UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANTAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZARE:ECONOMIA COMERTULUI,TURISMULUI SI SERVICIILOR

DESTINATIA TURISTICA BRASOVConf.universitar: Student:

Ionel Marian Guraliuc Elena Mariana, An III,Gr 4 Cuprins

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: Informatii generale despre judetul BrasovCAPITOLUL II:Potentialul turistic al Brasovului

CAPITOLUL III:Resurse antropice

BIBLIOGRAFIE

ANEXEIntroducereTurismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata n alte sectoare-chei din economia mondiala.

Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.

Romania imbratiseaza in varietatea sa, de la muntii inalti pana la valurile inspumate ale Marii Negre, aproape toate formele de relief, fiind fara indoiala o tara facinanta prin tot ce reprezinta ea.

Certitudinea acestei afirmatii trebuie cautata in frumusetea sublima cu care natura a daruit aceste pamanturi, in marturiile zbuciumate ale trecutului istoric si nu in ultimul rand in privirile entuziasmate ale turistilor pentru care descoperirea fermecatoarelor obiective turistice a insemnat decoperirea unor noi perspective.

Muntii Carpati cu nenumaratele pesteri, chei, defilee, cascade si lacuri alpine cu minunata flora si fauna cuprinse in rezervatii naturale sau declarate monumente ale naturii, reprezinta un izvor nesecat de incantare pentru iubitorii de drumetii, excursii alpinism si sporturi de iarna.

Blandele dealuri adesea impodobite cu podgorii si netedele campii, cuceresc prin atmosfera calma in care sunt invaluite.

Delta Dunarii cu varietatea sa floristica si faunistica rar intalnita in lume este o unitate peisagistica deosebit de interesanta din punct de vedere stiintific si nu numai, iar litoralul romanesc al Marii Negre ofera numeroase posibilitati de agrement.

Statiunile climaterice si balneare sunt indicate pentru odihna si tratament, ajutand in vindecarea unor afectiuni dar si in mentinerea sanatatii.

CAPITOLUL I : Informatii generale despre judetul Brasov1.1 Scurt prezentare a judeului Brasov

Brasov reprezinta unul dintre cele mai importante orase culturale si istorice din Romania. Aceasta localitate este resedinta judetului Brasov si un punct de plecare catre alte destinatii deosebite din Romania, cum ar fi Maramures,Marea Neagra,Bucovina, muntii Carpati sau zona cetatilor dacice din Tara Hategului. Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

Atestat documentar in 1235, Brasovul s-a bucurat de-a lungul timpului de numeroase privilegii oferite de domnitorii tarilor romane, fiind unul dintre orasele cele mai importante din Transilvania si datorita pozitiei geografice. Devenit un centru mestesugaresc infloritor , Brasovul a fost transformat in cetate, cu ziduri, bastioane, turnuri de supraveghere si de paza. Astazi, cele mai multe dintre turnuri au fost transformate in muzee, ce se pot vizita contra unor sume modice (intre 1,5 si 5 lei).

Desi a fost supus de-a lungul anilor mai multor atacuri si incendii, Brasovul se prezinta astazi ca un oras infloritor, ce a pastrat din arhitectura si farmecul vremurilor trecute. Centrul istoric este renumit pentru multitudinea de edificii si obiective turistice de mare vechime, precum: Biserica Neagra, Biserica Sfantul Nicolae, Prima Scoala Romaneasca, Turnul alb, Turnul negru, Piata Sfatului, Poiana Brasov (la aprox. 12 km).

1.2Scurt istoric Braov este reedina i cel mai mare municipiu al judeului Braov, Romnia. Potrivit recensmntului din 2002, are o populaie de 284.596 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orae din ar (totui n scdere n ultimele dou decenii din cauza exodului sailor i a reducerii activitii industriale). Conform ultimelor estimri oficiale ale Institutului Naional de Statistic, populaia municipiului Braov era, n anul 20012, de 278.003 locuitori.Staiunea de iarn Poiana Braov se afl la 12 km distan de centrul municipiului, dispunnd de o infrastructur dezvoltat pentru practicarea sporturilor de iarn. Patron al oraului este considerat a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afl pe unul dintre contraforturile Bisericii Negre, ndreptat spre Casa Sfatului, avnd stema Braovului sculptat dedesubt n relief.

Braovul este cunoscut i datorit Festivalului Internaional Cerbul de Aur, ce se ine aproape n fiecare an n centrul oraului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Tom Jones, Coolio,Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina Aguilera.

Municipiul Braov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice i nfloritoare orae din zon. Datorit poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de astzi, el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i sportive.

Sub aspect confesional populaia Braovului era alctuit din:

17.763 ortodoci (30,0%)

13.207 romano-catolici (22,3%)

13.050 luterani (22,0%)

8.237 reformai (13,9%)

2.594 mozaici (4,4%)

2.049 greco-catolici (3,5%)

1.905 unitarieni (3,2%) .a.Restul confesiunilor reprezentau fiecare sub 1% din populaia oraului Braov. CAPITOLUL II Potentialul turistic Resurse naturale

2.1. Hidrografie

Prin municipiul Braov trec rurile cheiu (numit i rul Graft),Valea Tei,Valea Rcdu,Valea Plopilor cu Valea Scurt,Valea Florilor, Gorganu,Rul Timi i Canalul Timi.

Reele de ap i canalizare:

Dezvoltarea investiiilor i a locuinelor n zonele periurbane i limitrofe municipiului Braov impune extinderea reelelor aduciune de ap i de canalizare. Compania Apa funcioneaz ca operator unic regional, asigurnd serviciul de distribuie a apei potabile i serviciul de canalizare n localitile Ghimbav, Hlchiu, Hrman i Snpetru. Compania asigur, de asemenea, furnizarea apei potabile n localitile Scele i Trlungeni i prelucrarea apelor uzate din Cristian i Rnov. n localitile Codlea,Predeal, Bod i Prejmer serviciile de alimentare cu ap potabil i prelucrarea apei uzate sunt asigurate de firme private.Pentru serviciile de distribuie i furnizare a apei potabile i de prelucrarea a apei uzate exist master-planul elaborat de SEGA, n colaborare cu Agenia Judeean de Protecie a Mediului, care a fost aprobat la nivel judeean.

2.2. Clima

Clima judetului Brasov are un specific temperat-continental, caracterizandu-se prin nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental: mai umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Inversiunile de temperatura nu sunt numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se inscriu in valorile extreme. Cantitatea de precipitatii este relativ mai ridicata ca urmare a contrastelor diurne mici. Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6 C, temperatura maxima absoluta fiind de 37 C in luna august.

2.3. Relief

Relieful judeului este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se aflDepresiunea Fgrauluii Depresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte dinPodiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic al Fgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine,Munii Bucegi,Piatra Craiului,Postvaru,Piatra Mare,Munii Ciucai o parte dinMunii ntorsura Buzului.

CAPITOLUL III Resurse Antropice

MONUMENTE ISTORICE1.BISERICA EVANGHELIC (din HLMEAG)Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita n anii 1160-1190, biserica este un monument reprezentativ al arhitecturii transilvanene din perioada de tranzitie de la romanic la gotic.

2.BISERICA EVANGHELIC FORTIFICAT (din FELDIOARA)(BrasovFeldioara)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, initial romanica, ridicata n sec. al XIII-lea, transformata n stil gotic, cu incinta fortificata n sec. XVI-XVII.

3.BISERICA EVANGHELIC FORTIFICAT (din RsNOV)(BrasovRsnov)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita n sec. al XIV-lea, n stil gotic. Fortificarea s-a realizat n sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti cu fresce n stilul Renasterii, datnd din 1500.

4.BISERICA ORTODOX Adormirea Maicii Domnului (BrasovCristian)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita n 1795, n stil neoclasic. Boltile naosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu picturi murale, executate de Stoica Popovici, n 1821.

5.BISERICA ORTODOX Sf. Nicolae (din RsNOV)(BrasovRsnov)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost ridicata de fratii Udriste cu sprijinul Domnului Dan I, n anul 1384, reprezentnd prima ctitorie a Basarabilor n Transilvania. Biserica a fost restaurata n 1600, de Mihai Viteazul si amplificata n 1770.

6.BISERICA ORTODOX Sf.Ioan Botezatorul (din FELDIOARA)(BrasovFeldioara)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. al XVII-lea.

7.CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN)(BrasovBran)Monument istoric si de arhitectura laica muzeu national. Initial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de aparare, cu 2 rnduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de guri de tragere.

9.MNSTIREA SMBTA(BrasovVoila)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului, a carei constructie a nceput n 1657 din initiativa vornicului Preda Brncoveanu si a fost terminata n 1707.

ETNOGRAFIE SI FOLCLOR1.ACTIVITI ARTISTICE SI MANIFESTRI TRADIIONALEManifestari traditionale. Grup vocal; ansamblu de dansuri populare maghiare, germane si romnesti; fanfara (n vechi traditii); maialul de la Poiana Noua.

2.CENTRU FOLCLORIC (n BRAN)(BrasovBran)

Creatie populara: rapsozi populari. Obiceiuri traditionale: calendaristice si familiale.

3.CENTRU FOLCLORIC (n MOIECIU DE JOS)(BrasovMoieciu de Jos/de Sus)

Creatie populara: ansamblu folcloric (dansuri), cor taranesc. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

4.CENTRU FOLCLORIC (n MOIECIU DE SUS)(BrasovMoieciu de Jos/de Sus)

Creatie populara: cor taranesc, ansamblu folcloric. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

5.CENTRU FOLCLORIC (n POIANA MRULUI)(BrasovPoiana Marului)

Creatie populara: rapsozi populari, cor taranesc, echipa de dansuri si obiceiuri populare; Obiceiuri traditionale: calendaristice; Manifestari traditionale: sarbatoarea crescatorilor de animale.

6.MUZEUL STESC (din sIRNEA)(BrasovFundata)

Muzeu satesc. Profil: etnografie. Piese de port popular, ceramica interioare de locuinte, piese de cult, tesaturi.

ARHITECTURA SI TEHNICA POPULAR1.CENTRU ETNOGRAFIC (n BRAN)(BrasovBran)

Arhitectura populara: structura traditionala (tip risipit); arhitectura traditionala (locuinta dezvoltata pe orizontala cu un singur nivel). Arta populara: port popular, prelucrarea artistica a lemnului, cojocarit, tesaturi.

2.CENTRU ETNOGRAFIC (n MOIECIU DE JOS)(BrasovMoieciu de Jos/de Sus)

Arhitectura populara arta populara. - Arhitectura populara: arhitectura traditionala si interioare traditionale; - Arta populara: port popular, tesaturi, cusaturi, cojocarit si pielarie.

3.CENTRU ETNOGRAFIC (n MOIECIU DE SUS)(BrasovMoieciu de Jos/de Sus)

Arhitectura populara arta populara. - Arta populara: port popular traditional, tesaturi si cusaturi, prelucrare artistica a lemnului; - Arhitectura populara si traditionala.

4.CENTRU ETNOGRAFIC (n POIANA MRULUI)(BrasovPoiana Marului)

Arhitectura populara arta populara.

5.CENTRU ETNOGRAFIC (n SMBTA DE SUS)(BrasovVoila)

Arta populara. Centru de pielarie si cojocarie.

ALTE RESURSE ANTROPICEZON DE AGREMENT (n CODLEA)(BrasovCodlea)

Zona de agrement. Padure de foioase n mijlocul careia se afla un strand care foloseste apele unui izvor cu ape mezotermale. Mic lac amenajat pentru canotaj.

BIBLIOGRAFIE1.http://ro.wikipedia.org/

2.eco.romania.ro3.www.brasov.ro

4.http://www.turism.brasov.ro

ANEXE