esenarea unei strategii pe termen lung. Am luat n calcul numarul de parteneri, modul de colaborare, rezultatele asteptate, imaginea, managementul pe care l facea fiecare partener asupra amplasamentului si am decis ca e normal sa continuam cu niste parteneri strategici - EuroGSM si Say, dar sa pastram si colaborarea cu antreprenori si parteneri locali pentru ca si ei si aduc valoarea lor adaugata, prin relatiile lor, prin lobby-ul local, prin cunoasterea foarte n detaliu a pietei locale."De la nivelul unei corporatii de dimensiunea Orange este greu sa cunosti n detaliu toate pietele mai mici si nici nu poti avea ntotdeauna implicarea pe care o are un antreprenor n businessul sau, spune Popa."Piata unui oras poate fi complet diferita de cea a unei alte localitati aflate la doar 50 de km distanta. Atunci, pe baza acestor ipoteze de lucru, am luat decizia de a merge n acest mod, fara Fonomat si cu un lant puternic de francize care sa respecte niste reguli clare de imagine si de tratare a clientilor."Dupa ncetarea contractului cu Orange, n aprilie 2010, reteaua Fonomat a trecut la Vodafone.Numarul doi pe piata locala de telefonie mobila a preluat, spre exemplu, mai multe retele de retail fondate de antreprenori locali, la fel ca si Germanos, retailerul controlat de operatorul de telefonie mobila Cosmote.Vodafone a cumparat si retele care avea contracte exclusive cu Orange, mutarile facute pe piata locala de grupul britanic fiind posibile avnd n vedere cadrul mult mai permisiv al contractului de agent dupa care companiile aveau contract cu Orange. Si acest lucru s-a schimbat prin introducerea sistemului de franciza, subliniaza Florin Popa. "Nu n ultimul rnd, astfel am obtinut si echilibru si stabilitate n reteaua de parteneri pentru ca, asa cum ne aducem bine aminte, piata de distributie a fost relativ instabila n ultimii trei ani. Au fost migrari de la un operator la altul, operatori care au cumparat retele de distributie."Pe de alta parte, schimbarile facute n strategia de retail si distributie, ntre care intra si sistemul de francize, au permis Orange sa ajusteze numarul de magazine la noile conditii de pe piata. Una dintre schimbari a fost reducerea numarului de magazine din marile orase."n toate orasele mari, daca mergi pe o strada vezi magazine telecom unul lnga altul, de la acelasi operator sau de la mai multi operatori si una dintre concluziile noastre a fost ca momentul n care piata a ajuns la maturitate - si stim bine ca volumele au scazut destul de mult, trebuie sa ne focalizam pe a vinde valoare, pe a adauga servicii cu valoare adaugata peste baza de clienti. n zona de magazine de retail din orasele mari am redus numarul destul de mult pentru ca am ajuns la concluzia ca exista o asa-numita canibalizare, respectiv exista un numar mult prea mare de magazine", a conchis directorul Orange.Articol publicat n editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 01.12.2010Viata fabuloasa a printului din DubaiBUSINESSMAGAZIN.ROAdevarul despre AMANTLCUL din cartea fostei purtatoare de cuvnt a lui Traian Basescu. Iata ce se ntmpla la Cotroceni dupa o anumita oraGANDUL.INFOCuprins :Cap. I CONTINUTUL MEDIULUI DE MARKETING1.1.Mediul extern1.1.1.Micromediul intreprinderii1.1.?.Macromediul intreprinderii1.?.Mediul extern1.?.1.!tructura mediului extern1.?.?."otentialul #irmei1.?.$.Relatiile intreprinderii cu mediul extern1.?.%.Relatiile de piata ale intreprinderii1.?.&.Relatiile de concurentaCap. II "RE'ENTAREA (IRMEI ORANGE ROMANIA?.1. De)crierea #irmei?.?. !curt i)toric?.$. O#erta )ocietatiiCap. III !TUDIU DE CA' "RI*IND ANALI'A MEDIULUI DE MARKETING AL (IRMEI ORANGE ROMANIA$.1. Anali+a macromediului #irmei$.1.1. Mediul demo,ra#ic$.1.? Mediul economic$.1.$. Mediul te-nolo,ic$.1.%. Mediul )ocio?cultural$.1.&. Mediul in)titutional?le,i)lati/$.1.0. Mediul politic$.?. Anali+a micromediului #irmei$.?.1. Concurentii #irmei$.?.?. Clientii #irmei$.?.$. (urni+orii #irmei$.$. Anali+a !?OT$.%. Matricea 2CGCap. I* CONCLU'II !I "RO"UNERI CAPITOLUL ICONTINUTUL MEDIULUI DE MARKEINGIn cadrul conceptului de mar3etin, mediul in care actionea+a intreprinderile4 or,ani+atiile )au in)titutiile ocupa o po+itie centrala.?.?.Mediul e!ternCa a,ent economic4 a/and un anumit pro#il de acti/itate4 intreprinderea #unctionea+a in conditiile concrete pe care i le o#era mediul )au extern. Iar daca pentru intreprindere4 a)a cum 5ine o5)er/a Kotler4"mediul de marketing # $%$rtuntati &i %rime'dii" 4 in)eamna ca re+ultatele acti/itatii )ale /or depinde4 pe de o parte4 de ma)ura cunoa)terii #i+ionomiei )i mecani)mului de #unctionare a mediului4 iar pe de o alta parte4 de capacitaea )i priceperea intreprinderii de a #runcti#ica oportunitatilr )i de a e/ita prime6diile pe care acea)ta i le #urni+ea+a.Intreprinderea intra in le,aturi directe4 impu)e de nece)itatea reali+arii o5iectului )au de acti/itate4 in#luentele #iind de re,ula reciproce4 cu altii4 relatiile )unt mai indepartate4 mai )la5e4 in#luenta ace)tora #iind de cele mai multe ori indirecta. A,entii cuprin)i in prima cate,orie #ormea+amicromediul intreprinderii 7 ceilalti alcatuie)c componentelemacromediului intreprinderii .?.?.?. Mi(r$mediul intre%rinderiiComponentele mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii directe, permanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (prezente si de perspectiva), formeaza micromediul intreprinderii."entru identi#icarea ace)tora tre5uie pornit de la locul pe care intreprinderea il detine in cadrul mediului4 ea in)a)i #iind o componenta a ace)tuia