ArticolDespre_RestaurantDetunataAbrud
2
5CYAN5MAGENTA 5YELLOW 5BLACK 5 P AGI NA T A ZIARUL DE APUSENI O echipã de ºase experþi independenþi inter- naþionali va fi solicitatã pentru a realiza un audit asupra studiului de impact asupra mediului, pentru proiectul Roºia Montanã, a declarat, sãptãmâna trecutã ministrul ungar al Mediului, Miklos Persanyi. Experþii vor fi delegaþi de autoritaþile ungare ºi de cele române. Totodatã, o echipã permanentã de specialiºti va fi înfiinþatã pentru a evalua finanþarea proiectului, a mai spus Miklos Persanyi. Potrivit oficialului ungar, Ministerul Român al Mediului a luat în consi- derare propunerile pãrþii ungare cu privire la stu- diul de impact, iar autoritãþile române vor emite autorizaþia de con- strucþie în raport de rezul- tatele acestui studiu. Pe de altã parte, Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, aflatã la Budapesta, a arãtat cã procesul de autorizare a proiectului Roºia Montanã întruneºte nu doar condiþi- ile impuse de reglemen- tãrile din România, ci ºi toate normele relevante din UE. Studiul de impact al proiectului propus de Compania Roșia Montană Gold Corporation, evaluat de experţi independenţi Doamnã Gabriela, sunteþi fiica regretatului Muºca Dede. Vã mai amintiþi momentul venirii în Abrud? Da, aveam 5 ani. Înainte de a veni la Abrud tatãl meu a cân- tat la Timiºoara, Hunedoara, Oradea. Tatãl dumneavoastrã a fost originar din Abrud? Da, a fost originar din Abrud. A fost fiul marel ui viol onist Ioanica, cel care-i cânta minerului Ciuca Teodor pe gal- beni. Vã mai amintiþi ce muzicã cânta tatãl dumneavoastrã la restaurantul Detunata? Da, bineînþeles. Tatãl meu a cântat pânã în anul 1990 - 1991 la restaurantul Detunata. Se cânta muzicã de café - concert, în special, însã se cânta la cerere toate genurile muzicale. Cum se distra tineretul anilor 1970 - 1975? Foarte frumos. Tineretul din Abrud a fost crescut ºi educat cu muzicã cultã. Cum arãta restaurantul Detunata în acei ani? Foarte frumos. Avea un spe- cific - cel ce intra în restaurant trebuia sã aibã o þinutã decen- tã, nu mai vorbim de comporta- ment, am putea spune cã aici intrau doar oameni cu un statut social. Ce avea interiorul restau- rantului deosebit de faþa pe care o are astãzi? În primul rând candelabrele ºi oglinzile, dar nu trebuie uitatã conduita ospãtarilor, modul de servire dar ºi orchestra. Ce fel de oglinzi erau ºi care era farmecul acestora? În primul rând reflecþia. Erau niºte oglinzi înrãmate, cu rame frumoase, sculptate, de dimen- siuni mari. În acele oglinzi vedeai cine este în jurul tãu, vedeai orchestra, vedeai totul. Orchestra condusã de ta- tãl dumneavoastrã a fost o orchestrã de lãutari? Nu. Orchestra condusã de Muºca Dede nu a fost de lãu- tari, ci de adevãraþi pro- fesioniºti ai muzicii clasice, muzicã care în prezent îºi pierde urma, atât în oraºul nos- tru, dar ºi în împrejurimi, odatã cu decesul domnului Tiberiu Gheza din Alba Iulia, care a fost un ultim continuator al muzicii clasice. Cum erau organizate reve- lioanele de altãdatã? Revelioanele organizate la restaurantul Detunata erau organizate cu mult fast. Era o organizare desãvârºitã, veneau interpreþi de la Cluj Napoca ºi de la estrada din Deva. Îmi aduc aminte bine când se re- zervau bilete de cãtre persoane importante din Deva, Cluj, cu douã - trei luni înainte ºi bineînþeles elita Abrudului - familiile Sucz ºi Viºnoii. Era frecventat restaurantul Detunata în anii `70 - `80? Da, era foarte frecventat, mai ales sâmbãta, duminica, dar ºi în celelalte zile. Am înþe- les cã acele oglinzi au dispãrut fãrã urmã ºi tot la bârfele din „Pãrãuþ” se spune cã una sau douã s-ar fi rãtãcit pe la un anume cetãþean „Plotog”, iar alþii spun cã unele au fost þinute prin magazii pânã s-au deterio- rat. Mai înainte spuneaþi cã valoarea unei oglinzi din restaurantul Detunata se ridica la cât ar fi fost o pereche de boi. De unde aceastã comparaþie? Îmi aduc aminte cã tata îmi povestea cã pe vremea bunicu- lui meu, un cetãþean care bietul venise cu carul cu boii la Abrud, îndrãznise sã intre în restau- rant într-o þinutã de cãrãuº, a fost poftit de ºeful restaurantu- lui sã pãrãseascã localul. Supãrat, domnul Ghedu a intrat cu un bou în restaurant în sala mare, iar atunci când boul s-a vãzut în oglindã s-a repezit ºi a spart-o. A plãtit v aloare a unei perechi de boi. Se poate compara restau- rantul Detunata de astãzi cu cel din anii tinereþii dumneavoastrã? Nu. Pãcat cã restaurantul Detunata a rãmas în paraginã. Abrudul este un oraº cunoscut atât în þarã, cât ºi în Europa, ca fiind unul dintre cele mai vechi oraºe. Restaurantul Detunata a fost o emblemã. Ce credeþi cã-i lipseºte localului de astãzi? Nu cred cã eu aº fi în mãsurã sã cataloghez, însã cred cã în primul rând ma- nagerul - „Omul sfinþeºte locul!” Marius Leu Restaurantul Detunata - r ă mâne doar o frumoas ă amintire Interviu realizat cu doamna Petrache Aida Gabriela (Mușca), fiica fostului șef al orchestrei restaurantul ui Detunata, Mușca Dede Emil Dandea s-a nãscut la Bucium-Sat, lângã Abrud, la 23 ianuarie 1893, fiind strãnepotul unui cãpitan al lui Horea, Ionuþ Dandea. Petrecându-ºi copilãria în anii plini de frãmântãri de dupã Miºcarea Memorandistã ºi acu- mulând nemulþumirea grea a oamenilor din Þara Moþilor, Emil Dandea a pãºit în viaþã cu dorinþa de a se pregãti temeinic sã continue lupta românilor transilvãneni pen- tru libertate naþionalã ºi unitate politicã. Absolvent al Acade miei Comerciale din Vien a, doctor în drept ºi în ºtiinþele de stat. A fost unul dintre luptãtorii tineri pentru cauza Unirii Transilvaniei cu România, iar acest lucru l-a predestinat sã cunoascã toate faþetele ºi ipostazele unei existenþe tumultoase: ofiþer pe front în Primul Rãzboi Mondial, invalid de rãzboi, luptãtor energic pen- tru Marea Unire, consilier în Administraþia Municipalã Clujeanã, primar al municipiului Târgu-Mureº ºi în aceastã calitate ctitor al administraþiei româneºti din acest oraº cu o situaþie atât de particularã, deputat ºi secretar al Camerei Deputaþilor, refugiat la Bucureºti în timpul Dictatului de la Viena, arestat ºi deþinut, fãrã con- damnare, în lagãrul de muncã forþatã de la Canal, sta- bilit cu domiciliu forþat la Taslãu, muncitor necalificat ºi paznic de noapte la Valea Cãlugãreascã, apoi pensionar I.O.V.R. Momentul preluãrii administraþiei la Cluj s-a desfãºurat în ianuarie 1919, într-o atmosferã tensionatã: o delegaþie de fruntaºi români, condusã de doctor Valentin Poruþiu, prefectul municipiului, i-a convocat pe toþi funcþionarii orãºeneºti, cãrora le-a citit ordinul Consiliului Dirijent, prin care li se cerea depunerea jurãm ântului faþã de Statul Român, fiind avertizaþi cã „cine va refuza sã-l depunã va fi înlãturat din funcþie”. Atât prima rul Gustav Hal lev , cât ºi ceilalþi funcþi onari din Primãrie, au refuzat, spunând cã ei nu recunosc autoritatea Consiliului Dirijent ºi cã ei rãmân fideli jurãm ântulu i depus faþã d e guve rnul m aghiar . A doua z i, 19 ianuarie 1919, la refuzul repetat de a depune jurãmântul de cãtre funcþi onar i ungur i, este instit uitã administraþia judeþeanã ºi orãºeneascã. În funcþie de prefect a fost numit doctor Simion Tãmaº, viceprefect doctor Octavian Utalea, iar ca primar al Clujului doctor Iulian Pop. La propunerea prefectului în postul de prim- notar a fost numit doctor Vasile Hossu, iar în cel de se- cretar al Primãriei a fost investit Emil Dandea. El a pub- licat o singurã lucrare cu caracter memorialistic „Miºcãrile studenþeºti din anul 1918”, în schimb, în tim- pul cât s-a aflat în demnitãþi publice, a publicat o între agã sui tã de a rticol e ºi st udii ca re sun t conc ludente pentru gândurile, obiectivele, eforturile ºi întreaga sa activitate. Ca fost primar al oraºului Târgu-Mureº, a rãmas în memoria locuitorilor acestei aºezãri româneºti atât prin buna gospodãrire ºi îmbogãþire a urbei cu monumente ºi edificii, cât ºi prin instalarea eficientã a autoritãþii Statului Român. E fiul acelui Dandea anchetat de unguri în 1898 din pricina manife stelor aduse de Va sile Popa din România. Se cuvine astãzi ca în memoria acestui mare patriot buciuman ca, Consiliul Local Bucium, preþuindu-i amintirea, sã se ridice o statuie în faþa ºcolii din Bucium- Sat, iar ºcoala sã-i poarte numele ºi casa în care s-a nãscut sã fie marcatã cu o plãcuþã memorialã. Înv . Criºa n Radu - Aurel Un român inegalabil - buciumanul Emil Dandea
description
Detunata Abrud, articol despre restaurant
Transcript of ArticolDespre_RestaurantDetunataAbrud
-
5CYAN5MAGENTA 5YELLOW 5BLACK
5PAGINA TAZIARUL DE APUSENI
O echip de aseexperi independeni inter-naionali va fi solicitatpentru a realiza un auditasupra studiului de impactasupra mediului, pentruproiectul Roia Montan,a declarat, sptmnatrecut ministrul ungar alMediului, Miklos Persanyi.
Experii vor fi delegaide autoritaile ungare ide cele romne. Totodat,o echip permanent despecialiti va fi nfiinatpentru a evalua finanareaproiectului, a mai spusMiklos Persanyi.
Potrivit oficialului ungar,Ministerul Romn al
Mediului a luat n consi-derare propunerile priiungare cu privire la stu-diul de impact, iarautoritile romne voremite autorizaia de con-strucie n raport de rezul-tatele acestui studiu.
Pe de alt parte,Ministrul Mediului, SulfinaBarbu, aflat laBudapesta, a artat cprocesul de autorizare aproiectului Roia Montanntrunete nu doar condii-ile impuse de reglemen-trile din Romnia, ci itoate normele relevantedin UE.
Studiul de impact al proiectuluipropus de Compania RoiaMontan Gold Corporation,
evaluat de experi independeni
Doamn Gabriela, sunteifiica regretatului MucaDede. V mai amintiimomentul venirii nAbrud?Da, aveam 5 ani. nainte de
a veni la Abrud tatl meu a cn-tat la Timioara, Hunedoara,Oradea.
Tatl dumneavoastr afost originar din Abrud?Da, a fost originar din Abrud.
A fost fiul marelui violonistIoanica, cel care-i cntaminerului Ciuca Teodor pe gal-beni.
V mai amintii ce muziccnta tatl dumneavoastrla restaurantul Detunata?Da, bineneles. Tatl meu a
cntat pn n anul 1990 - 1991la restaurantul Detunata. Secnta muzic de caf - concert,n special, ns se cnta lacerere toate genurile muzicale.
Cum se distra tineretulanilor 1970 - 1975?Foarte frumos. Tineretul din
Abrud a fost crescut i educatcu muzic cult.
Cum arta restaurantulDetunata n acei ani?Foarte frumos. Avea un spe-
cific - cel ce intra n restauranttrebuia s aib o inut decen-t, nu mai vorbim de comporta-ment, am putea spune c aiciintrau doar oameni cu un statutsocial.
Ce avea interiorul restau-rantului deosebit de faape care o are astzi?
n primul rnd candelabrelei oglinzile, dar nu trebuie uitatconduita osptarilor, modul deservire dar i orchestra.
Ce fel de oglinzi erau i careera farmecul acestora?n primul rnd reflecia. Erau
nite oglinzi nrmate, cu ramefrumoase, sculptate, de dimen-siuni mari. n acele oglinzivedeai cine este n jurul tu,vedeai orchestra, vedeai totul.
Orchestra condus de ta-tl dumneavoastr a fost oorchestr de lutari?Nu. Orchestra condus de
Muca Dede nu a fost de lu-tari, ci de adevrai pro-fesioniti ai muzicii clasice,muzic care n prezent ipierde urma, att n oraul nos-tru, dar i n mprejurimi, odatcu decesul domnului TiberiuGheza din Alba Iulia, care a fost
un ultim continuator al muziciiclasice.
Cum erau organizate reve-lioanele de altdat?Revelioanele organizate la
restaurantul Detunata erauorganizate cu mult fast. Era oorganizare desvrit, veneauinterprei de la Cluj Napoca ide la estrada din Deva. miaduc aminte bine cnd se re-zervau bilete de ctre persoaneimportante din Deva, Cluj, cudou - trei luni nainte ibineneles elita Abrudului -familiile Sucz i Vinoii.
Era frecventat restaurantulDetunata n anii `70 - `80?Da, era foarte frecventat,
mai ales smbta, duminica,dar i n celelalte zile. Am ne-les c acele oglinzi au disprutfr urm i tot la brfele dinPru se spune c una saudou s-ar fi rtcit pe la unanume cetean Plotog, iaralii spun c unele au fost inuteprin magazii pn s-au deterio-rat.
Mai nainte spuneai cvaloarea unei oglinzi dinrestaurantul Detunata seridica la ct ar fi fost opereche de boi. De undeaceast comparaie?mi aduc aminte c tata mi
povestea c pe vremea bunicu-lui meu, un cetean care bietulvenise cu carul cu boii la Abrud,ndrznise s intre n restau-rant ntr-o inut de cru, a
fost poftit de eful restaurantu-lui s prseasc localul.
Suprat, domnul Ghedu aintrat cu un bou n restaurant nsala mare, iar atunci cnd bouls-a vzut n oglind s-a repeziti a spart-o. A pltit valoareaunei perechi de boi.
Se poate compara restau-rantul Detunata de astzicu cel din anii tinereiidumneavoastr?Nu. Pcat c restaurantul
Detunata a rmas n paragin.Abrudul este un ora cunoscutatt n ar, ct i n Europa, cafiind unul dintre cele mai vechiorae. Restaurantul Detunata afost o emblem.
Ce credei c-i lipsetelocalului de astzi?Nu cred c eu a fi n
msur s cataloghez, nscred c n primul rnd ma-nagerul - Omul sfinete locul!
Marius Leu
Restaurantul Detunata - rmne doaro frumoas amintire Interviu realizat cu doamna Petrache Aida Gabriela(Muca), fiica fostului ef al orchestrei restaurantuluiDetunata, Muca Dede
Emil Dandea s-a nscut la Bucium-Sat, lng Abrud,la 23 ianuarie 1893, fiind strnepotul unui cpitan al luiHorea, Ionu Dandea. Petrecndu-i copilria n anii plinide frmntri de dup Micarea Memorandist i acu-mulnd nemulumirea grea a oamenilor din ara Moilor,Emil Dandea a pit n via cu dorina de a se pregtitemeinic s continue lupta romnilor transilvneni pen-tru libertate naional i unitate politic. Absolvent alAcademiei Comerciale din Viena, doctor n drept i ntiinele de stat. A fost unul dintre lupttorii tineri pentrucauza Unirii Transilvaniei cu Romnia, iar acest lucru l-a predestinat s cunoasc toate faetele i ipostazeleunei existene tumultoase: ofier pe front n PrimulRzboi Mondial, invalid de rzboi, lupttor energic pen-tru Marea Unire, consilier n Administraia MunicipalClujean, primar al municipiului Trgu-Mure i naceast calitate ctitor al administraiei romneti dinacest ora cu o situaie att de particular, deputat isecretar al Camerei Deputailor, refugiat la Bucureti ntimpul Dictatului de la Viena, arestat i deinut, fr con-damnare, n lagrul de munc forat de la Canal, sta-bilit cu domiciliu forat la Taslu, muncitor necalificat ipaznic de noapte la Valea Clugreasc, apoi pensionarI.O.V.R. Momentul prelurii administraiei la Cluj s-adesfurat n ianuarie 1919, ntr-o atmosfer tensionat:o delegaie de fruntai romni, condus de doctorValentin Poruiu, prefectul municipiului, i-a convocat petoi funcionarii oreneti, crora le-a citit ordinulConsiliului Dirijent, prin care li se cerea depunereajurmntului fa de Statul Romn, fiind avertizai ccine va refuza s-l depun va fi nlturat din funcie.
Att primarul Gustav Hallev, ct i ceilali funcionaridin Primrie, au refuzat, spunnd c ei nu recunoscautoritatea Consiliului Dirijent i c ei rmn fidelijurmntului depus fa de guvernul maghiar. A doua zi,19 ianuarie 1919, la refuzul repetat de a depunejurmntul de ctre funcionarii unguri, este instituitadministraia judeean i oreneasc. n funcie deprefect a fost numit doctor Simion Tma, viceprefectdoctor Octavian Utalea, iar ca primar al Clujului doctorIulian Pop. La propunerea prefectului n postul de prim-notar a fost numit doctor Vasile Hossu, iar n cel de se-cretar al Primriei a fost investit Emil Dandea. El a pub-licat o singur lucrare cu caracter memorialisticMicrile studeneti din anul 1918, n schimb, n tim-pul ct s-a aflat n demniti publice, a publicat ontreag suit de articole i studii care sunt concludentepentru gndurile, obiectivele, eforturile i ntreaga saactivitate.
Ca fost primar al oraului Trgu-Mure, a rmas nmemoria locuitorilor acestei aezri romneti att prinbuna gospodrire i mbogire a urbei cu monumentei edificii, ct i prin instalarea eficient a autoritiiStatului Romn. E fiul acelui Dandea anchetat de ungurin 1898 din pricina manifestelor aduse de Vasile Popadin Romnia.
Se cuvine astzi ca n memoria acestui mare patriotbuciuman ca, Consiliul Local Bucium, preuindu-iamintirea, s se ridice o statuie n faa colii din Bucium-Sat, iar coala s-i poarte numele i casa n care s-anscut s fie marcat cu o plcu memorial.
nv. Crian Radu - Aurel
Un romn inegalabil - buciumanul Emil Dandea
