Armata, maresalul si evreul (ed. de buzunar) Ed. 2018 maresalul si evreul (ed... · 16 ALEX MIHAI...
Transcript of Armata, maresalul si evreul (ed. de buzunar) Ed. 2018 maresalul si evreul (ed... · 16 ALEX MIHAI...
ALEX MIHAI STOENESCU
MARE,$ALUI $I EVREII
-tfr
CUPRINS
Cuvdntul autorului la edi,tia a doua ....................... 7
Cuvdntul autorului la edilia int6i .....................,...... 9
I. PROBI-EMA EVREILON iN ROMANN
II. ULTIMATUMUL SOVIETIC...................:..... 8 1
III. RETRAGEREA ARMATEI
$I ADMTNTSTRATIEI ROMANE ...........1.,. 97
Culegerea de informa{ii qi propaganda ..............;. 102
Alte mlrturii 1........:.,.........,....i.................................. 129
Mlrturia autoritl{ii supreme,..................,............... 1 6 I
O analizd, contradictorie.......................................... 164
rv . 1AZUL DOROHOL.................. 17 0
Faptele........ ..................... 174
Reac{ia ofi ciali in cazul'Dqrohoi ........................... 1 88
Agresiunile antievreiesti din Mo1dova........,.....,.... 1 9 1
824 ALEX MIHAI STOENESCU
v. REBELIUNEA LEGIONARA ......................... 20 1
Bipolaritatea Antonescu - Miscarea legionari..... 203
Crime impotriva eweilor ................... 230
VI. MAI MULTE FELURI DE EVREI............... 250
Decretul-lege privitor la starea juridici a locuitorilordin Romdni a nr. 2 650/ 8 august 1940............. ..... 267
Emigrarea in Palestina. .......................277
Mentalit[1i.. ..................... 296
VII. MASACRUL DE LA IA$I -,,TRENURILEMORTII" ...............315
intelegerea militari rom6.no-germani .............. ..... 317
Evenimentele de la Iaqi din 25-30 iunie 1941 ..... 328
Desfisurarea evenimentelor ................. .................. 347
,,Trenurile mortii" .......... 387
VI[. SOARTA LOCUITORILORDIN TERITORIILE ELIBERATE.............. 399
Cazul Chisiniu................ .................... 441
rx. CAZUL ODESSA.... ....................475
Cdteva consideratii militare ............... 478
Evenimentele de la Odessa,
16-23 octombrie 1941 ........................ 485
Cine au fost cei executati ................... 518
B aza le gald. a represaliilor
si comentarii asupra legislatiei international e ....... 527
Cazul Dalnic................... ..................... 555
ARMAIA, MARE$ALUL gI E\.REII 825
Considerente asupra procesului ........ 558
Varianta oficiali sovieticd...... ............ 562
Soarta evreilor de la Odessa .............. 583
O posibiln reconstituire ...................... 613
X. UN POSIBIL PORTRET ALMARE$ALULUT ANTONESCU ................... 6 I 6
Eroism qi orgolii ............. 618
Cariera militar[ ..............624
Cazul medical..............,... .................... 643
Schite de portret contemporane............................. 662
Antonescu si evreii........ ...................... 670
xr. iNTRE NEGATTONTSM $rPROPAGANDA SOVIETICA....................... 680
XII. LEGISLATIA ROMANEASCA PRIVINDPROBLEMA HOLOCAUSTULUI...... .,...... 7 90
BIBLIOGRAFIE SELECTrV4.............................. 809
PRDAMBUL
O analizl asupra comportamentului Armatei rominegi al conduc[torului ei intre anii 1940-1944 nu poate ficondusi coerent decdt exclusiv printr-o proiec$e in con-
textul epocii. Acesta a fost dominat de starea de rizboi Ei
de legile acestuia. Evaluarea conjuncturii care a determi-
nat anumite atitudini (responsabile sau iresponsabile)
porneEte de la principiul ci decizia politic[ a influenlat qi
influenleazl atitudinea armatelor. Chiar in situatia unei
dictaturi militare intervin condifoniri politice inteme si
exteme care impun conducerii de circumstanp si ac,fioneze
ca factor politic, oarecum specific in formele sale de mani-
festare, dar supus pdn[ la urmi aceleia.gi reguli. Cazul in care
gefirl statului este qi comandanh.rl Armatei a fost Ei continui
si fie comun, regimul fiind acela care scoate in proemi-
nenli diferenfele. Romdnia a avut inke 1940 gi 1944 un re-
gim auboritar al cdrui defect principal a fost lipsa vie$i politice
interne legal constituite qi liber desfiqurate, iar consecinta
cea mai gravi a acestui defect a fost slibirea substan$ali a
rezewei politice viabile. Dar perioada antonesciani din isbo-
ria Romdniei a reprezentat pdn[ la catastrofr doar fazafinald.
14 ALEX MIHAI STOENESCU
a unei crize politice acute, care Eubrezise in timp democra-
tia parlamentari, diminuind-o pdni la figuralie. Nu a fost
vorba de o enormi fatalitate, ci de construcfii eronate,
conjuncturale qi organic fragile la nivelul structurilor politi-
ce, cu r[dicini addnci qi studmbe la incepuhrrile stahrlui
modern rom6n. Nedreptnfle ficute Romdniei in 1940 au
gdsit un teren slab, ruinat de partizanahrl ilogic gi de pripis-
tii insurmontabile intre partide qi personalitf,fi; pe scurt - odemocrafe incompletf,, minat6 in orice moment de abuz.
Abia dupl anakza slibiciunilor statului rorndn, putem dis-
cuta despre tensiunile si presiunile exteme, la care {ara a
reac$onat in conformitate cu idealurile nafonale cunoscute
ale poporului romdn, cu practica qi experienfa sa juridicl
sau cutumiari. Romdnia suferise un cataclism politic in
iunie 1930, c6nd lovitura de stat anticonstitu{ionalf, (cunos-
cut[ cu termenul impropriu de ,,Restaura{ie") a reprezentat
in fapt ruperea echilibrului politic intem si debutul degra-
dirii treptate a institutiilor fundamentale ale regimului
democratic. Atunci, regele legitim al fnrii a fost detronat qi
Romdnia a fost aruncati intr-o aventuri politici. Dacf,
putem admite ci dictatura regali instauratl in 1938 a avut
cu preponderenfi o motiva$e in ciza politici intern6, tot
ceea ce a urmat in cadrul regimului totalitar din Rom6nia,
in timpul gi dupi al Doilea R[zboi Mondial, a fost puter-
nic condifonat din exterior.
Agresiunil.e pllitice ;i militare ah marilor puteri europme
tndreptate tmpotriua Romdniei au gdsit tn statul nlstru un
partmtr slnb pregdtit politic ;i militar, o lnrd cu actiaitate exknui
ARMAIA, MARE$ALUL $I E\IREII 15
deferuiud ;i nu oferuiuti, cu alian,te inoperante ;i cu o structurd
e c o nomi c d de zo r do nat d. I
Participarea Romdniei la rizboiul impotriva U.R.S.S. a
arut o justificare foarte bine definitd prin propaganda epo-
cii, dar transparent5. a devenit abia astiu;i; modul de abor-
dare qi durata acesteia s-au inscris in categoria generali a
legilor rizboiului.
Nici o analizi care se doreste profundi qi obiectivi nu
poate ocoli erorile politice si militare ale mareEalului
Antonescu, la fel cum nu le poate expune firi prezentarea
contextului in care au fost luate deciziile sale strategice. Ca
eveniment dramatic, sdngeros qi brutal, rdzboiul nu a scutit
nici un stat beligerant de inc[]cdri ale normelor dreptului
umanitar, de la reactii Ei riposte dure fali de acfiuni, atacuri
si agresiuni desfrsurate in afara legislaflei internationale,
int-o situatie in care intreaga lume se afla angajata direct sau
indirect in conflagra{ie. Asupra statelor functionau condi-
foniri teritoriale, economice si tradiflonale cu impact deter-
minant pentru comportamentul militar. in acelaqi context,
legislafla internafonali a timpului era exhem de fragili gi in
bunf, m6suri depngiti de modificarea conceptelor militare,
precum qi de evolufla armelor. Este deja cunoscut ci, laProcesul de la Niimberg amiralul Diinitz, ultimul qef al
Reichului, a fost condamnat doar la 10 ani de inchisoare,
deoarece s-a constatat ci ,,germanii ar fi dus un rlzboi pe
' S"b1t.ri.r"tl" din text aparlin autorului.
16 ALEX MIHAI STOENESCU
mare mai cuat decat Aliatii"l. Bombardarea oraqelor qi
dreptul de represalii r5.mAn inci in discu,tie qi astizi. Ra-
portul intre terorist Ei partizpn continuf, si fie o interpretare
politici gi mai pufin juridic[.
incercarea de a reglementa situatia geopolitici a lumii
dupl al Doilea Rdzboi Mondia] a stabilit direct cedarea sta-
tului rom6n in sfera de influen{i comunistfl, cu toate conse-
cin{ele rezultate din acest act convenit intre Marile Puteri.
Condi$ile concrete in care s-a hotlrdt destinul Romdniei
pentru urm[torii 45 de ani sunt deja cunoscute, dar ele
pornesc indubitabil de la situa,tia Romdniei de inamic al
Statelor Unite, Marii Britanii gi Uniunii Sovietice, cu care a
luptat gi cerora le-a produs pierderi, indeplinind toate
atributele beligeran,tei. Daci dorim s[ eviden{iem o situa-
{ie particular[ a Rominiei in acest conflict, aritAnd c[ a
fost forlati Ibri alti solu$e la aceasti pozi{ie - anormall de
fapt qi de drept -, va trebui s[ privim cu toati obiectivitatea
ansamblul actelor de politici extern[ ale Marilor Puteri in
legiturb cu Romdnia Ei si aritim in ce misuri pot fi inter-
pretate ca actejuridice care au influenlat politica !f,rii noas-
tre. Asdel, insistenla pentru recunoasterea caracterului
oneros al Pactului Ribbenhop-Molotov qi pentru identifica-
rea tuturor consecinfelor acestuia pdni la aspectele sale
ultime cauti si anuleze decizia internaf,onali asupra unei
vinovi$,i lotale, necondif,onate a stahrlui romdn la sfdrqih-rl
celui de-al Doilea Rizboi Mondial. Dar, din picate, imaginea
1 Joe Heydecker,Johannes Leeb, Procesul de la Niirnberg, Bucuregti,
Editura Orizonturi, 1995, P' 553.
ARMATA, MARE$ALUL $I EYREII
de agresor este cea pe care continuim s6 o purtim,buni misuri nemeritat.
AtAt Germania actualS, c6t qi Rusia actuali au recunoscut
formal ilegalitatea si caracterul nedrept ale Dictatului de la
Viena gi ale Pactului Ribbentrop-Molotov, dar substanta
acestor recunoasteri este complet diluati si inoperantf, inistoria imediati. Problema frontierelor a fost rezolvati prinActul final de la Helsinki (1975) si reconfirmati la summi-
tul de la Paris din 1990, unde U.R.S.S. a primit atestarea
asupra modificirilor de granifi;i a deplasirilor masive de
populaf,e ficute in interiorul imperiului s[u. Cheia ugii
false in fata cireia se giseau statele din Centrul Ei Estul
Europei la momentul liberalizdrii perestroika s-a numitstahr-quoul configuratiei stabilite de U.R.S.S. in interiorul spa-
$ului de dominafe. Poate cf, acesta a fost chiar pre{ul reuni-
fic[rii Germaniei, in timp ce pe teritoriul Poloniei rimdneo enclavi rusi la Kaliningrad (Kirnigsberg) - situatS la 1 500
km de Rusia, peste Belarus si Lituania -, sudul Basarabiei
rimdne la Ucraina dupl ce a fost colonizat masiv cu rusofoni,
Tiraspolul este lipit Republicii Moldova, Peninsula Crimeeq
Ucrainei etc. Practic, acolo unde Marile Puteri au avut
interesul si rezolve problemele ldsate moqtenire de rirzboi,
au ficut-o, unificind Germania Ei dand garanlii de securita-
te Poloniei, printr-un tratat care a reunit principalii invin-gitori din rtzboi. Nimeni nu s-a gdndit ca, anuldnd efectele
Pachrlui Ribbenkop-Molotov pentru Polonia, ele si fie
anulate qi pentru Rom6nia. Astfel, se reconfirma tacit
dupl aproape o jumitate de secol calitatea Romdniei de
agresoare impotriva U.R.S.S., Erf, s[ se lini cont cum a
t7
in
18 ALEX MIHAI STOENESC{J
ajuns in acea sifua,tie. Astf,zi, argumentele istorice au foar-
te pu$n[ importan{i; importanti este perfor:rnanla politicl in
coordonate enun{ate de doctrina dernocrapei modeme.
Romdniar[mdne s[-gi clameze nevinovf,fa, a{a cum r[mdne
un statinvins la sftrgitul celui de-al Doilea Rf,zboi Mondial
si care Eia plltit toate datoriile.
De la Sarajevo, trecind prin Bucureqti, Chiginiu,
Nagorno-Karabah, Groznii qi pdnd in Insulele Kurile, al
Doilea Rizboi Mondial continui din p[cate sf, vegeteze
inci viu in problemele sale nerezolvate. Una dintre ele este
relaflaintre cazul particular al evreilor din Romdnia, care nu
s-a inscris in ceea ce numim conven{ional Holocaust (arde-
rile in cuptoare), qi cazul evreilor din provinciile r[sirite-
ne, unde evreii au fost declara,ti populape inamicf,.
I. PROBLtrMA EVREILOK iN NOUANN
Studiu cronologic
Pentru a infelege exact raporturile ewei-romAni sau cele
dkrtre unii evrei si unii romdni, asezdnd pe o suprafatianalitici. largi atit atitudinile oficiale, cit si cele particulare,
g5sesc pokivite cdteva considerente de ordin istoric. Acestea
mi se par necesaxe, deoarece starea conflictuali a diferitelor
tipuri de relaf,i nu a apirut peste noapte sau, qi mai inco-
rect, prin influentarea directi gi unilateralS din partea nazis-
mului. ,,Problema eweilor" din Romdnia are riddcini vechi
gi s-a format pe un fond psihologic, economic si politic cu
accente contradictorii. Afirmdnd drepturile inalienabile
ale poporului romdn in teritoriul siu national, nu putem
ignora conditia dramatici a populatiei evreiesti, ca entitate. . .,' :firi stat, risipit[ intr-o diasporzi intinsl pe aproape intreg
globul qi urmiriti de o tragedie multiseculard.. Contextul
acestei lucriri trebuie precizat de la inceput: Euenimentele
dramatice pe care le anali4im aici s-au petrecut in interualul
/94U1942, tnainte de declaruarea de cdtre Germania nazistd
a ,,solutiei.finale".
ALEX MIHAI STOENESCU
Dupi unii analiqti, nu intotdear.rna exacS in aprecieri,
eweii ar fi fost ultimii migratori ai Europei, ceea ce nu este
corect in planul terminologiei istoriografice, chiar dac[ a fost
vorba despre mai multe deplasiri de populaf,e (Aliyah).Noi
continuim si inlelegem prin migratori popoare barbare,
prin semi$ doar pe evrei, prin naf,onaliEti pe extremigtii
xenofobi. Nu caracterul eventual agresiv al prezenlei
eweiesti in Europq ci, dimpotriva, agresiunile repetate la care
au fost supuqi eweii descriu fundamental trisitura acestor
deplas[ri. Asezarea lor ihtr-un spaSu teritorial a reprezentat
insi intotdeauna o decizie europeani, luat[ intre Marile
Puteri, qi a fost solu$a improvizata" lremelnici a unei contra-
dicfi intre situafla popoarelor europene stabile, constituite in
na$uni, state nafionale sau entitili statale esenlial definite,
qi o popula{ie atipicS, alogen[, privit[ de reguli drept extra-
continentali. Alfel spus, niqte intru;i de care fiecare c[uta
si scape intr-un fel. in cazul Romdniei, ,,chestiunea modi-
ficIrii statuhrlui de striini qi a acordirii de drepturi evreilor
nu a ap[rut ca o consecinlI a evoluliei normale a societi-
tii romdneEti in faza ei de modernizare, dupf, modelul
Europei occidentale, ci a fost impusi, in mare mlsuri din
afari, de c[tre puterile europene"r. Secolu] al XIX-lea,
decisiv pentru inheg Centrul Ei Eshrl Europei, a fost rupt in
doui de anul 1848, care a produs risturniri fundamentale
in conceptul de imperiu laic sau ecleziastic, astfel ci evolu-
Sa politici a celei de-a doua jumltif a fost mult mai accele-
ratil decdt in primele cinci decenii.
I Leon Volovici, Ideologia nalilnalistti ti ,,problema eareiascd", Bucuregti,
Editura Humanitas, 199 5, p. 27.
ARMAIA, MARE$ALUL $I EVREII 2I
Micile comunititi evreiesti prezente in statele feudale
romdneqti nu au reprezentat weodatl p6ni atunci ,,o, pro-
blem6". Aceasta a apirut mult mai tArzitt,.l
1. Inc[ din prima jumdtate a secolului al XIX{ea,mase compacte de evrei sunt presate de regimul tarist citrevest, populatia fiind terorizat[" Ei in parte decimati prin
,pogromuri sistematice de mare amploare", dupi afirmafia
frcuti in Rom6nia la 17 martie 1994 de Radu Ioanid, direc-
tor al Regiskului Nafional al Supraviefuitorilor din Muzeul
Holocaustului de laWashington (afirma{ia este uqor pleonas-
tici, deoarece pogromul, prin definifie, este o a:cliune sistema-
ticd organizatd. de autoritif, impotriva populaflei eweiegti).
O autoritate recunoscuti pentru istoria evreilor, JosyEisenberg, consemna: ,,Evreii nu fuseseri niciodati admiqi
in Rusia propriu-zis. Faptul anexirii lJcrainei, in secolul
al XV[-lea, a noii Rusii qi a Crimeii, apoi a teritoriilorpoloneze in secolul al XVIII{ea, a fost cel care i-a intro-
dus, prin forta lucrurilor, pe evrei in Imperiul tarist. (...)
Eweii au fost de fapt cantonafi intr-un fel de vast ghetou,
numit zoni de reziden{i (Ucraina, Crimeea, Bielorusia, Lihra-
nia); le era interzis si se stabileasci in Rusia Mare. Densi-
tatea qi omogenitatea maselor evreiegti puneau in fala
regimului o problem[ politici. Acesta a fost de p[rere ci,pentru a-i integra, evreii trebuiau intdi rusificati. in acest
scop, {arul Alexandru I a r.rut sf, impuni in 1804 un vast
' A""rM -"nologie urmere$te informa{ii selectate, sprijinitepe autoritatea morali Ei qtiinfificn a surselor, elimini.nd informatiapartizand.
22 ALEX MIHAI STOENESCU
program de reforme social-economice, culturale Ei reli-
gioase. Eweilor li s-a interzis indeletnicirea de hangiu; ei
trebuiau expulza[ din sate; erau incurajati s[ practice agri-
cultura; cei care se apucau de activit[fi industriale sau
megtequgireEti beneficiau de reduceri de impozite; Ecolile
le erau deschise; shrdierea unei limbi (care putea si fie rusa,
polona sau germana) devenea indispensabili pentru exer-
citarea unor functii de rispundere; prerogativele rabinilor
erau diminuate, iar activita$le lor, strict controlate. Acest
plan a favorizat promovarea sociali qi culturali a unei
minorititi de ewei, a mirit mizeria economici a majoriti(ii
evreilor, dar, lovindu-se de nenumirate rezistenle (mai ales
din partea evreilor), a eguat. Dup[ 1815, larul a luat o serie
de mf,suri represive si a redus zona de reziden!6"1.
Ministrul de justi,tie tarist Konstantin P. Pobiodoneslev va
reproduce in cdteva fraze politica Rusiei: ,,Existi un sin-
gur drum pentru solutionarea problemei evreieEti: sievacuezi o treime, si convertesti o treime la cregtinism qi
si persecufi treimea care a rimas"2.
2. Situafia evreilor din Europa areprezentat o preocu-
pare pentru Marile Puteri, in sensul rezolvirii problemei
na{ionale, iari nu a celei individuale, dupi infrdngerea
Franfei napoleoniene. Actul Emancipirii lansat de Revolu-
lia Francezi, care a adus libertatea individului gi a deschis
1 Josy Eisenberg, O istorie a eareilor, Bucuregti, Editura Humanitas,
1993, pp. 260-26t.2 Theodor Herzl, Excerpts from his Diaries, New York, Scopus Pub.Comp., 19e1,p.49.
ARMATA, MARE$ALUL $I EVREII 23
calea natiunilor moderne, a avut un efect contrar asupraevreilor din Europa. Nafiunea se definea, asa cum a rimassi astizi, prin teritoriu. Pe stri.zile Vienei, evreii erau stri_
gafi ,,HEPI HEP!", prescurtarea de la sloganul medievalspaniol: Hierosolyma Est Perdita (,,Ierusalimul este pier_dut"), simbol al unei indoite realitifi - apartenenta evrei_lor la vechea provincie Palestina Ei tragedia diasporei.Caracterul particular al religiei ebraice introducea si ea onuanti de diferenfiere, la care se adiuga moqtenirea ceamai grea: conflictul fundamental gi pe alocuri fundamen_talist cu Crestinismul. Printr-un decret din 1g08, Napoleoninstituia o perioadi de 10 ani in care evreii ImperiuluiFrancez aveau obliga,tia si se integreze civiliza,tiei europe_ne si ,,si inceteze a mai fi o natiune strf,ind,,. Misura s_a
dovedit nerealisti. in Epoca marilor libertifi enuntate deRevolutia Francezl"qi apoi in Epoca Natiunilor s-a dezvol-tat, in rindurile intelectualitnfii germane) franceze qi brita_nice, ideea ci evreii sunt si ei o nafiune qi ci ar trebui sise constituie in natiune. Ideea se lovea de aceeasi pro_
bleml a teritoriului - o natiune trebuie s6 fie creatoare destat. Cum solutia unui stat al evreilor pirea imposibiH inEuropa, a fost lansati ideea integririi, a asimil[rii evreilorin civilizatia europeand, prin integrarea lor totali in siste_
mul de libert[ti oferit de statul modern. Acest proiect se
lovea de interesul natural al evreilor de a-qi pistra identitatea, prin conservarea tradiflilor ancestrale, a sistemuluipropriu de organizare si, mai ales, a religiei. Ghetoul eraun simbol al acestei separatii.
24 ALEXMIHAI STOENESCU
La Congresul de la Viena (1814-1815)) cate a stabilit
precedente fundamentale in promovarea ideilor de civili-
zalie modernd gi de umanism, problema evreiasci a deve-
nit un subiect distinct gi important pe ordinea de zi. FdtL
a intra in detaliile dezbaterilor gi ale negocierilor de culise,
trebuie subliniat cf, Congresul a generat o Constitu{ie a
Confedera{iei Germane (8 iunie 1815), care consfinlea
principiul egalitqii condifiilor de acces la drepturi civile qi
politice pentru creqtinii de orice rit si, totodat[, obliga
conducerea statelor germane s[,,amelioreze situafia civili
a celor care profeseazd reli$a iudaicl in Germania" qi si
asigure participarea acestora la drepturile civile, cu con-
di.tia ca aceqtia ,,si se supun[ tuturor obligafiilor impuse
celorlal{i cetiteni"l. Aceasta era ideologia integr[rii, a
asimilirii populaliei iudaice in naliunile euroPene, care
era insi condi{ionat[ de renunfarea din partea evreilor la
anumite aspecte particulare ale modului lor de trai gi la
unele reguli ale religiei. Pentru atitudinea statelor europe-
ne fa!6 de aceste norme, introduse prin reglementirile
Congresului de la Viena, a fost lansat termenul de ,,tole-
ranti", care admitea implicit ci evreii sunt o populafe
striinl, greu de integrat civiliza{iei cregtine europene, dar
care trebuie protejatl. Problema acutl se Punea in Rusia,
unde se desff,gura asimilarea forfati, cu alternativa sa vio-
Ienti - pogromul. in memoriul pe care l-a inaintat preotul
englez Lewis Way farului Rusiei, la 5 octombrie 1818, se
f n,1"".1"rn", r<ohler, Wilhelm von Humboldt , Jewish Rights at The
Congressis of Vienna (7 Sl 4-7 Sl 5) and Aix'La- Chapelle (1 B I B), New York,The American.|ewish Committee, 1918, pp. 27 -28.
ARMlrrA, MARE$ALUL Sr EVRETT 25
preciza,la punctul 1, ci ,,trebuie stabiliti o corespondentigenerall cu privire la israeliti in toate pnrfile lumii,,, iarla punctul 3 se mentiona c[ evreii ,,trebuie s6 renunte laacele legi ale lor care se opun legilor {irii in care locuiesc,,l.
Dincolo de divizarea pe care o crea o astfel de solutie inrdndurile comunititilor evreiesti, liderii politicii europene
erau ;i ei divizafi in adepfi ai integrf,rii graduale, caretintea secret destructurarea tradi{iilor evreieEti qi in finalcrestinarea lor, gi adepf ai accesului imediat la drepturicivile, care admitea astfel posibilitatea existentei unor
,,enclave" iudaice in Europa si, totodati, posibilitatea uneiemigriri masive ulterioare spre un stat al lor, dar extraeu-
ropean. Marele savant german Wilhelm von Humboldt,reprezentant al Prusiei la Congresele de la Praga, Viena qi
Paris gi care fusese influentat in educafia sa de profesoriievrei ai cercului Lessing-Mendelssohn-Nicolai, a interve-nit in Congresul de la Viena cu faimosul memoriu ,,Re-feritor la schita noului sistem legislativ pentru evrei,, (17
iulie 1809), in care se sistematizau penku prima oari prin-cipiile de bazdale problemei evreiesti: problema eweiascinu este un subiect care poate fi rezolvat izolat, de fiecare
lara in parte, ci este o probleml internationali; poporulevreu dovedeste ,,un atasament incipilinat la obiceiurilesale primitive qi o remarcabil[ putere a rezistentei pasive,,,
motiv pentru care refuzi asimilarea; esenta problemei loreste ,,un fenomen ecleziastic si de istorie a lumii* gi nupoate fi rczolvat printr-un decret; cele trei metode de
I naffi. st-ss.
26 ALEX MIHAI STOENESCU
abordare a subiectului sunt: ,,1. asimilare. 2. distrugerea
modelului lor ierarhic. 3. reglementarea locului lor de
asezare"r. Ulterior, odatl cu publicarea corespondenfei
sale intime, s-a descoperit gi motivalia principali a atitudi-
nii lui Humboldt in problema evreiasci. Aceasta era tm'
piedicarea aJluxului eareilor estici cdtre Germania' pentru ci,
,,deoarece Prusia a acordat aproape in intregime drepturi
pentru evreii ei, ar {i mai bine pentru noi ca o astfel de
legislafie s[ aibi caracter general, cici altfel tofi evreii se
vor nipusti la noi"2. Totodatl, el va cere includerea unor
prevederi de universalizare a drepturilor pentru evrei in
Articolul XVI din Constitufia Germanic5, ,,astfel incitevreii sf, nu fie atraqi prea mult in Prusia de circumstanlele
faptului ci evreii sii se bucurf, de privilegii mai mari aici
decit in alte p[r!i ale Germaniei"3.
Toate aceste dezbateri gi decizii au ar,ut un efect direct
asupra Principatelor Romine gi apoi asupra Rom0niei.
3. Sub domnia larului Nicolae I (1825-1855) prigoana
eweilor ia dimensiunile calvarului, dublat qi de recrudes-
cen{a violenti a antisemitismului european, care n-a a\'ut
doar o componentfl ruseasc6, ci o adevirati psihoz[ in
Occident (Fran{a, Germania, Austria au excelat). in privin{a
Rusiei ins[ este de subliniat ci antisemitismul a atins cotele
masacrului sistematic spre sfdrqitul secolului al XIX-lea,
dupf, cum afirm6 totJosy Eisenberg: ,,incep6nd din 1881 gi
I tttar^,pp. lt-lz.2 lbidem,p. 33 (Scrisoare din 4 iunie 1815 citre solia sa)'3 lbidem, p. 36.
ARMATA, MARE$ALUL $I EYREII 27
pdni la Primul Rdzboi Mondial, istoria evreilor din Rusia
inregistreaz[ un Eir aproape neintrerupt de legi exceppona-
le (mai ales, diverse numen$ clnusus) si violente populare.
Pogromurile au avut loc cu complicitatea, cdteodati acti-
vi, a autorititilor guvernamentale. Desff,gurarea lor era
mereu aceeaqi: o riscoali populari animat[ de c6fiva con-
ducitori devasta cartierul eweiesc pe o perioad[ care putea
merge pdni la mai multe zile. Trupele sau polif,a interveneau
in general atunci cdnd masacrele, jafurile si violurile atin-
geau paroxismul. Eweii din Rusia au triit intr-o teroare con-
tinu5, ink-o atrnosferi care aminteste cele mai ingrozitoare
jfiri din Evul Mediu"l.Este suficient si ne imaginf,m masa de ewei care refuza
rusificarea, ocuparea in agricultur[, interzicerea traditiilorgi obiceiurilor de culg deplasdndu-se citre ves! ocupdnd
teritorii aflate in afara ,,zonei de rezidenti" impuse de ta-
risrn. Simultan, tiri central-europene se opun imigraSei
masive, Polonia fiind un stat cu grave probleme nationale,
mutilat si sfdrtecat de Marile Puteri, Ucraina generdnd o
violenti migcare nafionalisti, iar Ungaria, conform unei
dockine clasice, fiind statul cu cea mai mare forti coercitivi de asimilare. Ea ii obliga pe evrei la adoptarea limbii,
tradif,ilor Ei educaSei maghiare, polifca la care se adiuga,
evident, influenta atitudinii antisemite austriece. Emigrd-
rile in America au fost favoizate la timp.
La 12 martie 1939, incercdnd si justifice legile rasiale,
guvernul romdn a emis un document denumit Memoriu,
t Josy Eisenberg, op.cit.,p.283.