Jsrn Lier Horst

Casa de vacantE

Traducere din norvegiani ;i note delvona Berceanu

ATREI

Editori:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

Director editorial:Magdalena Mdrculescu

Redactor:Oana Dugmlnescu

Coperta colectiei: Faber StudioFoto copert;: Culiver/Cetty lmages/ @ shaunl

Director producfie:Cristian Claudiu Coban

Dtp:Gabriela Chircea

CorecturS:Maria MusuroiuCltdlina Chiriche;Middlina Ceambasu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiLtER-HORST, lgRN

Casa de vacanli / lorn Lier-Horst trad.: lvona Berceanu. - Bucurefti:Editura Trei, 201 7

ISBN: 978-506-71 9-899-7

l. Berceanu, lvona (trad.)821 .1 1 3.5-31 =1 35.1

litlul original: VinterstengtAutor: .lorn Lier Horst

Copyright @ Jorn Lier Horst 201 1Published by agreement with Salomonsson Agency

Copyright @ Editura Trei,2017pentru prezenta edilie

O.P. 16, Chigeul 1, C.P.0490, Bucure$tiTel.: +4 021 300 60 90; Fax:. +4 0372 25 20 20e-mail: comenzi@edituratrei.rowww.edituratrei.ro

ISBN: 978-606-71 9-899-7

Ceafa se ridica pe continent ca un vil unduitor, plu-tind deasupra asfaltului ca o perdea gi formdnd cercurilf,ptoase in jurul felinarelor.

Ove Bakkerud conducea cu o minl pe volan. Afar5se intuneca din ce in ce mai tare.

ii pl[cea aceastX pedoadX a anului, inainte de cide-rea frunzelor. Aceasta era ultima sa cXlXtorie la clsulade vari de la Stavern, ca sI batl in cuie obloanele fe-restrelor, si tragl barca la mal ;i sI incuie casa pe peri-oada iernii. A;teptase cu ner5bdare acest moment toativara, pentru cI era un weekend doar pentru el. Muncain sine nu-i va lua mai mult de cdteva ore din aceastldupX-amiazX de duminici, iar timpul care-i va rXmaneva fi doar al lui.

A incetinit, cotind de pe drumul principal, ;i a in-trat cu zgomot pe pietri;, cu farurile matinii luminAndmlrlcini;ul de pe marginea drumului pdn5la locul deparcare. Ceasul de la bord indica ora 2L:37. A oprit mo-torul ;i a ie;it din ma;in5 pentru a inspira briza proaspitl

lorn Lier Horst

a m5rii. Valurile care se izbeau de mal resunau ca nittetunete indepirtate.

Ploaia se domolise, dar rafalele necrufltoare de vdntbXteau atat de tare, incdt ceala incepea sd se risipeascS.Farul din Tvistein lumina apele la intervale regulate,aruncdnd cdte-o sclipire spre stdncile ude de ploaie.

$i-a strdns mai tare jacheta pe el, s-a dus in spatelema;inii ca sX ia din portbagaj plasele de cumplrdturi, abiaa;teptdnd sI mindnce o fripturl in sdnge la cind ;i ;uncipriiiti cu oul la micul dejun. Mdncare adevlrati. fi-ablgat mdna liberX in buzunarul jachetei, ca sI se asigurecI are cheile, ;i a urcat pe clrare spre cisula construitlpe terenul stancos. Dupd ce a flcut cdfiva pa;i, privelisteaintregului ocean s-a deschis in fafa lui. La vederea acestuipeisaj, l-a cuprins un sentiment de lini;te, chiar dacltotul era cufundat in intuneric.

Casa era o cabanl micl de lemn vopsiti in ro;u,neizolatl ;i deterioratf, de mucegai, atunci cdnd ocumpXrase familia sa, cu aproape 20 de ani in urmX.Cind a avut destui bani, a demolat intreaga structurX;i a reconstruit-o, exact pe aceea;i fundafie. Treptat,el gi solia lui ;i-au creat acolo.micul lor paradis. incldin primii ani ;i-a dedicat tot timpul liber lucrlrilorde construcfie, iar locul acesta a devenit collul s5u delini;te, unde putea respira in voie ;i se putea relaxa, unspaliu in care timpul se oprea in loc ;i unde orele eraumlsurate de capriciile vremii, de bltaia vdntului gi demicile plXceri ale viefii.

A J5sat plasele de cumplrlturi jos, pe lespezi, ;i a scoscheile din buzunar. Raza farului a luminat in direcfiacasei gi Ove Bakkerud a intepenit, cu respiratia tiiatX. Astrdns qi mai tare cheile in mdnX, sim,tindu-;i gura uscatS.

6

Coso de voconld

Apoi a simlit cum il trec fiorii de la ceafl pdnl in vdrfuldegetelor.

Raza puternici a farului a strlpuns iarlsi intunericul,confirmdnd cI u;a era intredeschis5, tocurile fdrimate siincuietoarea aruncati pe jos.

S-a uitat impreiur, dar n-a vdzut nimic in beznX. Un-deva, departe, in mlricini;, s-a auzit o ramur[ care s-arupt. Undeva, la distanfX, ldtra un cdine. Nimic nu se maiartzea, cu exceplia vintului care trecea printre frunzeletomnatice ;i a valurilor care se splrgeau de f5rm.

Ove Bakkerud a mai fXcut cdliva pa;i in fafX, a prinsmarginea de sus a u;ii ;i a deschis-o. A baibait in intune-ric dupl intrerupitor ;i a aprins becul de afarl ;i pe celdin hol.

El si sofia sa discutaserf, despre faptul cX a;a ceva sepoate intdmpla. CitiserX in presi despre cazuri in care gd;tide tineri au spart case de vacanti pentru a distruge mobili-erul, precum;i despre infractori profesion$ti care au jefuitgiruri intregi de case de vacanff, ciutdnd bunuri de valoare.'fotu;i, nu-;i putea crede ochilor cI tocmai casa lor fusesesparti.

Camera de zi fusese rlvi;itd cel mai tare: sertarele ;idulapurile erau deschise, lucrurile imprX;tiate pe podea,ferestrele ;i vesela sparte, pemele canapelelor erau aruncatepeste tot prin camerl. Tot ce avea o oarecare valoare disp5-ruse: noul televizor plat, sistemul stereo si radioul portabil.Vitrina in care fineau vinurile ;i bluturile spirtoase eragolitl complet; mai rimXsese o sticl5 de coniac pe iumltategoal[. Era ca ;i cum locul lor special fusese violat.

A ridicat de ios vaporul ornamental din sticld, alclrui loc era de obicei pe polifi, dar care fusese aruncatpe podea, cu o spf,rturl mare. DouI dintre catargele

lorn Lier Horst

vaporului se rupseserS. fi-a amintit de nenumXrateleore in care privise cum degetele b5tltorite ale buni-cului s5u transformau micile fragmente intr-o navlcomplet echipatS. in momentul in care nava a fostvdrdt5 in sticli, bunicul sXu a tras de fire pentru a-iridica velele.

Cuvocea ffemurdndi, a sunat la polipe;i s-a prezentat.

- Cdnd afi fost ultima dati la cabanX? a intrebat,, operatorul.

- Acum doul slptlmdni.- Deci spargerea a avut loc dupd data de L9 septembrie?Ove Bakkerud s-a simfit brusc sleit de puteri.- ;tili dac5 au fost sparte ;i alte case? a intrebat ofiterultTi*::

rispuns ove Bakkerud, privind r. ,"r"ur*, u,observind o luminX la casa lui Thomas Ronningen dindepirtare. Tocmai am aiuns.

- Putem trimite mdine-dimineaf[ o patruI5 s[ verifice,a continuat operatorul polifiei. intre timp ar fi bine si nuderanjafi prea mult lucrurile.

- Mdine? Dar...- Ve vom gdsi la acest numdr? Asa, vd putem sunacdnd avem o ma;in5 disponibilS.

Ove Bakkerud a dat sI protesteze ;i sI ceari imediatun echipaf de polilie cu cdini ;i criminali;ti, dar a t5cut.A inghifit in sec, a murmuratun mu$umesc ;i a incheiatconversalia.

De unde ar trebui sf, inceapd? S-a dus in bucltlrieca sI ia fira;ul ;i mitura, dar pe urmd ;i-a amintit aver-tismentul polilistului de a lXsa locul faptei intact. inschimb, a aruncat o privire spre fereastra de Ia camera dezi a vecinului sdu.

- 8

fiction connedion

Coso de vaconld

S-a intrebat de ce era lumina aprinsi acolo, din mo-ment ce Thomas Ronningen rareori venea pe timp detoamn5, avdnd multl treabl cu show-ul sdu de succes devineri seara. Cu toate astea, i;i luase liber pentru a slrbd-tori seara deschiderii sezonului in august, stdnd l6ng5 OveBakkerud la locul amenaiat pentru grdtar, b6nd coniac qipovestind despre evenimentele din culise dinaintea, dintimpul ;i de dupi fiecare emisie.

O umbrd s-a prefigurat in lumina ferestrelor de lacasa din depirtare. Poate cI hofii dlduseri o spargere ;iacolo ;i poate cd erau incl in zond. Aiesit repede din casXgi ;i-a luat lanterna de la locul ei obisnuit. Poate cd polilias-ar implica mai repede, dacl ar auzi c[ ;i casa lui ThomasRonningen a fost spart5.

Aleea ce cobora spre mare ;erpuia printre mdrdci-ni;uri dese ;i crengile de nepXtruns ale pinilor incovoiafi.Lumina cu lanterna inspre rXdicinile alunecoase ale co-pacilor gi spre pietrig, dar asta nu-l ferea de zgdrieturilecrengilor;i ale acelor de pin.

Se observa luminX de la ferestrele albe, dar pe unadintre laturile casei geamurile erau prea inalte ca sI polivedea in5untru.

A plimbat lumina lanternei de-a lungul drumului,apoi a urcat treptele de la intrarea principal5. Vdntul aizbit u;a cu putere de balustrada de pe verandX gi Ovea simfit cum il cuprinde o intensl senzalie de nelinigte,care i-a dat fiori pe ;ira spinlrii. Si-a dat seama cI nu aveaasupra sa niciun obiect cu care sI se apere.

Lumina lanternei a cizut pe tocul u;ii, unde erauexact aceleagi semne de spargere ca la casa lui, dar parcdaici era ceva diferit.

Pe marginea u;ii erau stropi de sdnge.

2

Fusese o zi gtea.William Wisting stitea pe canapea aplecat in fafi,

uitindu-se lung Ia cheia de pe masa de ling[ el. EraacoperitX de rugini, ceea ce insemna ci nu mai fusesefolositf, de secole.

S-a ridicat de pe canapea ;i s-a dus la fereastra dela sufragerie. Pe fereastri ploaia cXdea cu stropi mici ;ide;i. Jos, in Stavern, un vehicul de interventii strXblteastrizile, despicdnd intunericul cu luminile sale albastre,dar era imposibil s5-1i dai seama dacd era ma;ina polifieisau o ambulanfX. A urmXrit-o cu privirea pdnl cdndmagina a dispirut de pe Helgeroaveien. A luat o sticlidin dulapul din col!. Era un vin spaniol, cu anul 2004inscriplionat pe etichet5, cu litere aurii. $i-a amintit cIo primise toamna trecut5, dupl ce susfinuse un discursla Asocialia Oamenilor de Afaceri. P5rea scumpX ;i speraci nu s-a stricat intre timp. Cu toate ci se dldea in vdntdupl vin, nu a avut niciodati nici timpul, nici curiozi-tatea necesare sI se documenteze despre soiurile de stru-guri, producltori, zone viticole, despre sortimentele devin care se servesc la un anume fel mAncare si care dintre

t0

Caso de vaconld

ele sunt vinuri de consum. Era suficient sd guste un vinbun ca sd-l recunoascd.

- Baronul de Ofla? citi el eticheta intrebdtor ;i se uitlspre canapea.

Suzanne iizdmbi, iar el ii intoarse zdmbetul. Ap5rusein viafa lui in urmd cu doi ani, umpldnd un gol imens.in urml cu o slptimdnd, fusese nevoiti si se mute la el,din cauza unei fevi sparte in apartamentul ei, ;i de atuncilocuiau impreunl. De;i nu-i mdrturisise in mod deschis,se bucura si o aib5 l6ng5 el.

A luat paharele de vin, a privit din nou pe fereastri cuochii mijifi, dar acum i;i vedea doar propria reflecfie -un chip intunecat, cu ochi negri. S-a intors pe canapea ;is-a cuibf,rit lAngd Suzannet

La televizor, la emisiunea lui Thomas Ronningen,canapeaua invitalilor se umpluse cu oameni interesanfi,care igi spuneau opinia despre un subiect dezbXtut. LuiWisting ii pl5cea genul acesta de emisiuni in care subiec-tele serioase se intercalau cu divertisment de bun-sim!.o.Ii mai pl5cea pi prezentatorul. Cu un farmec tineresc,'fhomas Ronningen ;tia sI creeze in fafa reflectoarelor oatmosferl intim5, personali, in care invitafii se simfeauin largul lor. Prezentatorul se comporta adesea ca uninvestigator, adresdnd invitafilor sdi intrebXri bine con-struite, inteligente, fi, in loc sX-i incolteascl printr-uninterogatoriu critic, oblinea dezviluiri de la ei lisdnd purpi simplu disculia si curgi de la sine.

Suzanne a luat paharele si le-a pus pe mas5, iar els-a dus dupd un tirbugon. inainte de a se aleza, a maiaruncat o privire pe fereastr[. incl un vehicul de urgenfise ducea in aceea;i direcfie. S-a uitat instinctiv la ceas,relindnd ora;22:02.

jorn Lier Horst

- Felicitiri, atunci, a spus Suzanne, linind paharul cael sd toarne.- Ce vrei sf, spui?- Cu cisufa, a zdmbit ea, fXcind semn cu capul spre

cheia de pe mas5.Wisting s-a a;ezat din nou pe canapea.i;i incepuse ziua in biroul unui avocat din Oslo, in

compania unchiului s5u, Georg Wisting. in vdrstX de 78de ani, unchiul Georg igi petrecuse mai toatl viala sa deadult construind o companie de inginerie specializatl inconservarea energiei. Wisting nu infelesese niciodati pedeplin ce presupunea acest lucru, dar stia cd unchiul sXua dezvoltat si patentat un echipament pentru sterilizareasi purificarea apei si aerului.

Toati viala sa, scopul unchiului Georg a fost sX sfi-deze autoritXfile, iar aversiunea innlscutl fali de impo-zite ;i taxe a dus la o serie de confruntlri in instanfX, cuaplicarea de taxe de penalizare gi sentinfe cu inchisoarecu suspendare.

intdlnirea de la biroul avocatuluiviza testamentullui Georg Wisting ;i ultima lui incercare de a se asiguraci statul nu va profita in niciun fel de pe urma morfiisale. Avocatul, specializat in drept succesoral, intoc-mise o scheml destul de complicati pentru organizareaproprietXrii lui Georg inainte de moartea acestuia.

Lui Wisting i-a revenit actul de proprietate al uneicase de vacanfd in Varvigen, la periferia orasului Hel-geroa, evaluatX la cel mai mic pre! permis de legislafie,fapt care a redus astfel la minimum taxele succesorale.Aceasti situalie i-a conferit lui Wisting un oarecare gradde bun5stare, de;i banii nu erau in general o problemipentru el. Veniturile sale erau satisficltoare si slujba nu-i

'12 fiction connection

Coso de vacan,td

l5sa prea mult timp la dispozilie si le cheltuiasci. in plus,mai erau ;i ceilalfi bani de la Ingrid. El ;i copiii primiserlun milion de coroane ca desplgubire cdnd ea a muritin timp ce lucra in Africa la un proiect pentru Norad,Organizafia Norvegian5 de intraiutorare, cu patru aniinainte. Degi banii respectivi erau depozitafi intr-un contspecial, acumuldndu-se lunar, nu a indrlznit sI se atinglde ei.

i;i aducea aminte de vremurile cdnd erau proaspitclsitorifi, Ingrid era insdrcinatX cu gemenii ;i facturilese adunau una peste alta. Uneori, au fost nevoifi sEstrAngi sticlele ;i sI le recicleze pentru a face rost de ni;tebani, atunci c0nd la finele lunii nu mai aveau niciunsfanf in cont. Acum nu se mai uita la preluri cdnd ficeacumpirlturi.

Avocatul unchiului Georg se oferise sf, arunce unochi prin finanfele sale pentru a concepe un plan pentrureducerea taxelor, dar Wisting refuzase.

CelebritXfile de la televizor rddeau.

- ii invidiez pe oamenii ace;tia, a spus Suzanne, ari-tdnd spre ecran.

Wisting confirml, cu toate cX nu era sigur la ce felde oameni flcea ea referire. Era mulfumit doar si stea cuea pe canapea.

- Oamenii ace;tia care fac doar ceea ce vor, continuf,Suzanne. Oamenii care indrXznesc sd-;i asume riscuri,care pot sf, renunfe la stabilitate ;i siguran!5 in favoareaaltor lucruri noi ;i atractive. Ca femeia aceea, Sigridt{eddal.

Wisting aruncl o privire la televizor unde o femeiecare pirea sX aib5 in iur de cincizeci de ani vorbea cuentuziasm despre ceva numit Safe Hoizon.