rău (l loan 2:14). Ea ne dă biruință asupra firii pământești; ne ajută să facem să moară faptele trupului (Rom. 8:13).

Evenimentul de la Cincizecime are loc și în viața credincioșilor de astăzi. El nu numai că nu s-a încheiat, dar primele Rusalii au deschis o epocă nouă a Duhului Sfânt.

Domnul Isus Hristos „este același ieri și azi și în veci!” (Evrei 13:8).

În legătură cu lucrarea Duhului Sfânt, trebuie să ținem seama de trei avertis-mente ale Domnului:

1. Să nu ne împotrivim Duhului Sfânt. Diaconul Ștefan a considerat că marele păcat al fiilor lui Israel a fost împo-trivirea față de Duhul Sfânt. El i-a acuzat, zicându-le: „...Oameni tari la cerbice, netăiați împrejur cu inima și cu urechile! Voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt. Cum au făcut părinții voștri, așa faceți și voi” (Fapte 7.51). Împotrivirea față de adevă-rurile Sfintei Scripturi este o piedică în calea mântuirii. A te împotrivi chemării pe care ți-o face Dumnezeu este un păcat de neiertat. Duhul Sfânt ne asaltează ca pe o cetate pe care vrea să o cucerească pentru Dumnezeu. Să-i deschidem larg poarta inimii noastre!

2. Să nu întristăm pe Duhul Sfânt. „Să nu întristați pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării” (Efes. 4:30). Întristarea Duhului Sfânt se poate produce prin trăirea în păcat.

Botezul cu Duhul Sfânt ridică gradul nostru de responsabilitate pentru viața pe care o trăim. Domnul vrea din partea noastră o consacrare deplină; să-I predăm inima și viața noastră pentru a „plivi” din ea toate buruienile poftelor și patimilor păcătoase; să-i deschidem viețile noastre pentru a se-măna și cultiva în ele roadele neprihănirii.

Duhul Sfânt ne dă îndemnuri cum să ne păzim de păcat, cum să trăim o viață frumoasă. Să nu ne împotrivim călăuzirii Sale. Orice vorbă, orice act săvârșit împo-triva voii Sale, Îi aduce întristare și orice întristare este o pricină de suferință pentru Duhul Sfânt.

În vechime, mulți din poporul Dom-nului au întristat prin viața lor dezordo-nată pe Duhul Sfânt, despre ei profetul Isaia a spus următoarele: „Dar ei au fost neascul-tători și au întristat pe Duhul Lui cel Sfânt; iar El li s-a făcut vrăjmaș și a luptat împo-triva lor” (Isaia 63:10).

Să ne purtăm cuviincios în prezența Musa-

firului ceresc, care s-a instalat în casa sufletului nostru.

3. Să nu stingem Duhul. „Nu stin-geți Duhul” (1 Tes. 5.19).

Duhul Sfânt se mai aseamănă, printre altele, și cu focul. Focul este simbolul puterii. Un foc se poate înteți, dar se poate și stinge. Focul Duhului Sfânt se poate înteți alimen-tându-l cu o viață de rugăciune și părtășie sfântă cu Domnul. Cele mai mari pericole pentru stingerea Duhului din viața noastră sunt, în primul rând, trăirea în roadele păcă-toase ale firii pământești, iar în al doilea rând, slăbirea vieții de rugăciune. Dumnezeu se retrage din viețile celor care nu se roagă.

Puritatea noastră morală, creșterea spi-rituală a bisericilor este determinată de gradul în care Duhul Sfânt își face lucrarea în noi. Nici chiar botezul cu Duhul Sfânt nu este, în sine, ținta finală, el este abia înce-putul creșterii în Domnul. Pentru a ajunge la scopul final: atingerea maturității spiri-tuale – mai este un drum lung de parcurs. Desăvârșirea morală, cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu, se poate atinge numai luptând din greu cu multe ispite și încer-cări. Viața de biruință este rodul cel mai strălucit al botezului și al lucrării Duhului Sfânt. Primirea botezului cu Duhul Sfânt constă din primirea unei puteri lăuntrice; electrizați prin botezul divin, ne umplem de putere de biruință. „Voi veți primi o putere”, a promis Domnul Isus. Semnul vorbirii în alte limbi, pe care l-au avut și apostolii la Rusalii (Fapte 2:4) rămâne un semn evident, care, doar însoțește, dar nu înlocuiește „puterea de sus”.

Înțelegerea importanței și a rolului lucră-rii Duhului Sfânt este hotărâtoare pentru credincioși, ferindu-ne de exagerări sau denaturări ale Cuvântului lui Dumnezeu și ajutându-ne să creștem sănătoși în Domnul.

Duhul Sfânt este Eliezer-ul ceresc care pregătește Biserica, ca Mireasă a Domnu-lui Isus Hristos. El va pleca la cer, la răpire, odată cu Mireasa Mielului. În golul care va rămâne pe pământ, prin plecarea Lui, va veni Anticrist ca să umple acest gol cu prezența lui.

Ferice de credincioșii care, în vremuri ca acestea, se lasă prelucrați și întrebuințați de Duhul Sfânt ca unelte ale neprihănirii pentru că ziua răpirii Bisericii la cer se apro-pie vertiginos.

„Și Duhul și Mireasa zic: «Vino!»” (Apoc. 22:17) Vino cât mai repede Doamne Isus Hristoase, Mire iubit!

„Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toți! Amin” (Apoc. 22:21).

20 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI Iunie 2014 Iunie 2014 CUVÂNTUL ADEVĂRULUI 5

Arsurile solareArsurile solare

PO

GO

RÂ

RE

A D

UH

UL

UI

SF

ÂN

T

PA

GIN

A S

PE

CIA

LIS

TU

LU

IP

AG

INA

SP

EC

IAL

IST

UL

UI

Rusalii

A coborât un foc fierbintepe fiecare nou creștinde ziua Cincizecimii Sfintecând S-a vărsat Duhul divin.

Și s-a cutremurat și loculacela unde se rugaucreștinii cei dintâi, când foculși vuietul îi aprindeau.

Vorbirile în limbi străine,glossolalia lui Isus,poeme dragi din zări seninecum de când lumea nu s-au spus.

Îi asculta norodu-afarăuimit sau batjocoritor,în ceasul roadelor de varăși de rusalian decor.

Se exersau cu-nțelepciunedivine daruri și puteri.Și-acestea doar puteau s-aduneși lacrimi grele și dureri.

Vorbeau apostoli plini de Duhul,vestind pe Mesia cel viu.Părea că fierbe-ntreg văzduhulca râurile în pustiu.

Și oameni strânși la sărbătoare,de dorul de Ierusalim,îi ascultau plini de ardoare,sorbind mesajul cel sublim.

Și fiecare-n a lui limbăși poate chiar și-n dialectvăzu cum Domnul nu Se schimbăci este bun, milos, perfect.

Deodată Petru se ridicăca martor viu pentru Cristosși fără nici un fel de fricăchemă poporul cel de jos.

El tălmăcește revărsareapromisă și de Ioelși cum aceasta e lucrareaEternului Emanuel,

Cel care-a suferit pe crucepentru noi toți cei vinovați.Și de-L primim azi la răscruce,prin Duhul slavei suntem frați.

CORNELIU LIVANU

Rusalii

A coborât un foc fierbintepe fiecare nou creștinde ziua Cincizecimii Sfintecând S-a vărsat Duhul divin.

Și s-a cutremurat și loculacela unde se rugaucreștinii cei dintâi, când foculși vuietul îi aprindeau.

Vorbirile în limbi străine,glossolalia lui Isus,poeme dragi din zări seninecum de când lumea nu s-au spus.

Îi asculta norodu-afarăuimit sau batjocoritor,în ceasul roadelor de varăși de rusalian decor.

Se exersau cu-nțelepciunedivine daruri și puteri.Și-acestea doar puteau s-aduneși lacrimi grele și dureri.

Vorbeau apostoli plini de Duhul,vestind pe Mesia cel viu.Părea că fierbe-ntreg văzduhulca râurile în pustiu.

Și oameni strânși la sărbătoare,de dorul de Ierusalim,îi ascultau plini de ardoare,sorbind mesajul cel sublim.

Și fiecare-n a lui limbăși poate chiar și-n dialectvăzu cum Domnul nu Se schimbăci este bun, milos, perfect.

Deodată Petru se ridicăca martor viu pentru Cristosși fără nici un fel de fricăchemă poporul cel de jos.

El tălmăcește revărsareapromisă și de Ioelși cum aceasta e lucrareaEternului Emanuel,

Cel care-a suferit pe crucepentru noi toți cei vinovați.Și de-L primim azi la răscruce,prin Duhul slavei suntem frați.

CORNELIU LIVANU

Beneficiile expunerii corecte și raționale la soare sunt bine cunoscute. Pe lângă cele de ordin estetic sau psihologic (expunerea la

soare având un rol favorizant în combaterea stărilor depresive), aceasta favorizează sinteza de vitamina D, intervenind astfel în combaterea rahitismului (la copii), a osteomalaciei (la adulți) - prin favorizarea absorbției calciului și fosforului din alimente și fixarea lor în oase. De asemenea, expunerea la soare ameliorează durerile articulare și întărește sistemul imun.

Expunerea prelungită, însă, poate constitui un factor de risc pentru apariția unor boli cu evoluție îndelungată (ex. cancerul de piele) sau a unor probleme imediate la nivelul pielii (arsurile solare) sau poate agrava o condiție patologică preexistentă (ex. boli cardio-vasculare, boli autoimune - lupus eritematos sistemic sau diferite colagenoze).

Arsurile tegumentare sunt leziuni ale pielii cauzate de expunerea irațională și abuzivă la soare, în lipsa luării unor măsuri de protecție împotriva radiațiilor ultra-violete (UV). Majoritatea acestor arsuri se manifesta clinic prin dureri locale de intensitate moderată, apărute pe fondul unei zone intens eritema-toase si cu sensibilitate modificată. În ciuda simptomatologiei, uneori resimțită intens de pacient, aceste leziuni sunt superficiale, interesând doar stratul extern al pielii și încadrându-se în gradul I de arsuri. Acest tip de arsuri poate fi tratat cu succes și acasă, dacă se respectă câteva sfaturi medicale de specialitate.

Arsurile de gradul II, însă, sunt leziuni mai profunde și, deci, mai dureroase, care necesită un timp mai îndelungat pentru vindecare, ca și un tratament complex. Tegumentul, în acest caz, apare eritematos, edematiat și prezintă flictene (bășici sau pustule). Durerea este și ea mai intensă, ceea ce atestă o afectare profundă, implicând chiar și terminațiile nervoase.

Expunerea în condiții improprii sau pentru o perioadă lungă la soare are și alte efecte nocive, pe lângă arsurile de piele, cum ar fi:

- insolația sau alte probleme cauzate de temperaturile excesive;- reacții alergice, atât la radiațiile UV, cât și la unele produse

de protecție solară;- probleme de vedere: scăderea acuității vizuale, leziuni ale

retinei, mergând până la pierderea parțială sau totală a vederii.Pericolele pe termen lung includ:- risc crescut de apariție a cancerului de piele;- agravarea unor boli ca lupus eritematos, poliartrita

reumatoidă, psoriazis;- apariția cataractei (ca efect nociv direct al expunerii intense

la soare o perioadă lungă de timp);- modificări pigmentare și structurale la nivelul pielii -

apariția unor pete maronii sau a ridurilor premature.Gravitatea acestor probleme depinde în mare măsura și de tipul

pielii fiecărui individ în parte. Astfel, persoanele cu ten deschis, pis-truiat, blonde sau roșcate și cu ochii albaștrii, sunt mai sensibile la radiații. Vârsta, de asemenea, are și ea un rol important, persoanele predispuse la arsuri fiind cele cu vârste extreme: sub 6 ani sau peste 60 de ani. Intensitatea arsurilor depinde și de:

- momentul expunerii (timpul zilei): există un risc mai mare de a dezvolta o arsură dacă expunerea se face între orele 10 dimi-neața și 4 după-amiaza, perioadă în care intensitatea radiațiilor atinge maximul; nici zilele înnorate nu sunt lipsite de riscuri, razele UV putând trece cu ușurință printre nori;

- localizarea persoanei lângă o suprafață capabilă să reflecte razele solare: apa, nisipuri albe, zăpada sau gheața; reflectân-du-se, razele UV își vor exercita efectele nocive;

- perioada anului (anotimp) - riscul este mai crescut în timpul verii, datorită poziției soarelui;

- altitudine: la înălțimi mari, datorită filtrării scăzute a

radiațiilor prin straturile atmosferei, arsurile sunt de intensitate și gravitate mai mare;

Arsurile pot fi prevenite prin luarea unor măsuri de protecție înainte și după expunerea la soare. Măsurile elementare includ:

- reducerea timpului petrecut la soare și evitarea orelor peri-culoase (mai ales dacă persoana prezintă și factori de risc pentru expunerea la soare);

- utilizarea produselor de protecție solară și adaptarea hainelor la temperatura mediului.

Tratamentul la domiciliu include măsuri terapeutice ce au scopul de a ameliora simptomatologia unei arsuri de gravitate medie. Astfel, recomandările specialiștilor includ:

- aplicarea de comprese reci pe zonele afectate; - efectuarea frecventă de dușuri cât mai reci; - aplicarea locală de loțiuni calmante, pe bază de aloe vera;- cremele sau loțiunile conținând hidrocortizon 1% au, de

asemenea, rolul de a calma durerea și de a scădea gradul edemului. De reținut: nu este indicată folosirea unor astfel de creme, fără recomandarea medicului, în cazul copiilor cu vârsta sub 12 ani.

- datorita vasodilatației apărute în urma expunerii la soare, pot apărea episoade de hipotensiune arterială, cefalee sau febră; în aceste cazuri se recomandă consumul de lichide în cantitate cât mai mare (de preferabil, nu foarte reci); pacientul trebuie să se liniștească într-o încăpere răcoroasă și să fie întins pe pat până când simptomatologia se ameliorează;

- aplicarea locală de comprese cu lapte sau infuzie de mușețel are rol benefic în calmarea durerilor produse de arsuri;

- ungerea zonei cu ulei de salvie sau de levănțică; - în ceea ce privește cojirea pielii după o arsură, aceasta este o

etapă firească a procesului de vindecare și nu poate fi tratată în mod particular. Însă există loțiuni care scad intensitatea pruritului ce acompaniază acest proces.

Tratamentul specific al durerii și febrei se poate realiza cu medicamente pentru a căror eliberare pacientul nu necesită prescripție medicala specială, cum ar fi:

- Algocalmin sau Piafen (administrate seara, la culcare);- anti-inflamatori: Ibuprofen, Ketoprofen, Aspirină.De reținut! În cazul în care pacientul recurge la autoadmi-

nistrarea medicației antipiretice sau antialgice, se recomandă:- citirea cu atenție a informațiilor prezentate pe ambalaj și a

prospectului;- respectarea dozei recomandată de producător;- evitarea medicamentelor la care au existat deja episoade

alergice în antecedente;- evitarea administrării de aspirină persoanelor sub 20 de ani,

în special în absența administrării concomitente a unui protector gastric.

- femeile însărcinate trebuie să evite administrarea medicației în absența unei recomandări specializate, iar în cazul în care se impune administrarea unor astfel de medicamente, se recomandă folosirea exclusivă a Algocalminului.

www.sfatulmedicului.ro