50 de ani cu radacini sanatoase

Desi era sambata, in data de 8 februarie 1964 tanarul Stoica Ion nu a primit mai mult de o ora invoire de la intreprindere –pe atunci IAMC Otopeni- pentru a se casatori civil. I s-a spus cu severitate: “O ora ti-ajunge!”. Sambata era zi lucratoare. Si pare-se ca nu avea voie sa slabeasca ritmul “Intrecerii Socialiste” . Deloc umilit ci entuziast si emotionat, Ion a dat fuga la “Sfatul Popular” unde il astepta la fel de entuziasta insa mult mai emotionata, aleasa lui - Elena. Poate mai emotionata pentru ca venea de pe meleaguri indepartate. Ion era localnic, unul din multii “Stoica” din Otopeni. Au fost doar ei doi la oficiere. Dar in acel moment nu le lipasea nimeni si nimic, erau suficienti unul altuia. Oricum pe atunci casatoriile civille nu aveau nota de ceremoniie de acum: invitati, sampanie la fata locului, orez risipit. Era o chestiune de asumare, una care se vroia pur institutionala.

Dar Ion si Elena si-au asumat mai mult de atat. Si-au asumat un destin comun. Cu dezinvoltura si curajul omului cu suflet curat si cuget limpede. Ce a urmat a fost universal si unic in acelasi timp: ridicarea casei, a gospodariei, zamislirea si cresterea copiilor, impartirea bucuriilor si necazurilor.

In 1985 au primit o lovitura de la regimul comunist: deoarece Sectorul Agricol Ilfov trebuia sa fie exact cum se aude si anume cat se poate de agricol, casa familiei Stoica a fost, la fel ca multe altele demolata. Abuziv, crud, fara nici o despagubire iar familiile mutate cu chirie in blocuri de locuinte in Bucuresti. Pe pretiosul teren urma sa se cultive… porumb. Lovitura a fost napraznica, durerea si umilinta greu de dus. Dar in anii ’90 sotii Stoica nu au pregetat sa ceara retrocedarea pamantul confiscat. Ajutati apoi de fiul lor –semnatarul acestui articol- au reconstruit casa si gospodaria. De la zero, de la parloaga, ca la inceput.

Intr-un fel nu a fost greu. Undeva, nevazute, erau niste radacini adanci si sanatoase din care si-au extras seva. Aceleasi radacini hranesc si acum cuplul Stoica Ion si Elena. Sunt dupa 50 de ani soti in continuare. Pe langa asta sunt si parinti, bunici si strabunici intr-o familie frumoasa. Si au in continuare planuri de viitor.

Au fost si sunt nu doar pentru mine ci si pentru oricine ii cunoaste, un exemplu nepretuit de credinta, bun simt, vitalitate. Nu le voi putea multumi decat urmandu-le exemplul.

La multi ani, mama si tata!

Adrian Stoica