ASEM Filosofia temelor anul I

8/13/2019 ASEM Filosofia temelor anul I

1/22

Testul 1:Filosofie

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Ca conceptie despre lume, filosofia este una din principalele forme a manifestarii spiritului uman,constiintei umane. Ea este teoria despre lume, om in unitatea lor dialectica. Denumirea de filosofie

provine de la cuvintele din limba greaca phileo-dragoste, sophos intelepciune. Filosofia este modul de

asimilare a lumii, este instrumental principal de perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cuasa probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau posibilitate de a intelege ce prezinta lumea,care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I locul sau in aceasta lume, ce prezinta viata, fericirea, dragostea

Filosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre lume la oameni. Conceptia despre lume este totalitateade idei despre lume in intregime, despre om, despre locul lui in lume, este totalitatea de cunostinte desprenatura, societate si om si raportul fata de aceasta lume. Fundamentarea conceptiei despre lume si estefilosofie. Ea e nucleul conceptiei despre lume si procesul de formare a ei.

2.Care este obiectul de studiu a filosofiei?

Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie sa dee intr-o forma maximal generalizata tabloul

lumii, omului si interactiunii lor. biectul filosofiei este generalul in sistemul !lume-om". #a rindul sauacest sistem este compus din $ subsisteme distincte % lume si om. Fiecare din ele are nivelurile sale, iarinteractiunea laturilor & aspecte% ontologic, gnoseologic, axiologic si spiritual-practic. Filosofia este ostiinta complexa, care trebuie sa dee raspuns la multe problem de aceea in filosofie intra asa discipline caontologia, gnoseologia, antropologia, sociologia, etica, estetica.

In obiectul filosofiei intra cele mai generale legitati a existentei material si existentei omului. In obiectulfilosofiei nu se include tot generalul din existent materiala, dar acel general care este legat de raportulomului, atitudinii lui cu lumea. 'ltfel spus, obiectul filosofiei contine acel general din realitatea materialacare ii a(uta omului in formarea conceptiei despre lume. )i daca problemele conceptual sunt specific * ce

prezinta lumea in intregime+ Ce este omul+ Ce este adevarul+ atunci si raspunsurile la ele sunt deosebite.

3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice

Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din cauza ca realitatea existenta este diversa, din cauzaca atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile la fel sunt diverse, apoi si filosofia seevidentiaza in mai multe domenii de cunoastere%

ntologia stiinta despre existent

noseologia stiinta despre teoria cunoasterii

'ntropologia stiinta filosofica despre om

#ogica stiinta despre formele gindirii

Etica stiinta despre morala

Estetica stiinta despre arta, gustul artistic

raxiologia stiinta despre activitatatea practica a omului

/oate impreuna alcatuiesc domeniul cunoasterii filosofice. In realitate e greu de intilnit s0stem filosoficunde s-ar intilni toate aceste domenii. De regula intilnim doar citeva, in dependent de interesul filosoficdat si doar in 1 sisteme am putea sa le intilnim ca o integritate complexa % sistemul lui 'ristotel, sistemullui /oma d2'3uino, si a lui 4egel in epoca moderna.

4.Caracterizati esenta conceptuala a mitului

Conceptia mitologica includea in sine diferite cunostinte primitive , credinte si mituri nesistematizate.5iturile erau principalele modalitati de explicare a realitatii, serveau ca paradigm a activitatii umane.


2/22

5itul este o legenda, o povestire, o istorie sacra despre aparitia lumii si fenomenelor naturii, zeilor sieroilor. 5itul descopera o taina, arata careva forte supranaturale care aveau o comportare exemplara.5iturile sunt niste evenimente care niciodata nu s-au intimplat, dar permanent au loc. Ele sunt metafore aceea ce este imposibil de a explica cumva.

)e deosebesc urmatoarele mituri % despre animale, despre fenomenele cereti, cosmogonice siantropogonice, despre sfirsitul lumii, moarte, marele potop, despre zamislirea neprihanita, despre zei

murind si inviind. 5iturile se transmiteau din generatie in generatie si trebuiau strict executate. Dupa olegenda, sufletele stramosilor strict supravegheau executarea miturilor si aspru pedepseau pt incalcarea

poruncilor stramosilor. Conceptia mitologica indeplinea mai multe functii, asigura succesiunea spiritual ageneratiilor, consolida un anumit s0stem de valori, mentinau un anumit comportament in societate.

.Caracterizati succint esenta conceptual a reli!iei.

Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si credinte primitiveformulind o teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din impartirea lumii in % cea naturala sisupranaturala. )pecific pentru aceasta conceptie este nu numai admiterea existentei unei fortesupranaturale, dar si atribuirea ei unui sens specific% ca lumea este supranaturala este adevarata lume, caeste primordial si determina lumea naturala si sociala. #umea supranaturala, ori divina, diri(eazacu

dezvoltarea naturii, vietii umane. /oate fenomele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiileacestei conceptii.

".Care sunt asemarile si deosebirile dintre filosofie si stiinta?

Filosofia 6i 6tiin7a reprezint8 dou8 moduri distincte de a pune probleme teoretice.

deosebire important8 9ntre filosofie 6i 6tiin78 const8 9n aceea c8 fiecare filosof trebuie s8-6i pun8problema metodei 9nc8 o dat8,9n timp ce omul de 6tiin78 are la dispozi7ie un repertoriu de metode 9n careare 9ncredere ca 9ntr-un dat de mai presus de el. 'spir:nd la 9ntemeiere,fiecare filosofie va c8uta 9nceputulf8r8 de presupozi7ii,s8rind din acesta ;printr-un act de optare,ce echivaleaz8 cel pu7in cu o anticipa7ie denatur8 metodologic8;. 5etoda nu se poate (ustifica originar 9n chip eficient ,ci ;se legitimeaz8 mai multde facto , prin puterea ei de a organiza datele cunoa6terii 6i de a cl8di o lume;.Filosofii pot opta fie pentru

purismul metodologic*ca armenide,


3/22

oricarei filosofii. #. Feuerbach reducea problema fundamental la problema omului, la problemacorelatiei dintre psihic si fizic.

F are $ laturi % ontologica si gnoseologica. rima trebuie sa raspunda la intrebarea !care-I factorulprim, cine pe cine determina*material constiinta sau invers+" in dependenta de aceea ce se ia ca factorprimordial materia sau idea toate sistemele filosofice se impart in materialism si idealism.

5aterialismul e un current filosofic care in explicarea lumii reesa din recunoasterea existentei, materieica factor prim si cauza a realitatii , idealismul afirma contrariul. Existenta, lumea sunt infinite,necreabile si indistructibile. 5aterialismul afirma ca constiinta este secundara ca produs al dezvoltariimateriale, ca reflectare a lumii materiale.

Idealismul afirma primordialitatea spiritualului, ratiunii in raport cu materia. )e disting $ varietati aidealismului% obiectiv si subiectiv. Idealismul obiectiv*laton, 4egel afirma primordialitatea ratiuniiuniversal, ideei care exista obiectiv. Idealismul subiectiv*


4/22

chineza, unde sint inaintate primele idei cosmologice. /oate lucrurile in univers sunt compuse din I' siI. I'-soare, lumina, adevarul si inceputul masculin In pamintul, intuneriBul, raul si inceputulfeminine. Dar fiecare lucru reprezinta unitatea acestor $ particule ce determina caracteristica fenomenelordin univers.

1&.'ati o caracteristica succinta a ()edelor* . Numiti cartile principale ale ()edelor*

Gedele - sunt o culegere de texte originare din Gechea Indie. )unt cele mai vechi scripturi alehinduismului. Hn prezent, textele vedice sunt venerate de hindu6i din 9ntreaga lume. Gersurile lor suntrecitate 9n cadrul rug8ciunilor 6i slu(belor religioase. Cuv:ntul veda 9nseamn8 9n7elepciune" saucunoa6tere". Hn termeni mai generali 9nseamn8 Cunoa6tere sacr8, 9nv878tur8 sf:nt8, scripturilehindu6ilor". 5onier-Jilliams o define6te mai exact ca An num8r de opere apreciate, care constituie baza

primei perioade a religiei hinduse". Este derivat de la vid-", a 6ti" 9n sanscrit8. 'r putea fi 9ns8 derivatdin cuv:ntul proto-indo-european ;KLeid-;, care 9nseamn8 a vedea" sau a cunoa6te".

In filosofia Indiei se disting & vede % @ig-Geda, )ama-Geda, Ma(ur-Geda, 6i )amhitele 'tharva-Geda.

)amhita @ig-Geda este cel mai vechi dintre textele indiene care au supravie7uit. Este o colec7ie deNO$P imnuri vedice 9n sanscrit8, cu NO.OO versuri 9n total, organizate 9n zece c8r7i *sanscrit8 %

mandale". Imnurile sunt dedicate zeit87ilor @igvedice.

Ma(ur-veda - Exist8 dou8 revizuiri ale acestei Gede, cunoscute ca Ma(ur-Geda alb8" 6i ceaneagr8". riginea 6i semnifica7ia acestor denumiri nu sunt clare. Ma(ur-Geda alb8" con7ine doarversurile 6i incanta7iile necesare sacrificiului, 9n timp ce explica7iile se afl8 9n alt8


5/22

12. Numiti principalele scoli filosofice din C+ina antica si fondatorii acestora.

In China antica, e mentionata existenta a & scoli filosofice.

Confucianista-fondator Confucius

#egista- fondatorul )hang-Mang

5oista-fondatorul 5o-/se

Daosista- fondator #ao-/seu

13. 'escrieti succint esenta confucianismului si a le!ismul.

)coala confucianista apare in secolul GI a.Ch si abordeaza problama functionarii statului. )tatul seechivaleaza cu familia. )tatul trebuie sa se bazeze nu pe legi (uridice ci pe norme morale, traditii,obiceiuri, care necesita constiintizarea de fiecare individ, in urma carui fapt apare constiinta ca totioamenii trebuie sa respecte normele, obiceiurele in stat . si dupa cum exista in familie subordonare, asa siin stat exista subordonare, toti supunindu-se imparatului. In centrul filosofiei lui Cinfucius sta problema

educatiei. El afirma ca oamenii sunt apropiati si seamana unii cu altii dupa natura sa, iar se deosebescdupa educatie. Educatia omului trebuie fie in spiritul atitudinii cu stima si respect fata de mediu sisocietate. Etica lu Confucius concepe omul in relatii cu functia lui sociala, el este personalitate nu pentrusine, ci pentru societate, iar educatia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenitaa acestei functii. entru respectarea subordonarii si ordinii Confucius formuleaza principiul echitatii,

punctualitatii si constiintizarii. mul trebuie sa procedeze asa cum cere ordinea si situatia.

#egismul promoveaza% omul e fiinta rea in esenta sa, de la natura, de la sine si fiind astfel, omul nu poatefi educat, nici reeducat. Ca statul sa functioneze normal, el trebuie sa se bazeze pe legi (uridice stricte cear permite folosirea celor mai aspre pedepse pentru cea mai mica abatere de la lege. )pre deosebire deconfucianistice considerau ca puterea in stat trebuie sa se transmita prin mostenire, ei afirmau caimparatul trebuie ales in dependenta de calitatile morale si spirituale.

14. Expuneti succinct esenta teoriei daoismului.

Daoismul apare in sec a.Ch., fondatorul fiind #ao-dzi. In central acestei conceptii se gaseste natura,cosmosul, omul. #umea materiala se gaseste intr-o miscare naturala legica. /otul se supune D'*cale,lege si Dao este cosmosul, omul. mul trebuie sa se contopeasca cu natura, sa traiasca in conformitate culegile ei. @aul si nefericirea in viata oamenilor apare de aceea B oamenii se implica in mersul natural allucrurilor si inBalca legea D'. Dao nu poate fi indicat. Dao este si nu este caci el poate fi privit dar nu

poate fi vazut, poate fi ascultat, dar nu poate fi auzit.

1. Numiti perioadele dez,oltarii filosofiei in -recia ntica.

Filosofia in recia antica se dezvolta in legatura cu cunostintele stiintifice si contrar mitologiei sireligiei. Ea era naturfilosofie pentru ca avea o orientare spre cunoasterea naturii si legitatilor ei,curatirea naturii de mituri. recii incearca sa explice lumea nu prin mituri, ci prin cauzalitate,

prin cunostinte. Ei dezvolta teoria cunoasterii unde pun problema deosebirii cunostinteloradevarate*episteme, de cunostinte-pareri*doxa. In dependenta de procesele si schimbarilesocial-economice, se pot evidential urmatoarele perioade de dezvoltare a filosofiei%

Cosmologica*sec. a.Ch-&1O a.Ch

'ntropologica*&1Oa.C4- 1$$a.Ch

Elenista*1$$a.C4-S$Tp.Ch

In functie de perioadele mentionate, se contureaza si conceptiile de baza a temeiului ultim.

In perioada cosmologica, in centrul atentiei era problema naturii, universului, originea inceputului.


6/22

'ceasta perioada este prezentata de%

)coala din 5ilet * /hales, 'naximandros, 'naximene

)coala pitagoriana*itagora

Filosia lui 4eraclit-scoala eleata cu reprezentatii % Uenofan, armenide, Venon

Filosofia pluralista *Empedocle, 'naxagora

Filosofia atomista a lui Democrit

entru perioada antropologica este specific ca in central atentiei cautarilor filosofice e problema omului.entru filosofii din aceasta perioada nu mai este problema fundamentala problema cerulu, a fenomenelornaturii, ci cautarea si descoperirea esentei fiintei umane* ce este omul+ Care e valoarea vietii omenesti+ aceasta perioada se mai numeste sistematica pentru ca anume in acest timp au fost create $ mari sistemefilosofice de cattre laton si 'ristotel.

erioada elenista se caracterizeaza prin aparitia mai multor scoli filosofice, fapt cauzat de destramareaintegritatii social-economice, unitatii si integritatii culturii, gindirii,spiritului antic grecesc, conditionat decucerirea statului atenian de catre 'lexandru 5acedon, iar mai apoi si prezenta altor cuceritori in acestteritoriu. Ca rezultat, cultura, filosofia, stiinta numita si Elena se raspindeste si in teritoriul cuceritorilor.'stfel apar mai multe scoli si directii filosofice ce reflecta o noua realitate, insotita de destramarearelatiilor sclavagiste clasice, destramarea valorilor morale ale societatii antice, deoarece se schimba loculomului in societate. data cu aceasta, la o anumita etapa apare o noua ideologie, modalitate de gindirenumita religie crestina. oua religie e o religie monoteista, bazata pe credinta in existent unui singurDumnezeu, pe cind cele anterioare-numite pagine-reieseau din credinta in existent mai multor zei.

1". Ce este temeiul ultim in filosofia !reaca antica? Caracterizati temeiul ultim infilosofia pita!oreica. /rin ce se deosebeste acesta de temeiul ultimin scoala din 0ilet si laeraclit.

roblema care 9i fr8m9nt8 pe primii filozofi este problema temeiului ultim.rin no7iunea de temei ultimseare 9n vedere c8utarea acelui 9nceput material unic comun tuturor lucrurilor, fenomenelor,obiectelor dinunivers de unde pornesc toate aceste lucruri 6i care se con7ine 9n oricare lucru din univers+rin temeiultim se mai 9n7elege 6i acea particol8, sau substan78 unic8, din care sunt alc8tuite toate lucrurile dincosmos.C8ut9nd r8spuns la 9ntrebarea 22ce este natura,cosmosul+22 primii filozofi men7ioneaz8concomitent 6i faptul c8 9n univers, natur8, cu toate c8 exist8 multe 6i diverse lucruri, totu6i aici domin8nu haosul 6i dezordinea dar armonia 6i ordinea.'ceasta se refer8 6i la oricare lucru din natur8 dar 6i lacaracterul leg8turilor, rela7iilor dintre fenomenele naturii.=i mai apoi, dac8 exist8 aceast8 armonie 6iordine, (udecau filozofii, ar trebui s8 exist8 6i o substan78 material8 care ar fi comun8 tuturor lucrurilorc8ci altfel cum ele pot armoniza.

)pre deosebire de reprezentantii )colii din 5ilet */hales, 'naximandros si 'naximene ce puneau la bazalumii anumite principii materiale * /hales-apa, 'naximene- aerul, 'naximandros apeironul, substantainvizibila si indivizibila si 4eraclit, care considera ca focul este elemental primordial al existentei,itagora cu elevii sai explica esenta lucrurilor cu a(utorul numerelor si raportul dintre ele, contribuind laapariia si dezvoltarea matematicii. umerele erau concepune ca esenta reala a tuturor lucrurilor, iarabsolutizarea lor a dus la mistica. umarul sta la baza tuturor fenomenelor din natura. itagora a(unge laconcluzia data% fiecare corp reprezinta un ansamblu de suprafete, fiecare suprafata- un ansamblu de linii,fiecare linie un ansamblu de puncte, punctele se supun enumerarii. /otul se supune numarului si numarule la baza oricarui lucru. itagora la fel promoveaza idea metempsihozei, prin care, la moartea corpului,sufletul nu moare ci migreaza in animale pentru a se purifica, dupa care sufletul se uneste cu un alt corpnounascut.

1. #n ce consta dialectica lui eraclit?

Fondatorul dialecticii este considerateraclit, din ora6ul Efes. Hn viziunea lui 4eraclit universuleste unul dar el este compus din foarte multe 6i diferite lucruri.Dou8 lucruri identice nu exist8,


7/22

toate lucrurile sunt contrare 6i fiecare lucru exist8 prin contrariul s8u. #a fel lucrurile setransform8 reciproc 9n contrariul s8u, pozitivul exist8 prin negativ, negativul prin pozitiv, caldul

prin rece, recele prin cald 6i se transform8 reciproc.#ucrurile se afl8 9n continu8, ve6nic8schimbare 6i transformare.Dup8 dum de $ ori nu po7i intra 9n aceea6i ap8 curg8toare, tot a6alucrurile nu sunt identice cu sine, totul se schimb8 6i se transform8.Cosmosul este un foc 9n caretotul arde, se mistuie, se transform8, moare 6i se na6te, se na6te 6i moare.umai universul este

ve6nic, lucrurile sunt temporare 6i relative.'ceasta nu 9nseamn8 c8 aici domin8 haosul,dimpotriv8 9n univers domin8 armonia fiindc8 armonia reprezint8 unitatea lucrurilor diferite, alucrurilor contrare.Hn univers exist8 o con6tiin78 cosmic8 obiectiv8, impersonal8, exist8 o legeobiectiv8, ideal8 care se nume6te lo!os6i care asigur8 ordinea 6i armonia.)arcina ra7iunii umane,scopul vie7ii omene6ti const8 9n a cunoa6te acest logos al naturii, a cunoa6te logosul 9nseamn8 s8cuno6ti legile obiective ale naturii, a cunoa6te legile 9nseamn8 a con6tientiza esen7a lucrurilor, acauzelor naturale. El considera ca focul este elemental primordiar al existentei. #umea,cosmosul sunt fara inceput si fara sfirsit, nu-s create de nimeni, nici de zei, nici de oameni, dar afost, este si va fi foc vesnic, permanent aprinzindu-se si stingindu-se. ucleul filosofieiheraclitiene este principiul !totul curge"*panta rei. 5ersul permanent al dezvoltarii el il comparacu curgerea unui riu in care nu se poate intra de $ ori. /otul e diri(at de soarta ori de necessitate.

De ultima este legata notiunea lege, legitate, logos. #ogosul este tot asa de vesnic ca si lumeanecreabila si indestructibila. 4eraclit face deosebire intre intelepciune si cunostinte, cunostinteleinca nu-l fac pe om intelept. Intelepciunea consta in a cunoaste natura si proceda conformlegitatilor ei.

1$. Cum ar!umenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii cit si a caracterului multiplual ni,ersului?

Hn primul r9nd elia7ii spun c8 lucrurile apar prin asem8nare dar nu ca p8r7i contrar.Hn al II-lear9nd nu exist8 multe 6i diverse lucruri, spun ei fiindc8 logic este imposibil de demonstrat a6aceva.@ealitatea, existen7a este nu ceea ce sim7im prin sim7uri ci ceea ce putem demonstra

logic, ra7ional.#ogic se poate demonstra c8 exist8 numai un singur univers 6i el fiind unuleste totul.=i fiind totul el este numai unul.=i dac8 unul este totul 6i totul este unul atunci22multe22 nu pot exista 6i 9n a6a caz nu poate exista nici mi6carea, transformarea fiindc8 nuare unde se realiza.'ceste idei ale lui Uenofan 6i armenide au fost sus7inute de c8tre Venon

printr-un sistem de probleme care nu au solu7ie logic8, probleme paradoxe care ini7ial au fostn8scocite pentru a dezvolta capacitatea de g9ndire logic8 a elevilor s8i iar mai apoi au fostfolosite ca argumente 9n sus7inerea ideilor expuse mai sus, aceste probleme se numescaporie.'poriele lui Venon reprezint8 ni6te probleme care nu au solu7ie logic8 6i care au fostfolosite ca argumente 9n sus7inerea ideilor 6colii eliate.

N. 'poria Dihotomia" ori 9mp8r7irea 9n $ p8r7i.Esen7a ei consta 9n demonstrarea

imposibilit87ii mi6c8rii din motivul c8 ea nu poate s8 9nceap8. Dac8 s8 presupunem c8 unmobil trebuie s8 parcurg8 o anumit8 distan78 el trebuie s8 parcurg8 (um8tate din ea,iar mai9t9i el trebuie s8 parcurg8 (um8tate din (um8tate adic8 W din distan78 6i tot a6a mai eparte,p9n8 a(ungem cu 9mp8r7irea la punctul ini7ial de pornire.'stfel (udec9nd, mi6carea nici nu va9ncepe.rintre primii care i-au ripostat aceast8 (udecat8 a fost 'ristotel.

$. 'poria 'chile". Conform acestei aporii, 'chile niciodat8 nu va a(unge broasca7estoas8, care se mi6c8 9naintea lui.,deoarce p9n8 a a(unge broasca, 'chile va trebui s8a(ung8 la locul de unde a pornit broasca.ricum s-ar mi6ca 'chile trebuie s8 se 7in8seama c8 c8 9n acela6i timp se mi6c8 6i broasca.De aceea, cu toate c8 distan7a dintre ei semic6oreaz8, totu6i broasca 7estoas8 d fiecare dat8 se va g8si 9nainte lui 'chile.

1. 'poria s8geata".Dac8 er fi s8 reprezent8m zborul s8ge7ii aruncate din arc printr-un 6irde puncte, atunci am avea efectul c8 s8geata st8 pe loc 9n fiecare punct.


8/22

&. 'poria )ta7iile".Esen7a ei const8 din% din $ puncte opuse pe linii paralele,fa78 de un corpnemi6cat, cu aceia6i vitez8 se mi6c8 unul 9n 9nt9mpinarea altuia $ corpuri.Dac8 presupunem c8 fiecarecorp constituie ni6te puncte consecutive,apoi fiecare din punctele corpurilor mi6c8toare parcurgaceeia6i distan78 9n intervale de timp diferit.Fa78 de corpul care se mi6c8 9n 9nt9mpinare aceast8distan78 va fi parcurs8 9ntr-o perioad8 de timp de $ ori mai mic8 dec9t fa78 de corpul nemi6cat

Deasemenea eleatii argumenteaza imposibilitatea caracterului multiplu al universului.'stfel

conform ideilor lui Uenofan existen7a care este divinitate este ve6nic8 6i ea este unAA./rasaturile AA%

Este sferic, caci nu poate la fel doar ici colo, ci pretudindeni.

u-i nici m8rginit nici nem8rginit.em8rginit8 este nefiin7a caci ea nu are nici inceputnici sf9r6it.AA nu este identic nici cu nefiin7a 6i nici cu o pluralitate de fiin7e.

ici nu se mi6c8 nici nu-i nemi6cat8.emi6cata e nefiin7a,caci nici spre ea nu vine nimic6i nici ea nu trecec spre ceva.

Este etern , ve6nic,extratemporal.1%. Numiti temeiul ultim in filosof ia lui Empedocle si dati o caracteristica succinta aacestuia.

Empedocle in explicarea lumii reiese din & elemente primordial % focul, aerul, apa si pamintulcare el le numeste radacini ale tuturor lucrurilor. #a acestea Empedocle mai adauga doua fortecontrare iubirea si ura. 'c7iunea acestor dou8 for7e este determinat8 de un principiu superior,numit de Empedocle ananBe *necesitate, conceput8 ca o esen78 a existen7ei. #a Empedocle,materia 6i energia nu pot subzista separat. Giata naturii consta din unire si divizare, amestecul sidespartirea cantitativa si calitativa a elementelor care sunt neschimbatoare. In natura permanentau loc cicluri cind predomina iubirea care uneste elementele primordiale, ori predomina ura caredesparte aceste elemente.

2&. Care este temeiul ultim in ,iziunea lui naxa!ora? /rin ce se caracterizeaza el?

'naxagora explica realitatea prin homeomerii semintele lucrurilor, particule invariabile siindivizibile la nesfirsit. /otul apare si dispare prin intermediul unei forte motrice, numita de elnus*inteligenta, spirit.otrivit concep7iei sale, universul este alc8tuit din mici particule, eterne,angrenate 9ntr-o mi6care haotic8 *'ristotel le-a numit homoiomeriai. Hn viziunea sa, acesteelemente primordiale se aflau la 9nceput 9n neor:nduial8. Impulsul mi6c8rii, principiul motor carea ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug, 9n urma c8ruia a luat na6tere universul,a fost denumit de 'naxagora nous *ra7iune, spirit.'naxagora a 9ncercat s8 explice ra7ional

fenomenele astronomice din natur8. El a negat existen7a zeilor, considera soarele ca o mas8 demetal incandescent, a6trii sunt asemenea p8m:ntului. 5eteori7ii, eclipsele de soare, inunda7iile auexplica7ii naturale. Hnv878tura sa, care 9mbin8 filosofia ionian8 cu ontologia lui armenide, a fostexpus8 9n lucrarea ;Despre natur8; *eri ph0seos. )crierile lui 'naxagora, din care s-au p8stratc:teva fragmente, au cunoscut o larg8 circula7ie 9n sec. S-& 9.4r., influen7:nd filosofia lui laton6i a lui 'ristotel.

21. Care este temeiul ultim in ,iziunea lui 'emocrit? /rin ce se caracterizeaza el?

Democrit este intemeietorul materialismului atomist. Inceputurile existentei sunt atomii si vidul.'tomii sunt invizibili fiindca sunt foarte mici. Ei sunt invariabili, indestructibili, intern

acalitativi. 'tomii sunt infinit de multi, ei se deosebesc intre ei prin forma, ordine, orientare.'tomii se misca in vid, care este tot infinit. 'paritia lucrurilor are loc datorita unirii atomilor,distrugerea lor despartirii atomilor. 'tomii se unesc dupa principiul asemanator cu asemanator.


9/22

)ufletul dupa Democrit este deasemenea compus din totalitatea de atom. Deci, sufletul estecorporal si muritor, fiind ca cu descompunerea corpului se disociaza si atomii lui. Democratintroduce notiunea !microcosm" pentru om ca analog a !macrocosm" a universului. In teoriacunoasterii Democrit deosebea $ feluri de cunoastere % adevarata si intunecata. Cunoastereaadevarata este cunoasterea rationala, iar cunoasterea intunecata este cunoasterea senzoriala.Democrit afirma, ca intelepciunea adduce trei roade% nu numai a gindi bine, ci si a vorbi bine si

deasemenea a proceda bine. Fericirea omului el oi vedea in buna dispozitie a sufletului, caredepinde de cumpatare in totul.

22. Cui apartine expresia : 56mul este masura tuturor lucrurilor* ? in ce constasubiecti,ismul si relati,ismul filosofiei sofiste?

Expresia !mul este masura tutor lucrurilor" apartine lui armenide . Initial prin cuvintul sofistse intelegea acei oameni intelepti, iscusiti in ceva, mai tirziu erau numiti nu acei care se staruiausa gaseasca adevarul , dar care incercau sa redee falsul drept adevar si invers, superficialitateadrept competent. 'ceasta a devenit posibil deoarece ei au dus pina la extremitate idea desprerelativitatea oricaror cunostinte. )ofi6tii au fost o preiad8 de savan7i 6i filozofi care demonstrau

c8 adev8rul este 9ntotdeauna pur subiectiv.'dev8r obiectiv comun tuturor oamenilor nu exist8fiindc8 fiecare om percepe lucrurile 9n felul s8u, fiecare se bazeaz8 pe senza7iile, interesele 6iscopurile sale.mul t9n8r 6i omul b8tr9n, omul s8n8tos 6i cel bolnav, puternic 6i slab percepacelea6i lucruri 9n mod diferit 6i deci au cuno6tin7e, dispun de adev8ruri diferite.Este adev8rat nuceea ce este 9n realitate, este adev8rat ceea ce 9mi convinge 6i m8 satisface pe mine./eza

principal8 a fost expus8 de c8tre /rota!ora % 22mul este m8sura tuturor lucrurilor, celor deexist8, dac8 ele exist8 6i celor de nu exist8, dac8 ele nu exist822.'dic8 important nu este faptuldac8 un lucru exist8 sau nu exist8, dac8 o ac7iune, o crim8 a fost efectuat8 sau nu, important estedac8 eu pot s8 demonstrez, s8 conving c8 ea nu a fost atunci c9nd a fost sau c8 ea a fost dac8 eanu a fost.

23. Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene.rincipiile de baza a lui )ocrate sunt%

rincipiul autocunoasterii expus prin teze *cunoaste-te pe tine insuti

rincipiul indoielii *eu stiu B nu stiu nimiB

rincipiul identitatii adevarului binelui si frumosului

. superioritatii statului

. maeutic*cunoasterii adevaruluiprin inaintarea intrebarilor si inlaturarii raspunsurilor incorecte

Cunoa6tete pe tine 9nsu7i 9nseamn8 c8 cea mai mare valoare existent8 este omul 6i mai 9nt9itrebuie cunoscut8 esen7a lui 6i prin prizma valorii umane se cunoa6te valoarea 9ntregii existen7e

rincipiul indoielii este unul fundamental pentru filozofie fiindc8 el nu neag8 posibilitateaomului de a cunoa6te lumea 6i de a se cunoa6te pe sine ci dinpotriv8 arat8 caracterul dialectic alcunoa6terii, accentueaz8 faptul c8 cu c9t mai profund, mai ad9nc noi cunoa6tem realitatea cu at9tmai bine 9n7elegem c9t de mult r8m9n necunoscute nou8 6i cuno6tin7ele pe care le are un individ9n compara7ie cu lumea existent8, care se cere a fi cunoscut8 sunt mult inferioare posibilit87ii de acunoa6te

Identitatea adevarului e un principiu ce determina in continuare intreaga spiritualitate a culturiiumane pentru ca in viziunea lui )ocrate, adevarul, binele si frumosul sunt echivalente. 'cunoaste adevarul inseamna a fi bun si frumos. De aici provine superioritatea frumusetiispiritual. mul ce cunoaste adevarul e bun, si frumos pentru ca e imposibil ca omul sa cunoasca


10/22

adevarul si sa nu procedeze bine, e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa procedezecontrar.raul se echivaleaza cu necunoasterea adevarului, caci daca s-ar cunoaste adevarul, s-arcunoaste ce e binele si nu s-ar proceda rau. )arcina fiecaruia e de a cunoaste cit mai profundadevarul.

rincipiul superioritatii statului e indreptat impotriva sofistilor, caci, din principiul sofistilor,

omul e masura tuturor lucrurilor astfel rezulta ca fiecare om traieste dupa regulile sale siignoreaza normele societatii. )ocrate afirma ca e mai bines a suporti o nedreptate decit lanedreptate sa raspunzi cu nedreptate. Dreptatea iese la suprafata.

rincipiul maeutic- cautarea adevarului prin inlaturararea raspunsurilor incorecte. )ofistii ziceauca adevarul are character subiectiv . socrate afirma ca ca adevarul e obiectiv si nu depinde de

pozitiile unui individ neadecvat.

24. /rin ce se deosebeste filosofia lui 7ocrate de filosofia sofista?

)ocrate asemenea sofistilor, sustinea ca !virtutea este stiinta", deci poate fi invatata deoameni in schimb, era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala.

e de alta parte, )ocrate practica si el metoda dialectica, dar nu exercitiile de virtuozitate verbalapura, prin care sofistii a(ungeau la concluziile unui individualism egoist sau ale mihilismului etic.Dimpotriva, pentru )ocrate exista valori umane certe dar carora el nu le gasea un fundamentrational, sustinand ca o !voce interioara" il impiedica de la actiuni rele. De aici derivascepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii caci, in opozitie cu pretentiileenciclopediste ale sofistilor, )ocrate afirma ca singurul lucru pe care il stie cu certitudine este canu stie nimic. Cultura enciclopedica a sofistilor o considera inconsistenta. In locul acumularii decunostinte si a enuntarii sententioase a unor norme, solutii, formulate cu mare abilitate adevaruri,etc., metoda sa de a-I invata pe oameni, era dialogul. )ofi6tii promovau idea c8 adev8rul poart8caracter pur subiectiv.)ocrate spune c8 adev8rul 6tiin7ific este unul obiectiv 6i nu depinde de

pozi7ia, de interesul 6i de scopul unui individ luat aparte.'dev8rul poart8 caracter general 6i el se

con7ine 9n spiritul, 9n con6tiin7a omului.

2.E xistenta la /laton se di,izeaza in:

Exist8 $ lumi, spune laton, una care 9n totdeauna este 6i nici c9nd nu apare 6i alta care 9ntotdeauna apare, devine 6i nici c9nd nu este.rima este lumea ideilor, a II-a este lumea lucrurilorsenzoriale.#umea ideilor este o lume constant8, ve6nic8, obiectiv8, perfect8, ideal8, absolut8, iarlumea lucrurilor senzoriale este o lume temporar8, relativ8, imperfect8, 9n ve6nic8 schimbare 6itransformare.#umea ideilor reprezint8 lumea cuno6tin7elor.Ideile ca cuno6tin7e, ca no7iune, caidealul 6i ca esen7e a tuturor lucrurilor din univers.Fiind ve6nice ele exist8 9naintea existen7eilucrurilor senzoriale.#ucrurile senzoriale sunt lucrurile corporale, fizice care sunt cunoscute de

noi, de om prin senza7ii, prin organele de sim7, deaceea 6i se numesc astfel, senzoriale.Darfiecare lucru senzorial este secundar 9n compara7ie cu idea fiindc8 oricare lucru senzorial, fizicexist8 numai deat9ta 6i 9ntr-at9ta fiindc8 6i 9nc9t exist8 idea sa care 9l anticipeaz8.#ucruri s9ntat9tea c9t sunt idei 6i nu exist8 lucruri care n-ar fi determinate de idei.

2".Ce semnifica Erosul platonic?laton descrie Erosul ca fiind un copil al saraciei si al bogatiei. In ziua de nastere a 'froditei au procreatoros *


11/22

impuna ca puteri in lumea senzoriala, prin aceea ca Ideile devin motive determinante ale vointeiomului *th0mos, th0moeides.

2 .7ufletul in opinia lui /laton este compus din:In ;haidros; laton compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de un vizitiu. Anuldintre cai este de origine Divina si de aceea el urmeaza bucuros indemnurile vizitiului spre lumea Ideilor.'l doilea cal este, dimpotriva, de origine vulgara el este inrudit cu colbul pamintului si de aceea a plecat

spre lumea senzoriala ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Gizitiul este usul,ratiunea.'stfel, sufletul se compune din% @atiune, vointa, sentimente.'cestor trei elemente le corespund urmatoarele calitati morale%intelepciunea,vite(ia si cumpatarea.'stfelsufletul are trei facultati% N de a gindi *ratiunea, ce se afla in cap $ facultatea afectelor si asentimentelor, care se gasec in piept si 1 facultatea poftelor ce se afla in pintece.Caracterul oamenilordepinde de acea facultatea a sufletului care domina in ei.

2 $.-noseolo!ia din perspectia,a lui /laton include:aanamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte" @eamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut 9ntr-oexistenta anterioar8.In opinia lui laton sufletul renaste in alt corp astfel el uitind totul din viata trecuta,si

pe parcursul noi vieti reamintinduse far a intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara.berosul-care este nostalgia dupa eternitate,bine,frumos.'dica cunoasterea adevarata poate fi realizatadoar prin intermediu lumii ideilor.cdialectica-se define6te ca art8 de a discuta,este o metod8 a 9ntreb8rilor 6i r8spunsurilor, este 6i o art8 alimba(ului.5etoda dialectic8 are ca instrument limba(ul, prin care se atinge esen7a fiec8rui lucru.2 %.Existenta in ,iziunea lui ristotel o constituie:a8materia-reprezinta materialul din care se formeaza lucrurile.5ateria in opinia lui este posibilitateaexistentei.5ateris este un inceput pasiv.

bforma-este o ratiune este o esenta ideala a lucrurilor care se contine implicit in fiecare lucru.Fiecarelucru este ceea ce este el numai datorita formei ei.Forma este realitatea existentei.3& .Ce este forma in opinia lui ristotel?Cum determina ristotel forma formelor?#a 'ristotel forma reprezint8, 9n linii mari, aceea6i realitate care o reprezint8 ideile la laton doarc8 la 'ristotel forma, sau lumea ideal8, ra7iunea este activ8, creativ8 6i este 9n str9ns8 leg8tur8 cu

materia.Forma, spune 'ristotel, nu exist8 paralel cu materia, ca la laton.Forma se con7ine 9nmaterie de la sine 6i astfel 9ntrebarea cum ele se unesc decade.Forma este realitatea existen7ei iarmateria este posibilitatea existen7ei.Fiecare lucru este ceea ce este el numai datorit8 formeisale.Forma este o ra7iune, este o esen78 ideal8 a lucrurilor care se con7ine implicit 9n fiecare lucru6i dac8 fiecare lucru, prin starea sa calitativ8 6i cantitativ8 se datoreaz8 formei atunci ierarhialucrurilor din natur8, multiplicitatea 6i diversitatea lor ne demonstreaz8 existen7a ierarhieiformelor, a esen7elor ideale ale lucrurilor.=i aceast8 ierarhie se 9ncheie cu forma subprem8,forma formelor care se nume6te Dumnezeu.Dumnezeu, la 'ristotel, ca form8 este o ra7iuneuniversal8 care fiind activ8 acest Dumnezeu filozofic creaz8 lumea, dar nu o creaz8 din nimic caDumnezeul religios, ci o creeaz8 din materie care exist8 ca posibilitate de a fi 6i devine realitatedatorit8 formei sale.Dac8 forma este activ8 rezult8 c8 ea este cauza mi6c8rilor 6i transform8rilor alucrurilor din natur8.Hn a6a caz Dumnezeu ca forma suprem8 este cauza 9ntregului univers 6i eld8 mi6care universului.#a 9ntrebarea 'ac9 'umnezeu ca o cauz9 a mic9rii din uni,ers el

;nsui se afl9 ;n micare sau nu?'ristotel r8spunde negativ.Dumnezeu ca form8 este cauzatuturor mi6c8rilor 6i transform8rilor din univers, dar el r8m9ne nemi6cat fiindc8 dac8 am admitec8 6i el este 9n mi6care atunci ar trebui s8 admitem c8 exist8 9nc8 o cauz8 suprem8 lui Dumnezeuceea ce ar fi absurd.31 .Ce este materia in ,iziunea lui ristotel?5ateria este materialul din care sunt formate lucrurile.5ateria este nedeterminata numai atunci cind sedefinitiveaza,adica cind se manifesta ca posibilitate a realitatii.5ateria se transforna din posibilitate inrealitate numai datorita formei.'paritia lucrurilor este ,,oformarea" materiei in procesul careia participa

patru cauze%materiala,formala,efectiva si finala.

32 .Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medie,ale?
http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70362-voia-domnului-si-vointa-omuluihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70362-voia-domnului-si-vointa-omuluihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70362-voia-domnului-si-vointa-omuluihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70362-voia-domnului-si-vointa-omului


12/22

Hn linii mai Filozofia medieval8 9ncepe cu sec I de la na6terea lui 4ristos.Cu toate c8 9n perioada primelorS secole 9nceputul sec GI de la na6terea lui 4ristos noi 6tim a continuat filozofia antic8 greac8.Dar totu6ifilozofia 9ncepe 9n secolul I 6i 7ine p9n8 9n sec UIG. =i aceast8 perioad8 de timp se 9mparte 9n 1 etape %

- Etapa apologetic8 *sec I )ec IG- Etala patristic8 *sec IG - GIII- Etapa 6colastic8 *GIII-UIG

rima perioad8 apologetic8 *apologie X ap8rare se nume6te astfel din cauz8 c8 9n primele 1secole de la apari7ia religiei cre6tine, cre6tinismul ca religie, 9nv878tur8 9nc8 nu era constituit 9n baza sadogmatic8, teoretic8 . Hnv878tura cre6tin8 deseori era supus8 diferitor interpret8ri neadecvate esen7ei ele.=iaici, 9n acest timp, pe arena filozofico-teologic8 apare o pleiad8 de g9nditori, de teoreticieni care caut8 s8apere bazele, ideile principale ale cre6tinismului 6i s8 lupte 9mpotriva interpret8rilor gre6ite,neadecvate.'ceasta nu 9nseamn8 c8 ace6ti apologe7i, ap8r8tori ei 9nsu6i nu comiteau careva interpret8rineadecvate interpret8rilor bisericii cre6tine. rintre apologe7i s-a eviden7iat /ertulian, care este cunoscut

prin fraza sa Cred fiindc9 este absurd. oua religie cre6tin8 odat8 ap8rut8 con7inea 9n sine mai multec8r7i evanghelice care 9nc8 nu erau decise, selectate de biseric8 pentru a fi canonizate, considerate caadev8ruri Dumnezee6ti.

erioada II-a se nume6te patristic8 *de la latinescul pater X p8rinte. Hn dezvoltarea 6iextinderea religiei cre6tine a existat o perioad8 deosebit8 numit8 patristica fiindc8 anume 9n aceast8

perioad8 s-au manifestat mai mul7i g9nditori, ap8r8tori, promotori, teoreticieni ai religiei cre6tine careprin modul lor de via78, prin suferin7ele suportate, prin neligiuirurile fa78 de ei, prin scrierile lor aupromovat, au cultivat 6i au ap8rat priorit87ile religiei cre6tine, deseori cu pre7ul vie7ii pentru care fapt ei aufost canoniza7i sau declara7i sfin7i, p8rin7i ai bisericii cre6tine 6i ei sunt sfin7i pentru toate direc7iile 6icurentele religiei cre6tine % 6i pentru ortodoc6i, 6i pentru catolici 6i pentru protestanti.Hn aspect filozofic

printre sfin7ii p8rin7i ai bisericii *6i )f. rigore 6i )f Gasile s-a eviden7iat 'ugustin numit preafericitul*sec IG (umatea II prima (umate sec G care a unit 9n crea7ia sa scris8 filozifia lui laton, 9nv878tura luilaton despre lumea ideilor, cu 9nv878tura cre6tin8 6i a creat o concep7ie care a fost autoritar8 6i a dominat

p9n8 9n secolul UIII UIG.'ugustin nu accept8 pozi7ia lui /ertulian *cred fiindc8 este absurd.Elpromoveaz8 idea c8 omul poate s8 9n7eleag8 esen7a cuno6tin7elor cre6tine 6i el cere s8 se deosebeasc8cuno6tin7ele laice de cuno6tin7ele religioase.Deosebirea dintre aceste $ tipuri de cunoa6tere const8 9nfaptul c8 cunoa6terea laic8, 6tiin7ific8 este caracteristic8 doar unui cerc restr9ns de oameni

savan7ilor.)uperioar8 este cunoa6terea religioas8 bazat8 pe credin7a nestr8mutat8 9n puterea luiDumnezeu.

' III-a epoc8 se nume6te scolastica *scola X 6coal8Este legat cu apari7ia scolilor pe l9ng8biserici 6i m8n8stiri 6i 9n aceste 6coli studiile se f8ceau dup8 un sistem strict,riguros 6i numai 9n bazabibliei 6i a c8r7ilor sfin7ilor p8rin7i.ici o carte laic8 nu se admitea.Cuno6tin7ele se 9nsu6eau prin 9nv87areapederost necritic8 ca adev8rul 9n ultim8 instan78 a celor expuse 9n biblie 6i 9n c8r7ile sfin7ilorp8rin7i.)colastica a creat o modalitate de g9ndire caracteristic8 epocii respective cu un caracter teo-centristunde aspectul naturalist 6i antropocentrist se excludea.'dic8 9n scolastic8, 9n 6colile biserice6ti, totul era

privit 6i explicat prin prisma credin7ei 9n Dumnezeu 6i recunoa6terii caracterului absolut a lui Dumnezeu6i a adev8rurilor Dumnezee6ti expuse 9n biblie.'spectul antropo-centrist, uman era exclus fiindc8 omuleste considerat drept o fiin78 mult inferioar8 lui Dumnezeu % corpul izvorul r8ului, sufletul trebuie s8 fie

consacrat doar 9nsu6irii valorilor pur religioase 6i asceptice, corpul omenesc este diminuat lamaximum,femeia izvorul r8ului 6i numai credin7a pur8 9l poate salva pe om.33.Ce este scolastic a?'e ce filosofia medie,ala este numita astfel?)colastica este o notiune derivata din latina scola insemnind scoala si scolasticus adicainvatatorul,cunoscator al asa numitelor sapte arte*logica,gramatica,retorica,geometria,astronomia,muzicasi aritmetica)colastica desemneaza acea tendinta din filosofiei si teologie care,incepind cu perioadatardiva a evului mediu a incercat sa explica si sa faca intelese fenomenele supranaturale ale revelatieicrestine cu a(utorul ratiunii umane si mai ales,ai filosofiei lui 'ristotel.'cest curent care de la mi(loculsec.UI si pina in secolul UG a fost un element dominant in institutiile de invatamint si universitatileEuropei,avea ca scop principal utilizarea filosofie pentru motivarea si sistematizarea rationala a dogmelorreligioase,astfel filosofia devenind o ,,slu(nica a teologiei"*ancilla theologiae.#a inceput erau denumitiscolastici toti invatatii din scolile monarhale medievale,dar mai tirziu termenul sa limitat la profesorii de

filosofie si teologie din universitatile epocii respective.Filosofia medievala este numita asfel din motiv cascolastica a reprezentat un curent principal al perioadei medievale si a durat o perioada relativ mare.34 .Numiti reprezentantii principali ai filosofiei medie,ale?


13/22

erioada apologetica% /ertulian,rigene,Clemens 'lexandrinul)a evidentiat /ertulian-(urist vestit in lumea romanica,aparator al crestinismului, cunoscut prin faza,,Cred fiindca este absurd".In operele lor ei prezinta cele dintii expuneri ale gindirii si credintei crestine.Clemens 'lexandrinul porneste de la unitatea filosofiei si religiei,de la completarea lor reciproca.)copullui Clemenos consta nu atit in a para crestinismul de dusmani,cit in ai convinge pe pagini desuperioritatea religiei crestine si de ai atrage de partea ei.rigene-mare martir al credintei si parinte al bisericii crestine,conceptul lui a fost puternic influentat de

filosofia stoicista si neoplatonica,fapt pentru care a fost invinuit de erezie si a fost anatemizat debiserica.El a fost unul ddintre primii sistematizatori ai dogmelor religiei crestine.erioada patristica% 'ugustin Fericitul*1S&-&1O,O-S$SConform invataturi lui 'ugustin Dumnezeu este totul-/atal intelepciunii,adevarului,binelui,frumosului,luminii.


14/22

nou tablou al lumii si studierea naturii erau in strinsa legatura cu dezvoltarea modului de productie,navigatiei maritime,descoperirilor geografice.


15/22

- luralismulrimul curent care apare 9n aceast8 perioad8 este 'ualismul.Fondatorul fiind @ene Descartes

*NST NSO.Conform lui Descartes la baza lumii stau dou8 substan7e % una material8 6i alta ideal8,spiritual8, av9nd urm8toarele calit87i %

- Cea material8 sau fizic8 este corporal8 6i are 9ntindere 9n spa7iu- Cea ideal8 are, ca atribut principal, g9ndirea

Filozoful consider8 c8 aceste dou8 substan7e sunt unite de c8tre Dumnezeu 6i doar el este 9n stares8 7in8 9mpreun8 aceste $ 9nceputuri care sunt opuse, izolate, deosebite una de alta.0onismuleste un curent filozific 9n care se 9ncearc8 dep86irea problemelor pe care le 9nt9lne6te

dualismul.Fondatorul 6i principalul reprezentant este filozoful olandez


16/22

#dolul pieAii const8 9n utilizarea incorect8, neadecvat8 a no7iunilor, a termenilor 9n caracteristicacuno6tin7elor noi descoperite fapt care produce erori la cititor.#dolul teatrului const8 9nfaptul c8 savan7ii pentru a-6i argumenta, demonstra noile lor descopeririapeleaz8 nu la fapte concrete, nu la fapte empirice, luate din practica real8, ci apeleaz8 la scrierile unorsavan7i cu autoritate baz9nduse pe unele citate, expresii g8site 9n aceste scriei care chipirule ar (ustificanoile descoperiri. Dar aceasta este o gre6eal8 deoarece aceste opere ale vesti7ilor savan7i au fost actualec9ndva, cu mii de ani 9n urm8, acum 9ns8 ele sunt dep86ite 6i unica confirmare a noilor realiz8ri poate fi

doar practica empiric8.44 .Caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui 'escartes Co!itoer!o sum*.#nce consta esenta acestuia?

Descartes consider8 c8 la baza 9ndoielii trebuie s8 stea deduc7ia.Esen7a 9ndoielii carteziene estedescris8 prin formula Co!ito er!o sum *cuget deci exist. /oate cuno6tin7ele de care dispunemnoi se cer a fi puse la 9ndoial8.Exist8 un singur adev8r cert, clar, incontestabil % faptul c8 eu exist,dar c8 acest adev8r este anume a6a ne demonstreaz8 faptul c8 eu g9ndesc.Dac8 eu g9ndesc9nseamn8 c8 eu exist c8ci ar fi absurd, alogic de afirmat c8 eu g9ndesc dar nu exist.imeni nu

poate pune la 9ndoial8 acest adev8r, 9n rest toate cuno6tin7ele se cer a fi puse la 9ndoiala. Hndoindu-se de tot 6i de toate, Descartes observ8 faptul c8 el, cel care cuget8 c8 se 9ndoie6te, trebuie s8

existe.Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum. 'ceasta constituie punctul terminus al 9ndoielii metodice.Decartes insist8 asupra caracterului intuitiv al acestei cuno6tin7e. 'cel ergo" dintre cogito" 6i sum" nusemnific8 aici o deduc7ie. 'cest lucru ar 9nsemna o 9nc8lcare flagrant8 a propriilor principii de 9ndoial8metodic8. C8ile cunoa6terii la Descartes sunt intui7ia 6i deduc7ia.

4 .Cui ii apartine expresia Tabula rasa*.#n ce consta esenta ei?Tabula rasa *lat. - Tabl tears . Expresia a fost pus8 9n circula7ie de filosoful ?ohn #ocBe, careconsidera c8 mintea noului-n8scut este tabula rasa - o foaie alb8 pe care se imprim8 cuno6tin7ele prineduca7ie 6i contact cu semenii.Hn locul ideilor 9nn8scute #ocBe spune 22Hn ra7iune nu exist8 nimic ce anterior n-ar fi existat 9nsim7uri./oat8 cunoa6terea noastr8 se bazeaz8 numai pe sim7uri 6i senza7ii.4" ./rin ce se deosebeste senzualismul lui Boce de rationalismul lui 'escartes?

Daca in rationalismul lui Descartes unele cunostinte erau innascute atunci senzualismul lui #ocBepromoveaz8 concep7ii diametral opus8 celei a lui Descarte spun9nd c8 idei 9nn8scute nu exist8.#a na6terecreierul omului este ,,tabula rasa" *foaie curat8 pe care poate fi scris tot. Hn locul ideilor 9nn8scute #ocBespune 22Hn ra7iune nu exist8 nimic ce anterior n-ar fi existat 9n sim7uri./oat8 cunoa6terea noastr8 se

bazeaz8 numai pe sim7uri 6i senza7ii.22Hnafara senza7iilor cunoa6tere nu exist8.Despre aceasta nedovede6te 6i faptul c8 dac8 careva din organele noastre de sim7 este afectat atunci este afectate 6icaracterul cuno6tin7elor ob7inute prin intermediul organului respectiv.4 .Ce este substanta la 7pinoza?Hn viziunea lui )pinoza 9n univers exist8 o singur8 substan78, care este Dumnezeu.'ceast8 substan78 esteuniversal8 av9nd a6a dou8 atribute principale ca % 9ndinderea 6i g9ndirea. )pinoza considera c8 totul estesubstan78 6i substan7a este totul. atura exist8 datorit8 for7elor sale proprii (causa sui).El scria 22 rinsubstan78 eu sub9n7eleg tot ceea ce exist8 9n sine 6i se manifest8 prin sine". )pinoza identific8 substan7a

sau natura cu Dumnezeu.Deci Dumnezeu este dezolvat 9n natur8, 9n lucruri 6i dat fiind faptul c8 naturaeste ridicat8 la rangul lui Dumnezeu ea se manifest8 9n dou8 moduri % ca natur8 ceatoare 6i ca natur8creat8.4$ .Cui ii apartine expresia Bibertatea este necesitatea cunoscuta* si cum poate fi inteleasaea?'ceasta expresie ii apartine lui )pinoza.entru el 9n sufletul uman exist8 un 6ir de pasiuni si afecte acesteainfluen79nd procesul cunoa6terii, cuno6tin7ele 9n general.#ibertatea umana consta in libertatea de subinfluenta acestor afecte si pasiuni.Din moment ce libertatea este identificata cu cunoasterea,tendinta deautocunoastere devine una dintre cele mai importante tendinte omenesti.#ibertatea este necesitateacunoscut8, conceput8, 9n7eleas8.'dic8 omul este liber doar dac8 cerceteaz8 natura 6i pricepe legele eiac7ion9nd 9n conformitate cu aceste legi.4% .7tatul in ,iziunea lui obbes este rezultatul...Dcontinuati !indul8.

)tatul in viziunea lui 4obbes este rezultatul unui contract social prin care oamenii transfer8 statuluiputerea 6i competen7a, dat fiind c8 9n natur8 domne6te ;r8zboiul fiec8ruia cu to7i ceilal7i;*homo hominilupus. #egitimitate statului const8 6i 9n datoria sa de a garanta securitatea.4obbes porne6te de la premiza


17/22

c8 egoismul domin8 natura uman8 *omul pentru om este lup. De aici rezult8 necesitatea apari7iei statuluica o crea7ie artificial8.

& .#n ce consta in,atatura lui Beibniz despre monade*?#eibniz considera c8 toate lucrurile 6i fenomenele 96i au inceputul de 0onade. 5onadele sunt ni6te

particule spirituale din care sunt alc8tuite toate lucrurile % at9t cele materiale c9t 6i cele spirituale. 5onadaeste un element ini7ial al lucrurilor.Ea nu poate s8 fie un punct fizic sau geometric ci are natur8

metafizic8, spiritual8 reprezent9nd idei.Din aceast8 perspectiv8 #eibniz este idealist.rincipalelecaracteristici ale monadelor sunt urm8toarele % sunt simple 6i indivizibile, nu apar 6i nu dispar pe calenatural8 ci sunt o emana7ie ale lui Dumnezeu 6i doar el poate s8 le distrug8, ele sunt individuale 6iirepetabile deaceea 6i lucrurile alc8tuite de monade sunt diferite, nu se schimb8 intr9nd 9n contact cumediul, nu au contact cu lumea neav9nd nici u6i nici ferestre.Interac7iunea dintre monade este asigurat8 dec8tre armonia restabilit8, care este diri(at8 de c8tre divinitate.5onada superioar8 este Dumnezeul.

18Numiti principalii reprezentanti ai #luminismului.nde apare filosofia #luminismului siprin ce se caracterizeaza ea?

rincipalii reprezentanti ai Iluminismului sunt% =ousseau an ac )oltaire'iderotBametrieolbac el,etius.

Filosofia Iluminismul apare mai intii in n!lia, dar se dezvolta indeosebi in Franta.*Iluminismul este un curent spiritual,ideologic ,stiintific si filosofic,care promova ideea ca unicul motoral progresului social ar fi raspindirea in masa a cunostintelor stiintifice si instaurarea la guvernare a unuimonarh iluminat intelectual care ar contribui la raspindirea cunostintelor si dezvoltarea spirituala a

poporului sauIluminismul este orientat in primul rind impotri,a moralei traditiilorspiritului feudal impotri,a

bisericii si a reli!iei,i mpotri,a monar+iilor absolute.Iluminismul se deosebeste de filosofiasec.UGII prin aceea ca nu este expusa in carti ,in tratate academice scrise in limba latina,ci se scriu cartipopulare,lucrari simple in limbile nationale,fiind destinate unui public mai larg.Clasa burgeza venea cumorala noua inaintind ideea e!alitatiisi dreptatii.In aceasta perioada biserica incepe sa fie consideratade catre multi iluministi un dusman al ratiunii. Doua curente in ceea ce priveste atitudinea fata de

divinitate si religie apar in aceasta perioada ,cel deistsi cel ateist.*otiunea deism" provine de la latinescul deus", care inseamna D-zeu.Din perspectiva reprezentantilor

acestui curent D-zeu are o influenta limitata asupra lumii.El creaza lumea, o pune in miscare,dar maiapoi lumea functioneaza si se dezvolta singura.

'teismul- neaga existenta lui D-zeu, spunind ca acesta poate sa existe doar in minteasi psihicul omului,canu D-zeu l-a creat pe om, ci invers- omul pe D-zeu, avind ca fundament incapacitatea de a explicaanumite lucruri.

28Numiti reprezentantii filosofiei clasice !ermane.rincipalii reprezentanti ai filosofiei clasice germane sunt%#mmanuel ant*N>$&-NPO&,o+an Fic+te

*N>$-NPN&, Friederic+ 7c+ellin!*N>>S-NPS&, -eor! e!el*N>>O-NP1N, BudGi! Feurbac+*NPO&-NP>$.

38*priorismul* lui ant consta in:Considerarea cunostintelor apriorice dupa forma*aprioric- a exista inaintea experimentului, iar

continutului> aposterioric*aparut dupa experianta. rin urmare, cunostintele care pretind a fi stiintificetrebuie sa corespunda unui criteriu%sa fie apriorice dupa forma si aposteriorice dupa continut. Yantincerca sa depaseasca ruptura,contradictia dintre rationalism si senzualism propunind sa se recunoasca siimportanta spiritului si importanta ratiunii pt cunoastere./otodata, apriorismul tine de considerarea spatiului si timpului ca forme subiective ale sensibilitatii si

perceptiunii externe si anume, spatiul ca forma pe care o imbraca senzatiile tactile,musculare sivizuale,iar timpul ca forma subiectiva a tuturor senzatiilor.

48Explicati notiunile de 5fenomen*si 5lucru in sine* la ant


18/22

Bucrurile in sinese afla dincolo de limitele cunoaterii,exista inafara timpului si spatiului.Yant numestelucrul in sine obiect trancendental" ori noumen *spre deosebiere de fenomen pe care noi il putemcunoaste

Fenomen- ceea ce este dat senzatiilor omului,ce poate fi cunoscut.Yant incearca sa caute limitele cunoasterii inaintind urmatoarea idee%noi nu putem cunoaste esenta

ade,arata a lucrurilor. biectele realitatii care exista ca atare actioneaza asupra organelor de simt,

provocind o multime de senzatii.Ceea ce noi reflectam prin senzatii nu constituie lucrurile ca atare asacum sunt ele in sine, ci numai cum ele ni se dau noua. #umea cunostintelor senzoriale-lumeafenomenelor iar esenta lucrurilor ,cauzele evenimentelor este ascunsa de simturile noastre si poate ficunoscuta doar prin ratiune.Insa ratiunea noastra este prea slab dezvoltata ca sa poata realiza sarcinadata.Deaceea, noi raminem doar la nivelul cunoasterii fenomenelor si nu a lucrurilor in sine.

8Ce este 5imperati,ul cate!oric* in opinia lui ant?#mperati,ul cate!oriceste legea ce constituie baza conceptiei morale, conform careia omul trebuie sa se

conduca de urmatoare idZe% !comporta>te astfel incit maxima ,ointei tale sa de,ina le!e uni,ersala adica comporta>te cu oamenii cum ,rei ca ei sa se comporte cu tine".Yant afirma ca omul trebuie

privit ca un scop final , nu ca un mi(loc, adica facind bine pt cineva s-o facem pt ca el este om si nu din

cauza ca asteptam ceva in schimb.rice fapta este morala daca in temelia sa contine tendinta spre fericire,dragoste,simpatie. Fapta devinemorala daca ea se bazeaza pe datorie si stima legilor si normelor morale.In caz de conflict moral noitrebuie neconditionat sa ne supunem datoriei morale. In viziunea lui morala nu poate fi dedusa dinfactori exteriori,ci ea este un fenomen autonom.

"8Ce sunt antinomiile in ,iziunea lui ant?ntinomiilein viziunea lui Yant sunt contradictii aparent insolubile intre doua teze, care se exclud

reciproc,dar nici una din parti nu triumfa usor,pt ca adeptii finitudinii lumii, in refuzarea tezei o arata, defapt, contradictorie nu in ea insasi, ci cu o anume lege a gindirii care vrea ca realul sa sa fi fost inintregime determinat.

*Ex% /eza-#umea % lumea are un inceput, si este, de asemenea, limitata in spatiu. 'ntiteza-#umea% lumea nu are niciun inceput, nu este limitata in spatiu, ci este infinita atit in timp citsi in spatiu.

8#dealismul lui e!el este un idealism absolut.Cum intele!eti aceasta afirmatie?Idealismul lui 4egel este numit idealism absolut deoarece conform conceptiei baza lumii o constituie

ideea absolutaspiritul uni,ersal, care dupa natura sa este contradictoriu si de aceea se afla intr-opermanenta automiscare autodez,oltare. Ideea absoluta,potrivit lui 4egel nu-i altceva decit ratiunea!indirea,substanta ce formeaza esenta si baza primordiala a tuturor lucrurilor,ea exista vesnic si continein sine in forma potentiala toate determinarile fenomenelor naturale, sociale si spirituale.El afirma caexistenta este !indire, existenta adevarata o constituie ideea absoluta ca ratiune cosmica,iar tot ceexista este rational si tot ce este rational este real.

4egel considera ca la inceput a existat doar ideea absoluta, constiinta, ratiunea din care apare totul silumea ideala si lumea materiala.Ea este contradictorie in sine caci este totul si in acelasi timp nimic.Estecontradictorie in sine pt ca autocunoscindu-se este si subiect si obiect.In procesul dezvoltarii sale ideea absoluta trece prin diferite etape,iar dezvoltarea ca atare are forma detriada% teza antiteza si sinteza.rima in dezvoltarea ideii absolute e etapa logica,cind ideea exista instarea sa pura,inaintea naturii, in stihia gindirii pure".#a aceasta etapa ea se desfasoara prin asacategorii ca% existenta esenta notiune . #a a doua etapa ideea absoluta se transforma in natura,careeste o exteriorizarea a ideii absolute"Ideea se obiectivizeaza in natura, se instraineaza de la adevarata saesenta si se manifesta in forma de obiecte corporale singulare.' treia etapa a dezvoltarii ideii estefilosofia spiritului ce se realizeaza prin spiritul subiecti,spiritul obiecti, si spiritul absolut.)piritulsubiectiv reflecta esenta omului lumii lui spirituale dez,oltarea constiintei lui.)piritul obiectiv

cuprinde sfera ,ietii sociale, se manifesta ca o integritate supraindividuala si se realizeaza prin dreptmorala si stat.7piritul absoluteste activitatea spirituala comuna a mai multor generatii si se realizeaza


19/22

prin arta reli!ie filosofie.In filosofie ideea se cunoaste pe sine insasi si cu aceasta procesul dezvoltariise termina.

$8Ce este dialectica +e!eliana?'ialectica +e!elianaeste o teorie universala a dezvoltarii si conexiunii universale,o noua logica

interpretata de 4egel. Dialectica ca metoda de gindire, ca teorie afirma ca lumea este contradictorie inesenta sa.

4egel a formulat legile cele mai generale ale dezvoltarii, principiile fundamentale si categoriile dialecticii.Dar dialectica lui 4egel purta un caracter idealist,deoarece la temelia dezvoltarii si conexiuniiuniversale,potrivit lui 4egel, se afla ideea absoluta.

%8Care sunt le!ile dialecticii?)e pot evedentia 1 legi ale dialecticii%

18Be!ea unitatii si luptei contrariilor28Be!ea transformarilor cantitati,e si calitati,e reciproce38Be!ea ne!arii ne!atiilor.

rima lege, #egea unitatii si luptei contrariilor este fundamentul, considerindu-se ca partile contrare fiindopuse nu numai ca se exclud,dar si se conditioneaza reciproc,nu pot sa existe una fara alta. Intre aceste

parti exista o lupta ce trece prin urmatoarele etape%-aparitie-desfasurare

-apogeu' doua lege, #egea transformarilor cantitative si calitative reciproce presupune ca lucrurile reprezinta o

unitate a calitatii si cantitatii.Calitatea este ceea ce face lucrul sa fie ceea ce este, iar cantitatea estecalitatea in spatiu si timp.Anitatea dintre ele se numeste> masura daca ea se distruge, se trece la o nouastare de cantitativa si calitativa, ceea ce se numeste salt.

' treia lege,#egea negarii negatiilor, presupune existenta unei pleade% -teza -antiteza -sintezaea presupune reintoarcerea formala la etapa initiala si este nevoie sa se petreaca un ciclu intreg aldezvoltarii, de la nastere la disparitie.

"&8e!el este reprezentant de ,aza al:a8senzualismuluiHb8rationalismuluiHc8idealismului subiecti,Hd8idealismului obiecti,He8materialismuluiHExplicati de ce?

=aspuns% d8 idealismul obiecti,4egel a fost filosof idealist obiectiv* a trecut de la idealismul transcedental,subiectiv, la cel absolut,obiectiv care a creat sistemul idealismului obiectiv originar la temelia caruia a pus teza despreidentitatea dintre existenta si gindire, despre lume ca o manifestare a ideii absolute.#a 4egel absolutul va fi inteles prin ratiune, prin mi(locirea" obiectiva a acesteia.#a intuitiaintelectuala cunostinta se confunda cu absolutul cunoscut.@atiunea logica arata singura lucrurile laobiectivitatea lor, la adevarul lor,la activitatea lor de a fi.4egel deci inlocuieshte intuitia intelectuala prinmi(locirea logica.'bsolutul el insusi este ratiunea care se dezvolta in toate nuantele naturii si alespiritului.

"18Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane.Curentele filosofiei contemporane% poziti,ismulexistentialismul materialismul sensualistrealismul

idealist filosofia ,ietii."28Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti


20/22

#rationalismul este current filosofic care postuleaza primatul intuitiei ,al instinctului, al trairii, alinconstientului sau al altor facultati irationale asupra ratiunii.

rincipalii reprezentanti% -io,anni /apinirt+ur 7c+open+auer."38Numiti principalele etape ale dez,oltarii )ointei 0ondiale in opinia lui 7c+open+auerrincipalele etape ale dezvoltarii Gointei 5ondiale in opinia lui )chopenhauer %

a8 reprezentarea

b8 ,ointac8ideea

d8idealul*In opinia lui )chopenhauer la baza existentei se afla o forta, o energie irationala, oarba, salbatica,caredetermina existenta si esenta tuturor lucrurilor din natura.'ceasta forta se numeste ,ointa. In calitate desubstrat universal ea este un fundament al lumii, o energie cosmica ce nu cunoaste limite in a serealiza"./ot ce exista in univers constituie o manifestare a acestei vointe, toate lucrurile, fortelemagnetice,de gravitatie. Esenta vointei este analizata de )chopenhauer in lucrarea sa principala% #umeaca vointa si reprezentare".In opinia lui omul este dominat de vointa, incearca sa se elibereze deaceasta,dar nu reuseshte, deaceea, viata este suferinta

"48Ce este 5,ointa spre putere* in opinia lui Nietzsc+e?5)ointa spre putere*constituie esenta cea mai intima a existentei, ce tine de metamorfoza de ,ictorie

asupra propriului eu de depasirea omului abandonarea ,ec+ilor idoli si sperantei intr>o lume dedincolo.

ietzsche se pronunta impotriva conceptiei interpretarii oamenilor ca fiind egali,pt ca, cum spunea el,oamenii se deosebesc dupa gen,dupa virsta, dupa sanatate, dupa avutie, iar promo,area ideii e!alitatiieste daunatoare contrara esentei umane.Faptul ca se incearca a sustine pe cei slabi, este cevainuman, cauzeaza aflarea societatii in putrefactie*la aceasta contribuie religia ce se bazeaza pe ideea luiD-zeu si morala care se bazeaza pe ideea despre bine si rau. El considera ca pt ca societatea sa

prospere, trebuie sa fie luata in consideratie teza ca '>zeu este mort"nu trebuie nici de apelat pta(utor, nici de acordat.otiunile despre bine si rau ,egalitate, dreptate sunt caracteristice celorslabi,neputinciosi si lipsiti de vointa. amenii se deosebesc doar prin vointa spre putere,care estecaracteristica tuturor.

ietzche introduce notiunea de supra>om *om lipsit de mila, curatit de ideile morale, care poate sascoata societatea din starea deplorabila in care se afla. otiunea de )upra-om mai inseamna o persoanaexceptionala, cu calitati deosebite , cu vointa spre putere exceptionala ce nu are limite in realizareavointei sale

"8Cum este conceput omul in filosofia existentialista?mul in perspectiva sfirsitului este instrainat de el insusi, nu mai are nici stapinirea,nici posesiunea

sinelui.mul este o fiinta>a> neantului,el survine din neant si se indreapta catre el.mul nu trebuie sa>si traiasca ,iata de pe o zi pe alta ,in inconstienta fata de destinul propriu,ci trebuie

sa tinda spre o viata cu adevarat personala si constienta.mul inseamna libertate, pt a-si construi viata el trebuie sa opteze, sa aleaga in permanenta, sa se anga(ezein raport cu destinul sau si cu al celorlalti. le!ereafiind o necesitate*faptul de nu a alege constituie, deasemenea, o alegere este preferabila alegerea constienta , anga(area intr-un destin personal alaturi deceilalti.mul constata ca in realitate nu este sin!ur, el este o fiinta alaturi de cei cu care e nevoit sa existe fiintaumana este fiinta-impreuna.mul trebuie sa actioneze,sa indrazneasca, sa-si puna in (oc viata-sub permanenta privire si (udecatainevitabila a celorlalti.Fiin7a uman8 nu este o fiinA9 necesar9 fiecare dintre noi ar putea la fel de bine s8 nu fie. mul exist8, pur6i simplu, este o fiin78 de prisos.

""8Caracterizati succinct poziti,ismul si formele principale ale acestuia


21/22

/oziti,ismuleste un curent filosofic al carui teza principala este ca singura cunoastere autentica este ceastiintifica, iar aceasta nu poate veni decit de la afirmarea pozitiva a teoriilorprin aplicarea stricta ametodei stiintifice. ' fost conceput de 'uguste Comte.

)e disting $ forme principale ale pozitivismului, si anume%>poziti,ismul social cu un caracter predominant practic>poziti,ismul e,oluti,cu un caracter teoretic.

'mbele forme urmaresc ideea de progres,unde pozitivismul social deduce progresul considerind sociatateasi istoria,iar pozitivismul evolutiv se bazeaza pe domeniile stiintelor exacte,fizica si biologie.Comte si o+n 0ill sunt principalii reprezentanti ai pozitivismului social,iar erbert 7penceral

pozitivismului evolutiv."8Numiti principalii reprezentanti ai !indirii filosofice din 0oldo,arincipalii reprezentanti: 0ilescu>7pataru Nicolae'imitrie Cantemirmfilo+ie

otiniul.iIdeuTitu 0aiorescu Bucian la!aNoica Constantinetc

"$8#n ce consta esenta filosofiei istorice a cronicarilor moldo,eni?In conceptia cronicarilor istoria era purtatoarea unor ,alori educati,e.

larga raspindire capata ideile umanismului care avea un caracter patriotic.Amanistii moldoveni aupledat pt independenta patrieiau luptat impotri,a Iu!ului turcesc.Istoria devine un mi(loc deexprimare a ideilor politice,de trezire a mindriei poporului pt trecutul sau !lorios,pt originea saromana.Interesul pt originea neamului i-a facut pe carturarii romani receptivi fata de cultura umanista,i-aindemnat sa studieze istoria,geografia,filologia,si filosofia clasica.rigore Areche in #etopisetul /arii 5oldovei" afirma ca istoria, patrarea trecutului il deosebeste pe omde animale, ca istoria (oaca in acelasi timp rolul educati, si co!niti,.A.Areche este intemeietorulanalizei istoriografice in cronografia 5oldovei.5iron Costin continua ideile predecesorului sau.*Inlucrarile De neamul moldovenilor","Cronica tarilor 5oldovei si 5unteniei" schiteaza ideile despreoriginea romana a neamului nostru.In Giata lumii"*poem de meditatie filosofica se pun problemeledespre sistemul solar,dezichilibrul cosmic,fericirea in viata omului. mare contributie a avut-o si

icolae Costin,el proslavind pacea intre popoare si condamnind razboaiele de contropire , totodata,pledind pt raspindirea stiintei,literaturii si artei.

"%8Numiti principalele opera filosofice ale lui '.Cantemirrincipalele operefilosofice% 5'i,anul sau !ilcea,a inteleptului cu lumea**#ma!inea de nedescris a

stiintei sacrosante**#storia iero!lifica**#nterpretarea naturala a monar+iilor**'escrierea0oldo,ei**7istema reli!iei ma+omedane*.

&8Numiti principalele trasaturi specifice ale #luminismului moldo,enesc.Dsec.J#J8Trasaturile iluminismului moldo,enesc%

- ideile etnogenezei - lupta pt eliberare sociala si nationala

- facilitatea+ #imbii romane *[presupun ca promovarea" mai degraba, simplu n-am gasit

principiul dat in alte surse..sorr0*\ -criticarea moravurilor feudale@eprezentantii iluminismului luptau pt instaurarea lumii rationale,societatii bazate pe

e!alitatelibertatea politica drepturilor ci,ile.Din iluministi fac parte %-+.sac+iC.7tamatiC.Ne!ruzzi.'onici.=usso ).lecsandri0. Eminescu,care luptauimpotri,a feudalismului si exploatarii nationale.#ucrarile lor contin idei social-politice si filosofice,ginduri despre om,natura,locul si rolul lor in viata societatii,despre monarhie si formele guvernariistatale,despre religie si proceduri (uridice s.a.

5.Yogalnicianu afirma ca eliberarea nationala si sociala ,prosperarea neamuluieste posibila numai pe bazacunoasterii istoriei.ecunoasterea istoriei e echivalent cu pierdera neamului.Ca sociolog el incearca sastabileasca cauza fenomenelor sociale,cerceteaza legitatile schimbarii si dezvoltarii societatii.

Dezvoltind filosofia istoriei el formuleaza teoria procesului istoric si teoria istoriei ca stiinta.


22/22

'.4i(deu in explicarea fenomenelor sociale era idealist,considerind ca filosofia in sistemul cunostintelorstiintifice poate fi comparata cu soarele in sistemul planetelor,ca si soarele ea lumineaza toate sferelestiintifice. *)ubliniind rolul filosofiei el nu neaga si rolul religiei

ASEM Filosofia temelor anul I

Documents

Transcript of ASEM Filosofia temelor anul I