Articol Definit Si Nedefinit Cu Anaforic Si Cataforic

8/19/2019 Articol Definit Si Nedefinit Cu Anaforic Si Cataforic

1/8

3.1. Articolul defnit şi valoarea anaoricăFuzionat cu substantivul (excepþie lui proclitic), articolul defnit este celcaretrimite receptorul la o pre-informaþie, la ceva deja cunoscut, la ceva cereceptorul

pãstreazã în memoria textualã. Cu articolul otãr!t, ce funcþioneazã cuvaloare anaforicã,cel care recepteazã enunþul reface parcursul invers în derulareatextului, "ãsind astfel toþideterminanþii pe care memoria textualã îi pãstreazã, determinanþicare vor concretizanumele. #ltfel spus, utilizarea unui substantiv cu articol de$nit nu facealtceva dec!t sãmenþinã %i sã con$rme centrul atenþiei deja stabilit&'. n consecinþã,putem spune cãformele articolului de$nit prezente în structura unui substantiv au în

comun trãsãtura*C+C+/0.&&1 2. Coseriu, Op. cit., pp. 33-34, înþele"e prin context al vorbirii 5toatã realitateacare înconjoarã unsemn, un act verbal sau un discurs, ca prezenþã $zicã, ca ba"aj de cuno%tinþe alinterlocutorilor %i caactivitate.6 (Constitu7e contexto del ablar toda la realidad 8ue rodea un si"no, unacto verbal o undiscurso, como presencia f9sica, como saber de los interlocutores 7 como actividad.).&': Cf. ;arald aise,?idier-;atier,114, pp. @:-@4:.&' pre deosebire de deixis a cãrui funcþie prototipicã este de a deplasa centrulatenþiei spre un nou obiectde discurs.''#rticolul de$nit este deci cel care incitã interlocutorul sã parcur"ã, însuccesiuneinversã derulãrii textului, preinformaþia depozitatã în memoria textualãpentru a reperadeterminanþii ce ajutã la identi$carea substantivului.bservaþieA 2xistã substantive ce denumesc elemente ale naturii (deexemplu, pãm!ntul, marea, soarele, luna, timpul etc.), pãrþile corpuluiomenesc (capul, m!na, stomacul etc.) %i care apar aproape

întotdeaunacu articol de$nit. =rezenþa articolului de$nit în toate acestesubstantivese explicã prin faptul cã acestea reprezintã lucruri obi%nuite, comune.n concluzie, putem a$rma cã în momentul enunþãrii structuriiBsubstantiv cuarticol de$nit6, structura face deja parte din cuno%tinþele împãrtã%ite, întruc!t articolul


2/8

de$nit reia o informaþie deja prezentã în memoria discursivã alocutorilor.3.2. Articolul nedefnit şi valoarea cataoricăpre deosebire de contextul care precede substantivul, contextul careurmeazã

unui substantiv nu este cunoscut de cãtre interlocutori. =ostinformaþiaapare în acest senssub forma unei a%teptãri. Articolul nedefnit este o unitate ce anunþã receptorul cã determinareaapropiatã(cite%te înþele"erea) a substantivului se situeazã în post-informaþie.#ltfel spus, articolulnede$nit atenþioneazã receptorul cã trebuie sã a%tepte o informaþieulterioarã %i, în acela%itimp, creeazã o a%teptare euristicã orientatã cãtre contextul careurmeazã substantivului,

în sensul cã tot ceea ce e furnizat ulterior ajutã la înþele"ereade$nitivã a semni$caþieisubstantivului în conformitate cu sensul textului. ?eci articolulnede$nit are funcþia de aanunþa ceea ce nu e încã cunoscut de cãtre interlocutor. n acest sens,putem a$rma cãformele articolului nede$nit se caracterizeazã prin trãsãtura*2C+C+/0.n concluzie, apreciem cã în momentul enunþãrii structurii 5articolnede$nit cusubstantiv6, semni$caþia textualã a substantivului este cunoscutã doar

parþial, deoareceacesta nu este încã prezent în memoria discursivã, nefãc!nd parte dincuno%tinþele împãrtã%ite. #ltfel spus, a%teptarea textualã este ima"inea rãsturnatã amemoriei textuale,toþi determinanþii furnizaþi ajut!nd la înþele"erea de$nitivã asubstantivului înconformitate cu sensul textului.'bservaþieA ?acã articolul nede$nit serve%te pentru a introduce unelement necunoscut într-un context dat, articolul de$nit funcþioneazã

ca identi$cator al substantivului, semnal!nd cã acesta este dejacunoscut. #%adar, apariþia articolului de$nit pe l!n"ã un substantivcomunicã ideea de cunoscut pentru interlocutoriD absenþa sa, dincontrã, presupune cã nu este cunoscut sau identi$cat. ?in acest motiv,se a$rmã cã substantivul cu articol face referire la individ, în timp cesubstantivul fãrã acest Eectiv face referire la o clasã&'@.?ar nu întotdeauna cele a$rmate anterior se susþin. 2ste, de exemplu,situaþia


3/8

titlurilor operelor literare, ale unor spectacole etc., unde substantivuldin titlu poate $ însoþit $e de articolul de$nit, $e de cel nede$nit. /itlurile celor mai multe opere literare conþin substantive articulatede$nit, de

exempluA 5etopiseþul Gãrii Holdovei6 (Iri"ore +rece), 5Jburãtorul6(Kon ;eliadeLãdulescu), 5uceafãrul6 (Hiai 2minescu), 5a porþile dorului6 (ucianMla"a), 5=a%iiprofetului6 (ucian Mla"a), 5=ãdurea sp!nzuraþilor6 (iviu Lebreanu)etc. #%a cum sepoate constata, articolul de$nit care însoþe%te în toate aceste exemplesubstantivul nufurnizeazã nici o informaþie asupra textului care are aceste titluri.=utem spune, înconsecinþã, cã articolul de$nit din aceste titluri "enereazã o informaþie

insu$cientã, faptce poate sã-l facã pe lector sã doreascã sã descopere post-informaþia,lectura simplã atitlului ne$indu-i su$cientã.Foarte rar, însã, apare articolul nede$nit în titluri. nsã atunci c!ndapare, articolulneotãr!t induce ideea cã substantivul din titlu trebuie înþeles într-unsens particular, sensce va $ delimitat %i de$nitivat doar la lectura operei respective. Fietitlul operei lui Hiailadoveanu, 5+n om necãjit6. #ici substantivul 5om6 prime%te prin 5un6

o valoareparticularã, întruc!t, a%a cum se va descoperi în lectura textului, esteatribuit unui copil,care, prin viaþa pe care o are, ajun"e sã se comporte ca un matur.2xistã, de asemenea, %i titluri în care substantivul este însoþit dearticolul zero. naceastã situaþie, nu avem furnizatã nici o informaþie. 2xplicaþiaacestei situaþii constã în&'@ e poate vorbi de o determinare a referinþei (principiul extensiunii, adicã de laclasã la individ,BIe"enstand6 al lui Fre"e) %i de o determinare a conþinutului (principiul intensiunii,BMe"riN6 al lui Fre"e).

'4aceea cã prin nefurnizarea, prin reþinerea informaþiei autorul cautã sãst!rneascãcuriozitatea virtualului lector.4. Studiu de caKlustrãm în continuare cele prezentate în Partea a doua, cap. al V-lea,2., prin analiza


4/8

unui text de secolul al OPK-lea, anume Scrisoarea lui !eacşu4"3.2ste bine %tiut cã acest text reprezintã actul de na%tere a limbii rom!nescrise. ?atatã'@, scrisoarea este adresatã lui ;ans MenQner, primarul Mra%ovului.crisã într-o limbã

rom!nã clarã %i cursivã, din conþinutul scrisorii aEãm cã boierul eac%udin C!mpulun" îlavertizeazã pe primarul Mra%ovului de eventualitatea unui atac alturcilor asupra þãrilorrom!ne%ti.Mudromu i plemenitomu i èistitomu i bgom darovannomu upan;anã%Me"ner ot Mra%ov mnog !dravie ot eac%ul ot "lugopole.# pa$ dau %tire domnietale !a lucrul turcilor, cum am auzit eu cã împãratul au e%it deno$ia, %i aimintrea nu e, %i se-au dus în sus pre ?unãre. # pa$ sã %tii

domniiata cã au venitun om de la icopoe de mie me-au spus cã au vãzut cu ocii loi cã autrecut ceale corabiice %tii %i domniiata pre ?unãre în sus. # pa$ sã %tii cã ba"ã den toteora%ele c!te ': deomin sã $e în ajutor în corabii. # pa$ sã %tii cumu se-au prins ne%teme%ter denG*a0ri"rad cum vor treace acele corabii la locul cela strimtul ce %tii %idomniiata. # pa$ spui domietale de lucrul lu Haamet be" cum am auzit de boiari ces!nt me"iia% %i de

"enere-miu e"re cumu i-au dat împãratul slobozie lu Haamet be"pre io-i va $ voiapren Geara rum!neascã iarã el sã treacã. # pa$ sã %tii domniiata cã arefricã mare %iMãsãrab de acel lotru de Haamet be", mai v!rtos de domniele vostre.# pa$ spuidomnietale ca mai marele miu de ce am înþeles %i eu. 2u spuidomnietale, iarã domniiatae%ti înþelept %i aceste cuvinte sã þii domniiata la tine, sã nu %tie uminmulþi, %i domnielevoastre sã vã pãziþi cum %tiþi mai bine.

# bi te veselit , amin.&'3 #naliza pe care o prezentãm aici a fost publicatã sub formã de articol de cãtre noicu titlul 5Palorireferenþiale "enerate de articolul de$nit %i de cel inde$nit rom!nesc în determinareasubstantivului. tudiu'R(Scrisoarea lui !eacşu #1"21$, text reprodus dupã S.M7cQ, %exte rom&ne'ti vec(i, Mucure%ti, 13:, p. '.)


5/8

2xcept!nd preambulul în slavone%te, care în traducere sunã astfelA5înþeleptului %i deneam TmareU %i cinstitului %i de ?umnezeu dãruitului jup!n ;ansMenQner din Mra%ov,multã sãnãtate de la eac%u din C!mpulun"6, textul TneU surprinde prin

apariþia, la ciar începutul scrisorii, a articolului otãr!t )l, a"lutinat substantivuluilucru, înaintea unorelemente necunoscute.Care poate $ explicaþia acestei utilizãri, dacã þinem cont de faptul cãarticolul de$nittrimite la o informaþie cunoscutã Vn primul r!nd, articolul otãr!t î%i pierde aici valoarea anaforicã %i secomportã caun cataforic, adicã declan%eazã o stare de a%teptare ce va $ saturatãat!t de determinantul

substantival turcilor ce însoþe%te substantivul, c!t %i de întrea"aconstrucþie explicativã ceurmeazãA 5cã împãratul au e%it den o$ia %i TWU se-au dus în sus pre?unãre6.n al doilea r!nd, putem explica aceastã situaþie de utilizare prin faptulcã acest textaparþine sau ilustreazã specia epistolarã (situaþie ce poate $ ilustratãde altfel %i defabulã), spre deosebire de specia basmului, unde textul narativdebuteazã în "eneral întotdeauna cu un articol neotãrãtA 5# fost odatã un *mp+rat care

avea un fu. Xi împãratul nostruW6.n al treilea r!nd, dacã am apela la o interpretare sintacticã, explicaþiaar putea $urmãtoareaA atunci c!nd substantivul re"ent este precedat deprepoziþia despre %i însoþitde un determinant (substantival, în cazul nostru), întotdeaunasubstantivul determinat estearticulat de$nit.ubstantivul *mp+rat , cu toate cã nu se precizeazã în text care anume,apare articulat

otãr!t, pentru cã at!t cel care emite (eac%u), c!t %i cel care prime%te(;ans MenQner)cunosc %i recunosc persoana împãratului în contextul istoric particulardat, nemai$indnecesarã o altã identi$care TtextualãU. n ce ne prive%te pe noi cei deazi, pentru a %tiexact, corect despre ce *mp+rat e vorba, suntem obli"aþi sã neraportãm la contextul


6/8

cultural (-istoric) %i astfel identi$cãm în persoana împãratului peoliman Ha"ni$cul,de cazA crisoarea lui eac%u ('@)6, în K#+#. Levista =ilolo"ica Lomanica,Hadrid, nr. ', @::&-:',pp. 1-3@.'1

care în luna februarie a anului '@ a declan%at o campanie împotrivaMel"radului pe?unãre.?in punct de vedere sintactic, notãm cã în topicã ubiect Y =redicat,substantivul,neînsoþit de determinanþi, ce ocupã poziþia de ubiect apare întotdeauna articulat.#rticolul cataforic un de pe l!n"ã substantivul om ne informeazã, pe deo parte, cã, însemni$caþia textualã, acest substantiv este cunoscut doar parþial %i,pe de altã parte, cã un

are rolul de a atenþiona receptorul (%i intra -, %i trans-textual) cãurmeazã o informaþienouã, obli"!ndu-l %i obli"!ndu-ne în acest fel sã ne concentrãm atenþiaasupradeterminanþilor ce vor urma substantivului pentru a-l înþele"e. ntextul nostru este vorbade focalizarea atenþiei at!t asupra substantivului identi$cator (propriu)5de la icopole6(care restr!n"e sfera), c!t %i asupra între"ii construcþii frazale ceurmeazãA 5de mie me-auspus cã au vãzut cu ocii loi cã au trecut ceale corabii ce %tii %i

domniiata pre ?unãre însus6. =utem înþele"e p!nã aici cã orã%eanul eac%u din C!mpulun" arele"ãturicomerciale private cu acest om de la icopole, Zmie me-au spus[ %i nualtcuiva, altfel nuvedem $nalitatea deplasãrii acestuia de la icopole la C!mpulun".+tilizarea substantivului oc(i articulat otãr!t în sinta"ma 5au vãzut cuocii loi6 areurmãtoarea explicaþieA prepoziþia cu cere articularea substantivuluiatunci c!nd acestadenume%te obiecte unice ca referinþã ( de ex., cu mama, cu sora, culuna, cu stelele, cum&na etc.). n plus, folosirea articolului este datoratã %i prezenþei unuiatributdeterminativ. ?in punct de vedere semantic, aceastã sinta"mã între"e%te fraza,accentu!nd asupra credibilitãþii informaþiei transmise.


7/8

#rticolul otãr!t -le a"lutinat substantivului ora'e cumuleazã, dinpunctul nostru devedere, at!t valoare anaforicã, c!t %i valoare cataforicã. 2xplicãmvaloarea anaforicã prindate ce þin de lo"ica evenimentelor, de contextul empiric (dacã

ofensiva turcilor pentrucucerirea Mel"radului se face pe linia ?unãrii, cu ajutorul corãbiilor,atunci putempresupune cã pe aceastã linie sau de-a lun"ul ?unãrii existau ora%e,puncte în care cei cecãlãtoreau pe ape puteau ancora pentru a-%i face provizii).Paloarea cataforicã poate $ explicatã prin aceea cã articolul otãr!ttrimite la oinformaþie ulterioarã ce va completa %i va ajuta la înþele"ereasubstantivuluiA 5ba"ã Wc!te ': de omin sã $e în ajutor în corabii6 (adicã selectarea de

personal de serviciu încorãbii).:?in punct de vedere sintactic, articularea substantivului precedat saunu de prepoziþiecu articol de$nit se datoreazã determinantului adjectival tot , desprecare se %tie cã impune întotdeauna prezenþa unui substantiv articulat.#rticolul cataforic ne'te ce însoþe%te substantivul me'ter , trimite la oa%teptaretextualã ce urmeazã sã $e rezolvatã de prezenþa determinanþilor,

anume substantivulidenti$cator 5din Gari"rad6 (nu de altundeva) %i ceea ce urmeazãA 5se-au prins W cumvor treace acele corabii la locul cela strimtul W6. ?e fapt, prin aceastãfrazã eac%u vreadoar sã sublinieze descoperirea inteli"entã a acelor me%teri care au înþeles cum trebuie sã$e strecurate corãbiile Zprin acel loc str!mt[ pentru a ajun"e laMel"rad.Folosirea articolului otãr!t în sinta"ma 5la locul cela strimtul6, at!t cusubstantivul,

c!t %i cu adjectivul, nu trimite la o informaþie cunoscutã sau reþinutã înmemoria textualã,ci la ceva cunoscut doar de cãtre cei doi vorbitori prin contextul istoric%i pe care noi îlidenti$cãm prin apelul la contextul cultural %i empiric (astfel 5locul celastrimtul6reprezintã ceea ce noi cunoa%tem azi sub denumirea =orþile de Fier ale?unãrii).


8/8

2xplicãm utilizarea articolului de$nit a%aA dacã substantivul re"ent (Yprepoziþie)este însoþit de un determinant adjectival, atunci substantivul re"ent searticuleazã otãr!t.n ce prive%te articularea adjectivului, aici articolul otãr!t are doar o

denotaþieindividualã în contextul istoric particular dat (e locul cela strimtul %i nualtul).#rticolul otãr!t -l a"lutinat substantivului lucru are aici o valoarecataforicã, cre!ndo a%teptare ce va $ rezolvatã, pe de o parte, prin substantivul propriu5lu Haamet be"6care delimiteazã sfera (aEãm de data aceasta informaþii despre faptele"uvernatoruluiHoamet) %i prin construcþia explicativã ce restr!n"e sfera,identi$c!nd natura faptelorA

5au dat împãratul slobozie lu Haamet be" pre io-i va $ voia prenGeara rum!neascã, iarãel sã treacã6.#rticolul otãr!t )l, ce însoþe%te substantivul *mp+rat , are aici valoareasa proprie,cea anaforicã, trimiþ!nd în derularea textului înapoi, reactualiz!nddeterminanþii pe carememoria textualã îi pãstreazã.#rticolul otãr!t )le, a"lutinat locuþiunii adjectivale, Tdin punct devedere sintacticU,pe de o parte, substantiveazã locuþiunea, o transformã în substantiv

av!nd sensul de5stãp!n6 %i, pe de altã parte, trimite la o pre-informaþie pe care amreþinut-o din ciarpreambulul scrisorii, anume statutul social, superioritatea ieraricã alui ;ans MenQner.". n concluzie, a$rmãm cã opoziþia articol de$nit \ articol nede$nit nu î%i "ãse%te întotdeauna corespondenþa în articol cu valoare anaforicã \ articol cuvaloare cataforicã,una sau alta din cele douã utilizãri $ind "eneratã, în primul r!nd, de

intenþia emiþãtorului, în al doilea r!nd, de locul pe care îl ocupã substantivul în enunþ %i, în altreilea r!nd, denatura elementelor ce însoþesc substantivul.

Articol Definit Si Nedefinit Cu Anaforic Si Cataforic

Documents

Transcript of Articol Definit Si Nedefinit Cu Anaforic Si Cataforic