R-OBIh{ HO

; ',.

A dcua parte din tril*gia FARSXER ,,, i"'.iNAUTILtJ.g'fartta=y ':. "

:q-.?"di i

ROBIN HOBB'#WsinyL

Resql

Traducere din limba englezdAxruza Grrvescu

NEMIRA

CUPRINS

Prolog

Vi.s si de5teptare................ 7

1 SiItbay.............2 intoarcerea acasx........

3 Lesituri reinnoite.... 58

4lncurcituri................ 83

5 Sacrificiul ........... 109

6 Neoamenii................ ............ 136

7 Intilniri ............. 146

8 CAnd se treze$te regina ......... 169

9 Apiritori gi prieteni ............. 188

10 De florile mirului..... .......... 208

11 Lupi singuratici.. ................. 227

L2Indatoriri................. ........... 248

73 LavAndroare ........... ............ 272

14 Festivalul Iernii........ ........... 292

15 Taine..... ........... 316

16 Cordbiile lui Verity ............ 336

t7 Clipe de rdgaz .. 367

18 Stribunii................. ............ 384

19 Mesaje .............. 407

20 Nenorociri.............. ............ 428

ri

{I{

t

S ILTBAY'

A fi. ttiitor rege saa regind inseamnd. a tncdleca botdrht bariera

dintre responsabiliate Si autoriate. Se Eune cd pozipia afost reatdpentrw a satisface doinpa de putere a unui moStmitor, tnodyindu-\,

in acelasi timp, cum sd Si-o exercite. Copilul cel mai mare alfamiliei

regale tli asumd a*eastd pozili.e la airsta de Saisprezece ani, incepind

din ziua respectiad, aiitorul rege sau oiitoarea regind preia o nTare

parte 4 responsabilitdpii de a conduce cele $ase Ducate. in gmeral,

preia acele tndatoriri de care monarbul se ocupd cel mai pupin, iaracestut s-au deosebit muh de la o domnie la alu.

Sub domnia. lui Sbraud, prinpul CbiaalrT afost primul aiitor rege.

Suoqanul i-a cedat lui toate problemele care lineau dE granipe sifron-tiere: rdzboaiele, negocierile Si diplomapia, nepldcerile cdldtoriilor

prelungite Si cond.ipiile rnizere de care aiparte aindplecitn carnpanie.

C,ind Chivalry d rent'tnrdt h tron Si pri.npul Vrity i-a luat locul, cel

d.in urmd a moStmit toate incqtitudinile rdzboiului cu Strdinii Si

tulburdrile cioile stimite de situapia reatd tntre ducatele interioare

gi cele de coastd. Toate aceste tnsdrcindri dwmeau Si mai difi.cile,

pentru c,i hotdririle prinpului puteau fi. oricAnd. anulate de rege.

1 Golful aluviunilor (n. tr).

ROBIN HOBB

Prinpul se gdsea deseori in situapia dc afacefapa unei.problerne nu de

el create, avind k diEozipie solupi.i pe care el nu le-arfi. ales.

$i rnai i.ngratd era situapia viitoarei regine, Kettickm. Din cauza

obbeiurilor ei rnunteneSti, lumea o considera strdind la Curtea celor

$ase Ducate. in vremuri. de pace, poate cd ar fi fost privitd cu mai

muba ingdduinpd. Dar Curtea de k Buckkeep clocotea de agitapia

care cuprindea toate ducatele. Cordbiile Rosii din Insulele Strdine ne

bdrpuiau pdnnal mai. inoersunat decit tn generapiile tecute, distru-

ghnd rnub mai mub dec,it furau, Prima iarnd a lui Kettricken ca

viitoare regind afost Si prima iamd cAnd am avut parte de rai.d.uri.

Ameninparea lor perrnanmtd Si tortura nesf,irSitd a neoamenilor

afkpi pnntre noi cldtinau cele $ase Ducate di.n temeli.i. Oarnenii tgi

pi.erdeau increderea in rege, iar Katrickm era tn situapia de neinoi-

diat de afi o aiitoare regi.nd svdind gi neadmiratd.

Tulburarile popukyiei dabinau Cartea, tn*ucdt ducatele interi-

oaredddeau glas nemulpumirii lorde aplati Mtce ca sd apere un ldnnde care eh nuprofi.au, Ducatele de coastd stigau dupd naae dc rdzboi

si ostasi si dupd o cale efi.cientd de a-i tnoinge pe piragii care loaeau

ci.nd erau mai pugin pregdtite. Prinpul Regal, crescut tn teritoriu,

cdaa sd pund mina pe putue, curaind ducatele i.ntqioare cu darari

si atmpii sociale. Vniry, convins cd darul Mestqugului nu mai qa

sufi.cimt pmtru a-i pine k disanpa pe pirapi, se concentrdpe constru-

irea navelor de rdzboi pmtru. apdrarea ducatelor de coastd Si-i acorda

papin tirnp proaspetei sale regine. Deasupra tuturor, regele Sbrewd igi.

intindna brapele ca un pdianjen uriaS, strddui.ndu-se sd phtTezf puttrea

pmtru el sifi.i.i lui.,sdmenpi.nd un ecbilibru si cele $ase Ducate intacte.

M-atrezito mAni care md"atingea pe frunk. Mormiind supirat,m-am ferit de mAngAiere. Piturile se invllmigisertr in jurul meu.

Le-am dat la o parte gi m-am ridicat in capul oaselor, ca si vddcine indrdznegte si mI tulbure. Bufonul regelui Shrewd se coco-pse nelinigtit pe scaunul de linge pat. M-am uitat la el furios, iarel se ffase intr-o parte. Mi cuprinse sthjeneala.

Bufonul ar fi trebuit sd se afle la Buckkeep, lAngi rege, o groazd,

de zile gi kilometri distanli de mine. Din cAte $tiam eu, nu pleca

rsasinul regal 27

niciodati de lingl suveran mai mult de cdtevaore sau pe timpulnopfii, cAnd se odihnea. Faptul ci era aici nu prevestea nimic bun.Bufonul imi era prieten, in mlsura in care ii permitea ciudilenialui si se imprieteneasci cu cineva. Dar vizitele lui aveau intot-deauna un scop, iar scopurile lor rareori erau banale sau pldcute.Arnrala fel de plictisit cum il gtiam. Purta o combinalie neobig-nuitd de haine verzi gi rogii gi un sceptru cu cap de gobolan.Straiele vesele contrastau prea puternic cu pielea lui palide. ilflceau sd semene cu o lumAnare transparentl impodobite cu ilice.Hainele pireau sd aibi mai multi substanli decAt el. Pletele luifine gi blonde pluteau pe sub bonetd ca pirul unui inecat pe mare,in vreme ce flecerile din cdmin ii dansau in priviri. M-am frecatla ochii somnorogi gi mi-am dat la o parte ptrrul de pe [.a1i. Eraud; transpirasem in somn.

- Saluhre, am ingiimat. Nu mi a$teptam si te vid aici.Imi simleam gura uscatd gi limba grea gi aveam un gust amar.

Eram bolnav, mi-am amintit. Amdnuntele imi reveneau in minteca prin cealI.

- D"r unde altunderra? tmi aruncl o privire jalnicl. Cu cAt dor-meai mai mult, cu

^tit ptueat mai neodihnit. Intinde-te, st5pAne.

Lasd-mi sd te ajut sd te simli confortabil.Vru si-mi aranjeze repede pernele, dar i-am fdcut semn si

renun{e. Ceva nu era in reguli. Niciodati nu-mi vorbise atAtde frumos. Eram noi prieteni, dar cuvintele bufonului erauintotdeauna pline de miez gi amare ca fructele coapte numai pejumitate. Dacd bundtatea lui de acum era o manifestare a milei,nu aveam nevoie de ea.

M-am uitat in jos, la cimaga mea de noapte brodatd, la cuver-turile scumpe. Ceva nu era in reguld cu ele. Eram prea obosit gi

slebit ca sd-mi dau seama ce anume.

- Ce cauli aici? l-am intrebat.Bufonul trase aer in piept gi ofti.- Te ingrijesc. Te pdzesc cAnd dormi. $tiu ci ji se pare o pros-

tie, dar eu sunt Bufonul. Agadar, gtii cd fac prostii. Totuqi, miintrebi acelagi lucru de cAte ori te treze$ti. Dn-mi voie si vin cu o

ROEIN HOBB

in f.a1a mea ca un petic de case gi drumuri. Ceaga se furiga prinscobituri gi se lisa deasi peste golf. Se schimbi vremea, mi.am zis.

Se migca ceva in aer gi md infiora, uscAndu-mi transpiralia pe piele

9i fecAndu-md si tremur. in ciuda noptii negre ca smoala 9i a ce1ii,

vedeam totul perfect, fare dificultate. E Megtegugul, mi-am zis,

apoi m-am indoit. Eu nu stdpineam Megtegugul, nici ca si previdviitorul, nici ca si md fac util.

Dar, sub ochii mei, doui cordbii sparseri ceaqa gi intrard inportul adormit. Am uitat ce puteam face gi ce nu. Erau zvelte gi

lunecoase coribiile acelea gi, cu toate cd luceau negre in luminalunii, gtiam cd au carena roqie. Piralii Cordbiilor Rogii din Insulele

Strdine. Navele despicau valurile mici ca nigte culite, croindu-gidrum prin ceatd, spintecind apele ocrotitoare ale portului calamasubpire carc t{te burta porcului. VAslele se miqcau in liniqte, launison, in suporturile cdptugite cu zdrenle. Avansau de-a lunguldocurilor indrdznele ca negustorii cinstili care vin sd,facdvdnzare.

Un marinar siri sprinten de pe prima corabie, cirAnd o parimipe care voia s-o frxeze de un pilon. Un vAslag o linu la distanli de

doc pAni cAnd parAma de legare de la pupa fu gi ea aruncate $ilegati. Totul cu foarte mult calm, cu multd ostentatie. A douacorabie procedd la fel. Temutele Corlbii Rogii ajunseseri in orag,

indrdznege ca pescirugii, gi ancorari la docurile victimelor.Nicio santinel5 nu strigl. Niciun paznic nu sufld in corn, ni-

meni nu aruncl toqa pe grdmada de crengi de pin care a$teptau

si fie aprinse ca foc de semnalizare. M-am uitat dupl santinele gi

paznici gi iam grsit imediat.Zdceau in post, cu capul pe piept.Hainele de lAni buni, lucrate in casi, li se ficuserd, din gri, rogiide sAngele care le curgea din gAtlejurile tiiate. Ucigagii venisertr

in linigte, pe uscat, siguri de fiecare po$ de pazd, ca sl-i omoare.Nimeni nu va avertiza oragul adormit.

Nu fuseserd chiar atdtde multe santinele. Oragelul nu tnsemna

prea mult, de-abia era un punct pe harte. Localnicii socotiserd cd

pulinetatea bunurilor lor ii va apdrade asemenea raiduri. Adevdrat,

aveau lAnd de calitate gi torceau fire bune. Pescuiau gi afumau so-

monul care venea in amonte pe rAul lor, iar din merele mici, dar

F

ssasinul regal 31

dulci feceau un vin grozav. La apus, se intindea o plaje frumoasd

cu scoici. Acestea erau boglliile din Siltbay gi, fdrl sdfie grozave,

tot le ajungeau locuitorilor de acolo, care preiuiau viaia. Sigur cinu merita si vii dupi ele cu to4a gi cu sabia, ca si le furi. Niciunom cu mintea intreagi nu s-ar gAndi cI piralii igi irosesc vremea

furlnd un butoi cu vin de mere sau un grdtax de somon afumat.

Dar acestea erau Cordbiile Rogii, care nu veniseri si prade

bogigii sau comori. Nu ciutau cele mai bune vite de prisili, nicifemei pe care si gi le faci neveste, nici biielei din care si faci sclavi

la galere. Oile grele de lAna aveau si fie mutilate gi ucise, somonul

pritjit, cilcat in picioare, iar depozitele de lAnd gi vin vor cidea

pradeflecertlor. Vor lua ostatici, da, dar numai ca sd-i vrrjeascr.

Yrajaiiva hsa neoameni, fare simldminte, doar cu o umbri de

judecati. Piralii nu-i vor 1ine, ci ii vor abandona acolo, ca sd-i

torfi;lreze p|nelaistovire pe cei care i-au iubit gi i-au numit rude.

Golili de orice sensibilitate umani, neoamenii igi vor scormonijinutul de bagtini necrufitori precum jderii. Propriile noastre rude

puse de Striini sI ne atace, neoamenii acegtia erau cea mai crude

armd alor. $tiam deja axa, chiar in timp ce priveam. Vlzusemurmarea altor raiduri.

Am zdrit valul mo4ii ridicAndu-se pentru a inunda orlqelul.Piralii siriri de pe corabie pe docuri 9i ndvilird tn localitate. Se

furigartr in linigte pe strlzi, in grupuri de cAte doitrei, aducitoare

de moarte ca ov^va risipindu-se in vin. Ciliva, pugini la numir,se opriri sd cerceteze celelalte vase legate la docuri. Majoritateaerau brrci de pescuit deschise, dar se aflau acolo gi doui coribiigi o navi comerciah. Echipajele igi gnsirl moartea cAt ai clipi. Se

zbilturdtjalnic, ca oritlniile care dau din aripi 9i cArAie cAnd intrlnevistuica in cote!. Strigartr dupi mine cu glasuri inecate in sAnge.

Ceala deasi le inghif lacomi lipetele. Fdcea din moartea unui ma-

rinar un simplu lipnt de paslre de mare. Apoi piragii diduri foc

vaselor ferl sn dea doi bani pe bunurile de pe ele. Ei nu pridau.Poate furau bani, daci erau u$or de luat, sau cAte-un colier de la

gAtul femeii violate gi ucise, rareori altceva.

82 FOBIN HOBB

Nu puteam decit si-i privesc. Am tugit din greu, apoi am re-

ugit si vorbesc:

- Mdcar dacd i-ag ingelege, i-am spus bufonului. Mdcar daci ag

gti ce urmdresc. Nu pricep rostul Coribiilor Roqii. Cum sd pur-tdm rdzboi cu aceia care se lupti dintr-un motiv pe care nu vorsi-l dezvlluie? Daci i-ag ingelege...

Bufonul igi juguie buzele gi cdzu pe gAnduri.

- Sunt plrtaSi la nebunia celui care ii conduce. Nu-i poli inle-lege decAt daci egti qi tu nebun ca ei. Eu nu vreau si-i inpeleg.

Chiar daci-i inlelegi, nu-i opregti.- Nu.Refuzam str privesc oragul. Vizusem coEmarul de prea multe

ori. Dar numai un om lipsit de inimi i-ar fi putut intoarce spatele

ca unui spectacol cu marionete. Micar atat si fac pentru supugii

mei: sd-i vid cum mor. AtAt puteam face,atdt,gi nimic mai mult.Eram bolnav gi invalid, un betrAn la mare distanji de ei. La ce sd

se a$tepte de la mine? Aga ci i-am privit.Am privit mica localitate trezita din somnul dulce de mAna

care strAnge de gAt salbatici oameni sau animale, de culitul ame-

ninpdtor ridicat deasupra unui leagin, de lipltul brusc al unuicopil tArAt din pat. Luminile incepuri sI pAlpAie gi sd luminezeord.gelul: unele erau lumAntrri aprinse laauzulvecinului care !ipa;altele erau to4e sau case incendiate. Deqi Corlbiile Rogii terori-zau cele $ase Ducate de peste un an, pentru ace$ti oameni de-abia

acum deveneau realiate. Se crezusern pregntipi. Auziseri pove$tile

de groazd gi deciseseri ci ei nu vor permite si ptrleasci ata ceva

niciodatd. Totuqi, casele ardeau gi gipetele se ridicau la cer ca

purtate de fum.

- Vorbegte, bufonule, am ordonat rlgugit. Amintegte-gi pentrumine ce se va intAmpla. Ce se spune despre Siltbay? Un raid inSiltbay, pe timp de iarnd.

Bufonul trase puternic aer in piept gi se scuturi din tot trupul.- Nu e ugor, nu e limpede, ezitd, el. Toate sunt nestatornice,

toate sunt in schimbare. Prea multe se intAmple una dupi alta,Maiestate. Viitorul se rispindegte in toate direqiile acolo.

r8asinul regal 33

- Spune orice vezi, am poruncit.- Lumea a compus un cAntec despre acest orat, remarcl bufo-

rrul cu glas dogit.t9i ginea in continuare mAna pe umirul meu; degetele lungi qi

puternice mi strAngeau prin cimaqa de noapte. Un fior ne scuturdpc amAndoi qi l-am simjit cum se striduiegte si rdmAni lAngi mine.

- CAnd risuni prin taverne, iar la refren oamenii bat ritmule u urciorul de bere pe masd, parcd, dracu' nu mai e atAt de negru.'l'i-i qi inchipui pe localnici rezistAnd vitejegte, preferAnd sd moariluptAnd decAt si se predea. Nimeni, nici micar unul, nu a fostluat ostatic ai flcut neom. Niciunul.

Ficu o pauzd. O notd istericd se imbind cu tonul uguratic pe

r:are qi-l imprimi vocii:

- Sigur, cAnd bei gi cAn1i, sAngele nu se vede. Nici nu simlirniros de carne arsi. Nici nu auzi lipete. Dar e de inleles. Ajiincercat vreodati sn gisigi o riml pentru

"copil fdcut bucdji"?(lineva a incercat cu "pirisit de pirinji", dar versul nu prea se

potrivea.Nu e nimic de rAs in ironia lui. Glumele sale amare nu ne

rrptrrd nici pe mine, nici pe el. Tace inci o datd, prizonierul meucondamnat sI-gi impartl cunogtinjele dureroase cu mine.

Sunt un martor tdcut. Niciun vers nu pomenegte de pirintelec:are vAri cocoloaqe de otravi in gura copilului ca sd nu cade inrnAinile piraflor. Nimeni nu putea cAnta despre copiii care tipede durere, chinuili de oftava iute, arzdtoare, sau despre femeileviolate in timp ce zdceau cu un picior in groapi. Nicio poezie,niciun cAntec nu se putea ingreuna cu povara de a vorbi despre

rrcagii ale cdror sdgeli ucideau rudele capturate lnainte de a fitArAte de piragi. M-am uitat intr-o casi cuprinse de flaceri. PrintrevIpii, am vdzut cum un copil de zece ani igi oferea gAtul mameicare finea cutitul pregitit. Beiatul flnea in brale trupul surorii sale

in scutece, sugrumad deja, pentru ci veniseri Corlbiile Rogii, qi

niciun frate iubitor n-ar lisa-o prade piralilor fioroqi sau foculuirrecrufitor. Amvdzttt ochii mamei cAnd a luat trupurile copiilor9i a pnSit in limbile de foc. Mai bine si nu-gi amintegti asemenea

FIlBIN HOBB

lucruri. Dar nu am fost scutit de aflarca lor. Era datoria mea sile cunosc gi si-mi aduc aminte de ele.

Nu togi au murit. Unii au fugit pe cAmpiile 9i in pldurile ve-

cine. Un tindr aluat patru copii sub docuri cu el, agigAndu-se de

pilonii plini de molugte in apa rece, pAnd la plecarea piralilor.Aljii au tncercat sI scape gi au fost omorAli in timp ce fugeau. Ofemeie in cimagd de noapte se furigi din casI. Flicnrile urcau deja

pe o parte a chdirii. Ducea un copil in bra1e. Altul se linea de

poala ei qi alerga dupi ea. Chiar pe intuneric, pirul ii lucea inlumina din colibele aprinse. Se uitd in jur plinn de teami, dar lama

lungd pe care o tinea tn mAna liberd stitea pregititd. I-amintrezilritgura mici, strAnsl a indArjire, ochii mijili, sigetitori. Apoi, doar

o clipi, i-amvdzut qi profilul mAndru zugrdvitin lumina vipnilor.

"Molly!" am strigat, cu respiraqiatdiatd. Am intins spre ea mAna

cu unghii lungi. Ea ridici o trapd qi-i viri pe copii intr-o pivnilepentnr ridtrcinoase, sub casa cuprinsi de vipdi. Apoi intrd gi ea

qi cobori trapalaloc. Era in siguranli?Nu. Piralii apdrurlde dupd col1. Unul avea un topor. Mergeau

tncet, chtinindu-se 9i hohotind. Dinjii qi albul ochiului le strdlu-

ceau mai puternic din cauza funinginii cu care erau mAnjili pe

fajd.lJnaera femeie. Foarte frumoasi, rideain timp ce mergea.

Neinfricati. tgi purta pdrul impletit cu fir de argint. Flicirilesclipeau roqii in el. Piralii avansard" spre trapa pivnilei. Cel cu

toporul ridici arma gi-o arcui larg. Fierul mugcl din lemn. Amauzitlipdtulingrozit al unui copil. "Mollyl am strigat. Am co-

borAt stAngaci din pat, dar n-am avut putere sr stau in picioare.

M-am tArAt spre ea.

Trapa ceda 9i piralii rAserd. Unul muri cu rAsul pe buze'cAnd

Molly apiru sirind printre rimlgilele trapei 9i-i infipse culitul ingdt.Dar femeia frumoasi cu argint sclipitor in pir avea sabie. $icAnd Molly se lupti sd-qi scoatd cu{itul din gAtul mortului, lama

lovi o dati, de doui ori, de trei ori.in moment,rl acela, din casd risunl o pocnituri ascu{iti. Clidirea

se clitini gi clzu intr-un torent de scAntei gi o explozie de vipiiflamAnde. O perdea de foc se ridicd intre mine 9i pivniga. Nu mai

rsssinul regal 35

vcdeam nimic prin infernul acela. Cizuse oare casa Peste traPa

pivnilei 9i peste piralii care-o atacaul Nu-mi dadeam seama. Amsrlrit in f.ajd.,intinzindu-mi dupl Molly.

Dar, in clipa aceea, totul dispiru. Nici urmi de casa cuprinsitlcr flIcari, de orag prddat, de port jefuit, de Cornbii Rogii. Eram

rloar eu, ghemuit lAngi gemineu. Dusesem mAna in foc ai prinse-

scm un cirbune cu degetele. Bufonul fpn gimi apucd incheietura,

t:ir si-mi tragd mdna din jaratic. L-am dat la o parte scuturAn-

rlu-mi, apoi m-am uitat pasiv la degetele begicate.

- Regele meu, spuse bufonul necijit.lrrg"rr.rrrch" lAngd mine gi muti crt.griiacastronul cu supi lAngi

genunchiul meu. Muie un gervelel in vinul pe care mi-l turnase

t a sr-l beau cu mAncarea gi-l rdsuci in jurul degetelor mele. Nul-am oprit. Nu simgeam durereapielii arse, mai tare mdardearana

rlin suflet. Se uitd fix in ochii mei" Nici mdcar nu-l vedeam. Pireao creaturi ireald, iar flec*iie tot mai slabe ii jucau in ochii fere

r. uloare. O umbrd catoate umbrele care veneau sd mi tortureze.Degetele arse incepurl si-mi pulseze brusc. Le-am prins cu

rnAna cealaltd. Ce fecusem, ce ficusem? Megtequgul ndvdlise asu-

l'rra mea ca o boali, apoi se retrisese, hsAndu-md pustiu, ca un

pahar gol. SfArgeala md coplegi, durerea nivdii asuPra mea ca

trn armisar. M-am strtrduit si relin cele vdzute.

- Cine era femeia aceea? E importanti?

- Ah. Bufonul pdrea gi mai obosit, dar se striduia s5-gi revind.

O femeie din Siltbay? Se opri, ca gi cum ficea eforturi sd-gi amin-

t,eascd. Nu. Nu gtiu nimic despre ea. E un talmeq-balmeg totul,regele meu. Foarte greu de gtiut.

- Molly nu are copii, i-am spus. Imposibil si fi fost ea.

- Molly?

- O cheamd Molly? am intrebat. Inima porni si-mi bati ne-

bunegte. Mi coplegi furia. De ce mi chinuiegti aga?

- Stdpine, nu cunosc nicio Molly. Hai. Hai inapoi in pat, iar

cu o si-ji aduc ceva de mAncare.

Mi ajutd si md ridic. I-am ingiduit atingerea. tmi revenea vo-

cea. Pluteam, privirea mi se concentra, apoi se inceloga din nou.

36 HOBIN HOBB

l -.intr-o clipi i-am simgit mAna pe mlna mea, apoi mi s-a pirut civisam cameragi oamenii care discutau acolo. Am reugit si vorbesc.

- Trebuie si qtiu dacd era Molly. Trebuie sd qtiu daci e pe

moarte. Bufonule, trebuie si gtiu.

Bufonul ofta din strifunduri.- Nu e un lucru pe care si-l poruncesc, regele meu. $tii asta.

Ca viziunile tale, gi ale mele mi conduc pe mine, nu invers. Nupot smulge un fir din tapiserie, ci trebuie sr mr uit la ce se con-

centreazdochii mei. Viitorul, regele meu, e ca un curent intr-uncanal. Nu-gi pot spune unde se va scurge o piciturd de apd, dar i1i

pot spune unde e curentul mai puternic.

- O femeie din Siitbay, am insistat. O parte din mine ilcompitimea pe bietul meu bufon, dar cealalti nu se dedea be-

tutl. N-a$ fi vdzut-o atit de clar dacd, nu ar fi importantd. FI o

incercare. Cine era?

- E importantd?

- Da, sunt sigur. O, da.

Bufonul se aleze pe podea cu picioarele incrucigate. lgi duse

degetele lungi la tAmple, ca gi cum incerca si deschida o uqi.

- Nu gtiu. Nu in1eleg... Totul e o invilmlgeale, o riscruce.

Cdrlrile sunt berucite, mirosurile sunt anapoda...

tndrepte ochii spre mine. Mi ridicasem cumva, dar el stdtea

pe jos la picioarele mele qi md privea. Ochii ingalbenili ii iegeau

din orbite pe faqa ca o coafi" de ou. Se relaxl, zltmbi prostegte. Iqi

aminti de sceptrul cu cap de gobolan, igi apropie nasul de el.

- O gtii pe una, Molly, $obolenicni Nul A9a mi-am zis gi eu.

Poate ci ar trebui si intreb pe cineva mai informat. Poate viermii.tl apuca un chicotit prostesc. Inutild creaturd.Prczicdtor miste-

rios gi neghiob. Ei bine, aga era, n-aveai cei face. Am plecat de lAngi

el gi m-am tndreptat incet spre pat. M-am a$ezatpe marginea lui.M-am pomenit cd tremur caapucat de friguri. O crizd, mi-am

zis. Trebuie sl mi calmez, altfelvoi suferi o crizd. Voiam sI vadibufonul cum md zbat gi mi se taie respiragia? Nu-mi p5sa. Nimicnu conta, in afard de a afla dac6fiinga

^ceea a fost Molly a mea,

iar dacd, a fost, murise? Trebuia si aflu. Trebuia str aflu dacd a

37rre!lnul regal

nrrrrit, iar dacda murit, in ce fel. Nimic nu mi s-a pdrut vreodatd

lrr,ri important.llufonul se ghemui pe covora$ ca o broasci, palidd. tgi umezi

Itrrzele gi-mi zAmbi. Durerea smulge uneori zAmbere celui suferind.* E un cAntec foarte vesel cel care se cAnti despre Siltbay, re-

rrr.rrcl el. Un cAntec triumfitor. Au cAgtigat localnicii, gtii. Nuyi',ru cAgtigat via1a, ci o moarte curate. Oricum, gi-au cAgtigat

nroartea. Moartea, in loc si ajungi neoameni. Asta micar in-rcrrmnd ceva. Ceva despre care sd clnli gi cu care si rezigti in zilele

rsrca. Aqa e in cele $ase Ducate acum. ti omorA* pe-ai nogtri ca

r,1 n-o faci piralii qi pe urmi cAntdm cAntece victorioase. Uimitorr'u ce se alind oamenii cAnd nu mai au la ce sPera.

lmi revenea vdzul. Dintr-odati, mi-am dat seama cd visam.

- Nici mdcar nu sunt aici, am zis cu glas moale. Visez. Visez

cl sunt regele Shrewd.Bufonul ridici mlna strivezie in lumina fllcarilor qi-gi studie

, r.rsele vizibile prin pielea sublire.

-Dacdaga spui tu, stipAnul meu, a$a trebuie sd fie. Atunci gi eu

visez ci tu egti regele Shrewd. Oare daci te pigc, ml trezesc ai eu?

M-am uitat la mAinile mele. Erau imbetrAnite qi pline de cica-

trice. Am strAns pumnii, am urmirit venele gi tendoanele cum se

rurnfli sub pielea albe ca hArtia, mi-am pipnit incheieturile um-I'late, moi. Sunt bitrAn acum, miam zis. Asta inseamni si fiihrttrAn. Nu bolnav, din boald i1i revii. BetrAn. CAnd fiecare zi etot mai grea, fiecare luni o povari mai apisitoare Pentru corp.'l'otul se duce de rApI. Am ctezlJt, pentru scurtd vreme, ci am

cincisprezece ani. De undeva se furiga miros de carne gi de pirirrs. Nu, tocani groasi de vite. Nu, timAia vindecitoare a lui

.f onqui. Amestecul de mirosuri imi ftu gre la. Nu mai qtiam cine

sunt, ce era important. M-am agelat de gAnduri strAmbe, incer-

cind sd le indrept. Zadarnic.

- Nu gtiu, am $optit. Nu inleleg nimic.

- Aha, spuse bufonul. E aga cum !i-am zis. Nu inlelegi unlucru decAt atunci cAnd devii acel lucru.

- Asta inseamnd si fii regele Shrewd, agadar? am intrebat.