AR,KADI & BOR,IS

STRUGATKIT PICNIC LA MARGINEA DRUMULUI

Editia a II-a

Cu un comentariu deBonrs StRucamr

Traducere din limba rusiVersRreN Storcrscu

NEMIRA

Cuprins

Curn s-a ndscut acest rornan

Din interviul luat docorului VALENTIN PILMANNde corespondentul special al postului de radio Marmonrcu prilejul decernirii ultimului Premiu Nobel pentru fizictrin anul 19...

1. REDRICK SCHUHART,23 de ani, celibatar,laborant al filialei Institutului Internalionalde Culturi Extraterestri din Marmont.

2. REDRICK SCHUHART,28 de ani, clslrorir,ferd ocupajie stabila

3. RICHARD H. NUNAN,51 de ani,reprczentantul furnizorului de echipament electronicde pe llngl filiala Institutului Internajional de Culturd.Extraterestri din Marmonr................... IO4

4. REDRICK SCHUHART,3L de ani............... .. 149

l6

L9

63

1

REDRICK SCHUHART,23 de oni,celibotor, Loboront qL filioLei

lnstitutuLui lnternolionoL de CuLturoExtroterestro din Mormont

Strlm in depozit. CAnd vine seara, nu ne rImAne altceva mailrrrn tle ficut decAt si aruncim salopetele de pe noi gi s-o gtergempfurl le birtul "Borj*, ca si ne mai dregem cu o piclturi-doui detarit. Acum stau, pur gi simplu, 9i sprijin peregii. Abia agtept saIrrrrrt'2. - doar rezist de mai bine de doui ore. El tot mai riscolegteIrr, r'rrrile: a umplut deja un seif, l-a tncuiat gi l-a sigilat, iar acum,li g,rta un altul; ia de pe transportor ,,biberoanele", cercetAndu-lenr grijrt pe toate fegele (printre altele trebuie spus ci nu-i aga ugor,lreurrc cAntirind in jur de gase kilograme gi jumntate), apoi ge-rrrlrrrl le asazd, delicat pe un raft.

Sc lupti cu aceste ,biberoane" de xita timp gi, probabil, farlnr. irrn f-lo, p"ot* omenire. ln locul lui, le-ajfi dat dracului derrrrrlt qi-ag fi facut orice altd munci pentru aceiagi bani. DacI staurl rrril gindesc insi, ,,biberoanele" astea atr intr-adevdr cevabizat.I l. t'itc ori nu mi-am rupt spinarea cdrAnduJe gi totugi, dupi cumrrlrrerv, nu pot sd nu md minunez de fiecare datd. Sunt de fapt

20 ARKADT & BORTS STRUGATK

doud discuri de cupru de mirimea unor farfurioare groase de 5 mravinddistanla intre ele de 4OO --. trrt.. discuri nu se afle nimiAbsolut nimic. Pustiu. Poli sd-1i treci gi mAna printre ele, ba chigi capul, dacd nu cumva 1i-ai pierdut minlile mirAndu-te; pustigi iard pustiu, doar aer. Desigur, intre ele o fi existAnd ceva,fo4i acolo, daci stau sd mI gAndesc. Oricum, nimeni n-a reu$pAni acum nici si le apropie, nici sd le depdrteze.

Deh, cititorule, e cam greu si explici asemenea chestii cuivcare nu le-avdzut; e greu tocmai prin simplitatealor, mai alatunci cAnd pi se arate gi poli sd le cercetezi, convingAndu-te i.sfArqit despre ce este vorba. E ca gi cum ai incerca si descrii ingtiinjific qi cu detalii bogate, sd,zicem, o cand,sau, Doamneun pihdrel: dai din mAini negtiind ce si explici aminungit qi nr5mAne altceva de fecut decAt sd te rdcoregti injurAnd sinitos.

in sfArgit, si presupunem cd agi inpeles despre ce este vorba Eichiar dacd, ar mai fi ceva neclar, nu aveli decAt sd luali ExpuneriInstitutului. Acolo, la fiecare reedirare, sunt gi fotografii aletor ,,biberoane".

lJna peste alta, Kirill s-a chinuit cu aceste ,biberoane" mbine de un an. Am lucrat cu el de la bun inceput, numai ci niplni acum nu prea inleleg bine ce voia de la ele. La drept vorbiinsd, nici nu incerc si aflu. Mai intAi sd inceapd el si ingeleagi,se descurce singur qi atunci am si incep poate gi eu siJ asculPAni una-alta, mi-e clar un singur lucru: are neapdratl nevoieciteva,,biberoane", pe care sI le megtereasci, si le decapezeacizi, sd, le turteasci la presd gi sd le topeascd in cuptor. $i abiatunci totul i se va pirea clar,va fi plin de glorie gi de laudechiar gtiinja mondiald se va cutremura de multrumire. Dar, ducum inleleg, mai e pAnd acolo. Deocamdati n-a descoperit nimidegi tn ultima perioada s-a zbdtst foarte mult. Singurul rezula fost acela ci a prins o paloare nesinitoasd, cenugie, a deventdcut, iar ochii au inceput sd-i licrimeze mai des, ca la un cAibolnav (coade-ntre picioare, urechi blegite).

Ia sd fi inciput pe mAna mea oricine altcineva decAt Kirill.fi dus prin toate barurile de noapte 9i bordelurile din regiune (

I PICNIC LA MARGINEA DRUMULUI 2'

thrar le cunosc mai bine decAt pe mine insumi) gi-ntr-o siptlmAni$(:oteam din el un om nou (urechi ciulite, coade sus). Dar pentruKirill medicamentul ista nu e valabil, aga cI nici mlcar nu merittsil te oboseqti propunAndu-i-1. Are alte fire.

Agadar, stau in depozit gi mi uit la el cum incd mai muncegte,tlcgi i se inchid ochii de oboseald, cAnd, deodatr, mi se face mihtlc el, nici eu nu gtiu de ce. Atunci, m[ decid. Culmea este cd, degirru mi hotirAsem si-i vorbesc, am flcut totugi acest lucru, de parcirrr-m fi tras cineva de limb;:

- Asculti, Kirill!'finea ultimul ,,biberon" in echilibru,lntr-o asemenea poziiie

irrclt aveai impresia cdvrea si intre tn el cu totul.

- Ascultd, Kirill! Daci ai fi avut un ,,biberon" plin?- Un ,,biberon" plin?, repete gi igi arcui sprAncenele, de parcd

i-;rq fi spus nigte bazaconii.* Ei da!, i-am spus. Capcanata hidromagneticl, cum ii zice...

olriectul 77-B.Doar ci mai are acolo, in interior, o umpluturd cur cl'lexe albestrui.

C)bserv cl incepe si inleleagl, igi ridicd ochii spre mine qi-iruijcate, incercAnd si-si ascundn sclipirile de inteligengd qi lucidi-t.rtc, aga cum ii pldcea sd se exprime uneori...

- Stai!, spune. Plin? Tot cadsta, doar c5-i plin?- Pii, da.- Unde?Kirill al meu tresare: ,,IJrechi ciulite, coadi sus".- Hai si fumlm!Arunci vioi ,biberonul" tn seif, trAntegte u$a, o incuie cu trei

rotirlii gi jumitate ale unui minuscul disc gi pornim inapoi sprel.rlxrrator.

Pentru un ,,biberon" gol, Ernest dddea patru sute de monede,lr;rrri-gheagi, iar pentru unul plin, ca un fiu de cdlea ce sunt, i-agli brlut pAnn gi singele lui spurcat. Dar, md credeli, nu mi credeli,. irrcl i-am fdcrt aceapropunere lui Kirill, nu m-am gAndit la bani,, i ,rrn ficut-o numai pentru cd l-am vdzut cum s-a inviorat gi s-airrc'ordat ca o strune, de puteai si cAnli pe el. Acum nu reugeam

22 ARKADI & BORIS STRUGATK

si-l mai domolesc. tn drum spre laborator sirea cAte patru todatd,, de nu mai avea omu'timp sI fumeze. tn general tispusesem totul: gi cum e, gi unde se afld, gi care e drumul celbun pe care pofi sd te furigezi pind la el. Scoate imediat hgdsegte garalul, pe care-l aratd, cu degetul, se uiti la mine qi...clar. A inleles totul despre mine, de parcd, ar fi fost ceva detnpeles tn asta!

- Ia uiti-te la el!, zice qi chiar zAmbegte. Eh, ce sd-i faci, tsi plecim. Hai chiar mAine-dimi nea+d. La noui voi cere pegi ,,galoqul", iar la zece plecdm. Ce zici?

- Mergem. $i cine va fi al treilea?- De ce si fim trei?- A, nu! Ce, crezi cd organizdmun picnic cu domnigo are? Dar

dacdgi se intAmpla ceval Aici eZona. Trebuie si fie ordine.Zimbeste ugor, dAnd din umeri resemnar.- Cum vrei tu. Oricum levezi mai bine.Ce-ar fi fost si nu le vid! Sigur cd a fost mirinimos, n-am

zice, s-a strlduit penrru mine: un al treilea e de prisos. Mai binesr plecdm numai noi doi. N-o si ne afle nici vantul, nici pimantul.

Dar eu qtiam cr cei de la Institut nu mergeau inzonddoar catedoi. Exista urmdroarea reguld: doi frceau treaba qi un al treileaprivea, iar cAnd era intrebat, povestea totul.

- Personal, l-ag fi luat pe Austin, conrinui Kirill. Dar tu, bi_neingeles, nu-l vrei. Sau nu ai nimic impotrivi?

- Ba da. Numai Austin nu. pe Austin ai sdJ iei alte date.Austin nu-i biiat riu, e laq gi curajos intr-o propo4ie normah,

dar, dupd.mine, e marcat deja decele prin care a trecut. Lui Kirillnu pot sd-i explic, dar eu aga le vid: iqi inchipuie omu, ci gtie 9iingelege totul despre Zond,, adicd nu-i mai lipsegte decAt inmor-mAntarea. Poftim, n-are decAt sd moari. Numai ce... fdri mine.

- Bine, spune Kirill. Dar Tender?Tender. Asta e al doilea laborant al siu. om obiqnuit, linigtit.- Cam in vArstd, spun. $i are gi copii.- Lasi, c-a mai fost in Zond,.- Fie 9ia9a. SI rdmAni Tender.

I lr, lll( | A MARGINEA DRUMULUI 23

A llnr.rs si studieze harta,iar eu am pornit in galop, direct spre

,, ll, ,1 ;" , l)cntru cI voiam sI halesc ceva, iar gAtlejul mi se uscase.irnf irgit, s-o lisem balti. Deci, apar eu dimineaga la noui,

r ,r I I I ( lr (lcaun a, gi prezint permisul la intrarea de serviciu, underr,t o priljini. de sergent pe care il mardisem anul trecut, pentrur ,t, lrr',rt fiind, se agdlase de Guta.

^ I l:ri noroc!, imi spune. Bi, Roqcovane, te cautein tot Institutul...

I I irrtrerup imediat, cavaleregte.Nrr-1i sunt Rogcovan gi nu te-nghesui si-mi fii prieten, hui-

,llrrr.1 suedezi!

I)umnezeule, Rogcovane! exclami mirat. Dar toatd.lumeatll \l)ulle a$4.

i,,,rinte de a merge inZond,sunt intotdeauna cam nervos, iar

;,,,.|t',rsupra, acum mai sunt Sitreaz, aga ci l-am apucat deharna-1,uu('nt Ei i-am aruncat \n fafit cAteva vorbe care ii reaminteau inr',,,,1 detaliat de arborele slu genealogic ai de persoana sa. El a,.r rriprrt aleturi gi, tnapoindu-mi permisul, mi-a spus cu un glas de-1i

lr,lt r.rrndea frigul in oase:Redrick Schuhart! Trebuie sd vd prezentali de urgenle la

,,tlritrnul Hertzog.- Eh! Aga mai merge, iizic.invaie, sergentule, mAine-poimAine

, rr ,r jung€ qi tu locotenent!t,r..r. si par vesel, dar cad pe gAnduri: ,,Asta ce-o mai fi? Ce

n,rilxr mai vrea de la mine Hertzogin timpul serviciului? Dar hai',.1 rrri duc si-mi arit gi mutra". Cabinetul lui se afli la etajul trei,rrrr r:abinet excelent, dar cu gratii la ferestre. Pogi sI juri cd te aflil,r l'olijie. \7i1ly sti in fotoliul sdu, pufdie di! lulea qi ciocinegte, t'vrr lo magina de scris, scriptologie de-a lui. trrtr-.rn col1, un ser-

1,,t'n!el, unul nou, pe care nu-l cunosc, cotrobeie intr-un dulap delit'r. La noi in Institut, sergenlei de-dqtia tot a$a corpolenqi gi ru-rrr,.ni in obraji sunt mai mulgi decAt o divizie. Hm! SAnge-n lapte,,,ricum nu au voie inZond,,iar de problemele lumii ii doare-n cot.

- Bund ziua, spun. M-a1i chemat?Willy se uita la mine ca la un loc pustiu, dela o parte magina de

rr'ris, imi pune tn fagd o mapdvoluminoasi gi incepe s-o risfoiasci.

24 ARKADI & BORIS STRUGA

* Redrick Schuhart?- tn p"rro"ni, rispund 9i imi vine si pufnesc in rAs. Un r

nervos.

- De cAt timp lucrezi la Institut?- De doi ani, merg pe-al treilea.- Componenga familiei?- Sunt singur. Orfan.Se intoarce spre sergenfelul sdu 9i-i ordond sever:- Sergent Lummer, mergi la arhivd. gi adu-mi dosarul cu n

mlrul 150. Sergentul saluti regulamenrar gi o tulegre, iar \X/ilinchide mapa gi md. intreabd,sumbru:

- Te-ai apucar din nou de ,,cele vechi"?- Care ,,cele vechi'?- $tii qi singur care, iar am primit reclamagii.,,Asa va sd. zicd", gAndesc.- Dar de unde le-agi primit?IncruntAndu-se, se ridicl 9i scururi nervos pipa in scrumierd.- Nu te privegte. Te sfituiesc in numele unei vechi prietenii

renunli la afacerea asta penrru totdeauna sau zbori imediat diInstitut... $i definitiv. MI-ngelegi? Dacd te prind 9i a doua o

I I'I( I'.]I(, LA IVARGINEA DRUIV1ULUI 25

mrrrt"'. M-am gAndit ce m-am gAndit, dar n-am descoperit nimic girr ,rrrr lrotirAt s-o las baltn. Ultima oard am fost inZond, acum treiIrrrr, rroaptea, gi aproape toxdmar{a,,afacut anpi". Banii i-am chel-Iurt .rl)roape pe tofi. Nu m-au prins asupra faptului, iar acum numairlr,t tr' poate si md mai ia!

l):rr, tocmai cAnd coboram scirile, mi-a trdsnit o idee. M-amirrt,,r's in vestiar, m-am asezat pe-o banci gi am inceput din nou sdIrrrrrcz. Reiegea cd astdzi nu mai aveam voie si mi duc inZond.N r. r rnline gi nici poimAine. Deci eram din nou luat in colimator der rrrr':rrrii dia rAiogi. Nu m-au uitat,iar dacd m-au uitat, cineva

^ avut

p,r r j,i str le reaminteasci. Oricum nu mai are importangd cine a fd-, rrt t r. Nici un stalker nu s-ar apropia deZond., nici micar pe departe,, ,irr.l ;;tie cd e urmirit, doar daci nu cumva a innebunit. Deocamdati,rv('.un nevoie de cel mai intunecat colligor unde si md pot ascunde.Arrzi la ei: ,,Zondl Pdi, n-am mai fost acolo cu legitimaqia de nu s,tiu, itt' luni. Ce v-o fi cigunat pe un biet laborant cinstit?"

M-am gAndit latoate astea gi parcd m-am simlit mai ugurat ci,rrt,iz,i nu trebuia si mI duc in Zond,. Am sd-ncerc sd-i comunicto.r1g xs1"" lui Kirill, cAt mai delicat.

l-am spus-o insd direct:

- Nu mai merg in Zond,. Aveli ceva dispozilii?l)ineingeles ci la-nceput se holbeazd la mine.Apoi parci incepe sd-ngeleagd. Mn ia de cot gi md conduce pAni

l,r cl in cabinet, md agazd pe scaunul lui, iar el se cocoald aldturi,

1,,' pervazul ferestrei. Tdcem gi fumim. Apoi md intreab5 ct grljd:- S-a lntAmplat ceva, Red?Ce pot sd'i spun?* Nu, nu s-a intAmplat nimic. Ieri, ce chestie, am pierdut la

p,rker doudzeci de monede. Joaci tare Nunan ista...

- Stai. Ce-ji veni? Te-ai rdzgdndit?- Nu am voie, ii rispund printre dingi. Nu am voie, mi-nge-

It'gi? Chiar acum m-a chemat la el Hertzog.Se intristeazd gi ochii iildcrimeazi din nou ca unui pudel bol-

n:rv. Tugegte spasmodic, aprinde o altd,gigarl, de la chigtocul vechi

1i spune incet:

nu mai scapi doar cu qase luni.- Ingeleg, ii spun. Asta inqeleg. Numai ci nu ingeleg ce pram

tie a putut sd md toarne.Mi privegte din nou cu ochi inexpresivi, pufaind din I

goale qi frunzdrind dosarul. Asta insemna ci sergentul Lummese intorsese cu dosarul numirul 150.

- Mullumesc, Schuharr, spuse cdpitanul \flilly lirertzog,poclit 9i Mistrepl. Asta-i rot ce-am vrur sX lemuresc. Egti liber.

Aga cd am plecat spre vesttar, mi-asntras salopeta pe mine, mi-amaprins o tigar),, gAndind: ,,De unde s-o fi ivit gi zvonul ista? Dacd-idin Institut, atunci totul nu-i decAt o minciuni. Aici nimeni nupoate gti ceva despre mine. Iar dacd, e de la Poligie , ce-ar mai puteagti in afari de vechile mele afaceri? Mo fi turnat Sterviatnik, o ca-nalie, care, ca sd se jinl el la supraf.agd,bagi,la fund pe cine vrei gicine nu vrei. Numai ci acum nici Sterviatnik nu gtie nimic despre

gin gura ferecatd., imi pare r5u de el si totodati mi-e necaz cdttAmpit s-au potrivit lucrurile. Cum s-ar spune, s-a vindecatde melancolie. Dar cine-i vinovat? Desigur, eu. L-am ademenipe bietul copil cu zdhdrelul, dar zdhdrelul se afle in ascunnr ascttnzdtoarea e pd,zitd, de nigte oameni rdi. Deodatisi mai alerge, se opregre chiar lAngl mine gi, uitAndu-se uintr-o parte, mi tntreabi stingherit:

Tac 9i fumez. Hm! Se rizi gi sl plAngi, nu mai poare omuingeleagl nimic.

- Ce jia spus Hertzog?* A, nimic deosebit. M-a turnat careya, asta-i tot.Se uitd la mine cam ciudat, sare de pe pervaz gi incepe u

du-te-vino in propriul cabinet. El aleargd,, eu srau, scot fum gi-n

- Asculti, Red. $i cam cAt arputea sd coste un ,,biberon,, pliLa inceput nu l-am ingeles. tntAi m-am glndit ca gia prop

gorilor amin toatd afacerea? Ah, porc de cAine, drept cineiei? Am deschis gura si-i aminresc de toli dumnezeii familiei,

ARKADI & BORIS STRUGA

- Poli sd-mi povestegti, Red. N-am si scor o vorbi.- Las-o baltd! Nu despre rine e vorba.- Deocamdare nu i-am spus nimic lui Tender. De permis i"

ficut rost, dar ce-i mai import ant, dacd merge sau nu merge,l-am intrebat.

I I,I(,NIC LA MARGINEA DRUMULUI 27

- Lagarq nu s-a dus deocamdatd nimeni, niciodati, cu permi-rrrl, Acolo nu existd inci un traseu marcat, asta o $tii gi tu. Deci,r lntl o si ne intoarcem, Tende r al tdrt va incepe si se fileascd bi-rrrirrleles cum ne-am repezit direct spre garaj, cum am luat tot cerre ircbuia gi cum ne-am gi intors imediat, de parcd,am fi mers pAndh vrcun depozit oarecare. FiecIruia o sd-i fie atunci clar ce gtiamiruinte de plecare gi de ce ne duceam acolo. $i care dintre noi trei{ turnat. Firi comentarii. Acum inlelegi de ce-mi miroase ceva?

irni termin discursul, ne uitlm unul la altul drept in ochi1i t,lcem.

Apoi, pe nea;teptate, pocne$te din palme qi, frecAnduJe cuirr srr flejire, imi spune:

- Ei, ce si-i faci, dacd nu se poate, nu se poate. Eu te-ngeleg,l(t.tl, gi nu pot si te condamn. Merg gi singur. Cred ci mi descurc.N-'rr fi prima datd,...

A$terne harta pe pervaz, se propte$te in mAini gi se apleacd,lr,;rsupra ei; parci i se aduni in ochi toatd, dirzenia.

il aud mormiind:- O suti dordzecide metri... chiar o sute douezeci 9i doi... gi ce

rrr.ri cste acolo in garE... Nu, nu-l iau pe Tender. Ce ziciRed, crezir ;t intr-adevir nu meritl siJ iau pe Tender? Totugi, are doi copii.

- Nu te vor lisa si mergi singur.- Ba md vor ldsa, mormd.ie el. ti cunosc pe toti sergentii...$i

L rt otenenfii. Nu-mi plac insi autocamioanele alea. Dupd treispre-rct'c ani de la deschiderea cerului tot mai stau acolo gi sunt ca noi.l,,r clouS.zeci de pagi - cisterne ruginite gi glurite ca nigte site, iarliingtr ele autocamioane noi-nouge, ca pebanda de montaj. Ah!{ l'1i-e gi cu Zona asta!

igi ridicl fruntea gi se uiti pe fereastri. Mi uit gi eu. Dincolo,1,' geamul gros qi plumburiu de la fereastra noastrl se observa, lar r irruncitura de beg, Zona-mdicttga,vdzutd,ca-n palmi de la etajulrrorrL.

[)rivind-o, pare ^

fi pnmAnt ca orice pdmAnt. Soarele risare,|,',rsupra ei ca-n orice alte parte a PimAntului 9i parci nimic nur ;r schimbat in toli acegti treisprezece ani. Tata, Dumnezeu si-l

si-l cumpere cine qtie de unde, numai ci de unde sd-l iei. Nexista decAt unul, iar pentru asta nu-i ajungeau banii: de unde sIaibe el, un specialist internalional, 9i inci unul rus? pe urmi im-a fulgerat o idee: da' ce crede el, mArqavul, ci din cauzaverzi

mi-am muqcar limba gi m-am abginut. pentru ci, inrr-adevdrdrept cine mi lua? Drept un stalker? Stalker gi sunt, adicicare are nevoie de cAt mai mulgi verzigori gi care toatd, viaga stArguiegte numai pentru ei. Cum s-ar zice,ieri am pus momealgi astdzi arunc undiq a, adicd, miresc prelul.

Imi amorqise deja limba numai la gAndul dsta gi, colac pestepupdzd,, se mai qi uita drept la mine, ferd, sd clipeasci. Dar amvdzut in ochii lui doar inqelegere, nedeslugind incd disprelul.

A9a cd am inceput si explic linigtit:

26 ARKADI & BORIS STRUGAT

ierte, s-ar fi uitat qi n-ar fi observat nimic deosebit, poate doarfi intrebat: .Da' f.abrica aia de ce nu fumegi, e grevdsau ce?..."

Conuri din roci galbeni, caupere strilucind in soare, gine, ipe gine o locomotivdmicd,cu platformi. Ce mai, peisaj industriin toati regula! Numai oamenii lipsesc. Nici vii, nici mor1i. Uici se vede gi garaju': un ma! lung qi cenugiu, cu poarra desficuiar pe o platformd de asfalt stau aurocamioanele. Nu s-a intAmp

I I'I( NIC LA MARGINEA DRUMULUI 2E

- Sam Douglas, spune sec. A dispirut anul trecut.Arn simgit ci mI trec nigte furnicituri pe piele. Fir-ai tu sI fii!

( iirrc pomenegte de asemenea lucruri inainte de plecarea inZond?Itoli sI tai lemne pe capul

"ochelarigtilor" istora - nimic nu migci

*r',rl.r. Am infipt mucul de ligard, in scrumieri gi-am zis:- lline, lasd. Unde-i Tender al tlu? Trebuie sil mai a$teptim

rrrrrlt?

irrtr-un cuvAnt, n-am lungit vorba pe tema asta. Kirill a sunatlil lll)C1 gi a oblinut,,galogu'-zburdtor", iar eu am luat harta girrr .rrr uitat ce-art mizgdlit dia pe-acolo. Foarte bine desenat, calar rrtr.. Totul vdzut de sus gi mult mirit prin fotografiere.Se zdreatr lri;rr'9i tiieturile de pe anvelopele aruncate lAngdpoartagarEului.l lrrtr asta ar p:ute fi pentru noi fratele stalkerului... gi totugi,ruib'r s-o ia; noaptea, cAnd nu-qi vezi nici propriile mAini, nu elrrrrrl de nimic.

hi face aparigia, ro;u la faln 9i gAfAind, Tender. Fata ii era bol-rr;vt gi fugise pAnd la doctor. Se scuzi pentru intdrziere, numai ci9r rr, ri i-am ficut un cadou: va merge in Zond,.Lainceput uitase chiarr.l rrrai gAfAie, siracu'. ,Cum adicl in Zond?" intreabd. ,,De ce eu?"'l'rrttrEi, auzind de premiul dublu gi de faptul ci Redrick Schuhartrrrcrgc Ei el, iqi revine gi incepe sd respire din nou.

Am coborAt in ,,budoar". Kirill a $ters-o dupi legitimalii, pet rrr' [e-am ardtat apoi sergentului care ne-adat costumele speciale.l'lr,:tsta-i intr-adevir un lucru folositor. Daci l-ai fi vopsit dinr,, rr in orice alti culoare mai convenabili, orice stalker te-ar fi,,1i.rrnisit" cu cinci sute de monede pentru un asemenea costum,llril mlcar sd clipeasci. M-am jurat de mult sl mi,,lnvArtesc"r urnva gi si gterpelesc unul. La prima vedere, nimic deosebit; unr r rstum subacvatic parcd, - casci de scafandru, cu un geam mareirr I'rr1i. De fapt, nu chiar subacvatic, mai degraba ca al piloqilor,lr. pe avioanele cu reac{ie sau, gi mai bine, ca al cosmonaujilor.tlpor, comod, nu te strAnge niciieri, iar la argija nici micar nutr',rnspiri. Cu un astfel de costum poli sn stai gin foc, gi-n gaze,

nimic cu ele de treisprezece ani. Bine azis cine-azis despre caroanele alea - se gAndegte. tnsd, Doamne feregte, sd te strecori indoui maqini, mai bine le ocolegti... Acolo e o cripiturd indoar dacd, intre timp n-au mai crescur niscaiva miricini.

O sutd doudzeci gi doi de metri? De unde i-o fi numirat?probabil cd-i socotegte de la ultimul marcaj. Corect. De acolo npoate si fie mai mult. Mda, totugi au progresat ,,ochelarigtii" IgtiAu agigat deja marcalepAni la dealul de acolo, gi inci ce marcaiUite gi gdngulelul unde s-a,,ingropar" Slizniak, la numai doitri de drumul lor. $i doar ii spusese Ciolinosu': ,,fine-te, tAmtule, cAt mai departe de gang, altfel nu mai rdmAne nimicinmormAntare". $i, ca gi cum ar fi gtiut cd aSa o si se intAmplchiar nimic n-a mai rdmas. Uite-aqa e cu.Zonaasta: re-ai intorsceva de acolo - minune; te-ai intors viu - succes; te-ai ales cuglonj de patrule - noroc; iar resru' - aga-i via1a.

Md uit la Kirill gi observ ci mi privegte cam pieziq.I se schibase atAt de mult expresia felei incAt in acel momenr m-amdit. ,,Ce md intereseazd?Iamai da-i dracului! La urma-urmei,si-mi facl?" Putea sd nu-mi spuni nimic, dar tot irrri zice:

- Laborant Schuhan, trin si subliniez cd am fost informat imod oficial, din surse autorizate,despre posibilitatea de a aducecontribugie tnsemnatd la dezvoltarea gtiinjei in urmagarajului. Existl chiar gi o propunere ln acest sens. Premiu garan

- Da' de unde au mai apirut gi sursele astea oficiale?, intrebafigez un zimbet de om crerin.

- Sunt surse confidenliale. Dar fe pot sI-qi spun. (Deodata, isi mai zimbeascd,gi se incrunta.) Si zicem... de la doctorul

- Aha, de la doctorul Douglas. Care Douglas? ' Paza punctului de control (n. tr).