lui hristos, altarul acestei biserici este dedicat atât lui hristos cât şi unui înger. ghimbav                

6

 biserica gothică din secolul al xiii-lea al cărei altar îl prezintă pe hristos privind asupra globului pământesc, are turnuri de apărare construite în mod atipic în exteriorul zidurilor de fortificaţie. hărman                 cetatea ecleziastică saxonă din secolul al xiii-lea are şapte turnuri de apărare şi încăperi de adăpost construite în zidurile de fortificaţie. deşi a fost asediată de 47 de ori nu s-a predat niciodată. homorod                 cetate din secolul al xiii-lea ale cărei ziduri duble de fortificaţie au împiedicat capturarea acesteia. altarul şi corul sunt plasate în mod ciudat în partea de sud a fortificaţiei. ioneşti  

7

                una dintre cele mai vechi biserici unitariane din transilvania (de unde s-a născut unitarianismul) aceasta datează din secolul al xii-lea.     măieruş                 biserica din secolul al xv-lea a fost reconstruită în partea a doua a secolului al xviii-lea combinând stilurile gotic, neoclasic, baroc şi renascentist.rotbav     

8

          

9

cursurile de apăsunt reprezentate de oltul mijlociu şi afluenţii săi: aita, baraolt, vârghiş, homorod, felmer, ghimbav, bârsa, şercaia, sebeş, berivoi, breaza, viştea, ucea străbat judeţul alături de tirlung, timiş, râşnov.fauna

fauna este foarte variată, graţie multitudinii biotipurilor întâlnite din v. oltului pâna pe crestele

muntoase. dacă în mlaştinile eutrofe ale tarii bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele

relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe tâmpa sau dealul cetatii sunt populate de numeroase

specii de ichneumonide, etc. apele de munte şi de şes sunt populate de specii diferite de peşti

(păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de

amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun, şorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei,

hereţi, potârnichi, acvile, cocoşul de munte, prundărişul de piatră) şi mamifere (capra neagră, ursul,

căpriorul, mistreţul, râsul, etc).

1.2. reteaua hidrografica , rauri , lacuri

hidrografie în alcătuirea resurselor de apă ale judeţului braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu râul negru până la confluenţa cu râul ucea. cei mai importanţi afluenţi ai oltului din judeţ sunt: timiş, ghimbăşel, bârsa, homorodu mare şi şercaia.tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din munţii făgăraşului (urlea şi podragu) şi cu lacurile artificiale.

prin municipiul braşov trec râurile şcheiu (numit şi râul graft), valea tei, valea răcădău, valea

plopilor cu valea scurtă,valea florilor, gorganu, râul timiş şi canalul timiş.

10

1.3. flora , vegetatia , fauna

vegetaţia şi flora

la poalele masivului se află etajul pădurilor de gorun şi stejar iar în partea nordică a sa, se află unul dintre cele mai interesante resturi ala vechilor păduri de stejar, astăzi rezervaţie naturală:poiana narciselor care se întinde pe o suprafaţă de peste 400 ha. ,inundată cam pe la jumătatea lunii mai de un adevărat covor de narcise.etajul pădurilor de fag se află la o altitudine cuprinsă între 600 şi 1300 m. iar de la 1300 până la 1700 m. altitudine întâlnim etajul molidului, urmat de etajul alpin inferior care se continuă până la 2200 m. altitudine.aici înâlnim tufărişurile scunde de ericacee:afinul şi merişorul.

dincolo de 2200 m. altitudine şi până la vârfurile cele mai înalte ,de peste 2500 m., în etajul superior tufărişurile lemnoase devin din ce în ce mai mici şi mai rare. dintre plantele cele mai frecvent înâlnite deosebim crucea voinicului, mierea ursului, floarea paştelui, brânduşele, crinii de pădure garofiţa de munte, genţiana bujorul de munte şi mai rar floarea de colţ.

fauna este cea mai reprezentativă din ţara noastră, aici înâlnind o mare varietate de nevertebrate. în apele repezi de munte găsim păstrăv, scobar, mreana şi un exemplar ocrotit de lege numit

11

sforete.aici înâlnim, pe lângă căprioare, ursi, mistreţi, feline, şi cele mai reprezentative animale:caprele sălbatice.

masivul piatra craiului

piatra craiului se numără printre cei mai umanizaţi munţi din românia, activităţile economice sunt dominate de turism ,de creşterea animalelor şi de importane centre de turism la poale. ei sunt accsesibili rutier, feroviar şi prin mijloace de transport pe cablu.limitele geografice ale sale sunt la nord valea bîrsei ,la apus şi la sud valea dîmboviţei ,iar la răsărit văile brusturelui şi dîmbovicioarei.vegetaţia pietrei craiului, datorită prezenţei absolute a calcarelor, adăposteşte o floră mai puţin bogată în specii. multe dintre acestea au o importanţă atât de mare încât au fost declarate monumente ale naturii si ocrotite ca atare. in fruntea acestora stă garofiţa pietrei craiului, prezentă exclusiv în spaţiul geografic al masivului, apoi floarea de colţ , arginţica, sângele voinicului, tisa si ghinţura galbenă. dintre elementele de faună ale masivului declarate monumente ale naturii se remarcă următoarele :capra neagră, râsul, cocoşul de munte, acvila si păstrăvul .rezervaţia naturală piatra craiului mare se întinde pe mai bine de 1200 ha. de pe ambii versanţi ai masivului şi a fost organizată încă din anul 1938.

1.4. resurse naturale

cadrul natural al judeţului braşov este generos cu un relief deosebit de variat care oferă de la sud spre nord zone montane cu munţi semeţiîmbrăcaţi în verdele pădurilor de conifere, zone de dealuri subcarpatice cu păduri de foioase, păşuni şi fâneţe şi zone depresionare cum sunt celeale bârsei, făgăraşului şi oltului cu întinse şi mănoase suprafeţe agricole.in cadrul judeţului pădurile deţin o pondere ridicată, ele reprezentând peste 35,3 % din întreaga suprafaţă.resursele naturale al judeţului dintre care amintim : zăcămintele de cărbune( lignit ) la vulcan, marmura de la şinca veche, calcarul de la braşov, codlea, zărneşti şi racoş, bazaltul şi andezitele de la racoş şi pădurea bogăţii, gresia de la teliu, argilele refractare din braşov şi cristian , apeletermale de la codlea şi cele iodo-sodice de la perşani, rotbav şi homorod, apele  minerale de zizin, întregesc cadrul natural şi peisagisticdeosebit al acestor meleaguri.

12

1.5. structura populatiei

populaţia este aşezată în 4 municipii: braşov, făgăraş, săcele şi codlea, 5 oraşe (predeal, râşnov,

rupea, victoria, zărneşti) şi 43 comune cu 150 sate.

numărul total al populaţiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbaţii reprezintă

307.151 şi femeile 321.492.

în mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. repartizaţi pe grupe de vârstă

locuitorii judeţului braşov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%; 60

ani şi peste 15,6%.

densitatea populaţiei este de 117,2 locuitori /km2.

date generale: total locuitori .............. 596.642 populaţie urbană ......... 440.701 populaţie rurală ........... 155.941 sex masculin .............. 290.196 sex feminin ................. 306.446

populaţia stabilă pe oraşe: municipiul braşov .............. 278.712 municipiul făgăraş ............ 38.125 municipiul săcele .............. 32.185 municipiul codlea .............. 24.570 oraşul predeal ................ 5.270 oraşul zărneşti ................. 25.796 oraşul râşnov .................. 16.193 oraşul victoria .................. 8.788 oraşul rupea .................... 5.664 oraşul ghimbav ................. 5.398

structura etnică: români .......................... 87,3% maghiari (şi secui)........... 8,7% germani (şi şvabi, saşi).... 0,8% alte naţionalităţi .............. 3,3%

structura după religie: ortodocşi .............. 85,4% romano-catolici ..... 3,9% evanghelici ............ 2,6% reformaţi ............... 2,5% unitarieni ............... 1,1% greco-catolici ......... 0,8% alte religii ............... 3,7%

13

capitolul ii – prezentarea potentialului touristic antropic

2.1. orasele judetului brasov

 judetul brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase si 23,8% in comune si sate. municipiul brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. alte orase importante sunt: fagaras (45 mii locuitori), sacele (30 mii locuitori), zarnesti (26,6 mii locuitori), codlea (24.4 mii locuitori), rasnov (16.4 mii locuitori), victoria (10,7 mii locuitori), predeal (6,9 mii locuitori), rupea (6,2 mii locuitori).

municipii: municipiul braşov municipiul făgăraş municipiul săcele municipiul codlea

oraşe: oraşul predeal oraşul zărneşti oraşul râşnov oraşul victoria oraşul rupea oraşul ghimbav

orasul brasov este cel mai mare si mai pretuit oras din transilvania. inconjurat din trei parti de munti, acesta a constituit un loc perfect pentru ridicarea unei cetati medievale. astfel, vechiul oras infiintat de cavalerii teutoni in 1211 este unul din putinele orase din evul mediu care s-a conservat atat de bine in negura vremurilor. in prezent, brasovul este un oras privilegiat. intre granitele lui puteti sa va bucurati de crestele semete ale muntilor postavaru, bucegi, de poiana brasov, una dintre cele mai ravnite statiuni din romania, si de muntele tampa. monumentele istorice si edificiile religioase intalnite pe strazile brasovului iti ofera prilejul unei calatorii in timp. pozitia geografica a orasului a facut ca brasovul sa fie centrul in care se adunau bogatiile vremii, se intalneau oameni si se intersectau idei. breslele puternice (aurari, tesatori, postavari, armurieri, fierari, aramari si croitori) au transformat brasovul intr-un puternic centru mestesugaresc. s-au construit aici ziduri de cetate si bastioane, turnuri de supraveghere si de paza, depozite si piete, ateliere si pravalii, hanuri, biserici si spitale, toate dupa moda oraselor medievale europene. aceste constructii pot fi vazute astazi pe strazile brasovului.

2.2. obiectivele si atractiile turistice

masivele muntoase care aparţin judeţului braşov sunt:o munţii făgăraşului (parţial )o masivul piatra craiului

14

o munţii timişuluio masivul postăvarulo masivul piatra mareo munţii predealuluio masivul bucegi (parţial)o muntele ciucaşo munţii perşanio poiana braşov

in ansamblul miscarii turistice din romania, judetul brasov ocupa locul ii (dupa judetul constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. este vorba în primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. un alt factor l-a constituit faptul ca judetul brasov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: valea prahovei, culoarul bran-rucar, zona sibiu-valea oltului, bazinul oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (covasna, tusnad, malnas, etc).

judetul brasov concentreaza în limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. raurile, lacurile, mlastinile îmbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). masivele împadurite (fagaras, piatra craiului, postavarul, piatra mare), vaile (timis, tarlung, olt) absorb si ele un flux turistic important

condiţiile fizico-geografice de aici şi dotările existente, permit celor veniţi în staţiune să practice diferite exerciţii fizice :

alergarea şi mersul pe jos care sunt favorizate de terenuri cu pante reduse şi de numeroasele alei străjuite de păduri de conifere

practicarea schiului pe pârtii cu diferite grade de dificultate învăţarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul şcolii de schi săniuşul şi patinajul pe pârtile şi patinoarele special amenajate practicarea jocurilor sporive în aer liber ( tenis, volei, baschet ) pe stadionul staţiunii si pe

terenurile special amenajate practicarea sportului ( gimnastică, tenis de masă, biliard, lupte ) in săli special amenajate înotul în piscine acoperite sau în aer liber plimbări cu ambarcaţiuni de agrement pe lac practicarea echitaţiei în împrejurimile staţiunii plimbări cu sania , trăsura sau cu bicicleta excursii şi plimbări în munţii din împrejurimi

atractii turisticepoiana de narcise de la dumbrava vadului - rezervatie florala in depresiunea fagarasului.padurea bogatii - situata in muntii persani, se intinde pe 17 hectarealte rezervatii si monumente ale naturii: bazalturile de la racos, harman, purcareni, ormenisstatiuni

15

poiana brasov, situata la poalele muntelui postavaru (12 km de brasov), este o statiune pentru practicarea sporturilor de iarna (zapada rezista 4 - 5 luni pe an)predeal - situata la 1100 m altitudine, statiunea are partii de schi cu transport pe cablu (telescaun, babylift) alte statiuni: paraul rece (960 m), timisu de sus (820 m)vestigii istoricecetatea brasov - construita in 1395 de sigismund de luxemburg, regele ungarieicetatea fagaras - ridicata in secolul al xv-lea, a fost resedinta domneasca (mihai viteazu a locuit aici in 1599 - 1600) cetatea feldioara - construita de cavalerii teutoni intre 1211 - 1225alte vestigii istorice: castrul roman de la cumidava (rasnov), cetatea cohal (rupea), cetatea de la breaza, cetatea de la codlea, turnul alb, turnul negru (brasov)casa sfatului (1525 - 1528) - turnul de 58 m inaltime al cladirii domina centrul orasuluicastelebran - construit in 1377 - 1382 pe o stanca de 60 m, castelul a avut rol militar si administrative. asociat cu mitul contelui dracula alte castele: haller (hoghiz, 1553), racos (1625), sambata de sus (20 km de fagaras, ridicat de constantin brancoveanu), sambata de jos (construit de baronul bruckenthal in 1770).biserici si manastiribiserica neagra, brasov (1385 - 1477) - numele provine de la zidurile sale innegrite in urma marelui incendiu din 1689biserica bartolomeu - cel mai vechi monument architectural din brasov, ridicat in 1223 in stil romanic.biserica sf.nicolea, brasov - incepute in 1495, din porunca lui neagoe basarab, lucrarile de constructie s-au incheiat dupa aproape un secol.biserica sf.nicolae din fagaras, ridicata de constantin brancoveanu in 1694 - 1697manastirea sambata de sus, ctitoria lui constantin brancoveanu

» biserica neagra - (secolele 14 - 15), cea mai mare constructie in stil gotic din rominia, avand cea mai mare orga din europa. aici puteti asculta concerte cu muzica clasica si preclasica (concertul cu ocazia craciunului este celebru). in fata bisericii se afla statuia marelui umanist german johannes honterus »» casa hirscher - cunoscuta si ca sala negustorilor, construita in stil renascentist ( 1539-1545) » dupa ziduri - parte din centura fortificata medievala a brasovului» vechea cetatuie a brasovului - este o constructie fortificata construita in lemn si piatra, in prezent transformata intr-un restaurant cu totul special»» turnul alb si turnul negru - turnul alb, in forma circulara si turnul negru, in forma patrata, puncte-cheie in lantul apararii vechiului burg

» bastionul tesatorilor - considerat a fi o constructie unica in felul sau in rominia, este cel mai bine pastrat intre cele 7 bastioane ale cetatii din secolul

16. in prezent, aici se afla muzeul cetatii brasov» scheii brasovului - biserica sf. nicolae».

» prima scoala romineasca - gazduieste o sectiune

care include diverse expozitii din istoria tipariturii 16

(manuscrise vechi, editii princeps, lucrarile tiparite de coresi). in aceasta cladire exista, sala de clasa a primei scoli rominesti din transilvania»» muzeul de arta - cu o colectie extraordinara, cu opere apartinind unor artisti romini si straini, gazduieste expozitii foarte interesante, printre cele mai

recente fiind dali, miro.» poarta schei - construita la inceputul secolului xix, in stil clasic» poarta ecaterinei - este o adevarata bijuterie arhitecturala si a fost construita in 1559 »» casa sfatului - dateaza din secolul xv, domina orasul

vechi. in prezent este muzeul de istorie al judetului brasov, impartit pe patru sectiuni : arheologie, istorie medievala moderna si contemporana» biserica sf. bartolomeu - este cel mai vechi monument arhitectural al orasului, construit la mijlocul secolului xiii intr-un stil combinat gotic si romanic. pe fatada sudica se afla un ceas solar. 

 evenimente culturale » festivalul international al muzicii pop - cerbul de aur - anual» festivalul de jazz si blues - anual » festivalul muzicii de camera - anual » festivalul teatrului contemporan - anual » concertele de orga la biserica neagra - saptamanal » concertele filarmonicii gheorghe dima - saptamanal» celebrarea sfintului gheorghe » festivalul taranesc nedeia muntilor - anual » festivalul national al berii - anual » sarbatoarea junilor - anual

3.2. locurile cultural istorice

muzeul judetean de istorie din brasov

situat in piata sfatului, municipiul brasov, judetul brasov; din anul 1950 functioneaza in cladirea care in trecut adapostea "casa sfatului"; cladirea imbina elemente ale stilului gotic cu elemente ce apartin renasterii si barocului.

muzeul de arta din brasov

situat pe bulevardul eroilor, nr. 21, langa hotelul capitol, municipiul brasov, judetul brasov; infiintat in anul 1949 ca sectie a muzeului regional; din anul 1950 a functionat in casa sfatului.

17

muzeul bastionul tesatorilor

situat pe strada george cosbuc, nr. 9, municipiul brasov, judetul brasov; inaugurat in anul 1950 intr-o cladire de langa bastionul tesatorilor; se poate admira expozitia permanenta "cetatea brasovului si fortificatiile din tara barsei.

muzeul casa muresenilor

situata pe strada george baritiu, nr. 25, municipiul brasov, judetul brasov; infiintat in anul 1968 printr-o donatie a urmasilor familiei muresianu; este compus din obiecte si documente ce pastreaza vie memoria acestei importante familii.

muzeul de etnografie din brasov

situat pe bulevardul eroilor, nr. 21 a, judetul brasov; prima colectie publica, de etnografie, se realizeaza prin donatii ale unor colectionari sasi si constituie nucleul "muzeului sasesc al tarii barsei", fondat de julius teutsch.

muzeul prima scoala romaneasca

situat in piata unirii, nr. 2 - 3, municipiul brasov, judetul brasov; cladirea in care este amplasat a fost construita in anul 1459; din punct de vedere arhitectural apartine stilului baroc.

muzeul satului din bran

situat pe strada general traian mosoiu, nr. 28, in curtea castelului bran, comuna bran, judetul brasov; fondat cu 40 de ani urma; evidentiaza arhitectura specifica tarii barsei si evolutia acesteia.  

muzeul vamii din bran

situat la poalele castelului bran in partea de sud, langa drumul brasov - campulung, comuna bran, judetul brasov; inaugurat in anul 1987 in pavilionul cladirii vamii din bran; construit din piatra si caramida. 

casa memoriala stefan baciu

18

situata pe strada gh. baiulescu, nr. 9, municipiul brasov, judetul brasov; a fost construita in anii 1930 - 1931 de catre arhitectul coloman halasz; din punct de vedere arhitectural apartine stilului modernist interbelic.  

casa memoriala gheorghe dima din brasov

situata in piata sfatului, nr. 25, judetul brasov; infiintata in anul 1960, in fosta locuinta a compozitorului; cuprinde documente originale, afise de concert, partituri, mobilier, pianul si obiecte personale ale lui gheorghe dima.

casa memoriala sextil puscariu

situata in centrul comunei bran, langa parcul bran, judetul brasov; aici a trait sextil puscariu, lingvist, filolog, istoric literar si membru al academiei romane; se pot vedea documente si obiecte ce au aprtinut marelui om de cultura.

statuia lui johannes honterus

situata pe strada curtea johannes honterus, in curtea bisericii negre, municipiul brasov, judetul brasov; dezvelita in 21 august 1898; opera a sculptorului berlinez h. magnussen; imaltime totala 5,10 m . 

grupul statuar aparatorii predealului

situat pe bulevardul mihail saulescu, in apropierea turist info center, orasul predeal, judetul brasov; dezvelit in anul 1995; opera a sculptorului constantin baraschi; inchinat eroilor cazuti in primul razboi mondial.

monumentul din zona bartolomeu

situat in cartierul bartolomeu, municipiul brasov, judetul brasov; dezvelit la 7 iulie 1721; este inchinat eroilor cazuti in toamna anului 1916, celor care au aparat intrarea in brasov; compus dintr-un vultur asezat pe un soclu de piatra.

bustul lui stefan octavian iosif

situat in parcul central nicolae titulescu, municipiul brasov, judetul brasov; dezvelit in 1929 in prezenta lui virgiliu stefan iosif si a poetului ion minulescu .

19

statuia eroului necunoscut din brasov

situata in piata unirii, municipiul brasov, judetul brasov; dezvelita in anul 1939 de catre "reuniunea femeilor romane"; ridicata in cinstea eroilor din primul razboi mondial.

statuia lui nicolae titulescu din brasov

situata in parcul central nioclae titulescu, judetul brasov; mare diplomat si om politic roman, desi a decedat in franta la cannes si-a dorit sa fie inmormantat la brasov; statuia este realizata din bronz si il prezinta pe nicolae titulescu sezand.

capitolul iii – baza tehnico –materiala specifica turismului din judetul brasov

3.1.reteaua unitatilor de cazare turistica

potrivit direcţiei judeţene de statistică, braşovul a fost vizitat, în primele nouă luni ale anului, de 411.447 turişti. cifra este aproape triplă faţă de mureş şi dublă faţă de sibiu.

20

deşi până nu demult braşovul era plin de turişti iarna, situaţia s-a schimbat în acest an. vârful se sezon s-a înregistrat în luna august când au fost înregistraţi 65.815 turişti, număr dublu faţă de lunile de iarnă când au venit, în medie, cam 30.000 de vizitatori lunar.cu toate acestea, gradul de ocupare a locurilor de cazare este destul de mic. în februarie doar 13,8% din locuri au fost ocupate. la polul opus, în august, s-au ocupat 30, 7% din locurile de cazare. turiştii care au venit la braşov au stat în medie două zile.cifrele situează oraşul nostru pe locul trei pe ţară ca număr de turişti. cele mai vizitate obiective au fost castelul bran şi biserica neagră.transilvania, preferată de nemţi şi israelieniîn ceea ce priveşte naţionalitatea turiştilor străini care vin în transilvania, cei mai mulţi vizitatori sunt israelieni, urmaţi de nemţi şi olandezi. statististicile au înregistrat şi enghezi, italieni, francezi, spanioli şi americani.

unitatile de cazare din judetul brasov repartizate pe orase:

bunesti(1)(3)bradet(1)bran(19)brasov(35)cristian(2)

dejani(1)jibert(1)magura(2)moeciu(6)moeciu de sus(1)moieciu(4)

pestera(1)poiana brasov(7)predeal(27)rasnov(7)sacele(3)

sambata de sus(3)sat magura(1)sohodol(1)valea rasnoavei(1)vama buzaului(1)

punerea în valoare a resurselor turistice naturale şi antropice se realizează prin intermediul bazei tehnico-materiale a turismului. de felul cum este realizată această bază depinde de valorificarea cu eficienţă maximă a resurselor turistice .

această bază se compune din totalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi serviciilor care asigură petrecerea plăcută şi utilă a vacanţei turiştilor. aici sunt cuprinse ansamblul construcţiilor destinate cazării, alimentaţiei publice, tratamentului, agrementului cu instalaţiile şi echipamentul tehnic aferent.

principala componentă a acestei baze este reţeaua de cazare .

hotelul :

este o construcţie sau un ansamblu de construcţii care asigură cazarea în camere sau apartamente, dotate cu instalaţii diverse în funcţie de gradul de confort. pe lângă acestea hotelurile asigură o gamă largă de servicii suplimentare.

în judeţul braşov hotelurile sunt amplasate atât în centrul oraşului cât şi în staţiunile turistice o formă de cazare tradiţională este hanul turistic, amplasat fie în oraşe, fie pe trasee la

intersecţia unor importante artere de circulaţie; are în medie 20-60 de locuri şi poartă amprenta zonei, atât în dotări cât şi în servicii.cabanele:sunt unităţi de cazare cu largă răspândire în zona montană şi submontană, cu capacitate medie sau mică, dispunând de camere sau dormitoare comune ; au funcţionalitate permanentă sau sezonieră, spre ele polarizind drumuri şi poteci marcate .tot în zona montană au fost construite pentru amatorii de drumeţie sau ascensiuni , refugii şi adăposturi, construcţii din lemn sau piatră lipsite de dotări funcţionale sau de personal de servire.

21

campingurile ( popasuri turistice )sunt amenajate în preajma unor artere rutiere sau a unor centre urbane, staţiuni sau obiective

turistice. turiştii folosesc aceste popasuri pentru o singură noapte, cazarea asigurându-se în căsuţe , bungalowuri, corturi , rulote, remorci.

din analiza datelor prezentate în tabelele alăturate putem urmări evoluţia bazei tehnico-materiale a judeţului braşov, precum şi evoluţia locurilor de cazare oferite turiştilor în perioada 1990-1997.

nr. tipul unităţii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 19971. hoteluri şi moteluri 38 34 39 39 38 41 41 422. hanuri 4 4 2 2 1 1 1 23. cabane 32 29 31 31 31 31 30 294. campinguri 4 2 1 1 1 2 3 35. vile turistice 151 143 88 84 69 68 69 696. tabere 11 11 11 11 7 6 5 57. total 240 243 172 168 146 149 146 150

evoluţia unităţilor de cazare ale judeţului braşov în perioada 1990 - 1997 .nr tipul unităţii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 19961 hoteluri şi

moteluri6021 5675 5777 5808 5725 5700 5763 5789

2 hanuri 182 177 149 170 73 70 70 693 cabane 1715 1324 1344 1390 959 945 912 8984 campinguri 582 530 486 486 486 486 487 4885 vile turistice 2383 2428 1208 1181 1075 1066 1046 10346 tabere - 1745 1811 - 1160 998 965 9037 total 10883 11879 10755 9035 9478 9265 9243 9181

numărul unităţilor şi a locurilor de cazare turistică a prezentat fluctuaţii de la un an la altul, determinate în principal de reducerea numărului de vile , de hanuri şi de campinguri, precum şi de schimbarea destinaţiei de utilizare a unor unităţi specifice.

trebuie subliniat faptul că turismul montan deţine un număr relativ constant de cabane deşi înregistrează o scădere uşoară a locurilor disponibile faţă de 1990, scădere ce este provocată de: degradarea bazei tehnico-materiale, absenţa cererii pentru anumite zone, activitatea sezonieră a cabanelor şi imposibilitatea întreţinerii acestora.

deşi hotelurile au un rol important în practicarea turismului în jud. braşov, ele nu se încadrează în peisajul montan alpin şi subalpin, locul lor fiind la poalele munţilor, în oraşe sau în unele staţiuni montane mai dezvoltate ca :poiana braşov, predeal ,sinaia, buşteni.

caracteristicile zonei montane înalte sunt cabanele, care însă nu oferă condiţii deosebite de confortşi nu sunt înzestrate corespunzător cerinţelor turiştilor.turismul montan de altitudine care se practică în judeţul nostru supravieţuieşte în primul rând datorită factorilor naturali de relief, de climă, de floră şi de faună decât de valorificarea bazei tehnico-materiale din zonă .

turiştii care vin aici, o fac pentru peisaj, pentru linişte şi aer curat, pentru sănătate fizică şi spirituală şi sunt dispuşi să renunţe la confort în favoarea acestora .

totuşi numărul acestora este în scădere de la un an la altul, atât datorită faptului că baza tehnico-materială este într-o continuă degradare, cât şi din cauza unor factori socio-economici ( inflaţia, creşterea preţurilor pentru serviciile oferite, necorelată cu o creştere corespunzătoare a calităţii acestora ; creşterea numărului de călătorii în străinătate ; modificări în sistemul trebuinţelor .

22

deşi s-a înregistrat o scădere a număruluiu de turişti, se constată că modificarea preferinţelor cererii turistice pentru cabane se încadrează în limite rezonabile , fapt ce este corelat însă cu o creştere a duratei medii a sejurului, în paralel cu creşterea gradului de ocupare al cabanelor, ceea ce demonstrează că a crescut capacitatea ofertei montane de a reţine turiştii. trebuie subliniat că sezonalitatea în domeniul turistic montan, la noi în ţară are un caracter foarte pronunţat, concentraţia maximă a turiştilor fiind vara, spre deosebire de ţarile europei cu tradiţie în practicarea acestei forme de turism în care numărul cel mai mare de turişti se înregistrează iarna . tipul specific de sezonalitate a turismului montan este cel cu două vârfuri de sezon, ( vara pentru practicarea drumeţiei, iar iarna pentru practicarea sporturilor de iarnă ), cu precizarea că în extrasezon cererea nu lipseşte .

sezonalitatea activităţii turistice se datorează dependenţei circulaţiei turistice de condiţiile naturale , precum şi caracterului rigid şi nestpcabil al ofertei. dacă ponderea capacităţii de cazare în cabane înregistrează fluctuaţii acest lucru se datorează faptului că unele dintre cabane au fost închise, unele spaţii de cazare şi-au schimbat destinaţia devenind spaţii de depozitare ( cabana timiş ), unele camere au devenit inutilizabile iar alte cabane au fost distruse de intemperii.

vom prezenta în continuare câteva din unităţile de cazare specific montane , pentru a vedea care sunt condiţiile oferite şi în ce măsură acestea acoperă nevoile turiştilor .

în munţii făgăraş întâlnim :1. cabana sîmbăta popas : situată la o altitudine de 730 m.. este neclasificată şi

dispune de 14 locuri în camere şi 20 locuri în căsuţe ; apă de la izvor, electricitate,încălzire cu lemne ; restaurant cu 68 de locuri .căi de acces : cfr voila sau autobuze, drum forestier nemodernizat ( 2 km ).excursii : cabanele valea sîmbetei, sîmbăta complex, herghelia de cai lipiţani din comuna sîmbăta de jos.

2. cabana valea sîmbetei : situată la o altitudine de 1401 m., este neclasificatăşi are 51 locuri în camere ; apă curentă, iluminat de la microcentrală proprie, încălzire cu lemne, restaurant cu 54 de locuri .căi de acces : cfr voila sau autobuze, potecă marcaj triunghi roşu ( 1 1 /2 - 2 h. )excursii : cabanele urlea , complex sîmbăta, podragu.

3. cabana urlea : situată la o altitudine de 1533 m., este neclasificată şi dispunede 53 de locuri în camere ; apă la izvor şi grup sanitar în exterior, iluminat culămpi cu petrol, încălzire cu lemne, restaurant cu 126 de locuri, pârtii de schii.căi de acces : cfr făgăraş şi autobuze, potecă marcaj triunghi albastru .excursii : lacul urlea, cabana valea sîmbătei, ruinele cetăţii lui negru vodă din comuna breaza .

în munţii piatra craiului întălnim :1. cabana gura rîului : este la o altitudine de 750 m., este neclasificată şi

dispune de 41 de locuri în camere; apă curentă, electricitate, încălzire centrală,restaurant cu 104 locuri.căi de acces : cfr sau autobuze; drum local modernizat ( 2 km ).excursii : cheile prăpăstiile zărneştilor, peştera cu lilieci, cabanele curmătura, plaiul foii.

2. cabana plaiul foii : este la o altitudine de 849 m., este neclasificată şi dispunede 20 locuri ; apă curentă, iluminat de la microhidrocentrală proprie, încălzire cu lemne, restaurant cu 88 de locuri categoria a ii-a , terenuri de schi, alpinism .căi de acces: cfr sau autobuze, drum nemodernizat (12 km.) excursii: în munţii piatra craiului, cabana gura rîului, prăpăstiile zărneştilor

3.cabana curmătura: este situată la o altitudine de 1470 m., este neclasificată şi dispune de 45 locuri: apă şi grup sanitar în exteroir, iluminat cu lămpi cu petrol,încălzire cu lemne:bufet categoria a ii-a cu 50 locuri, alpinism.

23

căi de acces: cfr sau autobuze drum local modernizat (2 km.) până la cabana gura rîului,apoi nemodernizat (4 km.) până la “fîntîna lui botorog” şi potecă marcaj bandă galbenă( 3h.)excursii: prăpăstiile zărneştilor, cabana brusturet, peştera dîmbovicioararefugii şi adăposturi din munţii piatra craiului:vârful ascuţit, şpirla, grindu, dianacâteva din hotelurile din poiana braşov sunt:hotelul alpin:298 locuri în 135 camere cu 2 paturi, 2 garsoniere şi 4 apartamente:restaurant, piscină, bar de zi, saună ,parcare.hotelul bradul: a fost preluat în 1996 de către ana electronic şi afost renovat în 1997-1998,120 locuri în 58 camere cu 2-3 paturi, 1 garsonieră, restaurant comun cu al hotelului sportul, braserie, bar de zi, parcare.hotel caraiman: 134 paturi în 54 camere cu 2 locuri, 12 garsoniere, restaurant, parcare.hotelciucaş: 509 paturi în 249 camere cu 2-3 locuri, restaurant, sală pentru micul dejun, bar de zi ,parcare.hotel piatra mare: 348 locuri în 177 camere cu 1-2 locuri ,garsoniere, restaurant, bar de zi, salon de recepţii, club ,sală de biliard, saună, terasă,coafură-frizerie.hotel poiana:119 locuri în 60 camere cu 2-3 locuri, o garsonieră, bar de zi, parcare.hotel sportul: 243 locuri în 107 camere cu 2 locuri, restaurant, bar de zi, discotecă, saună, bar de noapte, parcare. de asemenea şi acesta a fost preluat de către ana electronic în 1996 şi renovat în 1997-1998.hotel şoimul: 214 locuri în 107 camere cu 2 locuri, restaurant, bar de zi, parcarehotel teleferic. aflat momentan în renovareîn masivul postăvaru avem : cabana cristianul mare, cabana postăvaru, cabana junilor, cabana cheia, cabana cetate rîşnov.în masivul piatra mare a existat cabana piatra mare ,la o altitudine de 1630 m., care dispunea de 110 locuri în camere cu 2,3,4,6,12 locuri şi cu paturi comune, apă la izvor şi grup sanitar în exterior, iluminat de la grup electrogen propriu şi lămpi cu petrol, încălzire cu lemne, restaurant cu 60 locuri, terenuri de schi, alpinism.căi de acces: cfr predeal sau timişul de jos, de la cabana dîmbul morii potecă cu marcaj bandă roşie (3 h.)excursii: peştera de ghiaţă ,vârful piatra mare (1843 m.), cabanele bunloc, susai.din păcate cabana a ars în 1990 iar în 1994 au existat tentative eşuate de refacerea acesteia.cabana baciu săcele: este situată în masivul piatra mare la 680 m., este neclasificată şi dispune de 28 locuri în camere: apă curentă, electricitate, încălzire centrală ,restaurant categoria i cu 168 locuri, pârtii de schi,telescaun.căi de acces. cfr dîrste dn 1 până la popasul dîrste apoi drum nemodernizat 500m..excursii: la cabanele bunloc, dîmbul morii, vârful piatra mare şi peştera de ghiaţă.cabana bunloc:situată în masivul piatra mare la altitudinea de 1000 m., este neclasificată şi dispune de 8 locuri de cazare ,apă şi grup sanitar în exterior, electricitate, încălzire cu lemne, restaurant cu 62 de locuri, pârtii de schi, telescauncăi de acces: cfr timişul de jos, de la cabana dîmbul morii potecă marcaj triunghi albastru (1h.).excursii:la peştera de ghiaţă, vârful piatra mare şi cabana baciucabana dîmbul morii: se află la o altitudine de 700m. ,categoria o stea cu 52 locuri în camere cu 2-3 paturi, apă curentă în camere, electricitate, încălzire centrală, restaurant categoria i, cu 300 locuri, terenuri de schi.căi de acces: cfr timişul de jos, rat braşov, dn 1km..excursii: cabanele bunloc, baciu ,”şapte scări”, vârful piatra mare.în staţiunea predeal şi în munţii predealului, baza tehnico-materială este alcătuită din numeroase hoteluri, vile şi cabane, de diferite categorii,pe care le vom prezenta în continuare.

24

hotelul orizont: dispune de 316 locuri în camere cu 1-2 paturi dotate cu telefon, televizor ;piscină, bar de zi, terenuri de sport, discotecă.hotelul cioplea dispune de 292 locuri în camere cu 1-2 paturi dotate cu telefon, televizor, restaurant, braserie , discotecă.hotel cabana clăbucet-sosire este situat în clăbucetele predealului,la 1050 m., dispune de 60 de locuri în camere cu 2-3-4 paturi, apă curentă în camere, electricitate, încălzire centrală, restaurant, bar de zi ,pârtii de schi, telescaun, teleschi, schilift.căi de acces: cfr sau autobuze predeal, drum auto modernizat din dn 1.excursii: cascada tamina, cabanele clăbucet-plecare, gîrbova, susai, piatra mare, trei brazi, poiana secuilor.hotel-cabana clăbucet-plecare situat la o altitudine de 1456 m., dispune de 71 locuri în camere cu2-3 paturi dotate cu televizor, apă curentăîn camere, electricitate, încălzire centrală, restaurant, bar de zi, terenuri şi pârtii, telescaun, schilift.căi de acess: cfr sau autobuze până la cabana clăbucet-sosire, apoi telescaun sau potecă marcaj triunghi albastru (1 h.).excursii: la cabanele susai şi gîrbovahotel-cabană trei brazi: la o altitudine de 1128 m., dispune de 79 locuri în camere cu 1-2 paturi, dotate cu televizor, restaurant, braserie, terenuri de schi şi săniuş.căi de acces: cfr sau autobuz pe drum asfaltat (5,5 km.) până la cabană.excursii: la cabana secuilor, staţiunea pîrîul rece.cabana vânătorilor: situată în predeal oferă 12 locuri de cazare, restaurant, terasă, barcabana timiş: situată la o altitudine de 770 m., dispune de 12 locuri în camere cu 4 paturi, electricitate, încălzire centrală, restaurant cu 207 locuri,apă curentă.căi de acces: pe dn 1, km. 152, cfr predeal sau autobuze până la cabane.excursii: la cabanele poiana secuilor, trei brazi, cascada tamina.cabana poiana secuilor este situată la o altitudine de 1070 m. .dispune de 54 locuri în camere cu 2,3,4,5 şi 12 paturi, apă curentă, electricitate, încălzire centrală, restaurant cu 118 locuri, terenuri de schi , alpinism.căi de acces: cfr predeal sau autobuze, drum modernizat (5 km.) şi nemodernizat până la cabană (2 km.).excursii: la pîrîul rece, cheile rîşnoavei, cabana timiş.cabana susai: este situată în munţii baiului la 1350 m., dispune de 8 locuri în camere cu 2-3 paturi, apă la izvor şi grup sanitar în exterior, electricitate, încălzire cu lemne, restaurant cu 52 locuri, terenuri de schi.căi de acces: cfr sau autobuze predeal :de la hotelul cioplea potecă, marcaj cruce roşie (2 h).excursii: la cabamele clăbucet-plecare, gîrbova, vârful piatra mare.cabana gîrbova: este situată în munţii baiului, la o altitudine de 1350 m., dispune de 54 locuri de cazare, este neclasificată dar are apă curentă, electricitate, încălzire centrală,restaurant cu 104 locuricăi de acces.cfr predeal sau autobuze, telescaun şi potecă (15 min.): din predeal potecă marcaj triunghi albastru (2 h.)excursii: cabanele susai, clăbucet-sosire-plecare.în munţii bucegi avem următoarele cabane:=cabana cerbul: situată la 900 m. şi dispune de 7 locuri în căsuţe, apă curentă, electricitate,restaurant cu 68 locuri.căi de acces. cfr predeal sau autobuze,dn 73a 10 km.excursii: la cabanele trei brazi, poiana secuilor, cheia-rîşnov.cabana mălăieşti este situatăla o altitudine de 1720 m. ,este neclasificată şi dispune de 51 locuri în camere cu 2,3,8,paturi şi paturi comune ; apă la izvor şi grup sanitar în exterior, încălzire cu lemne,iluminat cu lămpi de petrol, restaurant cu 120 locuri, terenuri de schi, alpinism.

25

căi de acces:cfr sau autobuze rîşnov, buşteni sau predeal, de la cabana omul potecă marcaj bandă albastră (2 h., numai vara); din predeal potecă cu marcaj triunghi roşu apoi bandă albastră şi cruce albastră (6-7 h.): din rîşnov drum auto modernizat (12 km.) şi potecă bandă albastră (5 h.) ;de la cabana poiana izvoarelor potecă marcaj bandă şi cruce albastră (5 h. numai vara)excursii: la cabana omul, lacul ţigăneşti (2050 m.), staţiunea pîrîul rece, predeal.

3.2. reteaua unitatilor de alimentatie publica

spre deosebire de cazare, care este destinată în exclusivitate turiştilor baza tehnico-materială din alimentaţia publică este utilizată şi de populaţia rezidentă. din această cauză, unele unităţi de alimentaţie publică au “circuit închis”, servindu-i numai pe turişti, în timp ce altele se adresează tuturor consumatorilor.

unităţile de alimentaţie publică , alături de cele de cazare şi de agrement , fac parte din serviciile oferite turiştilorşi în general acestea corespund ca grad de confort categoriei unităţilor de cazare.reţeaua de alimentaţie publică din zona montană cuprinde unităţi de diverse profiluri: restaurante, bufete, cofetării şi patiserii, chioşcuri,, precum şi restaurante cu specific (vânătoresc, lacto-vegetarian), unităţi destinate turiştilor automobilişti (restoroute, fast food).

capitolul v – valorificarea potentialului turistic al judetului brasov

prezentarea potentialului turistic al zoneiputine judete ale romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul brasov pot practica activitati sportive atat vara cat si iarna. astfel, doua statiuni turistice importante (poiana brasov, predeal) ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. dintre acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc. poiana brasov, situata la poalele versantului de nord al postavarului, detine cea mai densa si mai

26

moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleschi. masivul invecinat, piatra mare, cu frumoasele cascade sapte scari, tamina si pestera de gheata, dispune numai de cabane periferice: dambu morii, susai si campingul dirste. versantul nordic al bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului brasov: spectaculoasele vai glaciare: gaura, malaiesti, tiganesti, clincea, turnurile varfului scara si brana caprelor. singura cabana care sta la dispozitia turistilor este diham, la care se adauga refugiile scara, malaiesti si cateva case de vanatoare. intre muntii bucegi si postavaru se afla platforma predealului, cu orasul statiune turistica situat la cea mai mare altitudine din tara (1038 m) si numeroase hoteluri sau pensiuni turistice, partiile de schi de la clabucet si cabanele trei brazi, poiana secuilor, clabucet si garbova - in muntii din apropiere.

marketingul pune la dispoziţia specialiştilor din domeniul turismului şi al serviciilor o serie de strategii menite să ducă la producerea unei oferte turistice cât mai competitive din punct de vedere al preţului ,calităţii şi satisfacţiei pe care o oferă turiştilor consumul produsului turistic.

marketingul în turism presupune cunoaşterea realistă şi documentată a exigenţelor şi tendinţelor evolutive ale pieţei şi,pe baza lor,orientarea ofertei de produse turistice în concordanţă cu dimensiunile şi structura cererii, stabilirea unei strategii de preţuri şi tarife, a unei strategii de distribuţie etc. , utilizarea unor instrumente eficace de promovare a produsului turistic, estimarea posibilităţilor de vânzare în funcţie de sezonalitate.din păcate, în turismul românesc, de abia acum se încearcă aplicarea acestor pârghii ale economiei de piaţă, care pot duce în viitor la o mai bună eficienţă a activităţii turistice, la creşterea numărului de turişti şi a încasărilor realizate din activitatea turistică

particularităţile marketingului în turism se referă în special la caracteristicile produsului turistic:

-complexitatea produsului turistic-intangibilitatea produsului turistic şi multitudinea interpretărilor subiective determinate de funcţiile şi motivaţiile prin care turiştii se raportează la produse sau servicii aparent identice-incertitudinea preţului complex-importanţa socială pentru individ-varietatea şi eterogenitatea tipologică a caracteristicilor serviciilor care compun produsul turistic-imposibilitatea gradualizării în ordinea importanţei de către turist-importanţa relevantă a prestaţiilor personalului în cadrul serviciilor efectuatetoate aceste caracteristici (ale produsului, serviciilor) determină conţinutul acţiunilor de

marketing pe care întreprinderile turistice le pot iniţia atât în domeniul strategiilor de produs cât şi în acela al strategiilor promoţionale.

cele 4 streategii de marketing, de produs, de preţ, de distribuţie şi de promovare sunt aplicabile şi în domeniul turismului montan.strategia de produs are la bază trei criterii cunoscute :

calitatea gradul de noutate gradul de diversitate

1. strategia calităţii elementul principal îl reprezintă poziţia dominantă deţinută de aceasta în raport cu celelalte, strategie susţinută de faptul că în cadrul strategiilor profitului, calitatea serviciilor turistice este un

27

element cheie. îmbunătăţirea calităţii acestora este greu de realizat, acest fapt presupunând ca prestatorul să -şi îndeplinească promisiunea şi să presteze la nivel superior produsul turistic.

important pentru realizarea unei calităţi superioare unui produs turistic este proiectarea lui ca un sistem unitar, deoarece acesta nu poate fi prestat la o calitate satisfăcătoare dacă elementele ce îl compun nu sunt realizate , fiecare în parte la acelaşi nivel . o problemă importantă este câştigarea şi menţinerea încredrii atât a consumatorului de servicii turistice, cât şi a personalului implicat în prestarea acestor servicii. 2. strategia înnoirii serviciului consumatorul de servicii turistice acceptă mai greu inovaţiile în sectorul serviciilor decât în cel al bunurilor materiale , deoarece , în majoritatea cazurilor un serviciu turistic nou implică modificări ale obiceiurilor. noile servicii sunt riscante atât pentru consumator, cât şi pentru prestator, cu cât gradul de inovaţie este mai mare, cu atât mai mari sunt şi riscurile asumate prin cheltuielile făcute. firmele prestatoare de servicii turistice trebuie să ofere conumatorilor un motiv puternic pentru ai convinge să încerce un serviciu nou . la introducerea unui nou serviciu trebuie avută în vedere măsura în care acesta oferă consumatorilor suficiente satisfacţii pentru a-şi schimba obiceiurile de consum .3. strategia diversificării serviciilor existente

aceasta se poate aplica concomitent cu îmbunătăţirea serviciului de bază , fie extinzând serviciile suplimentare. pentru a identifica posibilităţile de extindere a serviciilor suplimentare este foarte utilă o cercetare de piaţă în rândul consumatorilor de servicii turistice , pentru a afla trebuinţele şi dorinţele acestora de diversificare .3.2 strategia de distribuţie

în formarea acestora sunt considerate trei criterii : gama serviciilor prestate lungimea canalului de distribuţie structura cererii

analiza swot pentru turismul montan

un model deosebit de util în adoptarea strategiilor adecvate condiţiilor de mediu în care acţionează turismul montan este analiza swot . denumirea este dată iniţialele cuvintelor din limba engleză strength ,weaknesses ,opportunities şi threats

modelul de analiză swot presupune că , la un moment dat, situaţia turismului montan poate fi cunoscută, atât din punctul de vedere al mediului intern, cât şi din punctul de vedere al mediului extern. ambele medii pot fi controlate şi analizate prin separare, presupunând că poate demarca o “graniţă” între cele două.

strength se traduce în contextul prezent prin forţe, putere. reprezintă acele competenţe care îi oferă turismului montan avanataje concurenţiale în faţa altor forma de turism

listă puncte forte:-poziţia geografică -baza tehnico-materială mai bună comparativ cu alte zone ( existenţa a numeroase instalaţii

pe cablu,pârtii de schi, centre de închirieri ,posibilităţi numeroase de agrement)-existanţa a numeroase cluburi de turism care cultivă spiritul montagnard-apropierea de mari concentraţii urbaneweaknesses se traduce în contextul prezent prin slăbiciuni. reprezintă acele caracteristici ce

generează dezavantaje competiţionale.

28

listă puncte slabe:-nu există disponibilitatea din partea autorităţilor locale de a investi în acest domeniu-nu există personal calificat în domeniu

-slaba organizare a salvamontului

-sezonalitatea cererii

opportunities se traduce prin ocazii, situaţii favorabile sau oportunităţi. reprezintă o combinaţie a elementelor externe, care produce avantaje semnificative, în condiţiile unui anumit curs al acţiunii acesteia.

listă oportunităţi:-dezvoltarea economică a braşovului-zonă industrială dezvoltată-scăderea veniturilor populaţiei-scăderea timpului liber-apariţia de noi echipamente ce permit practicarea în condiţii net superioare a sporturile

montanethreats se traduce prin ameninţări şi reprezintă o combinaţie a elementelor externe, care provoacă o pagubă semnificativă, în condiţiile păstrării cursului acţiunii , curs existent la apariţia respectivelor elemente. aceste ameninţări sunt asociate cu modificări ale mediului înconjurător concurenţial .

listă ameninţări:-concurenţa altor forme de turism în zonă (turism de sejur, de tranzit)-tradiţia vacanţelor de litoral-scăderea veniturilor-scăderea timpului liber-modificări în concepţia populaţiei-mirajul turismului extern-alte forme de petrecere a timpului liberaceastă analiză este foarte impotrtantă în adoptarea unei anumite strategii de marketing.

pentru cei ce utilizează această analiză, strategia este “înrădăcinată” în ceea ce este maximizarea resurselor prezente şi răspunsul la oportunităţile ce au fost definite ulterior/anterior ca fiind relevante pentru o anumitã situaţie.

în acest context, modelul de anliză swot necesită relevarea limitărilor intrinseci şi completarea sau corectarea rezultatelor obţinute în formularea unei strategii cu elemente obiectivante.

29

30

31

Bibliografie

Ion Istrate, Florina Bran, Anca Roşu “Economia Turismului Şi Mediul Înconjurător “ Editura Economică 1996

Aristide Stavros “Munţii Judeţului Braşov “ 1979, Editată De Consiliul Judeţean Braşov Gheorghe Epuran “Ghidul Cabanelor “ Editura Stadion Bucureşti 1970 Geografia României, Vol Iii “Carpaţii Româneşti Şi Depresiunea Transilvaniei “, Editura Academiei

Bucureşti 1983 Munţii Bucegi Şi Împrejurimi “ Hartă Turistică

Surse internet : www.wikipedia.ro www.brasov.ro www.romaniavip.ro

32