7/30/2019 Aripile porumbelului

1/3

Aripile porumbelului

2012 DC = 312 Dwapara

Urmatoarea relatare ii apartine unui avocat american (M.R.Keith) care a urmat cursurile lui Yogananda in 1927 inMinneapolis. Este aceeasi persoana care a fost martora laexperienta demonstrata de Yogananda de control asupra vietii smortii in articolul cu acelasi nume publicat pe blogulDwapara S

Sangha.Intrucat doream sa aflu mai multe despre viata de dincolo, l-amintrebat pe Swami despre cum era acolo si la ce fel de privelistear trebui sa ne asteptam si alte asemenea lucruri. Raspunsurilepe care le dadea la cursuri erau foarte generale. Locul pe carenoi il numim Rai este foarte mare, dupa spusele lui. De fapt, amtras concluzia ca e de multe ori mai mare decat Pamantul. Exist

multe, multe regiuni diferite acolo si fiecare persoana isi gaseste locul sau specific in care sa poata functiona,depinzand de capcitatile si dorintele sale, de puterile si limiarile pe care le are. Cu alte cuvinte, exista locuriadecvate pentru fiecare spirit care se indreapta incolo. Deci din capul locului, nu exista o descriere clara a ceeace fiecare urmeaza sa vada acolo.

Printre studenti era o discutie referitoare la ce am putea noi intalni dincolo in urma practicarii mai indelungate aexercitiilor predate la curs. Unii aveau multe de spus insa am observat ca doar cativa erau cei care vorbeau celmai mult. Am devenit tot mai sigur ca cei care vorbeau cel mai putin probabil ca vazusera cel mai mult. Cativaaveau un aer de certitudine tacuta care m-a facut sa cred ca isi urmau calea dar ca nu intentionau sa discutedespre asta.

Pe cand ne apropiam de finalul celui de-al treilea set de conferinte, ni s-a spus ca toti cei care participasera latoate cele trei cursuri si doreau, puteau sa asiste la o sesiune suplimentara seara, moment in care urmau savada lumina.

In decursul cercetarilor pe care le facusem de-a lungul anilor, citisem undeva despre faptul ca una din metodeleprin care primii crestini erau descoperiti era obiceiul de a sta pe intuneric incercand sa vada lumina. Nuacordasem prea multa atentie acestei informatii la vremea aceea pentru ca nu imi spunea nimic.

Am fost nehotarat timp de o zi sau doua. La vremea aceea faceam deja in fiecare dimineata exercitiile Yogapentru incepatori. Desi nu obtinusem ceva clar, nu ma asteptam la nici un rezultat rapid. Dintotdeauna a trebuitsa muncesc foarte mult si sa am multa rabdare indiferent de telul pe care doream sa-l ating. Insa consideram caprin perseverenta urma sa dobandesc aceasta abilitate cu timpul.

Totusi, atunci cand a fost facuta afirmatia ca ni se vor arata aripile porumbelului, mi-am exprimat imediat dorinde a obtine permisiunea de a participa la aceasta intalnire suplimentara. Am devenit extrem de curios in legaturcu ceva ce nu spusesem nimanui, si cu siguranta nu lui Yoganana. Vroiam sa vad cum arata porumbelul.Citisem referiri la aripile porumbelului si de asemenea la coborarea Duhului Sfant asupra lui Cristos, ca unporumbel. Crezusem ca toate acestea nu erau decat simboluri.

Mi se parea ca exista ceva dincolo de simplul simbolism implicat. Oricum, vroiam sa vad capul, gatul si umeriiporumbelului. Simteam ca nu imi puteam permite sa pierd nimic care are putea sa aiba o natura concreta.Probabil ca am inclinatia de a lua lucrurile prea ad litteram uneori.

Cand a venit seara, m-am dus devreme la sala si mi-am ales un loc in randul al doilea sau al treilea, pastrandcate un loc liber in stanga si-n dreapta. Cand a aparut Swami, a dat instructuni ca luminile sa fie micsorate putinDupa aceea era destula lumina in sala mare incat puteai vedea clar toti peretii. Puteai recunoaste fetele celor delanga tine fara nici un fel de dificultate.

articol preluat de pe Dwapara Sat Sangha - o confrerie spirituala din Dwapara Yuga (Epoca Electricitatii)

http://dwaparasatsangha.wordpress.com/2012/12/04/aripile-porumbelului/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/2012/12/04/aripile-porumbelului/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/

7/30/2019 Aripile porumbelului

2/3

Ne-a spus ca nu dorea sa afirme nimeni ca vazuse lumina decat daca acea persoana era perfect sigura ca ovazuse cu adevarat. Apoi ne-a spus la toti sa ne indreptam spatele fara sa ne sprijinim de spatarul scaunului, sane punem mainile pe genunchi, sa incepem exercitiile de respiratie si sa ne concentram asupra realizarii lor intr-maniera ritmica.

Cand mi-a venit si mie randul, Yogananda si-a asezat varfurile degetelor mici peste urechi si ale degetelor mariaproape de ochii mei inchisi insa fara sa-i atinga. La inceput n-am simtit nimic in afara de faptul ca, bineinteles,imi fusese blocat auzul si vazul. Dupa unu doua minute, Yogananda m-a intrebat daca vazusem lumina. Amraspuns ca nu. Am simtit cum creste putin presiunea cu care apasa degetele si dupa inca un minut doua am gosintrebat din nou. Din nou am raspuns ca nu. A crescut si mai mult presiunea cu rezultate identice. A devenit

jenant cum minutele treceau si ceilalti asteptau. Mi-am pastrat ochii inchisi si mi-am mentinut pozitia, privind insus spre centrul fruntii insa nu era decat intuneric.

Deodata, am simtit un mare val de putere curgand dinspre Yogananda,care statea in picioare asupra mea. A aparut o lumina mare stralucitoare(sclipitoare, scanteietoare) si iata si aripile porumbelului. Aceastaperceptie nu a disparut. Am privit direct in centrul luminii. Nu era acolonici un porumbel. Mi-am dat seama ca arcurile de energie pe care levedeam aveau forma unor aripi, curbate deasupra, cu o linie drepta sauraza dedesubt. A fost o viziune extrem de frumoasa si inspiratoare. Amavut un sentiment de pace pura si absoluta si o stare de bine care m-auumplut de extaz.

Mi-am pastrat privirea atintita asupra luminii, desi era foarte puternica sstralucitoare, si am examinat forma zonei. Nici n-am clipit cand am spusca am vazut lumina. Yogananda m-a lasat ca sa se duca la urmatoareapersoana. Probabil ca a trecut un sfert de ora pana cand lumina ainceput sa se estompeze treptat. De fapt, timp de vreo doua sau trei zile

dupa aceea, inca mai puteam vedea o scanteie de lumina cand imi inchideam ochii.

Am luat decizia sa imi fac exercitiile de Yoga cu si mai multa seriozitate si hotarare.

Descopar Raiul

Am respectat un program foarte strict, in fiecare dimineata, timp de peste un an. Progresul meu era foarte lent sadesea aveam dificultati in a-mi controla respiratia si mintea in acelasi timp. Dupa sase luni am devenit foartedeprimat din cauza lipsei de progres. Efortul din fiecare dimineata si dezamagirea continua au inceput sa mafaca sa ma intreb daca nu cumva nu aveam inclinatiile care sa-mi permita sa am cele mai mici sperante de aajunge la vreun rezultat. De fapt, a inceput sa ma tulbure gandul persistent ca aveam un nivel spiritual prea micpentru a face vreun progres.

Totusi, intr-o buna dimineata, cand de-abia imi incepusem meditatia, am fost cuprins de un sentiment de pace.Mi-au aparut in minte urmatoarele cuvinte, ca si cum cineva imi vorbea in mod direct: Esti pe marginea tivuluimantiei lui Dumnezeu. Ingrijorarea si frustrarile s-au topit si am inceput sa fac ceva progrese. Nu mai eramtulburat de indoiala ca nu eram suficient de evoluat spiritual pentru a practica Yoga. Nu eram inca suficient deaproape ca sa ating mantia insa cel putin ajunsesem la margine. Desi nu eram multumit, nu mai eram

deznadajduit si chiar devenisem oarecum optimist.

La scurt timp dupa acest incident, am inceput sa vad o scanteie palida sau doua in ceea ce este numit al treileochi aflat in mijlocul fruntii. Pe masura ce saptamanile treceau, scanteia a devenit un pic mai mare si deasemenea intrucatva mai stralucitoare. Progresul nu era continuu. Parea ca are loc in valuri si ca intotdeaunaexista un reflux care ma matura inapoi si care trebuia invins.

Totusi, am perseverat pana ce lumina a crescut in dimensiuni si stralucire si in cele din urma am descoperit caavea un centru cu o stralucire si mai mare si chiar o mare putere de scintilatie. Fusesem instruit sa privesc prinacest centru, numai ca in cazul meu au trecut luni inainte sa experimentez ceva de acest gen.

articol preluat de pe Dwapara Sat Sangha - o confrerie spirituala din Dwapara Yuga (Epoca Electricitatii)

http://dwaparasatsangha.wordpress.com/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/

7/30/2019 Aripile porumbelului

3/3

La mai bine de un an de la momentul in care pornisem practica, am inceput sa sesizez miscari trecatoare incentru, iar culorile au devenit stralucitoare si argintii. Totusi, am descoperit ca cu cat ma straduiam mai tare siincercam sa obtin viziunea cu forta vointei, cu atat imi intarziam mai mult progresul. Trebuia sa urmez regulisimple si sa invat sa-mi linistesc mintea.

In cele in urma, intr-o buna dimineata, s-a format o deschidere si m-am pomenit privind prin ea la o scena de ofrumusete cum nu mi-a mai fost dat sa vad pana atunci. Culorile vibrau desi erau nuante delicate de pastel. Eraintr-adevar un taram plin de minunatii si magnific dincolo puterea descriptiva a cuvintelor.

Timp de o saptamana sau doua dupa aceea, indiferent cat ma fortam, nu mai aparea nimic decat lumina. Apoi,

incet, am inceput sa am putin mai mult succes, insa nimic la fel de spectaculos. Totusi, atinsesem un mareobiectiv. Aveam certitudinea ca intrevazusem o scena reala dintr-un loc pe care oamenii il numesc Rai.

articol preluat de pe Dwapara Sat Sangha - o confrerie spirituala din Dwapara Yuga (Epoca Electricitatii)

http://dwaparasatsangha.wordpress.com/http://dwaparasatsangha.wordpress.com/