Art-Sarea Dacilor Din Transilvania

32
 SAREA SAREA Ciocanul, barosul şi târnăcopul au fost principalele unelte folosite de către minerii preistorici pentru exploatarea sării, la acestea adăugându-se targa, coşul de nuiele, penele, icurile, scările şi frânghiile, inventar rămas milenii la rând, dacă nu suficient, atunci un minim necesar pentru scoaterea din ocne, la suprafaţă, a bulgărilor de sare. Exploatarea, uneori minimală şi rudimentară, a valorosului mineral, a însemnat pentru comunităţile pre- şi protoistorice, un mijloc de a-şi asigura nu doar o hrană sănătoasă, pentru ei şi turmele lor, ci şi un important avantaj economic, în raport cu alte populaţii lipsite de sare, ce a determinat, indiferent de epocă, prosperitatea triburilor care au stăpânit sau tranzitat zona. Incursiunea în universul fascinant al comunităţilor preistorice, pe firul zăcămintelor de sare, oferă prilejul de a înţelege importanţa acestor resurse,  pentru dezvoltarea civilizaţii lor locale şi nu numai, precum şi relaţ iile dintre existenţa resurselor şi accesul la ele, pe de o parte şi dinamismul sau regresul comunităţilor, pe de altă parte.  Nu în ultimul rând, sarea este importantă pentru cercetarea relaţiilor dintre diverse comunităţi, atât din perspectiva economică – intensele schimburi care au ca obiect sarea stau mărturie în acest sens – cât şi din perspectiva culturală. Sarea, prin multiplele ei valenţe, a stat dintotdeauna în centrul unui mic univers spiritual, izvorât din legătura ei indisolubilă cu nevoile umane.  Nu este nici o mirare, deci, că sarea a avut dintotdeauna un loc privilegiat în concretul trai zilnic şi în imaginarul comunităţilor preistorice. Care nu au ezitat, atunci când situaţiile au permis, să recurgă chiar la forţă, pentru a controla zăcămintele de sare. * România este una din cele mai bogate ţări din lume în zăcăminte de sare. După cercetările făcute până în prezent au fost identificate peste 300 locuri care au în subsolul lor zăcăminte de sare şi aproape 3000 izvoare sărate, care sunt în legătură cu prezenţa în adâncime a masivelor de sare gemă. Această abundenţă de surse saline, în contrast cu penuria din zonele învecinate, Câmpia Panonică, Ucraina sau sudul Dunării, a avut o influenţă covârşitoare asupra dinamismului dezvoltării umane din acest areal. Ţinând cont de numărul mare de locuiri în apropierea cărora au fost identificate surse saline, în multe chiar „la zi”, se pare că omul a folosit din timpuri străvechi acest mineral. Datorită descoperirii unor unelte din piatră, folosite predilect în activităţi de extracţie, s-a argumentat ştiinţific că exploatarea minelor de sare datează încă din preistorie. Cele mai specifice unelte de minerit, care atestă exploatarea minelor de sare pe teritoriul

description

Sarea dacilor din Transilvania

Transcript of Art-Sarea Dacilor Din Transilvania

  • SAREASAREACiocanul, barosul i trncopul au fost principalele unelte folosite de ctreminerii preistorici pentru exploatarea srii, la acestea adugndu-se targa,coul de nuiele, penele, icurile, scrile i frnghiile, inventar rmas mileniila rnd, dac nu suficient, atunci un minim necesar pentru scoaterea dinocne, la suprafa, a bulgrilor de sare.Exploatarea, uneori minimal i rudimentar, a valorosului mineral, ansemnat pentru comunitile pre- i protoistorice, un mijloc de a-i asiguranu doar o hran sntoas, pentru ei i turmele lor, ci i un importantavantaj economic, n raport cu alte populaii lipsite de sare, ce a determinat,indiferent de epoc, prosperitatea triburilor care au stpnit sau tranzitatzona.Incursiunea n universul fascinant al comunitilor preistorice, pe firulzcmintelor de sare, ofer prilejul de a nelege importana acestor resurse,pentru dezvoltarea civilizaiilor locale i nu numai, precum i relaiile dintreexistena resurselor i accesul la ele, pe de o parte i dinamismul sauregresul comunitilor, pe de alt parte.Nu n ultimul rnd, sarea este important pentru cercetarea relaiilor dintrediverse comuniti, att din perspectiva economic intensele schimburicare au ca obiect sarea stau mrturie n acest sens ct i din perspectivacultural. Sarea, prin multiplele ei valene, a stat dintotdeauna n centrulunui mic univers spiritual, izvort din legtura ei indisolubil cu nevoileumane.Nu este nici o mirare, deci, c sarea a avut dintotdeauna un loc privilegiat nconcretul trai zilnic i n imaginarul comunitilor preistorice. Care nu auezitat, atunci cnd situaiile au permis, s recurg chiar la for, pentru acontrola zcmintele de sare.

    *

    Romnia este una din cele mai bogate ri din lume n zcminte de sare.Dup cercetrile fcute pn n prezent au fost identificate peste 300 locuricare au n subsolul lor zcminte de sare i aproape 3000 izvoare srate,care sunt n legtur cu prezena n adncime a masivelor de sare gem.Aceast abunden de surse saline, n contrast cu penuria din zonelenvecinate, Cmpia Panonic, Ucraina sau sudul Dunrii, a avut o influencovritoare asupra dinamismului dezvoltrii umane din acest areal.innd cont de numrul mare de locuiri n apropierea crora au fostidentificate surse saline, n multe chiar la zi, se pare c omul a folosit dintimpuri strvechi acest mineral. Datorit descoperirii unor unelte din piatr,folosite predilect n activiti de extracie, s-a argumentat tiinific cexploatarea minelor de sare dateaz nc din preistorie. Cele mai specificeunelte de minerit, care atest exploatarea minelor de sare pe teritoriul

  • Romniei nc din cele mai vechi timpuri, sunt ciocanele de minerit,utilizate nu numai n minerit, ci i n activiti ulterioare, precumprelucrarea secundar a blocurilor de roc.Din analiza izvoarelor istorice, reiese c n spaiul carpato-dunrean,exploatrile de sare sunt atestate ncepnd cu prima cultur arheologiccorespunztoare procesului de neolitizare a spaiului de la nord de Dunre,respectiv cultura Starevo-Cri. De asemenea urme ale exploatrilor saline fie a srii geme, fie a apelor srate sunt identificabile i n culturile iepocile ulterioare, extracia srii fiind un lung proces, al crui final este nistoria contemporan.n 1909, la Uioara de Sus, judeul Alba, s-a descoperit un mare depozit debronz (5812 piese cntrind peste 1100 kg), databil n perioada trzie aEpocii bronzului (cca. 1200 a. Chr.), depozit care indic existena unuimare atelier de prelucrare a bronzului, piesele fiind produse, primare sausecundare, obinute n schimbul srii existente aici din vechime.Cea mai relevant descoperire a exploatrii srii n Transilvania, este cea dela Valea Florilor, loc situat ntre Cmpia Turzii i Cluj, atribuit perioadeide locuire dacic, dar argumentele cronologice existente n acest caz mpingoriginile acestei exploatri n Epoca bronzului trziu. Aici au fostdescoperite jgheaburi de lemn utilizate n minerit. Astfel de trocuri de lemns-au descoperit i la Ocna Dejului, iar la Uioara de Sus, din aceeaiperioad, s-au descoperit mari depozite-turntorii (Giessereifunde)1.Toate aceste, putem spune, tezaure, sunt n evident relaie cu zcmintelede sare existente aici i pot certifica prosperitatea comunitilor locale.Rspndit pe ntreg teritoriul rii, n zona subcarpatic din Muntenia,Moldova i Oltenia precum i n Podiul Transilvaniei (Plana I), sarea aconstituit un produs de baz al triburilor care au stpnit zona. n ceea ceprivete exploatarea zcmintelor n sine, se pare c primele moduri deexploatare din acest areal au fost cele la zi, acolo unde sarea ieea lasuprafa sub form de stnci i masive.

    Un alt mod de exploatare l constituia dizolvarea srii n ap amesteccunoscut sub numele de saramur o astfel de tehnologie extractoare eraadesea preferat att din cauza costurilor relativ mai mici, de producie, cti pentru calitatea superioar a srii obinute, caracteristici care au dus lapstrarea i utilizarea metodei pn astzi2.La nceput, sarea se tia cu unelte de piatr i lemn, apoi de bronz i fier,inventarul tehnic fiind n ton cu dezvoltarea tehnologic a fiecrei epoci nparte, ceea ce demonstreaz importana acestor exploatri pentru economiacomunitilor pre i protoistorice, care au investit n activitile miniereorice avantaj tehnologic avut la ndemn, la care au adugat, desigur,permanent invenii noi.Exploatarea la zi, n carier deschis, consta din atacarea direct a

  • masivului prin executarea unor adncituri nu foarte mari, circulare. Cndgroapa ajungea la o oarecare adncime i apele afectau exploatarea, acesteaerau prsite i n final se transformau n bli srate, probabil exploatatepentru saramur.n vechime, pentru trebuinele casnice, saramura era adesea suficient, maiapoi sarea se obinea prin decantarea i uscarea acestei saramuri evaporarea accidental putnd fi sursa primar a procedeului prin care seobinea o sare superfin3, mult mai curat dect cea provenit din masivelede sare, ce conineau adesea impuriti.Extras n cantiti ce depeau nevoile locale de consum, sarea a fostadesea o marf destinat schimburilor cu alte comuniti. Transportul desare se fcea att pe cursul rurilor, cu ajutorul plutelor i ambarcaiunilor,ct i pe cile terestre, n care/crue sau cu animale de povar. n urmaacestui comer, triburile locale au atins un grad de prosperitate vizibil ndescoperirile arheologice ulterioare.Sarea a constituit i una din valorile materiale pe care s-a bazat, ulterior,edificarea regalitii dacice, comerul cu acest mineral fiind o constantsurs de venituri, argumentat de cantitatea mare de monetar, autohton,grecesc, iar apoi roman, din lumea dacic. Romanii vor prelua, odat cucucerirea Daciei, i exploatrile salinelor, att n vechile locuri ct i prindeschiderea unor mine i orizonturi noi.Se poate, aadar, creiona importana acestui mineral-aliment, de-a lungulmai multor epoci istorice, n spaiul transilvnean, n ciuda urmelorconcrete puine, pe care exploatrile saline le-au lsat.

    Abundena cercetrilor arheologice, ndeosebi n ultimul secol, a determinato mai bun cunoatere a realitilor culturale, socio-politice, religioase saueconomice ale comunitilor preistorice din Transilvania. ntre acestenumeroase cercetri, cele privind resursele i impactul acestora asupradezvoltrii comunitilor s-au amplificat substanial, n ncercarea de anelege mai bine relaia dintre mediu, om i aciunile lui.Una din cele mai importante astfel de resurse a fost i este sarea,element indispensabil existenei comunitilor umane, indiferent de gradulde dezvoltare, necesar att hranei omului, ct i animalelor de care acestadepindea.Contieni de valoarea acestui mineral, istorici, geologi, chimiti, biologietc., au abordat aceast tem, evident din varii motive, producndnumeroase lucrri de specialitate, sinteze, monografii, articole etc., n careau ncercat s actualizeze permanent stadiul cunoaterii importanei sriipentru comunitile umane.Cu toat aceast bogie de investigaii, preistoria a rmas oarecumdeficitar, cercetarea acestor zone temporale fiind nc insuficient, cu toatec epocile vechi sunt pline de schimbri sociale, economice sau culturale,de care sarea nu a fost strin.Primele consemnri ale unor exploatri saline, pot fi considerate cele de la

  • sfritul secolului XVIII, ale lui Jnos Fridwaldsky, nvat iezuit, geolog imineralog ce a activat la Alba Iulia i Cluj, la care se adaug cele alemineralogului Johann Ehrenreich von Fichtel. Ambii descriu puuriledescoperite la Turda n 1756, precum i exploatrile de suprafa, pe care,ns, le atribuie romanilor i descriu salinele din Maramure, Rona i Ocnaugatag, despre care afirm c sunt preistorice. Acestora li se adaugprezentri ale salinelor de la Ocna Mure, Sic, Praid, considerate la fel devechi.n monumentala sa oper, Getica, savantul Vasile Prvan aduce n discuiei comerul practicat de geto-daci, enumernd ntre mrfurile ce seschimbau, de ctre negustorii greci, n epoca ante-roman, i sarea:Ct nu dovedeau s cumpere cu vinul adus, mplineau cu frumoaseletetradrahme de argint; i, ori pentru vin, ori pentru argint, dacii ddeausclavi (prizonierii luai n rzboaie ori nvlirile ultime), cai, piei, cear,miere, ln, blnuri i - alturea de grul indispensabil Sudului - credem,foarte mult sare, pe care grecii desigur o desfceau la thracii din Balcani,lipsii de acest mineral aa de folositor, realiznd ctiguri foartensemnate.Vasile Prvan i sprijin ipoteza pe descoperirea unor unelte cu caractertipic mineritului, specificele ciocane-trncop, cu bune analogii ntr-o minde sare din Hallstatt, la care adaug bogia, binecunoscut de altfel, de sarea Transilvaniei.Comerul cu sare este amintit i de un alt mare istoric, Nicolae Iorga, caredezvolt direciile de nego cu acest mineral spre alte zone la fel de sracen saline, respectiv lumea stepelor nord-pontice, ctre care spune c,prelund informaii destul de imprecise de la Herodot, se exportau piei iblnuri, pete conservat i sare.Un reviriment al lucrrilor tiinifice care au ca tem sarea, uneori printrealte subiecte, mai mult sau mai puin conexe, a nceput odat cu deceniul alaselea al secolului trecut cnd, pe fondul dezvoltrii mijloacelor deinvestigaie, cercetarea s-a amplificat i totodat s-a divizat. O partestudiilor a rmas fidel cercetrii istorice, iar o alta, deosebit de importanti ea, s-a orientat ctre cercetarea tehnic, respectiv morfo-geologic igeografic, a acestui mineral. Plecnd de la aceste premise, cercetareaacestui segment a continuat pn n zilele noastre.Fr a intra n detalii, pot aminti cteva lucrri de referin, dintre cele careabordeaz direcia tehnic i anume cele semnate de ctre AntonConstantinescu, Liviu Drgnescu, Constantin Atudorei sau Coriolan Stoicai Ioan Gherasie.Cercetarea istoric a subiectului a fcut posibil scrierea unor lucrriimportante n seria crora se nscriu i cele semnate de ctre NicolaeMaghiar i tefan Olteanu, Ioan Alexandru Maxim, Marius Alexianu,Eugen Iaroslavschi, Doina Ciobanu, Aurel Rustoiu, Valeriu Cavruc sauVolker Wollmann i Horia Ciugudean.Fiecare dintre acetia au evideniat rolul srii din diferite perspective, fie

  • tehnice, economice, antropologice sau sociale, pe diferite sectoarecronologice, astfel c, ntr-un fel, au pregtit terenul pentru editarea uneilucrri mai ample privind rolul srii n istoria bazinului carpatic.Fr ndoial c acest demers ar fi fost uria, pentru unul sau doicercettori, diversitatea direciilor de abordare, n direct legtur cucomplexitatea rolurilor srii n dezvoltarea societilor umane, fiind extremde mare. Astfel c scrierea unei lucrri de aceast anvergur a devenitposibil doar adunnd numeroase studii, ale diverilor cercettori, istorici,biologi, antropologi, etnografi, ingineri, mineralogi, geologi, tehnicieni etc.Meritul de a aduna i ordona temele i direciile principale de studiu, arevenit cercettorilor Valeriu Cavruc i Andrea Chiricescu care, n anul2006, editeaz lucrarea Sarea, Timpul i Omul, unde aproape 30 decercettori public diverse cercetri personale, care au ca tem principalsarea, n contexte istorice i sociale diferite. Aici sunt strnse, ntr-un singurloc, rezultatele studiilor efectuate pn la acea dat, privind cele maireprezentative vestigii mineralogice, geologice, botanice, arheologice,etnografice i istorico-documentare care fac dovada utilizrii srii din celemai vechi timpuri, de ctre om, i, desigur, rolul acestui mineral n culturai civilizaia spaiului carpato-danubian. Sunt evideniate toate manifestrilesrii, n subteran i la suprafa, precum i prezena omului n apropiereamasivelor de sare i a surselor de ap srat i, de asemenea, numeroaseaspecte tehnice legate de exploatarea srii.Dei ampl, lucrarea nu epuizeaz subiectul, dovad c, pe lng acestvolum, exist o serie de studii mai mici, punctuale din punct de vedere alepocii despre care discut sau al zonei geografice vizate, asupra crora voireveni pe parcursul lucrrii.Din acest motiv, la care se adaug timpul scurs de la editarea volumului, cti accentul pus pe o arie geografic explicit, consider c justific temaabordat.

    Sarea i sursele de sare transilvnene

    2.1 Sarea

    Sarea este un mineral omniprezent pe pmnt, n concentraii diferite i nnenumrate tipuri de combinaii, fcnd parte din biochimismul tuturororganismelor vii.Dispersia srii, de altfel inegal, la nivel planetar este, fr ndoial, strnslegat de faptul c acest mineral este indispensabil vieii, n lipsa lui,echilibrul biologic al oricrui organism fiind puternic perturbat. Nu poate fintmpltor faptul c viaa, i n cele din urm civilizaia uman, a prosperatacolo unde accesul la surse de sare a existat. Lipsa srii, ndeosebi laorganismele superioare, duce la deteriorarea strii de sntate, modificnegativ funciile vitale, are ca efect dereglarea comportamentului, iar ncazuri extreme se ajunge la deces.

  • Asimilarea srii se face pe diferite ci, fie ingernd direct mineralul,animalele ndeosebi recurgnd la aceast cale, fie prin consumul de carnesau plante cu coninut de sare. Oamenii folosesc din cele mai vechi timpurisarea ca aditiv n propria alimentaie, dar nu lipsit de importan este iutilizarea ei n procesele de conservare a hranei (carne, grsimi, brnzeturi,legume, fructe etc.).Nendoielnic, unul din elementele eseniale pentru existena uman estesarea. Organismul uman are nevoie de acest mineral pentru a funcionaeficient. O prim i facil metod de satisfacere a nevoii de sare a fost chiarconsumul elementelor vegetale sau mai ales animale aflate n jurul su.Totui, aceast metod de achiziionare a srii a fost suficient, poate, doarn primele ere ale existenei umane. Odat cu diversificarea stilului de via,a venit i amplificarea nevoii de resurse, ntre care sarea nu face excepie,ba dimpotriv.Importana srii n alimentaia uman a devenit pregnant ndat ce oameniiau nceput s i modifice stilul de via i, implicit, dieta, frignd saufierbnd alimentele. Adugarea de aditivi, n condiiile preparrii uneialimentaii mai complexe i mai elaborate sarea se pierde prin fierbere adevenit o condiie obligatorie pentru pstrarea echilibrului salin din corp.Pentru om, sarea prezint ns, o importan care depete nevoileimediate. Fr sare, revoluia neolitic nu ar fi avut nici un rezultat petermen lung, deoarece, aa cum am artat, ea este indispensabil hraneianimalelor. Domesticirea unor specii, ndeosebi erbivoare (ovine, caprine,bovine, cabaline, suide, camelide etc.), n strns relaie cu practicareaagriculturii, a dus la att la imposibilitatea acestora de a avea acces lasursele de sare (ape srate, argile srtoase, srrii etc.), ct i lamodificarea comportamentului, ele nemaifiind capabile s i asigurenecesarul de sare singure.Oamenii au observat c lipsa acestui mineral duce la nrutirea strii desntate i scderea performanelor productive a animalelor, astfel c aufost nevoii s asigure ei, pe lng hrana obinuit i necesarul de sarepentru turmele n continu cretere. Identificarea i utilizarea resurselor desare a devenit astfel, o condiie obligatorie, pentru succesul comunitilorneolitice.Conex atributelor alimentare directe, dar nu neaprat diferite, trebuie avuten vedere i calitile de conservant ale srii, alimentele putnd fi pstratevreme ndelungat fr s se altereze, srarea completnd diferitele practicide conservare (afumarea, murarea, fermentarea, uscarea, congelarea etc.).n condiiile n care climatul cald sau umed accelereaz alterarea hranei, iardepozitele naturale de sare sunt ele nsele afectate de umiditatea excesiv,devine cu att mai vizibil importana resurselor saline pentru comunitilede agricultori.Deosebit de valoarea nutritiv sarea este singurul mineral comestibil nutrebuie minimalizat rolul srii n ocupaii conexe, nu mai puin importante.Astfel, tbcirea pieilor i blnurilor, sunt aplicaii fr de care industria

  • confeciilor de tot felul, de la haine, nclminte, corturi i pn larecipiente i harnaamente, ar fi de neimaginat n lipsa srurilor diverse. Deasemenea, sarea a fost dintotdeauna un bun dezinfectant al rnilor, unremediu natural al diverselor afeciuni medicale (reumatice, respiratorii,boli de nutriie, dermatologice etc.).n aceste condiii nu pare deloc nefiresc c populaiile preistorice au atribuitsrii numeroase atribute i semnificaii magico-religioase ce au determinato serie de obiceiuri i practici rituale, n paralel cu utilitile practice, sareacptnd i dimensiuni simbolice i o serie de caliti imaginare, care auinclus-o ireversibil n mitologia tuturor civilizaiilor preistorice.Valoarea simbolic prezumat, este prezent la toate populaiile umane,fiind folosit ca element purificator al spaiului i hranei, ofrand, simbol alospitalitii i prieteniei, considerat un element primordial, deoarecelichidul amniotic, n care se scald embrionul, este srat, ca i oceanul dincare a aprut viaa.Nu mai este nici o surpriz c, posednd attea caliti, sarea a avutdintotdeauna un rol major n universul uman, caliti care au propulsat-orapid pe scala valorilor, utilizat fiind ca substitut al monezii4, valoarea eieconomic justificnd astfel, sintagma aurul alb.La fel de important a fost i n epoca metalelor, amestecul de sare ndiverse aliaje sau n procesele de clire, devoaleaz o aplicabilitate maipuin cunoscut a srii.Sarea, din punct de vedere geologic numit halit, este un termen consacratal clorurii de sodiu NaCl, un element rezultat din combinaia dintre unmetal alcalin (natriul, monovalent din grupa I) i un element halogen(clorul, element electronegativ din grupa a VII) identificat n diverseforme cristaline cunoscut ca sare evaporat, sare piatr, sare solar, saupur i simplu sare.Clorura de sodiu, derivat dintr-un acid puternic (HCl) i o baz puternic(NaOH), se formeaz ca urmare a reaciei: HCl + NaOH = NaCl + H2O(Plana II/fig.1), este un compus anorganic cristalin, solid, transparent sautranslucid, de mrimi particulare, cu punct de topire ridicat, solubil n ap,incolor, cu gust specific. Rmne uscat n aer la umiditate relativ sub 75% i devine delicvescent la umiditate mai mare. Compoziia chimic asrii (NaCl) este 39,4% sodiu i 60,6% clor. Masa molecular este de 58,45.Cristalizeaz n reea ionic de tip cub cu fee centrate, n care fiecare ionde Cl- este nconjurat la distan egal de 6 ioni de Na+ i invers, rezultnd ocoordonare Na:Cl=6:6, ionii de Na+ i de Cl- ocupnd alternativ modurilereelei cristaline (Plana II/fig.2).

    2.2 Surse de sare transilvnene

  • Exploatarea srii a fost determinat permanent de ctre dou mari surse:rocile de sare i apa srat. Halitul (sarea sub form de roc) este prezent nmari zcminte sedimentare, care au rezultat prin evaporarea lacurilor imrilor, cu grosimi ce merg pn la 1000 m, ntinse pe spaii vaste.Cele mai importante zcminte de sare, din spaiul carpato-danubian, seconcentreaz n depresiunile pericarpatice (ntre valea Sucevei i valeaJiului), n depresiunea Transilvaniei i depresiunea Maramureului i suntde vrst miocen.Teritoriul Romniei a fost i este un spaiu privilegiat, chiar la scarmondial, att n ce privete cantitatea de sare, ct i calitatea acesteia, prinprezena unor numeroase surse saline, rspndite, ns, destul de inegal. nntreg arealul carpato-danubian exist numeroase masive de sare, cca. 200,a cror rezerve sunt de foarte mari dimensiuni. Dintre acestea nu mai puinde 45 de puncte prezint urme de exploatare din antichitate i pn nprezent. Unele sunt epuizate, att ca rezerv, ct mai ales ca urmare anerentabilitii lor la un moment dat. Dintre acestea pot aminti pe cele de laDumbrvia, Ssarm, Mintiu, Ture, Bljenii de Jos, Caila, ValeaMgheruului, Arpa, Cepari, Dumitra, Sltinia, Josenii Brgului, BistriaBrgului, Livezile, Srata, Srel, Albetii Bistriei, Pinticu Tecii (jud.Bistria-Nsud), Ideciu de Jos, Jabenia, Orova, Sovata (jud. Mure),Praid (jud. Harghita), Ocna Slatina5, Cotui, Ocna ugatag, Rodna, OcnaDej, Srel, Sic, Ciceu, Iliua, Mtur, Turda, Ocna Mure, Domneti,Cianu Mare, Cuzdioara, Vireag, Reteag, Ocna ugatag, intereag, Chiuza,Tu, Beclean, Sovata, Mrtini, Snpaul, Rupea, Ocna Sibiului, OcneleMari, Bozasca.Srturile din estul Transilvaniei, sunt manifestri ale unor zcminteexistente, n adncime, pe toat suprafaa bazinului, iar la suprafa, ncteva puncte ce urmresc marginea montan pe un aliniament diapir6.nspre sud, n interiorul arcului carpatic, respectiv n vestul CarpailorOrientali, saliferul i continu apariia la zi n axul unor cute anticlinale, pealiniamentul Bistria-Mure-Harghita, ajungnd pn n extremitatea sud-estic a Depresiunii Transilvaniei.Pe lng punctele saline menionate, mai exist numeroase izvoare de apsrat, de mic debit, dar constant, bli i nmoluri srate, fntni izolate cuap srat, murtori, maluri cu sare. Nu puine dintre aceste locuri, suntcaracterizate de prezena plantelor halofile, fapt ce este posibil s fi facilitatdescoperirea lor n preistorie.Totodat, estul i sud-estul Transilvaniei, respectiv teritoriul cuprins ntreMunii Climani, Gurghiu, Harghita, Perani, Buzu, Vrancea, Nemira,Ciuc, Nclat, Giurgeu, Ciuca i Munii Brsei, sunt extrem de srace nsurse de sare sau aproape complet lipsite de acest mineral.Extracia srii din toate aceste puncte n epocile istorice vechi, este foartedificil de documentat, din mai multe motive. Primul i cel mai importantpare s fie faptul c peste exploatri mai vechi s-au suprapus interveniiulterioare, care au ters urmele lsate de exploatrile i, implicit, culturile

  • mai vechi. Alte puncte de extracie au fost abandonate, din varii motive,prbuirile pereilor sau/i tavanelor, infiltrrile de ap ducnd n cele dinurm la nlturarea oricror urme antropice. n rare cazuri, acest lucru areca efect descoperirea unor elemente (structuri, unelte, armturi, urme aleextraciei) care, n alte condiii, ar fi disprut.Totui putem presupune, n special n salinele uor de exploatat i acum, cextragerea srii se putea face din preistorie n acele puncte n care existurme ale epocilor ulterioare, n special romane, pe considerentele de maisus, la care se adaug rapiditatea organizrii extragerii srii de ctreadministraia noii provincii. Cucerirea Daciei a nsemnat, n acest caz, doarpreluarea minelor i salinelor de la fotii proprietari, la care, desigur, putemadmite deschiderea unor noi exploatri.Punctual, putem jalona principalele surse de sare exploatabile nAntichitate. Astfel, n acest cadru se nscriu exploatrile de la Arpa,Beclean, Boa, Ciceu, Cristur, Domneti, Iliua, Mnatur, Reteag,Sntereag, Tohat (jud. Bistria-Nsud); Cojocna, Ocna Dej, Pota, Sic,Turda (jud. Cluj); Cotiui-Rona, Ocna-ugatag, Slatina (jud. Maramure);Zalu, Rodna (jud. Slaj); Nolac, Ocna Mure, Rzboieni-Cetate, Uioarade Sus, Veremort-Vinu de Sus, (jud. Alba); Praid, Snpaul (jud.Harghita); Rupea (jud. Braov); Ocna Sibiului (jud. Sibiu).Acestora se pot aduga sursele de ap srat, att cele existente nc,precum i alte izvoare, disprute ntre timp.n toate aceste cazuri, exploatrile pot fi urmrite cert pn n epocaroman, iar n unele cazuri, chiar mai departe n preistorie.

    Metode i tehnici de exploatare ale srii n preistorie

    Prezena srii, n diferite forme, n apropierea aezrilor umane nu a fostsuficient ntotdeauna, dimpotriv, n cele mai multe cazuri, valorosulmineral a trebuit extras, prelucrat primar, rafinat, transportat pe distane maimari sau mai mici7.Metodele de extracie au variat de la epoc la epoc, pentru fiecare tip desurs n parte, n funcie de consistena i adncimea zcmntului i chiarn raport cu nivelul tehnologic al fiecrei comuniti extractoare. Nu maipuin important a fost necesarul de sare al comunitilor care gestionauzcmntul, exploatarea putnd fi de anvergur, n cazul cnd o parte aextraciei era destinat schimburilor comerciale i de mai mic amploarecnd comunitatea extrgea doar atta sare, ct s-i acopere consumulpropriu.Cronologic vorbind cea mai eficace metod de extracie, n cazulzcmintelor de sare, a fost pur i simplu sparea unor gropi n masivele desare, acolo unde acestea se aflau la suprafa. Pentru acest lucru se executao decopertare, acolo unde masivul de sare era acoperit cu strat vegetal nufoarte gros, cel mai probabil de forme neregulate, cu un diametru n cel maibun caz de maxim 10-13 m i rareori mai adnc de 5 m. Pe fundul alveolei

  • se executa o fos de mai mici dimensiuni, necesar pentru colectarea ievacuarea apelor infiltrate. Aceste estimri sunt obinute prin analogiifcute de ctre V.Wollmann, care a cercetat cu precdere sistemele deextracie mai trzii. Observaiile sunt corecte, din punct de vedereconstructiv, deoarece pentru seciuni regulate ale exploatrilor ar fi fostnecesar armarea pereilor cu trunchiuri de copaci, ceea ce ar fi comportateforturi suplimentare, deloc de neglijat n preistorie.Dei urme certe nu s-au pstrat, n special din epocile preistorice, e depresupus c din aceast adncitur central, dac situaia impunea istabilitatea exploatrii nu era afectat, plecau lateral mici galerii, ceurmreau vna principal a zcmntului (Plana III/fig.1). La fel de posibileste c aceste micro-galerii, ce nu puteau fi foarte mari din cauza infiltrriipermanent a apelor pluviale sau subterane, s fi fost armate cu trunchiuri delemn, iar pereii protejai cu mpletituri de nuiele). O astfel de amenajare, cuevident rol de protecie, a fost descoperit, alturi de cteva unelte de lemni piatr, ntr-o exploatare salin la Valea Florilor, jud. Cluj, exploatare cu ocronologie nc discutat (Plana III/fig.2).

    Blocurile de sare tiate, cu unelte de piatr (Plana IV/fig.2) sau lemn i,mai trziu, de metal (cupru, bronz, fier) erau scoase afar cu sisteme simplede funii, trgi, couri i scri, curate sumar de impuriti i transportatectre aezarea principal, unde probabil erau fasonate suplimentar ifinisate.

    Tocmai pentru a minimaliza eforturile, destul de mari, necesare pentrudebitarea blocurilor de sare i scoaterea lor la suprafa, o alt metod deextracie recurgea la dizolvarea srii n ap, fie apa strns natural ncavitile de sare, fie ap dulce drenat intenionat acolo. Aceast saramur,cu o concentraie salin ntre 150 i 300%, era scoas, depus n gropiamenajate sau vase speciale i n urma evaporrii apei, se obinea o sarefin, de calitate.Dac, pentru consumul propriu, aceast metod, ieftin de altfel, produceasuficient sare ct s acopere necesarul unei comuniti locale, pentrucomunitile mai ndeprtate sau chiar pentru cea care exploata sursa, darale crei aezri, sezoniere sau permanente, erau la distan de aceasta,saramura era dificil de transportat8. n plus evaporarea natural,condiionat i de starea vremii i anotimp, ddea un randament sczut.Urmtorul pas tehnologic, n exploatarea saramurilor, a fost accelerareaextragerii srii din saramur, fr a mai atepta evaporarea natural, prinfierberea suspensiei. Utiliznd vase ceramice mari (Plana IV/fig.1),saramura era fiart, iar sarea obinut, nc umed, era comprimat n alte

  • vase de lut, mai mici, de form uor conic, ce erau din nou aezate pe osurs de cldur (plite de piatr, vatra focului, jar). Dup uscarea definitiv,se scotea din aceste pahare briquetage (Plana IV/fig.3), adeseadistrugndu-le, sarea sub form de brichete, motiv pentru care metodaaceasta se numete brichetare.Avantajul acestei metode const n calitatea net superioar a srii obinute,lipsit de orice fel de impuriti, n posibilitatea de a utiliza orice tip desurs primar de la masivul de sare, izvoare srate sau apa de mare istandardizarea produsului, brichetele putnd fi mai uor de transportat ide contabilizat.Nu n ultimul rnd trebuie notat i productivitatea destul de ridicat ametodei, reconstituiri ale procedeului relevnd faptul c, dintr-un litru desaramur, s-au obinut cca. 300 g sare de calitate, adic aproximativ a treiaparte din cantitatea de saramur utilizat, dar trebuie subliniat faptul caceast proporie varia de la o surs la alta, n funcie de concentraianatural a saramurii i putea fi cu ceva mai sczut, din pricina vaselorceramice utilizate.Cu tot consumul de resurse suplimentare (lemn de foc, instalaii decaptare/drenaj, vase ceramice etc.), randamentul i calitatea deosebit asrii obinute, plus desigur perenitatea surselor, a avut ca efect utilizareaacestei tehnologii pn n epoca modern.Tehnologia extragerii srii implica, n mod evident, utilizarea unor tehnicide extracie aparte i a unor unelte, mai mult sau mai puin specializate,realizate din lemn, piatr i metal (Plana V/fig.1-2). Mediul salin are ocaracteristic aparte i anume aceea c dei conserv mulumitor elementelede origine organic, lemn, fibre vegetale, piele care de regul, n altecontexte arheologice, sufer o degradare rapid, din cauza solurilor acide metalele sunt cele care sunt atacate agresiv de salinitate. Acest lucru apermis conservarea unor unelte de lemn, lopei, maiuri, cazmale,trncoape, sape i spligi, crlige i troace cu o form specific, ciocane(unele de lemn!), iar pe lng acestea dli, rnie de piatr i desigur,specificele trncoape-ciocan (Plana III/3).

    Cum am artat, n mediul salin metalele sufer o alterare rapid a structuriichimice, motiv pentru care sunt extrem de puine descoperiri de acest genprovenind din epocile preistorice. Totui pare improbabil ca mineriipreistorici s nu fi utilizat unelte sau componente metalice, plecnd de laobservaii i analogii cu caracter etno-antropologic provenind din epociulterioare.

    Dovezi directe i indirecte ale exploatrii srii n preistoria Transilvaniei

    4.1. Epocile neolitic i eneolitic

  • Certitudinea exploatrii surselor saline n preistorie este grevat de lipsadestul de evident a documentelor arheologice indubitabile care s elimineambiguitile n acest sens. Existena attor surse de sare, n contrast cuzonele nvecinate arealului carpatic, cum ar fi zona Panonic, sudul Dunriisau teritoriul Ucrainei de astzi, precum i nevoia de sare a comunitilorneolitice de agricultori i pstori, sunt doar dovezi indirecte. n plus,numeroasele manifestri saline la zi, fac aproape imposibil localizareaprecis a valorificrilor miniere din preistorie.Totui, aceste elemente nu pot fi eludate, iar lor li se adaug alte doveziindirecte, care ntregesc un tablou general, pe baza cruia se poate confirmavechimea extragerii srii de ctre populaiile preistorice din arealulRomniei actuale.Unul dintre aceste argumente, relativ indirecte, este identificarea aezrilorn imediata apropiere a surselor saline. Vestigiile arheologice descoperite naceste puncte, trebuie puse n relaie cu activitile extractoare, efectuate dectre triburile neolitice, aflate n evident cutare de astfel de surse.Aezrile se aflau n imediata apropiere a sursei saline, ceea ce determin ointens relaie ntre exploatare i intensitatea produciei. n alte cazuri ele seaflau la o oarecare distan, caz n care sarea era o ocupaie sezonier sau demai mic amploare, comunitatea sau tribul detand un numr oarecare demembri pentru aceast activitate. n ambele cazuri, ipoteza specializriiunor indivizi n extragerea srii, nu poate fi lipsit de coninut, dac inem,din nou, seam de posibilitatea ca valorosul mineral s fi fost o surs decomer cu alte comuniti, mai ndeprtate, lipsite de sare.Urmele antropice, ele nsele destul de discutabile uneori, sunt evidente ncazul fragmentelor ceramice, mult mai rezistente la aciunile agresive alesolurilor n care au fost depuse. Dintre aceste vase, cele utilizate noperaiile de extragere a srii din saramur briquetagele au fostidentificate n numr mare, n apropierea izvoarelor srate.Relaia dintre acest tip de vas i tehnologia obinerii srii din saramur(Plana IV/fig.1-2) a fost mult timp discutat de ctre specialiti, ele fiindconsiderate, uneori, opaie fie vase de cult. n procesul de uscare a terciuluide sare, n aceste vase, de multe ori ele trebuiau sparte pentru a recuperabricheta de sare, fapt ce explic numrul mare de fragmente provenind de laacelai tip de ceramic. Maniera destul de rudimentar n care au fostexecutate, fr accent pus pe calitate sau aspect estetic, a avut ca efectobinerea unei ceramici grosolane, cu aspect poros, cu suprafaa superficialnetezit, ars reductor, utilizai fiind degresani duri (ceramic pisat, nisipgrosier), iar pasta insuficient omogenizat. Raritatea plevei ca degresant denot tipul de economie diferit a comunitilor extractoare, n contrast cutriburile care se bazau pe o economie agrar. Arderile secundare,identificate fr probleme pe majoritatea fragmentelor, demonstreaz, odat n plus, utilizarea acestor vase n procesele termice de extracie a srii.Reconstituirea unui vas de acest tip, a permis observaia c el avea o

  • capacitate de aproximativ 1,5 litri. Acestora li se adaug fragmentele devase de mai mari dimensiuni, necesare fierberii efective a saramurii. M.Andronic, care a studiat prezena neolitic n zona minei de sare de laCacica, jud. Suceava, la poalele estice ale Obcinei Mari, este de prere c,plecnd de la volumul acestor vase, fierberea saramurii se putea face directn brichetaje, calupul obinut putnd avea cca. 1,5 kg.O alt dovad indirect, este descoperirea a numeroase unelte cu evidentcaracter minier, dar a cror dualitate, dat de diversele tipuri de extracie,complic aezarea lor n contextul corect. O interesant analogie, desprecare am amintit la nceput, este dat de descoperirea unui ciocan-trncopntr-o min de sare din localitatea Hallstatt9, similar din punct de vederemorfologic cu un ciocan-trncop, gsit la Guteria, jud. Sibiu. Piesa, chiardac este mai trzie, ofer o analogie valabil pentru utilizarea acestui tipde unealt n exploatrile saline n discuie.Trecerea la un mod de via sedentar, cu o economie bazat pe creterea iposesia unor turme mari de animale, n a cror diet sarea era o condiie, anecesitat oarecum, identificarea i exploatarea surselor de sare de pe unanumit teritoriu, aspect relevat de aezrile, temporare sau permanente dinapropierea salinelor preistorice. Sedentarizarea a nsemnat i schimbareadietei umane, odat cu modificarea gastronomiei, fierberea legumelor sau acrnii oblignd la adugarea de sare, att pentru echilibrul nutriional, ct ipentru a da gust preparatelor culinare.Aceste deziderate au fost exploatate nc din preistorie, cci unelecomuniti aveau acces la surse de sare, altele nu, iar de aici i pn larelaii, conflictuale sau panice, ntre triburi aflate la distane mai mari saumai mici, a fost doar un pas. Comercializarea srii a devenit o activitateprofitabil, de care s-au ocupat, temporar sau permanent, o parte dinmembri comunitilor aflate n apropierea salinelor.Descoperirea metalelor a adus, pentru ocupaiile extractoare, un binevenitavantaj tehnologic, uneltele de metal fiind n mod evident, mai productivedect cele de lemn, os sau piatr, folosite anterior, fr ca minerii preistoricis renune la inventarul ancestral.Motiv pentru care extragerea srii este mai vizibil n epocile urmtoare,dominate ncet, ncet de noile materiale i tehnologii.

    4.2. Epoca bronzului

    Dovezi ale extragerii i prelucrrii srii n Epoca Bronzului, sunt destul depuine la nivelul ntregii Europe. Saline cunoscute cert din aceast perioad,dar care au fost probabil suprapuse cu exploatri mai vechi, sunt cele de laHallstatt i Hallein-Drrnberg, (Austria), Muntanya de Sal (Spania),Pobiednik (Polonia), petera Zakros din Creta, la care se adaug minele dinMaramure i Transilvania i salina de la Mirovskoto (Bulgaria).Raritatea acestor puncte de extracie, ndeosebi exterioare Arcului carpatic,relev importana surselor saline transilvnene n epocile preistorice i

  • explic, cel puin parial, dinamismul uneori selectiv al locuirii arealului.Dezvoltarea extragerii srii a cptat un caracter mai vizibil nu doarmotivat pe perfecionarea uneltelor i sistemelor de extracie, ci chiar peimportana srii n metodele metalurgice, ale Epocii Bronzului. Aceastepoc marcheaz i certitudinile exploatrilor saline de tip minier, spredeosebire de epoca neo-eneolitic, unde este cert documentat doarexploatarea izvoarelor srate. n acelai timp, ncepnd din EpocaBronzului, se poate vorbi de extragerea srii i n interiorul arcului carpatic.Puncte documentate arheologic referitoare la exploatarea srii n aceastepoc, pe teritoriul Romniei sunt cele identificate la Lunca, jud. Neam iCucuiei (jud. Bacu), apoi n sud-estul Transilvaniei la Olteni i Zoltan(jud. Covasna), n centrul Transilvaniei la Valea Florilor (jud. Cluj), nnord-estul Transilvaniei la Bile Figa i Ssarm-Valea Slatinei,(jud.Bistria-Nsud), n Maramure la Valea Regilor (Plana VI/fig.1),precum i Cmpia Romn la Stelnica-Grditea Mare, ndrei-Cherhanale i Bucu-Pochin (jud. Ialomia) i n alte cteva puncte.

    Putem vorbi, n primul rnd, de tehnologia de prelucrare a argintului.Alturi de aur, n natur, se afl argintul, apropiere care a fcut ca ambelemetale s fie cunoscute i exploatate aproape simultan, cel mai adesea dinaceleai zcminte. Separarea minereului auro-argintifer se executa princupelare10, operaie realizat ntr-un creuzet poros, prin amestecare cu sarei o materie organic, obinndu-se astfel clorura de argint. O aplicabilitatetangenial a srii, n raport cu metalurgia bronzului, aflat n plinexpansiune, au fost schimburile intense ntre comunitile care stpneau igestionau diversele zcminte saline carpatice i atelierele de bronzieri dinBoemia i valea Tisei mijlocii i inferioare.Sarea, provenit fie din ocnele Maramureului, fie din cele aleTransilvaniei, lua calea ctre vest, att pe rul Mure, cu plutele, brcile sauluntrile, ct i pe ci terestre, utiliznd atelaje sau, pe distane relativ scurte,prin samarizare. Numeroase piese de bronz, descoperite n apropiereaaezrilor de aici, uneori acumulate n tezaure impresionante, au ncomponena secundar din aliaj cositorul11, metal ale crui surse geologicesunt departe de Transilvania. Nu lipsit de nsemntate a fost vecintateaunor importante zone saline, Ocna Mure, Uioara de Sus, Aiud, plnaca,Guteria sau Pnade (Plana VI/fig.2), Valea Chioarului (jud. Maramure),ce trebuiesc puse n relaie cu rspndirea masiv a bronzurilor cu cositor nTransilvania.Acest comer are la baz extragerea srii la un nivel ridicat cantitativ,comunitile bronzului din Bazinul carpatic nglobnd n activitile lorextractive toate sursele de sare cunoscute. n aceast situaie, triburileEpocii Bronzului trebuie s fi utilizat din plin resursele saline existente dinbelug, metalul i noile tehnologii care acum le erau accesibile. Pe lng

  • acestea, cererea tot mai mare venit din zonele lipsite de sare, obliga practicla creterea produciei, aspect sesizabil arheologic, n depozitele de bronzuritransilvnene, unele din cele mai mari ale epocii, din Europa.Tot n Epoca Bronzului se poate vorbi de o datare mult mai precis a uneiexploatri de sare i anume mina de la Valea Florilor. Astfel de pe unul dinjgheaburile de lemn conservate, a fost prelevat un fragment asupra cruia s-a efectuat o analiz cu 14C (carbon 14). Rezultatele calibrrii, dateazvechimea jgheabului n jurul datei de cca. 1250 a.Chr., n perioadaBronzului trziu. Aceast cronologie timpurie a complexului, poate figrevat de condiiile de descoperire i pstrare a artefactelor, precum i devrsta arborelui i nu n ultimul rnd de rezistena instalaiilor de lemn nmediul salin, ceea ce ar putea modifica datarea. Aceste date, la care seadaug tipologia mai trzie a unei rnie de piatr descoperite n acelailoc, ar fi putut explica plasarea exploatrii salinei n epoca dacic, daranalizele suplimentare asupra sitului similar de la Valea Regilor (jud.Maramure) au indicat ca limite cronologice aceeai epoc.O descoperire mai recent, respectiv resturile unei instalaii de captatsaramura sau doar pentru drenat apa destinat crerii de fisuri n blocurilede sare (Plana VII/fig.1), ce avea i cunoscutele tuburi din lemn de soc, afost fcut la Figa (jud. Bistria-Nsud). Instalaii asemntoare, utilizatela decantarea i drenarea saramurii, au fost descoperite i la Ocna Dej, la oadncime ce permite analogia cronologic cu jgheaburile din siturile maisus amintite (Plana VII/fig.2).

    Toate punctele de exploatare, datate n Epoca Bronzului, au un inventaraproximativ unitar, compus din aceste troace de lemn cu cepuri de soc,lopei, cazmale, sape, scri, ciocane, crlige, icuri i pene, prghii etc.Aceste unelte au fost descoperite fie n mine, fie n apele srate dinapropiere. Contextele arheologice permit certitudinea c n EpocaBronzului exploatrile miniere de sare gem se fceau n galerii i puuri, ncompletarea exploatrilor de suprafa i a apelor srate. Un aspect aparte alacestor activiti miniere, aflat n relaie direct cu nivelul tehnologic alepocii, este dat de aceste, aa-zise troace, care de fapt sunt instalaii pe ctde simple, pe att de eficiente.Din punct de vedere geologic, sarea se prezint sub form de roc, adeseade o duritate apreciabil, ceea ce complic n mod evident activitile deextragere, ndeosebi atunci cnd cererea depea necesarul unei comunititribale. Problema a fost rezolvat prin construcia acestor dispozitive delemn, de fapt un sistem ingenios de dirijare a apei, putem presupune cdulci, care orienta precis jeturile de ap, prin tuburile de lemn de soc, nlocuri potrivite, perfornd roca. n puin timp, sub aceste tuburi sarea eradizolvat, n funcie de timpul i intenia minerilor, crend crevase mici,adnci, n care se puneau pene i icuri, probabil cele de lemn erau suficient

  • de rezistente, care btute cu maiurile, despicau blocul de sare, pe direciafgaelor. Desigur c, pentru eficientizarea ntregii operaii, care prevedeadrenarea unui anumit debit de ap, aceste troace erau utilizate n serie,dovad faptul c n descoperiri nu au aprut singulare, iar ntre ele existdeosebiri, n funcie de locul fiecreia n lanul instalaiei.Parte a acestor instalaii trebuie s fi fost i jgheaburile i scocurile maisubiri, de lemn, necesare pentru drenarea firului de ap ctre masivul desare i apoi pentru evacuarea apelor uzate12, aa cum demonstreazdescoperirile de la Figa. n acelai sit au fost descoperite amenajriantropice, incinte de pari despicai, de diferite forme i dimensiuni, ce pars fi avut rolul de depozit temporar al blocurilor de sare extras. Dacaceast ipotez este corect i nu exist deocamdat argumenteconvingtoare care s o contrabalanseze, avem n fa un element suficientde ilustrativ privind amploarea activitilor de extracie a srii din aceastepoc.n relaie cu acest tip de exploatare pot fi puse i numeroasele ciocane delemn, descoperite n saline sau nmoluri srate, un caz mai bine reprezentatfiind cel de la Figa (jud. Bistria-Nsud), necesare i n operaiile deprelucrare primar a blocurilor de sare desprinse din masiv. Tot n acesteoperaii pot fi s fi fost utilizate i uneltele de metal, aa cum este cazulunui celt de bronz, a crui coad de lemn a fost descoperit tot la Figa, npunctul Slatina, sau celturile de la Cotiui, comuna Rona de Sus, judeulMaramure, gsite n anul 1863, mpreun cu alte piese de bronz napropierea dealului Calvaria. Acestea ar fi putut fi folosite la fasonarea ifinisarea blocurilor n vederea geometrizrii formei, n vederea uurineicontabilizrii muncii i apoi transportului.Sigur n urma operaiilor de extracie, o parte a srii se mrunea accidental,probabil pn la granulaie mic, dup cum desigur, o alt cantitate erapisat intenionat, n special bulgrii mai mici, pentru uzul propriu saupentru transportul n saci, couri sau desagi. Manipularea srii n sistemvrac, presupunea utilizarea unor lopei i paletele de lemn13 i, desigur,rnie de piatr14, de altfel descoperite n proximitatea exploatrilor saline.O alt dovad indirect a importanei resurselor de sare ale Transilvanieiepocii Bronzului, ndeosebi ncepnd din mijlocul perioadei (cca. anii 2000 1500 a. Chr.), este i fortificarea unor puncte obligate de trecere ntresalinele transilvnene i zonele de desfacere a srii. Aa este cazul aezriifortificate de la Puleni-Ciomortan (jud. Harghita), asupra creia i-auexercitat autoritatea succesiv purttorii culturii Costia-Ciomortan (datnddin nceputul perioadei mijlocii a epocii bronzului i rspndit n principaln zona central-vestic a Moldovei), apoi, prin sec. XVIII a.Chr., aezarea afost ocupat de purttorii culturii Wietenberg, ce a dominat ntreagaTransilvanie. Aezarea pare s fi avut permanent funcia de control a ruteice lega cile naturale de legtur dintre resursele de cupru de la Blan icele de sare din zona Moineti.Privind retrospectiv suma de dovezi directe i indirecte, se poate afirma c

  • resursele de sare ale Transilvaniei Epocii Bronzului au fost exploatatesuficient de intens ca acest lucru s devin vizibil n economiacomunitilor locale. Nevoia de sare pentru consumul propriu, att pentruhrana uman, ct i pentru cea a turmelor, schimburile cu comunitilelipsite de sare, de dincolo de Tisa au stat la baza prosperitii triburilorprototracice de aici, sarea putnd cpta valene i ncrcturi magico-religioase, pe care, deocamdat, doar le putem bnui.

    4.3. Epoca a fierului

    Dovezile arheologice care s susin diversele activiti miniere sau de altnatur care au avut ca scop extragerea srii n epoca Fierului, sunt, ca i nepocile precedente, majoritar indirecte. n mod similar aceste dovezi seleag de prezena unor depozite de bronzuri, dar i de alte piese maipreioase, aflate n apropierea surselor de sare.n mod similar cu epoca bronzului i n cea a Fierului, spaiul transilvan afost scena unor infiltrri de populaii alogene, de origine scito-iranian,venite din stepele nord-pontice, trecnd prin pasurile Carpailor Orientali ia crei zon de aezare masiv a fost bazinul Mureului mijlociu15, ncepndcu secolul VI a. Chr. Nu ntmpltor aceast populaie, cunoscut dinizvoarele antice drept agatri, posesoare de turme i cai, s-a aezat ntr-unareal bogat n surse saline de suprafa16, cum sunt de exemplu, cele de laUioara de Sus17.ntre secolele IV-II a.Chr., zona intracarpatic a fost, n cea mai mare partea ei, sub controlul unor triburi celtice, venite dinspre vestul Europei. Nu ede mirare c majoritatea aezrilor i necropolelor acestei populaii, suntconcentrate n zonele bogate n sare din Transilvania, ceea ce arat motivulacestor infiltrri, n acest teritoriu. Nu se cunosc detalii concrete legate deexploatarea srii n aceast perioad, singurele indicii, indirecte i ele, suntfaptul c celii erau cresctori de animale renumii, sarea constituind unelement indispensabil n acest caz.Ridicarea puterii geto-dacilor, ncepnd din secolul II a.Chr., a nsemnatimplicit schimbarea proprietarului18 tuturor resurselor din spaiulintracarpatic19. Acum nu se mai poate vorbi de locuiri predilecte napropierea unor surse de orice tip ntru-ct factorul demografic a permisgeto-dacilor stpnirea efectiv a ntregii Transilvanii20. Totui, aa cumnucleul regalitii geto-dacice a fost determinat de importantele resursemetalifere din munii Ortiei, o serie de fortificaii, mai mult sau mai puinimportante, au fost ridicate fie n apropierea unor saline, fie pe rutelecomerciale aflate n legtur cu acestea, semn c nici aceste resurse nu aufost mai puin importante pentru economia geto-dacic.Astfel putem enumera, n zona salifer de la PraidSnpaul, cetile dacicede la oimuul Mare, Scel, Porumbenii Mari, Odorheiu Secuiesc, Zetea iBdeni (jud. Harghita), iar la confluena vii Ocnioarei cu valea TrnaveiMari, se afl fortificaia de pmnt de la ona (jud. Alba), ce pare s fi avut

  • acest rol nc din epoca Bronzului. O aglomerare de fortificaii dacice a fostidentificat n depresiunea Homorod, deosebit de bogat n multiplemanifestri saline, n contrast cu bazinul Baraolt i zona submontan de-alungul Peranilor Centrali, lipsii de acest mineral.Astfel, cetatea Bdeni se afl n mijlocul depresiunii Homorod, iar spre sudi sud-est sunt cetile de la Mereti, Tipia Ormeniului, Piatra Detunat,Tipia Racoului, Dealul Negru, Dealul Cornu (Plana VIII/fig.1). Toateaceste fortificaii aveau rolul de a supraveghea extragerea srii i de acontrola vile rurilor i rutele de transport, n mod similar cu centrele depeste muni, Buridava (Ocnele Mari, jud. Vlcea)21, ce controla exploatareade sare i transportul acesteia pe Olt, Petrodava i Cozia (Btca Doamnei,jud. Neam) ce controlau accesul dinspre depresiunea Ciucului spre platoulMoldovei, Crlomneti i incinta fortificat de la Pietroasa Mic-GruiuDrii, ce supravegheau resursele i traseele din Subcarpaii de curbur,cetile de la Trgu Ocna, spre est i Ceteni i Popeti (Argedava?), spresud sau puternica fortificaie de la Mala Kopanya, n nord.

    Aezarea de pe malul Tisei, era comparabil ca importan economic cufortificaia de la Argedava n privina bogiei importurilor romane.Comerul cu Panonia a fost stimulat i datorit prezenei marilor depozitede sare din zona Tisei superioare. Nu este lipsit de importan nici faptul caezarea de la Malaja Kopanja este situat ntr-un punct strategic deosebitde favorabil de unde controla ntregul trafic comercial care se derula peartera de circulaie situat de-a lungul Tisei.Toate aceste puncte fortificate, aflate sub autoritatea militar a unorputernici lideri locali i apoi sub cea politic a regilor de la Sarmizegetusa,aveau menirea de a ine sub observaie i control att resursele proprii, cti tranzitul mrfurilor prin punctele obligatorii de trecere, mrfuri ntre caresarea pare s fi fost un element important, ea fiind preponderent, alturi deaur, destinat schimburilor cu zona sud-dunrean.Dintre mrfurile comercializate ntre interiorul arcului carpatic i bogatalume mediteranean, cereale, sclavi, cai, vite, ln, miere, piei i blnuri,doar sarea i metalele preioase puteau susine puterea cpeteniilor geto-dace i, din perspectiva negustorilor strini, greci i mai trziu romani, parsingurele mrfuri ce meritau riscurile unei cltorii att de ndeprtate.n sprijinul acestei ipoteze de lucru pot fi socotite cantitile mari de masmonetar existente n Dacia, n perioada cuprins ntre secolul III a.Chr. ipn n secolul I p.Chr. Aceste acumulri de moned, din ce n ce mai multroman, sugereaz, n opinia unor specialiti, tocmai plata cantitilor desare extras i exportat ctre zonele din sudul Dunrii. n schimbul srii,negustorii locali primeau moned de argint, pe care apoi o valorificau n

  • relaiile cu cetile pontice, primind de aici, n special vinuri de calitate i,desigur, preiosul ulei de msline, aduse din sud prin porturile dobrogene. Oparte din acest argint a fost tezaurizat, iar o alta a stat la baza orfevrrieigeto-dacice. Difuziunea acestui metal rar, n teritoriile geto-dacice, s-afcut, mai ales, ca urmare a unui comer asiduu cu sare, deosebit denecesar n sudul elenistic.Nu mai puin important, ca indiciu al prosperitii comunitilor geto-dacicetritoare n preajma surselor saline, este numrul mare de monede, dediverse tipuri i provenind din varii monetrii greceti i ulterior romane,descoperite individual sau n adevrate tezaure. Aa cum este cazul celorprovenind de la Cisndie, Jigodin i Sngeorzu Nou (jud, Harghita),monedele Macedoniei Prima aflate la Jigodin, Ocnia (jud. Bistria-Nsud)i Snpetru (jud. Braov), monede thasiene de la Adnca (jud. Dmbovia),Gura Ocniei, Ocna Sibiului, Ru Sadului, Sngeorzu Nou, pieseledyrrhachiene de la Apoldu de Sus, Deva, Ocna Sibiului, Odorheiu Secuiesc,Sacalasu, Sngeorzu Nou, monedele din Apollonia de la Derna iSacalasu i monedele romane de la Cluj-Someeni, Corund, Derna,Odorhei, Srata (jud. Buzu), Sngeorzu Nou, Snpaul, Trgu Ocna iTurda-Saline.Valoarea, deloc neglijabil, a acestei mase monetare, arunc o luminparial asupra cantitilor de sare exploatate i exportate de ctre geto-dacin sudul greco-roman, comer de care trebuie legate i extrem denumeroasele mrfuri sudice, adevrate produse de lux, destinate n modevident uzului aristocraiei locale, aflat ntr-un tot mai vizibil proces deafirmare. ntre aceste mrfuri, al cror rol utilitar a fost adesea redus, elefiind n principal, msura i dovada puterii i prestigiului (economic?) unuipersonaj dominant ntr-o zon anume, putem enumera ceramica fin, vaselede sticl, podoabele, vasele de bronz, armele i, foarte probabil, esturile iprodusele din piele.Acumulrile de capital, posibile i datorit stpnirii salinelor, au permisedificarea salbei de construcii civili, militare i religioase, rspndite ntoat Dacia fr ndoial c ierarhizarea societii geto-dacice era deja oconstant, chiar nainte de epoca burebistan, fie pe considerentedemografice i militare, fie doar economice sau de alt natur proprietariisalinelor fiind obligai la plata unor taxe i/sau tributuri ctre grupuldominant.Chiar dac exploatrile de sare par s fi fost un monopol al claseidominante, fie teocratice, fie politice, o parte a veniturilor rmneaadministratorilor locali, care trebuiau s in cont de reglementri de ordincantitativ i de siguran a transportului i distribuiei srii.Nu pare improbabil ca volumul de sare extras din salinele preromane s fifost rodul muncii unei categorii specializate de mineri, secondat de uncorp de funcionari ce aveau n sarcin depozitele i antrepozitele deosebitde necesare dac avem n vedere caracterul perisabil al srii, foartesensibil la umiditate, n special sarea vrac din imediata apropiere a

  • salinelor sau de-a lungul cilor de transport. Tot aceti funcionari ar fitrebuit s gestioneze normele de munc, ceea ce implica o form degestiune contabil, probabil rudimentar, dar imperativ necesar. Este greude admis c un singur grup, mai mult sau mai puin specializat, se ocupaatt cu extracia, ct i cu transportul i comercializarea srii, n condiiileunui efort logistic necesar ce trebuie c era nsemnat, motiv pentru caredistribuia muncii pare s fi fost soluia optim, dar a crei singur dovadindirect este cantitatea de sare extras.Sclavii care nu erau buni de nimic se numeau vndui pentru sare,deoarece tracii din interior ddeau sclavi n schimbul srii. Acest scurtpasaj din Onomasticon-ul lui Pollux, devoaleaz i o alt faet acomerului cu sare, ce era schimbat pe prizonieri de rzboi sau indivizicapturai n raiduri de jaf i care prezentau, n fapt, o valoare comercialapreciabil, din punctul de vedere al tracilor, din interiorul peninsuleiBalcanice.Consemnarea plaseaz att cronologic (secolul IV a.Chr. dar pare evidentc el putea fi utilizat cu mult nainte, de vreme ce aceast categorie desclavi avea o denumire proprie), ct i geografic (zona nalt din interiorulpeninsulei Balcanice) acest tip de troc. Mai mult, ea relev unele tipuri deschimburi, asupra crora avem de regul puine date neinterpretabile.O alt cale comercial trebuie s fi fost cea direct, terestr, prinintermediul sau doar sub controlul populaiilor tracice i ilire din Balcani.Comerul cu sare autohton a marcat, totodat i penetrarea economieilocale de ctre denarul roman22, moneda tot mai puternic a vremii, ndauna emisiunilor locale, dar mai ales a celor greceti (Plana VIII/2a-2b),care i pierd importana, ncet-ncet, odat cu intrarea Greciei n sfera deinfluen i putere a Romei. Este probabil i nceputul interesului romanpentru resursele Daciei, negustorii romani fiind prezeni, n dubl calitateaproape ntotdeauna, de comerciani i informatori, n toate zonele undeinteresele ambivalente erau vdite. Nu pare surprinztor c salinele preluatede administraia roman dup cucerirea Daciei, aveau locaii bine cunoscutede ctre noii stpni.O direcie diferit, de comer cu sare, pare s fi fost ctre vest23, respectivctre grupurile celtice ce locuiau n zona Dunrii mijlocii24, pe rute utilizatenc din epocile anterioare, cursul Mureului, apoi vechiul drum al sriice traversa Slajul sau valea Criului Repede peste munii Apuseni continund pe valea Someului.n sprijinul acestei rute pot fi aduse vasele cu grafit n past, utilizate dectre geto-daci, fiind probabil preluate din mediul celtic. Caracteristicilecare fac aceast ceramic interesant, din punctul de vedere al relaiei cusarea, sunt att de natur economic, grafitul lipsind din arealul geto-dacic,ct i tehnologic. Vasele care au n componena pastei grafit sunt mult mairezistente la variaii mari de temperatur i au o porozitate redus. Acesteparticulariti fac din acest gen de vase, o specie ceramic preferat nactivitile de uz gospodresc i gastronomice, ipotez ntrit de faptul c

  • vasele cu grafit au fost descoperite n cadrul aezrilor i nu n morminte,ca restul ceramicii. Deoarece grafitul din past contamineaz lichidele pusen vas, este foarte probabil ca aceste recipiente s fi fost folosite pentrupstrarea alimentelor n stare solid, carne, untur, cereale etc. i desigur asrii.Oricare ar fi fost destinaia lor i este destul de improbabil ca vasele s fiavut o funcionalitate strict i generalizat calitatea ridicat a determinatnu doar folosirea lor, n prim faz ca element derivat din convieuireacelto-dacic, ci i manufacturarea acestora pe plan local, dup ncetareadominaiei celtice n Transilvania.Singura problem a rmas grafitul, prezent ntr-o serie de isturi grafitoasei roci sedimentare, n toate grupele muntoase locale, dar destul de raridentificat ca surs exploatabil n spaiul dacic. Acest fapt se pare c aobligat meterii s caute surse alternative de aprovizionare cu ingredientulatt de necesar. Pe aceste considerente, grafitul a fost importat din surseexterne, cele mai la ndemn fiind exploatrile aflate n sudul Boemiei iAustriei, vestul Moraviei i probabil n Slovacia. Este mai puin importantn acest cadru sursa i mai mult activitile de comer dintre daci i celi,primii putnd oferi sare n schimbul grafitului. Numrul mare de vase cuconinut de grafit n past, de pe tot cuprinsul Daciei preromane,demonstreaz c au existat astfel de relaii de schimb.Asupra tehnologiilor i procedeelor de extracie, aduce o serie de informaiisuplimentare, descoperirea de la Valea Florilor, unde, la baza unui puadnc de cca 10 m, fa de nivelul de clcare actual, au fost scoase lalumin o serie de unelte specifice activitilor miniere din saline.Inventarul, conservat n stratul de argil srat, pare s fie unul tipic pentruastfel de extracii, lopei, lopele, cazma, splig, prghii (Plana X), toaterealizate din lemn de carpen. Nu lipsesc nici jgheaburile de lemn de stejarcu evi de soc. La acestea se adaug o rni de piatr, o pies pecaracteristicile creia s-a datat complexul ca aparinnd epocii dacice.Ulterior o serie de analize suplimentare au modificat aceast datare. inndns cont de o serie de elemente cum ar fi, vrsta arborilor din care provinuneltele, condiiile de descoperire, posibilitatea ca rnia s fie adugatulterior n inventarul minei etc, se poate spune c exploatarea a fost n uzncepnd cu epoca Bronzului i pn n epoca dacic.

    Privind succesiunea dovezilor indirecte expuse, putem presupune, cu foartemare probabilitate c, n ciuda tergerii sau amestecrii urmelor deexploatare din perioada Fierului, extragerea srii, prin diferite metode i dintoate sursele existente, era o activitate deosebit de rentabil, ce a stat la bazamultora dintre aezrile geto-dacice, constituind unul din punctele dereazm economic, ale Regatului dac.Cucerirea Daciei de ctre romani nu a nsemnat dect schimbarea

  • proprietarului acestor resurse, unele chiar rmase n afara teritoriuluicontrolat de acetia, extragerea srii continund pe toat durata EvuluiMediu.

    Sarea n economia i viaa cotidian a comunitilor preistorice

    Indiferent de unghiul din care privim legturile srii cu viaa comunitilor i a celor preistorice cu att mai mult ni se relev o sum de conexiuni,fr de care, acum, putem spune c evoluia i dezvoltarea acelor micicomuniti, spre marile culturi care au trit n Bazinul Carpatic, ar fi fostde-a dreptul imposibile.n primul rnd, fr sare, orice form de organizare care s depind decreterea animalelor domestice, ar fi euat pe termen mediu. Importanasrii n alimentaia turmelor, fie c sunt oi, capre, vite, porci sau cai trecnd n revist doar tipurile de turme crescute n zona temperat este,din punct de vedere nutriional, capital. Sntatea, productivitatea ireproducerea animalelor domestice depindeau fundamental de accesul lasursele saline. Aceast necesitate, probabil descoperit empiric, urmrindcomportamentul natural al animalelor, a constituit din cele mai vechitimpuri teritoriul Romniei deine i n acest sens dovezi ale exploatriisrii nc din timpul culturii Starevo-Cri - o preocupare permanent acresctorilor de animale.Animalele domestice, crescute nu numai pentru carne, ci i pentru lactaie imunc, au consumul de energie mult mai mare i implicit un metabolismuor accelerat, care a necesitat cantiti mai mari de sare, pentru a rezistaeforturilor susinute sau climei neprielnice. Oamenii tuturor epocilorpreistorice au gsit rezolvarea acestei situaii animale nemaiputnd s iasigure singure sarea necesar fie lsnd drobul de sare n arc sau iesle,fie stropind fnul cu ap srat, fie adugnd sarea n hrana cald sauducnd turmele la adpat la praie sau izvoare cu ap srat.Lanul carpatic, cu imensele sale resurse salinifere, s-a dovedit un adevratmagnet pentru aceti cresctori de animale, caracteristic identificat dinpreistorie i pn n zilele noastre. Diversele comuniti i populaii care autrit sau doar tranzitat zona, au folosit sarea, extras prin diferite metode,adaptate epocii fiecruia, ca supliment la hrana erbivoarelor domestice,contieni c de acest important mineral depindea nsi subzistena lor.Nu mai puin important a fost sarea n alimentaia oamenilor. Utilizarea ein hrana zilnic, a devenit, odat cu schimbarea regimului alimentar, caurmare a sedentarizrii i trecerii la o economie bazat pe produciaagricol, o condiie a sntii populaiilor respective. Utilizarea ceramiciin domeniul culinar a nsemnat noi metode de preparare a hranei, mai alesposibilitatea de a fierbe diverse combinaii de plante i carne. Fierbereaexcesiv are ns ca efect numeroase modificri chimice precum ipierderea unor nutrieni importani, ntre care srurile sunt cele maiafectate. Refacerea acestui echilibru chimic s-a putut face numai prin

  • adugarea de sare n alimente, un motiv la fel de important pentru acondiiona nsi existena, pe termen lung, comunitii respective.Ceramica, n tandem cu sarea, a mai avut un efect asupra dinamismuluipopulaiilor pre i protoistorice. A oferit posibilitatea de a conservamulumitor o serie de alimente, ntre care carnea, oferit de turmele deerbivoare, era adesea principala surs de hran. Sarea, prin compoziia eichimic, este un foarte bun conservant al substanelor organice, carne,grsimi, lactate, legume, fructe, piei, fn etc. Mobilitatea unor comuniti,depirea perioadelor grele, friguroase, de secet sau foamete ar fi fostaproape imposibil fr rezerve alimentare, ele nsei condiionate deconservarea unor cantiti de hran, drastic reduse n lipsa posibilitilor desrare.Legat de sntatea oamenilor, pe lng dezechilibrele ce le-ar produce lipsasrii, n organism, pe termen mediu i lung, cu implicaii majore n diverseafeciuni reumatice, respiratorii, digestive, dermato-venerice etc., sarea arereale capaciti dezinfectante. Utilizarea i eficiena ei n diverse tratamenteaplicate deselor rniri a fost, poate, primul pas spre investirea srii cucaliti supranaturale.Numeroasele mituri, obiceiuri i practici rituale, precum i tiparele mentalespecifice societilor arhaice - att ct acestea pot fi deduse din totansamblul cunotinelor referitoare la societile tradiionale din trecut iprezent - dincolo de utilitatea practic, n societile tradiionale, sarea acptat i valoare simbolic pronunat. Prin extensia calitilor reale alesrii, oamenii i-au atribuit i o serie de caliti imaginare, ea fiind adeseaconsiderat sursa bogiei, puritii, sntii i a nemuririi.Excelentele proprieti de conservare, a compuilor organici au fost maimult dect un bine venit ajutor n climatul temperat al Europei continentale,ai crei locuitori, indiferent de epoc, au trebuit s i ajusteze garderoba, nfuncie de anotimpuri. Dac pentru sezonul cald lucrurile preau uor derezolvat, nu acelai lucru l putem spune despre sezoanele mai reci,toamn/iarn/primvar. n aceste perioade climatice reci i umede,oamenii au trebuit s se adapteze pentru a putea rezista valorilor negativeale temperaturilor, apelnd la o mbrcminte i nclminte adecvat.Simplele esturi vegetale (in, cnep etc) nu mai erau suficiente, astfel cpieile i blnurile diverse au fost folosite intens. Fie c au provenit de laanimalele domestice, fie de la vnatul abundent din zon, toate aceste pieii blnuri ale animalelor sacrificate au trebuit tbcite (argsite).Tbcirea este un proces tehnologic elaborat, ce utilizeaz diverseingrediente naturale, animale, vegetale sau minerale, pentru transformareapieilor i blnurilor proaspt recoltate n produse rezistente pe termen lung.n urma tratamentelor diverse aplicate, esutul colagenic i modificproprietile i devine imputrescibil, rezistent la aciunile bacteriilor i lavariaiile de temperatur. n acest proces de prelucrare, sarea25 este uncompus esenial, pieile crude sunt invariabil srate i apoi inute n sare uneori n saramur cteva zile dup recoltare, procedeu neschimbat i azi.

  • n lipsa acestui tratament, prul cade de pe blan, iar pielea se deterioreazrapid. O ntreag ramur economic, pleca din acest punct, confeciile detot felul (haine, cptueli, coifur, nclminte, marochinrie etc),echipamente militare (armuri, teci), harnaamente (curele, bice, hamuri, eietc), corturi, pergament, cleiuri, funii, burdufuri etc, depinznd decorectitudinea argsirii, meserie ale crei secrete se transmiteau selectiv,doar n cadrul familiei.Pare aadar firesc s admitem c sarea, n ciuda discreiei relative ivizibilitii reduse n concretul arheologic, a fost unul din factoriideterminani n dezvoltarea comunitilor preistorice locale.Spaiul transilvnean a beneficiat din plin de prezena attor surse de sare,pe seama crora putem pune, fr teama de exagerare, pleiada de culturi icivilizaii care s-au succedat nentrerupt pe acest teritoriu.

    Concluzii

    Privind retrospectiv suma de conexiuni economice, sociale, religioase i, dece nu militare determinate de prezena srii pe teritoriul Transilvanieipreistorice, se poate spune, cu toat lipsa de dovezi clare, directe, att deapreciate de ctre cercettori, c sarea a fost mai mult dect o prezenconstant n viaa comunitilor locale. Sigur, prezena ei masiv, camineral, n fapt aproape singura dovad fizic, este incontestabil, daradevratul impact n viaa acestor comuniti abia acum reiese la iveal. S-avzut acest lucru parcurgnd numeroasele lucrri de specialitate caretrateaz, adesea fragmentar sau tangenial, problematica.n urma acestui mic studiu, se desprinde o concluzie, a putea spune c,inedit i anume c sarea i merit epitetul de aur alb, pentru c, n foartemulte cazuri a fost mai important dect metalul preios de la care i-amprumutat porecla. Nu de puine ori comunitile vecine, lipsite de acestmineral, nu au pregetat s cumpere, probabil chiar pltind cu aur sauechivalentul lui n sclavi, vite, vin, ulei de msline sau alte mrfuri scumpe,cantitile vitale de sare. i nu au pregetat s lupte cu armele pentru accesulla sare atunci cnd au avut ocazia ori cnd situaia a permis sau impus-o.Sarea a stat la baza dezvoltrii demografice i economice a Transilvanieipreistorice i a radiat i ctre zonele vecine, o parte nsemnat din aceastefervescen.Discret, dar esenial, sarea se arat a fi una din resursele de baz alespaiului carpato-danubian, cu un impact direct asupra acestui spaiu, penedrept necercetat suficient.

    BIBLIOGRAFIE:

  • SursaHetea Daria, Exploatarea srii n preistoria Transilvaniei, Lucrare dedisertaie, 2012

    Izvoare istorice

    Herodot, Istorii, IV, Melpomene, traducere, notie istorice i note de tefFelicia, Editura Teora, Bucureti, 1999.Strabon, Geografia, vol.I, studiu introductiv, traducere, notie introductive,note i indice de Felicia Van-tef, Bucureti, Editura tiinific, 1974.Fontes I Izvoare privind istoria Romniei. De la Hesiod la itinerariul luiAntoninius, I, Editura Academiei Republicii Populare Romne, Bucureti,1964.

    Lucrri de specialitate

    Alexianu et alii 1992 Marius Alexianu, Gheorghe Dumitroaia, DanMonah, Exploatarea surselor de ap srat din Moldova: o abordareetnoarheologic, n Thraco-Dacica, XIII, 1992, p.159-167.Alexianu 2007 Marius Alexianu, Un aspect al economiei trace - sclavipentru sare, n Tyragetia, Serie Nou, I, XVI, 1, 2007, p.307-310.Andronic 1989 Mugur Andronic, Cacica, un nou punct neolitic deextragere a srii, n SCIVA, 40, 2, 1989, p.171-177.Atudorei et alii 1971 Constantin Atudorei, Emil Bocnete, Pavel Miclea,Cercetarea, exploatarea i valorificarea srii, Editura Tehnic, Bucureti,1971.Benea 2007 Doina Benea, Cu privire la organizarea exploatrii srii nDacia Roman, n Meteuguri i artizani n Dacia roman, Excelsior ArtPublishing House,Timioara, 2007.Cavruc; Chiricescu 2006 Valeriu Cavruc, Andrea Chiricescu (editori),Sarea, Timpul i Omul, Editura Angustia, Sfntu Gheorghe, 2006.Cavruc 2010 Valeriu Cavruc, Consideraii privind schimbul cu sare nmileniile VI-II . Hr. n spaiul carpato-dunrean, n Tyragetia, Serie nou,vol. IV [XIX], nr. 1, Arheologie, Istorie Antic, 2010, p.7-34.Cavruc 2011 Valeriu Cavruc, [Staniul i sarea Bazinului carpatic n Epoca Bronzului],n Revista Arheologic, Serie nou, vol.VII, nr.1-2, 2011, p.5-46.Cavruc; Harding 2011 Valeriu Cavruc, Anthony F.Harding, NewArchaeological Researches concerning Saltworking in Transylvania.Preliminary Report, n Archaeology and anthropology of salt: A diachronicapproach: proceedings of the international colloquium, 1-5 October 2008,Al.I.Cuza University (Iasi, Romania), editori Marius Alexianu, OlivierWeller, Roxana-Gabriela Curca, 2011.Ciobanu 2002 Doina Ciobanu, Exploatarea srii n perioada marilor

  • migraii (sec. I - XIII e.n.) n spaiul carpato-dunrean, BibliotecaMousaios, Buzu, 2002.Chiril 1964 Eugen Chiril, Relaiile dintre daci i romani pn laexpediia lui Marcus Vinicius, n AMN, I, 1964, p.125-136.Constantinescu 1981 Anton Constantinescu, Din istoria industrieiromneti: Sarea, Editura Tehnic, Bucureti, 1981.Cotoi 2009 Ovidiu Cotoi, Considerations on the Origin of the BriquetageVessels, n Analele Universitii Dunrea de Jos din Galai, Seria Istorie,VIII, 2009, p.7-16.Deselnicu et alii 1984 - Mihai Deselnicu; tefan Olteanu; VictorTeodorescu, Istoria prelucrrii pieilor pe teritoriul Romniei, EdituraTehnic, Bucureti, 1984.Diaconu 2011 Vasile Diaconu, Comuniti umane din Bronzul trziu nSubcarpaii Moldovei. Observaii privitoare la dinamica teritorial, nCercetri istorice (Serie Nou), XXVII-XXIX, 2008-2010 (2011), p.45-66.Drgnescu 1997 Liviu Drgnescu, Originea srii i geneza masivelorde sare, Fundaia oamenilor de tiin Prahova, Ploieti, 1997.Dumitroaia 1994 Gheorghe Dumitroaia, Depunerile neo-eneolitice de laLunca i Oglinzi, judeul Neam, n MemAntiq, XIX, 1994, p.7-79.Dumitroaia 2000 Gheorghe Dumitroaia, Comuniti preistorice din nord-estul Romniei. De la cultura Cucuteni pn n bronzul mijlociu, Piatra-Neam, 2000.Ferencz 2007 - Ioan Vasile Ferencz, Celii pe Mureul mijlociu, BibliothecaBrukenthal XVI, Sibiu, 2007.Gheorghe 1992 Gabriel Gheorghe, Sarea, criteriu pentru regndireaistoriei, n Getica, tomul 1, 1992, nr.1-2, p.49-88.Glodariu 1974 Ioan Glodariu, Relaii comerciale ale Daciei cu lumeaelenistic i roman, Cluj- Napoca, Editura Dacia, 1974.Glodariu; Iaroslavschi 1979 Ioan Glodariu, Eugen Iaroslavschi,Civilizaia fierului la daci (sec. II .e.n. - I e.n.), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979.Gramatopol 1997 Mihai Gramatopol, Arta monedelor geto-dacice,Editura Meridiane, Bucureti, 1997.Hanciu et alii Melania Hanciu, tefan Hanciu, Cornelia Bolca,Exploatarea srii n sudul Transilvaniei i transportul cu plutele pe Mure,n Pangeea VI, 2006, p.9-23.Harding; Kavruk Antony Harding, Valerii Kavruk, A prehistoric saltproduction site at Bile Figa, Romania, n Eurasia Antiqua, vol. 16, 2010,p.131-167.Horedt 1958 Kurt Horedt, Contribuii la istoria Transilvaniei n secoleleIV-XIII, Editura Academiei Republicii Populare Romne, Bucureti, 1958.Iaroslavschi 1997 Eugen Iaroslavschi, Tehnica la daci, Bibliotheca MvseiNapocensis, Cluj-Napoca, 1997.Iorga 1925 Nicolae Iorga, Istoria comerului romnesc. Epoca veche,Editura Tiparul romnesc, Bucureti, 1925.

  • Kotigorko 2009 Vyacheslav Kotigorko, Mala Kopanya.Micromonografie, Satu Mare, Editura Muzeului Stmrean, 2009.Macrea 1969 Mihail Macrea, Viaa n Dacia roman, Editura tiinific,Bucureti, 1969.Maghiar; Olteanu 1970 Nicolae Maghiar, tefan Olteanu, Din istoriamineritului n Romnia, Editura tiinific, Bucureti, 1970.Maxim 1971 - Ion Al. Maxim, Un depozit de unelte dacice pentruexploatarea srii, n AMN, VIII, 1971, p.458-463.Medele 1995 Medele Florin, Sarea Daciei preistorice, n AnaleleBanatului (Serie nou), 4, 1995, p.285-301.Moldovan 2006 Emil Moldovan, Materiale aparinnd culturii Coofenidescoperite la Reghin-Iernueni (jud. Mure), n Revista Bistriei, XX,2006, p.51-69.Moscalu 1981 Emil Moscalu, Un ciocan de piatr pentru minerit, nSCIVA, 32, 1, p.141-144.Prvan 1982 Vasile Prvan, Getica. O protoistorie a Daciei, ediiengrijit de Radu Florescu, Bucureti, 1982.Pont-Humbert 1998 Catherine Pont-Humbert, Dicionar universal derituri, credine i simboluri, traducere Constantinescu Nicolae, EdituraLucman, Bucureti, 1998.Popa 2004 Cristian Ioan Popa, Descoperiri dacice pe valea Cugirului, nDaco-Geii, 2004, p.83166.Rdulescu i Dimitrescu 1966 Dan Rdulescu, Radu Dimitrescu,Mineralogia topografic a Romniei, Editura Academiei RepubliciiSocialiste Romnia, Bucureti, 1966.Rustoiu 1993 Aurel Rustoiu, Observaii privind importul de grafit nTransilvania n epoca La Tne, n AMP, XVII, 1993, p.67-75.Rustoiu 1996 Aurel Rustoiu, Metalurgia bronzului la daci (sec. II .Chr. sec. I d.Chr). Tehnici, ateliere i produse de bronz, BibliothecaThracologica, Bucureti, 1996.Rustoiu 2002 Aurel Rustoiu, Rzboinici i artizani de prestigiu n Daciapreroman, Cluj-Napoca, 2002.Stoica; Gherasie 1981 Coriolan Stoica, Ion Gherasie, Sarea i srurile depotasiu i magneziu din Romnia, EdituraTehnic, Bucureti, 1981.Szab 2006 Szab Arthur, Arealele salifere de pe Valea Mureului,amonte de Reghin, Colocviul de etnografie Interferene cultural etnice,Muzeul etnografic Reghin, 2006, p.1-7.andru 1952 Ioan andru, Contribuii geografico-economice asupraexploatrii slatinelor n Bucovina de Sud, n SCI, 1-4, III, 1952, p.1-7.Ursulescu 1977 Nicolae Ursulescu, Exploatarea srii din saramur nneoliticul timpuriu, n lumina cercetrilor de la Solca (jud.Suceava), nSCIVA, 28, 3, 1977, p.307-317.Wollmann 1996 Volker Wollmann, Mineritul metalifer, extragerea sriii carierele de piatr n Dacia Roman, Bibliotheca Musei Napocensis 13,Cluj-Napoca, 1996.

  • Wollmann; Ciugudean 2005 Volker Wollmann, Horia Ciugudean, Noicercetri privind mineritul antic n Transilvania, n Apulum, XL, 2005,p.95-116.

    Note

    1 Depozite de bronzuri, n relaie cu exploatri saline, au fost descoperite in Subcarpaii Prahovei (Drajna de Jos) i Moldovei (Borleti)

    2 De exemplu n satul Ognioara com. Lopadea Nou (judeul Alba).

    3 Aceast sare superfin este foarte necesar, nu n consumul casnicneaprat, ci n procesele de tbcire a pieilor i blnurilor, unde este absolutesenial, pentru obinerea unui produs de calitate, ca srarea s se facdetaliat, pentru ca sarea, ce acioneaz ca un conservant rapid, s fieprezent n toate locurile de pe produs (cute, ndoituri, creuri, ncheieturietc), n caz contrar, pielea/blana se deterioreaz rapid i iremediabil. nzonele unde saramura se gsete din abunden, ea ine loc satisfctorsrrii, dar la distane mari de surs, era dificil de transportat o cantitatemare de soluie salin, motiv pentru care, presupun, se extrgea sarea din eai era destinat schimburilor. Toate comunitile zonei temperate depindeaude hainele confecionate din piei i blnuri de calitate, astfel c, din nou,sarea era vital.

    4 Legionarii romani primeau periodic, pe lng solda propriu-zis i ocantitate specific de sare. De aici deriv cuvntul salarium, care cu timpuli-a modificat sensul. Sarea fcea parte din norma de baz a hraneisoldailor, alturi de cereale i vin, n special pentru calitile de conservantal crnii (salgama, salsamentum), necesare ndeosebi pe durata campaniilormilitare.. n unele zone din Africa i Asia, plata n sare a fost i este nc opractic curent, n special n tranzaciile cu caracter mai puin economici mai mult spiritual (cstorii, ritualuri etc.), ceea ce subliniazsimbolismul aparte de care acest valoros mineral, nc, beneficiaz.5 Toponimul Ocn/a este asociat invariabil n spaiul i mentalitatearomneasc cu exploatarea de sare, alturi de Slatin/a; Slite/a, lacare se adaug cele neechivoce Srtur/a etc. Numrul mare de astfel detoponime, rspndite pe ntreg teritoriul Romniei, reflect tocmai bogiade surse saline a spaiului n discuie.

    6 Cut anticlinal caracterizat prin prezena unui smbure de roci plasticecare strbate rocile din jurul lui.

    7 n aceste sens este de remarcat observaia lui E.Moldovan, care dezvolt oipotez a lui Florin Medele, potrivit cruia unele comuniti mici, ale unorpurttori ai culturii Coofeni, ce au locuit temporar n punctul Reghin-

  • Iernueni, gravitau n jurul unor centre cu zcminte saline.

    8 Dac pentru vehiculele i sistemele de transport terestru (snii, trgi, care,crue etc) din preistorie avem o oarecare imagine i putem admite crezolva tipul de vector de transport, asupra recipientelor de mari dimensiunicare ar fi eficientizat cantitatea de saramur transportat, nu avem datecerte, ele fiind fabricate din materiale perisabile (lemn, piele). Totuitipologia divers de vehicule i implicit existena animalelor de traciune,permit ipoteza transportrii saramurii pe o oarecare distan, condiionatde existena unor drumuri, a strii meteo sau a sezonului. O alt variant detransport ar fi fost direct n vase de ceramic, de mai mici dimensiuni,aezate n mijloacele de transport, pe paie.

    9 Hallstatt este o localitate n Austria Superioar (Obersterreich), n zonaSalzkammergut, Austria i a dat numele primei Epoci a fierului i culturiiistorice cu acelai nume. Toponimicul localitii provine din cuvntulgerman hall, care nseamn sare i este legat de zcmintele de sare dinzon, exploatate nc din vremurile preistorice i pn azi. Pe teritoriuloraului se gsete cea mai veche salin din lume.

    10 Procedeu de extragere a aurului i argintului din minereurile bogate nplumb, constnd n topirea minereului ntr-un curent de aer i n separareaplumbului sub form de zgur. Metalurgia argintului este documentat doarncepnd din epoca Bronzului.

    11 Iniial bronzul se obinea prin alierea cuprului cu arsen sau plumb, pentruca ulterior s fie utilizat cositorul, sub forma casiteritei (SnO2), adugate, nvasul de topit n momentul fuziunii. Acest minereu este rar att n Romnia,ct i n ntreaga Europ. Singura surs autohton verificat, suntexploatrile de Bile Bora, asupra creia nu avem certitudini c eraexploatat sau exploatabil n Antichitate.

    12 Este posibil ca apele uzate s fi fost i ele exploatate, n funcie de gradulde saturaie salin obinut, saramura putnd fi colectat, fie pentruconsumul propriilor gospodrii, fie pentru extragerea srii prin metodabrichetajului, procedeu utilizat i n aceast epoc, dup cum o dovedesccercetrile din aria culturii Costia- Komarov. Ca o modificare a acestuiprocedeu putem nota faptul c fierberea saramurii se fcea n ceramicobinuit, lipsesc vasele de brichetaj cunoscute n epocile anterioare, iaroperaia nu mai era atributul unei aezri specializate, ci se executa chiar naezrile permanente, fapt ce implica transportul saramurii ctre acestea,probabil n recipiente mari de lemn, aezate n atelaje trase de boi sau cai.Transportul se putea efectua i n anotimpul rece, cu ajutorul sniilor trasede vite sau cai, ca o ocupaie sezonier, complementar, mai ales ncondiiile n care aceste izvoare nu ngheau din pricina salinitii. Tot acum

  • se observ supradimensionarea unor vase de ceramic utilizate cel maiprobabil la fierberea saramurii.

    13 Un grup de unelte din lemn, descoperite n mprejurri neclare n perioadainterbelic i ajuns n colecia muzeului din Alba Iulia, a fost consideratpn de curnd ca aparinnd perioadei romane. Este vorba despre o lopatcu mner scurt, mai multe lopei plate de tip vsl, un soi de satr cu mner(Plana X/fig.1-3), dou buci de lemn cu capetele ncovoiate, probabiltlpi de sanie pentru transportarea blocurilor de sare, icuri de tip pan i untrncop primitiv, avnd vrful dintr-un corn retezat de bovin, n care intraun mner din lemn.

    14 Chiar dac piesa descoperit la Valea Florilor a fost considerat caaparinnd civilizaiei dacice, aa cum am mai spus, cercetri mai noipermit ipoteza c astfel de instalaii rudimentare de morrit au fost utilizateceva mai timpuriu n procesele de prelucrare secundar a srii. Un altfragment de rni a fost descoperit n salinele de la Ocna Mureului, lngo serie de obiecte de bronz.

    15 Importana Mureului, ca rut comercial, este dat de legtura pe careacest ru o face ntre bazinele saline i aurifere din centrul Transilvaniei i oalt arter comercial, Dunrea, utilizat ca atare n Antichitate (Herodot,Istorii, IV, 48 Rul Maris izvorte n ara agatrilor i se vars i el nIstru; Strabon, Geografia, VII, 3, 13. (C 304) ,,[ ] rul Marisos, care sevars direct n Dunre).

    16 Este puin probabil ca aceste populaii, la origine semi-nomade, s fi pututexploata prin minerit masivele de sare, prefernd locurile unde accesul lasare era facil. Astfel, n zona salinelor de la Ocna Mure, zcmntul desare este att de aproape de suprafa nct a strpuns terasa holocen, ceeace poate explica, fie i doar parial, alegerea acestui areal. De asemenea esteposibil ca i aurul din munii Trascului a constituit o atracie, consemnatde altfel de izvoarele istorice (Herodot, Istorii, IV, 104), ce a contribuit laaezarea lor n zon.

    17 La mai bine de un mileniu distan, o alt populaie de clrei rzboinici,avarii, vor fi i ei determinai, de o sum de motive identice, s controlezeacelai areal.

    18 Este elocvent, n acest sens, episodul relatat de Strabon (Geographia, VII,5, 11 (C 317)), Autariaii au fost cel mal mare i mai viteaz neam alilirilor. Ei duceau fr ncetare rzboi cu aridaii, pentru o salin care seafla la frontier, cristalele de sare formndu-se din apa ce curge dintr-ovale, primavara. Acetia luau apa i o lsau s se depun cinci zile, iarsarea se cristaliza. Se fcuse nvoiala ca s fie ntrebuinat salina cu

  • rndul, dar nvoiala era clcat, ceea ce i fcea pe acetia s serzboiasc.. Dei localizat departe de arealul n discuie, episodul arat probabil pe fondul srciei de surse salinifere concurena acerb pentrusurse saline, ce cptau dimensiuni conflictuale, chiar ntre comunitinrudite i vecine. De asemenea consemnarea arat c extragerea srii dinsaramur, prin procedee naturale, era o practic cunoscut n zonele cuizvoare srate, fr ca acest procedeu s fie utilizat la o scar vizibilarheologic n Dacia preroman.

    19 n mod similar, grupurile de rzboinici venite din sud, prin pasurile itrectorile Carpailor i care au stat la baza edificrii regalitii dacice, auavut ca obiective, ntre alte tipuri de resurse, i sarea, ocupnd iniial fertilavale a Mureului, arter de transport i control a srii.

    20 F.Medele duce mai departe construcia logic i pune ntregul conflict,ntre geto-dacii lui Burebista i celii transilvneni, pe seama dorineiambelor tabere de a controla valea Mureului, inclusiv din punctul devedere al resurselor de sare transportate pe aici, iar A.Rustoiu adaug iproblema rutelor comerciale ce strbteau Cmpia panonic spre sud i sud-vest.

    21 Dezvoltarea puternicei dave de la Ocnia s-a datorat, n primul rnd,existenei n apropiere a unor importante zcminte saline. Sarea exploatatde aici era transportat pn la Olt, aici fiind urcat n brci sau pe plute icobort n aval, ctre Dunre. La sudul fluviului, sarea era extrem decutat i, deci, era comercializat, ndeosebi, de negustorii greci. Lipsaunor astfel de zcminte n sud a stat, se pare, la baza prosperitiiuniunii/tribului dacic al buridavensilor, aspect dovedit de descoperirilemonetare. Cea mai mare parte a descoperirilor de moned dacic, ncadratcronologic ntre 150 i 70 a.Chr., din Oltenia, se concentreaz ntre Olt iJiu, fiind legat de situarea acestui teritoriu sub autoritatea Buridavei.

    22 Aceast moned ptrunde la nord de Dunre, poate nu doar prin comer,nc din secolul II a.Chr. (Plana VIII/2c).

    23 Tot ctre vest poate fi urmrit i o alt rut comercial, prin pasurileCarpailor nordici cobornd n Cmpia Tisei, iar de aici mai departe peDunre i Sava, ctre Macedonia, Iliria i Peninsula Italic. Aceast cale, cepoate fi urmrit punctnd dispersia monedelor autohtone, de tip Vovrieti-Hui, lega zona salifer a Subcarpailor Orientali de sudul mediteranean,ocolind centrul de putere dacic din Transilvania.

    24 Sarea era vital pentru comunitile ce triau n Cmpia Panonic, lipsitaproape total de acest mineral. Nu doar celii i-au extins dominaia ctreTransilvania, mpini de aceast necesitate, din aceast ntins cmpie, ci i,

  • mai trziu, n Evul Mediu, bulgarii, avarii i maghiarii, deopotriv posesoride turme i rzboinici clrei.

    25 Sarea era prezent n tehnologia tbcriei, nu numai sub forma pur, ci in diverse structuri chimice saline, dintre care cel mai cunoscut i mai vechieste alaunul - form cristalin hidratat a srurilor duble de potasiu ialuminiu (sulfat dublu de aluminiu i potasiu KAl(SO4)2*12H2O).