Introducere

Introducere

n societatea romneasca actala, a si n alte tari din Europa, exista multiple inegalitti/disparitti ntre femei si barbaci pe piata muncii, n viaja publica si n viaja privata. Chiar daca statutul femeii n societate s-a schimbat considerabil n comparare cu deceniile anterioare, totusi, femelle ?/ barbagli nu au ace/eay/ yanse sub aspectul traseului educational si profesional sau al vietii de familie. Optnd pentru o perspectiva critica n raport cu abordrile care sustin naturalizarea dominatiei masculine, pornesc de la premisa argumentativa c asimetriile si inegalittile de gen sunt construite social, fund generate si sustinute prin mentalitti ?i mcanisme socio-culturale conservatoare, care mentin rolurile tradizionale si stereotipurile de gen, restrictionnd astfei alegerile, oportunittile, dezvoltarea si participarea femeilor la viata sociale si profesional2. n acest sens, acest articol lanseaz o serie de problematizri n legatura cu tema pus n discute: n ce mesura modle de socializare de gen ofer sanse egale de dezvoltare personale y/ profesional pentru ambele genuri?Sunt politicile publice din domeniul educale!, familiei, muncii si protesici sociale sensibile la dimensiunea de gen y/ la mecanismele socioculturale care transforma diferencie de sex n inegalitatf de gen, genernd premisele discriminara indirecte?

Socializarea de gen. Diferencien, ierarhizri si inegatati construite social

Argumentarea ce urmeaz se centreaz pe ideea c socializarea de gen diferen-fiat/stereotip, dihotomic si asimtrica induce un dezechilibru de putere n reanle de gen, produce disparitti sociale, genereaz abuzuri si predispune la diferite forme de discriminare sau violenta (fizic sau "simbolica"1) n rela^le de gen si n special la adresa fetelor/femeilor, reducnd considerabil egalitatea de sanse n dezvoltare pentru cele dou genuri.

La o analiza mai atenta a reprezentri lorde gen, a normelor si valorilor transmise n procesul de socializare diferenflat observm c trasaturile, rolurile, statusurile sociale sunt proiectate y/ valorzate diferit pentru cele dou genuri. Modlele de masculinitate si feminitate acceptate social sunt construite n maniera dihotomic, urmnd axele public-privat, activ-pasiv, puternic-slab, autonomie-dependenf, rational-emotional, subiect-obiect si grupeaz caracteristici asimetrice, inegal valorzate social2. Trasaturile asocate modelelor de feminitate sunt slab valorzate social n raport cu trsturile circumscrise modelelor de masculinitate, considrate ca norma sau standard universal. Fetelor/femeilor li se preserie s fie asculttoare, supuse, decorative, pasive, dependente, cntrate pe grija fata de cellalt, dictat de etica sacrificiului si a druirii de sine si/sau s fie preocpate de propria corporalitte, atractivitate si sexualitate. Formlate n registrul opus, al trsturilor "forte", ce defnese afirmarea de sine, autonomia si competenza, prescripflile si expectance sociale adesate baietilor/barbatilor i formeaz n sensul acumulrii si consolidarli puterii, al performance! sociale si profesionale, ntr-un reflex al definirli si asumrii propriei identitati.

Toti agenti socializatori, n forme si proporrli diferite, converg n transmiterea modelelor de feminitate/masculinitate diferencate si generatoare de inegalita^i construite social. Studiile cu privire la dimensiunea de gen a educaflei n Romania3 arata c sistemul educacional romnese, privit prin prisma componentelor sale, este profund conservator y/ discriminator n privin-fa genului. Aceste studii au n atenJie indicatori calitativi si cantitativi4, care arata c mv^mantul romnese (de tate grdele) perpetueaz stereotipurile censen/atoare de gen si caracteristicile modului de educare patriarhal/inegalitar, chiar si dup douzeci de ani de reformare si modernizare, prin faptul c: "a) produce ndoctrinare de gen (educara ghideaza comportamentul n funcfie de sex y/ considera rolurile fminine a inferioare). b) ignora educara pentru via-fa privata, handicapnd absolven-fii baiefi n autonomia pe aceast zona y/ ntarind mentalitatea c fetele sunt predestinate s fie servitoare nepltite. c) curricula actala descurajeaz intelectual y/ social absolventele prin lipsa modelelor de reu$ita femmina, prin lipsa const/Vnfe/ participara femeilor la istone (inclusivla cea a luptei pentru drepturile lor), d) curricula ignora experientele femeiesti (graviditatea, nasterea, crejterea copiilor, ngrijirea) sau le trateaz ca triviale si derizorii). e) barbaci sunt tra taf/ ca norma pentru umanitate si reper de performanta. f) femelle sunt slab educate pentru propriile /or drepturi la librtate si autoafirmare'."

n ceea ce priveste educala scolara, raportat la criteriul gen/inegalitati de gen sunt dou tendinee importante care trebuie semnalate, eu att mai mult cu cat acestea par contradictorii la prima vedere: pe de o parte, studiile arata a, att la nivel european cat si mondial, numrul fetelor integrate n sistemul scolar de tate grdele a crescut n ultimul secol si mai aies n ultmele decenii, comparativ cu perioada n care acestea erau private de dreptul la educala scolara. De asemenea, feteIe nregistraza un ascendent n raport cu balenii n ceea ce priveste reusita scolara si accesul n nvtamntul superior. Pe de alta parte, se pstreaz o inegalitate majora si un decalaj vizibil ntre fete si bieti n privila orientrii scolare si profesionale, de asta data n avantajul net al bietilor2.

Astfei, socializarea diferenflat se regseste n zona orientrii scolare si profesionale, n forma direzionarli stereotipe a celor dou genuri spre domenii de activitate asa-zis feminine sau masculine, fetele fund adesea orientate catre pozifli subordinate si domenii3 care implica grija fata de cellalt, relationarea si comunicarea (domenii si profesii legate de educale, sntate, asistenta social, stnde umaniste etc.), mai slab valorzate social si economie, n timp ce balenii sunt formati pentru competir, pentru performant publica si profesional, fund directionati preponderent spre profesii eu statut social nalt si independent economica (filiere termice si stiintifice de excelent, inginerie, afaceri etc.). Bietii sunt socializa^ avnd la baz principiul "celui care aduce banii n casa", iar fetele sunt educate n vederea asumrii, cu prioritate, a condirei maritale si materne, respectiv a exercitrii, aproape n exclu si vitate, a rolurilor de ngrijire (copii, btrani, persoane dependente din familie) si a muncii domenstice, neremunerate. Dezavantajele socializan! d if e rent i ate si asimetrice sunt observabile la nivelul carierei femeilor care, comparativ cu cea a brbatilor, este mult mai frecvent limitata, fragmntala ci franata de "bariere invizibile" (asa-numitul "plafn de sticla"/glass ceiling).

Foarte putine dintre mesajele/modelele transmise fetelor prin agenti de socializare le indica optiuni socio-profesionale "atipice" pentru femei (prin raportare la norma generai acceptat) si traiectorii n care independer si asumarea unor poziti subiect s fie prioritare. nsusi gestul administrativ de schimbare a numelui prin mariaj, devenit "banal"/"normal" prin conventionalitatea sa, nsotit de schimbarea apelativului "domnisoar" in "doamn", indica maniera diferentiat/inegal de constructie a identitt de gen pentru femei, care prin aceste ritualuri sociale devin "bunuri de schimb simbolic" trecnd, astfel, din "proprietatea" si protectia tatalui/a familie de origine n cea a sotului4. Socializarea fetelor ramane cantonata, n multe dintre societtile europene actale, la modelul rolurilor de gen traditionale (rolul de marna si sotie)5.

Asadar, agenti socializatori exercit presiuni asupra noastr pentru conformarea la modlele de gen-rol conventionale/stereotipe/traditionale, care dezavantajeaz prin rigiditatea, segregarea si ierarhizarea rolurilor y/ a carateristictior de sexigen social ("lumea in roz" 51 "lumea in bleu"). Noile realitti sociale si profesionale cer flexibilizarea rolurilor ci translata dinspre un model patriarhal de socializare si relazionare de gen, bazat pe valorizarea inegal/ierarhizarea genurilor, nca dominant n multe societ^ europene, spre un mode! partenerial, construit pe flexibilizarea rolurilor de gen ci valorizarea gala a acestora, a si a atributelor, a capacitatilor/competenelor sociale si profesionale fminine si masculine, pe echilibru si egalitate/echitate n relatiile de gen.

Acceptnd ideea a masculinitatea si feminitatea nu sunt un dat natural imuabil si strict determinate biologie, ci sunt roluri sociale nvatate/dobndite, sus^inem implicit ideea a aceste roluri au o dinamica generata socio-cultural si pot fi schimbate, mai ales daca se dovedesc a fi discriminatorii. Aceast evolute este posibil atunci cnd agenti socializrii - n principal familia si scoala - sunt deschii schimbrii/modernizrii ci transmit noi expectante de gen-rol, oferind libertatea optiunii si negocierii, n funere de care fetele/bietii, femeile/brbat s-si poat constru identitatea de gen 51 traiectoria socio-profesional n concordanza cu caracteristicile si optiunile personale si nu doar n raport cu presiunile sociale.

Inegalittile de gen construite social. Ipostaze ale discriminrii indirecte n raport eu munca remunerata si munca domestica

Mecanismele socializrii de gen diferencate, care ierarhizeaz si traseaz frontiere rigide ntre cele dou genuri, prescriind ceea ce trebuie s fie si ceea ce trbuie s faca fiecare gen social, construiesc si legitimeaza raporturi sociale asimetrice 51 inegale ntre cele dou sexe, crend astfel premise socio-culturale pentru comportamente si atitudini de discriminare directa si indirecta1. Inegalitatea de gen construite social echivaleaz cu instituirea unor roluri/pozitii predeterminate si men^nerea unor tipare sociale care restrictioneaz alegerile, oportunittile de dezvoltare si participare a femeilor 51 a brbatilor la viaja sodala si profesional. Mecanismele prin care diferencie de sex/gen sunt convenite n diferente inechitabile (gender gap sau diferen-fa perceput ca inferioritate si, drept consecint, transformt n inegalitate sodala) pot fi de natura structurale si cultrala, cu referire la sistemul de socializare si educale (formala si informala), la sistemul de credile, valori, mentalitt si practici care instituie si menin relatiile de gen ca relatii de putere2.

Diferencenle ci inegalittile de gen devin foarte vizibile n raport cu munca remunerata si neremunerat. n acest sens, se cer precizate inegalittile de gen structurale, puse n evidenza de cercetrile fcute n domeniul sociologie! muncii, care integreaz perspectiva de gen n abordrile sale3 si aduc n atente trei niveluri problematice, generatoare de inegalit^i de gen: a) munca remunerata si munca neremunerat sau diviziunea sexuala si inegalitar a muncii; b) accesul si men-finerea pe piafa muncii ofer, n aparenta, egalitate de sanse pentru ambele genuri, nsa problema se pune diferencial si inechitabil pentru femeile care au copii, mult mai predispuse la retragerea de pe piata muncii sau la acceptarea unui orar de munca parcial (part time); c) situaba pe pia-fa muncii: se mentri diferencien de salarizare ntre femei si barbati n favoarea acestora din urrna, n tate tarile europene; fenomenul numit "plafonul de sticla" este prezent n majoritatea domeniilor profesionale si se manifesta ca inegalitate de gen ierarhic, concretizat n prezenta redus a femeilor n poziti superioare n cadrul organizatulor, rezultat al unui cumul de factori, care devin surse aie discriminrii indirecte a femeilor1; haruirea sexuala, deci combtut prin legislate specifica, este rareori reclamata si sanzionata, n bun parte din cauza informarli precare cu privire la acest subiect sau al culpabilizrii sociale a victimei, n cele mai multe cazuri2; concHierea ntre profezie si viafa privata/ de famille ramane la nivel de dezideratn multe tari europene, fund corelat cu presupozitile refe r itoa re la diviziunea muncii m familie sj cu asumarea n s iste m public sau familial a activittilor de ngrijire a persoanelor dependente.

Munca domestica, prestata ca si munc neremunerat ("dubla zi de munc" ce revine, prin traditie si aproape n exclu si v itate, femeilor), nu se bucur de aceeasi valorizare sociale precum munca remunerata. Performanta n munc si veniturile asocate muncii reprezint, de foarte multa vreme, criterii de apreciere ale succesului social si a reusitei n viat, or munca domestica ramane n zona invzblla, neremunerat ci slab valorzate social, n conditile n care aceast munc ar fi normat social, cuantificat si remunerata adecvat, ea ar reprezenta o surs de venit si de definire a identitt personale si profesionale onorabile, ca oricare alta munc si ar reduce situala de dependen-f economica si rise de pauperizare la care sunt expuse multe categorii de femei (femeile casnice, femeile care lucreaz cu jumtate de norma, cele care si ntrerup carier, familiile monoparentale conduse de femei etc.).

Echiiibrui ntre viafa profesionala si cea personale este dfinit ca fund "acea situale caracterzala prin satisfare, conflict de rol minim si funcionare optima a angajatului/angajatei, att n sarcinile si rolurile de la locul de munc, ct si n cele din viata personal/de familie"3. Lipsa concilierii dintre munc si viata de familie conduce la scderea performantei, a eficientei si a satisfarei muncii si, n acelasi timp, este considerata un factor de discriminare indirecta a femeilor pe piafa muncii4 pentru cel putin trei motive: a) accesul si mentinerea femeilor n cmpul muncii, precum si obtinerea unor locuri de munc de calitate (care presupun investiti! profesionale constante n timp) ramn limitate, n absenta unor servicii de ngrijire a copiilor minori si a altor persoane dependente din cadrul familiei (si care, de obicei, revin n sarcina femeilor, ca munc neremunerat); b) absenta concilierii reduce participarea femeilor la tate celelalte componente ale vietii sociale, culturale, politice si economice; c) conduce la mentinerea stereotipurilor si asimetriilor de gen n privila distribuirli resurselor si a puterii, a exercitrii rolurilor de gen n spatiul public si privat (mentin diviziunea inechitabila a muncii n familie; poziti inferioare si dependente pentru femei).

Concluzii

n Romania, ca si n alte tari post-comuniste, care au parcurs douzeci de ani de tranzitie cu schimbrile, crizele si instabilittile specifice acestor perioade, problemele sociale si personale au fost si sunt traite intens, uneori dramatic, att de catre femei, ct si de catre barbati, nsa brbat sunt n continuare avantajati de faptul ca nu si asuma "dubla zi de munc" (ce revine, aproape invariabil, n sarcina femeilor, Tn baza rolului de gen traditional) $i sunt mai bine valoriza^ social prin ntreg arsenalul mecanismelor socializrii de gen diferencate. Privile n acest context, legile si msurile anti-discriminare, desi necesare si importante, nu sunt suficiente 51 nici eficiente pentru a asigura egalitatea de sanse n relatile sociale de gen din sfera vietii publice si private. Acestea se cerdublate de educale si de politici publice care s integreze dimensiunea egalitatii de gen 51 s creeze oportunitti egale de dezvoltare pentru femei si barbaci-

Footnote1 Acknowledgments: This work was supported by the strategic grant POSDRU/8g/ 1.5/5/62259, Project "Applied social, human and political sciences. Postdostoral training and postdoctoral fellowships in social, human and political sciences" cofinanced by the European Social Fund within the Sectorial Operational Program Human Resources Development 2007 - 2013.

2 Raportul FEMINA, Cercetare nationals asupra discriminara de gen pe p/afa muncii din Romana (Bucureti: INSOMAR, 2011), 21.

Footnote1 Pierre Bourdieu, Dominara masculina, (Bucure$ti: Editura Meridiane, 2003), 9.

2 Mihaela Miroiu, "Despre politica ultimei ingalit^!", n Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Reljale de gen n Romania, (laci: Polirom, 2003), 19.

3 Cercetare: Perspective asupra dimensiun de gen a educafiei, (Bucureti: Institutul de Ctiin^e ale Educatei, 2004), 115-121.

4 Mihaela Miroiu, Otilia Dragomir, Lexicn Feminist, (Bucure?ti: Editura Polirom, 2002), 161-162.

Footnote1 Mihaela Miroiu, Inegalitatea de sanse in educale n Adrian Miroiu (coord.), invfmntul romnese azi. Studiu de diagnoz, (Bucuresti: Editura Polirom, 1998), 154.

2 Laura Sereni, Sbastien Chauvin, Alexandre Jaunait, Anne Revillard, Introduction aux gender studies. Manuel des tudes sur le genre, (Bruxelles: ditions De Boeck Universit, 2011), 96.

3 Alina Dragolea, "Preferire sj mcanisme pe piata muncii - o abordare de gen sau cum "aleg" femeile performance profesionale mai scazutesi bani mai putini" n Oana Saluta (editoare), Gen si interese politice. Teorii si practid, (Bucureti: Editura Polirom, 2007), 75.

4 Sereni & Chauvin, Jaunait, Revillard, Introduction aux gender studies, 81.

5 Sereni & Chauvin, Jaunait, Revillard, Introduction aux gender studies, 99.

Footnote1 LiviaAninosanu, Daniela Mardis, IrinaSorescu, Cum gestionm eficient cazurile de discriminare la locul de munc. Ghid practic pentru sindcate si organizap'i neguvernamentale, (Bucuresti: CPE, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2008), 8: "Exista un caz de discriminarea indirecta n situala n care o prevedere, un criteriu sau o practica, care sunt n aparenta neutre si far potenziai discriminatoriu, dezavantajeaz, n realitate, anumite persoane, prin comparale cu alte persoane, avnd un impact negativ disproportion at asupra unui grup".

2 Mihaela Miroiu, Drumul catre autonomie. Teorii poltice fministe, (Bucuresti: Editura Polirom, 2004), 27.

3 Nicole Gadrey, Travail et genre. Approches croises, (Paris: L'Harmattan, 2001), 223.

Footnote1 Bereni & Chauvin, Jaunat, Revillard, Introduction aux gender studies, 139.

2 Raport FEMINA, 8.

3 Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cum dezvoltm si implementam politici $i programe de work-life balance in compan/7(Bucuresti: 2007), 35.

4 Alina Dragolea "Preferire ci mcanisme pe piata muncii", 84.

ReferencesBIBLIOGRAFIE

ANlNOSANU, Livia, MARTIS, Daniela, SORESCU, Irina, Cum gestionm efident cazurile de discriminare la locul de munta. Ghid practic pentru sindicate s_i organizaba neguvernamentale, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucuresti, 2008.

BOURDIEU, Pierre, Dominala masculina, Editura Meridiane, Bucuresti, 2003.

BERENI, Laura, CHAUVIN, Sbastien, JAUNAIT, Alexandre, REVILLARD, Anne, Introduction aux gender studies. Manuel des tudes sur le genre, ditions De Boeck Universit, Bruxelles, 2011.

DRAGOLEA, Alina, "Preferire si mcanisme pe pia^a muncii - o abordare de gen sau cum "aleg" femeile performance profesionale mai sczute si ban! mai pu^ini" n Oana Baluba (editoare). Gen y/ interese politice. Teorii s_i practici, Editura Polirom, Bucuresti, 2007.

GADREY, Nicole, Travail et genre. Approches croises, L'Harmattan, Paris, 2001.

MIROIU, Mihaela, Inegalitatea de janse n educale, n nvafmntul romnese azi. Studiu de diagnoz, MIROIU, Adrian (coord.J, Editura Polirom, 1998.

MIROIU, Mihaela, "Despre politica ultime! i negai itati", in Vladimir Pasti, Ultima inegaitate. Relafiile de gen in Romania, Editura Polirom, Bucuresti, 2003.

MIROIU, Mihaela, Drumu catre autonomie. Teorii politice fministe, Editura Polirom, Bucuresti, 2004.

MIROIU, Mihaela, DRAGOMIR, Otilia, Lexicon Feminist, Editura Polirom, Bucuresti, 2002.

Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cum dezvoltm s_i implementm politici j/ programe de work-life balance (WLB) in companti, Bucuresti, 2007.

Raportul FEMINA, Cercetare nazionale asupra discriminara de gen pe piaf muncii din Romania INSOMAR, Bucuresti, 2011.

Cercetare: Perspective asupra dimensiunii de gen a educai/e/, Institutul de Stnde ale Educale!, Bucuresti, 2004.

Title

Inegalitatile de gen la intersectia mecanismelor discriminatorii1

Author

Hurubean, AlinaPublication title

Sfera PoliticiiVolume

20Issue

2Pages

94-99,181Number of pages

7Publication year

2012Publication date

Mar/Apr 2012Year

2012Section

DiscriminariPublisher

Fundatia Societatea Civilia (Civil Society Foundation)Place of publication

BucharestCountry of publication

RomaniaPublication subject

Political ScienceISSN

12216720Source type

Scholarly JournalsLanguage of publication

RomanianDocument type

FeatureDocument feature

ReferencesProQuest document ID

1012406371Document URL

http://search.proquest.com/docview/1012406371?accountid=7257Copyright

Copyright Fundatia Societatea Civilia (Civil Society Foundation) Mar/Apr 2012Last updated

2012-05-11