www.cimec.ro

� M. U Z E U L N Ă S Ă U D E A N -.

...,

ARHIVA SOMESANA '

STUDII si COMUNICĂRI ' (1973- 1974)

* *

NĂSĂUD - 1974 www.cimec.ro

Colerti,·ul de redal'iare : GRIGORE GAZDAC. ALEXA�DRU GIUR­GIUCA, dir. muzeu, VASILE PETRI, SEPTI­MIU POP, OCTAVIA:\ RULEANU, IOX RUSLi SARAŢEA�U. POMPEI ŞTEFAXESCU.

Redac\ia:

MUZEUL NASAUDEAN B-dul Republicii nr. 1 9. judeţul Bistriţa-Năsăud. teL 1 23

KASA'CD

www.cimec.ro

C u p r i n s

POM PEI CRĂCIUN, SEPTIMIU POP.

ION RUSU SĂRĂŢEANU,

Dr . GAVRILĂ ISTRATE,

ANDREI MOLDOVAN,

ALEXANDRU MATEI,

A.LEXAND RU PORŢEANU,

ION RUSU SĂRĂŢEANU,

ONISIM F:ILIPOIU,

PO M PEI BOCA,

GRIGORE GAZDAC,

ION CUTOVA,

Anul g lorioa selor evenimente - - -Aspecte din lupta ma selor populare din ju­deţul Bistriţa-Năsăud pentru sprijinirea răz­boiului antihitlerist si refacerea economiei clistruse de război ·- - - - - - -

Lo 50 de ani de la apa riţia revistei .,Arhi­va Someşa nă". Virgil Şotropa fondator a l revistei - - - - - - -

Amintiri despre profesorul Virg i l Şotropa­

Aspecte din lupta pentru pămîn t a tărăni­mii de pe Someşul mijlociu in pe�ioada 1 decembrie 1 918-1919 - - - -

Documente despre Ma rea Unire : .,Glasul vreme1

Documente privind lupta revoluţionară a ma selor populare din judeţul B istriţa -Nă­săud pen tru unirea Transilva niei cu Româ­nia (d in a rhivele Consi l iului Naţiona l Ro­mân, 1 918) - - - - - - - - -

Ioan Mureşa n - Din corespondenţa lui lu­lian Marţia n . (Continuare din numărul pre-cedenD - - - - - -

Contributii documentare la istoricul comu-nei Şan{ - - - - - - -

Cu privire la conscriptia g rănicerilor năsău­deni din 1 763-1 764 - - - - - -

Ecouri a le i luminismului in Ţinutul Năsău­dului - - - - - -

Andrei M ureşanu în conştiinţa lui Eminescu

5

7

36

55

66

80

1 08

1 45

1 59

1 78

18'5 268

www.cimec.ro

ILIE FETRI,

TR. RUS,

OCTAVIAN RULEANU,

D IONISIE PICIU,

GEORGE PLEŞ,

ION ANUŢA,

VASILE PETRI,

NICOLETA ŞTEFĂNESCU,

LUCIA MARCUŞ,

Preocuparile pedagogice ale l u i Andrei Mureşonu - - - 275 Din activi tatea lui George Coşbuc la Casa Şcoolelor - - - - - - - - - - 291 Centenarul George Coşbuc. Cronica desfă-surări i sărbătorir i i o 100 de ani de la �oştere (1866- 1966) - - - 299 Din istoricul şco l i i d i n Salva 332

Matematica în ani i de început oi l iceului năsăudeon : D r. Paul To nco 375

Consideraţii pe margi nea cercetării socio-culturo le de la Nimigeo - - - 39J De la trişcă la .,Rapsodic tri şcoş i lor" -

Năsăudul - vatră folclorică

Cămoso femeiască Bistriţ�-Năsăud) -

din Sîngeorz-Băi (jud.

41 2

423

443 ALEXANDRU G I U RGIUCA. Citeva date în legătură cu confecţionarea

ŞTEFAN DAN ILĂ,

GEORGE MAR I N ESCU,

IULIU MORA R I U,

steagului de nu ntă în subzono Năsăud - 458 Două mormi nte de i nci nerotie doco-celtice descoperite la Archi ud - :..._ - - - - 477 Două topoare de aromă cu .,braţele în cru-ce" descoperite în Transi lvania 43? Vegetaţia de la .. Tău" din Zogro

CONSTANTIN CATALANO, Pag i n i din istoria u nei case-muzeu

4?5 501 521 OCTAVIAN RULEANU, Cărţi despre ţ inutul nostru

La plecarea unuia di ntre noi - - - - 525

·4 www.cimec.ro

A nu l glor ioaselor evenimente

, .Trăim în miezul unui ev aprins", cum spune poetul, şi ne este dat să fim martorjj unor mari transformări de ordin muterial şi spiri tual, care ridică pe o nouă treaptă minunoto noustră patriae.

Măreţia neasemuită a zilelor de ostăzi este re;ullatul unei uprige lupte duse de popom/ român de-a lungul zbu­ciiiiJWtei suie istorii. Unitotea de gînd şi faptă a oumenilor ucestui pămin t s trămoşesc a pregătit drumul spre glorie al poporului nostm, de la primii mugwi oi vo ievodatelor, prin vite jiu legendară a unor domnitori, pînă lc1 vi jeliocr­.>e}e mişcări populore pentru libertote, dreptc1te socicrlă .�i inrlcpendenţă naţională.

1'1omentele nwrconte ale istoriei noastre c1u fost multe '>' IJecore ct Jnsemnc1t un pos înainte spre desăvÎrşire. Dar nici unul nu s-a înscris în co nşti in ţa poporului român mw pregnon t cu gloriosul act eliberator de lo 2 3 A 11 g 11 s t 1 9 -1 4. Istoriu noostră eL deschis atunci, sub conducereo î n· ce reu tului luptă tor, Pcutidul Comunist Român, zorii v iitoo­relor Împliniri. Oamenii mu ncii îşi luw z soo rta - \'itregi­lcl in trecut - Jn propriile lor mîini.

Au trecut trei decenii de-otunci. Fiecare on scws o în­regis t rot o nouă etopă spre ţintă. f\·1osele populare în fruntf' cu comunişUi Clll înfăptuit cu succes smcinile trasate de jJurliel de u sch imbu faţa ţării. Dintr-o ţară cu aproape 40% ne>liutori de ccute, cu o i ndustrie slab dezvoltată şi cu o (tgricultwă rudimento ră şi fărîmiţată în proprietăţi mici pwticulore, România a devenit ostăzi un stot cu o industrie p1 dernică, cu produse remarcabile, competitive şi pe pie­ţele internaţionale, cu o ogricultură modernă, intensivă, de inollă productivitote. A crescut, in ctceşti o ni , \ 'enitul nu­lionol pc cup ele locuitor (ele lo 35 de clolo ri Ju 800), s-w1

www.cimec.ro

rea/i;_at progrese uriaşe în sec toarele economice de tro ns­formare CI tu turor Jocolităţilor ţării, de prefaceri grondiou­se În ,-iuţa moterială şi culturolă o oamenilor muncii. Popo­rul român, cum orăta tova răşul N i c o l a e C (' a u ş e s c u. a de,·eni t s tăpîn oi destinelor setle. f\!u to ţii esenţiole wr in· terFenit in conştiinţa oamenilor muncii. Jm·ăţămÎn tul a o t in·; culmi nevisote. Avem dejo genero lizot îm·ăţămin tul de VJ ani, iar cel superior .şi tehnic de specioli tote creecuă codrele necesare economiei nationale.

Astăzi ţara întreagă este un uriaş şantier, în core nw.)ini­Je cîntă, munţii se prăbuşesc şi se tronsformă în stă,·ifore. crpeJe îmblînzi te, hidrocen tralele .<;i termocent rolele trimit milioone de cai putere, oroşele se trosformă, so tele se in­Jrumuseţeoză, oomenii se înnobileoză. Torcr Întreagă este străbătu tă de un imn urioş şi solemn, imnul mu ncii cln tot de intreg poporul României socictlis te. O unitate idest ruc­l ibilă leagă astăzi nwsele largi ale oamenilor muncii de Partidul Comun ist Român, forul conducător şi înţelept u l al patriei socialis te.

Realiwrea cincinalului inointe de termen şi cr ngaJct-men tele solemne ale tu turor cetăţenilor de a se inscrie cu os toşi conştienţi în lupta de făurire a societăţii socialiste multiloterctl dezvolta te şi înctinta recr României spre comu­nism, sînt mărturii că măre(r r / P r o g r cr m al Partidulu i Co­munist Român se vo reolizo în toată p/eni tudinea lui. De oceea ce/ de-al doilea eve niment remarcabil oi lui 1974, C o n g r e s rr 1 CI 1 Xl-lea ul Partidu lui Comu n ist Român, co nsti tuie pentru poporul nostru un momen t de is torică im­portanţă pent nr patria noostră de astăzi şi de mîine.

Perspectivele dezvoltării ne sint cunoscute. F.le se con lmeoză treptot , dar cr\ ·em Încă de străbătu t un drum plin de muncă Jnsufleţitocrre, Jn care să ne angajăm cr r toţii. Victo­riile obţinute de poporul nostru călăuzit de Partidul Comu­nist Român Jn realizările de pînă ocum sînt o garo nţie u ironspunerii În viaţă o măreţelor obiecti\'e trasate de mare­le forum comunis t , C o n g r e s r r 1 o 1 Xl-lea.

Pe ocest drum al luminii se înscrie şi judeţul B i str ita­Năsăud cu toţi cetăţenii lui, conştienţi că numai prin muncă eroică se vcr realiza ridicarect continuă o patriei noastre mult iubite pe înălţimile bunăstării şi cr fericirii.

In efervescenta de înalt patriotism prilejuită de săr!Jă­lorireo celor două măreţe evenimente is torice, ,-otu ml/1 ocesto of ARHIVEI SOf\1E$ENE se înscrie ca un omogiu odus P o t r i e i -'> i P u r t i d 11 1 u i C o m u n i s t R o m â n.

(j

POMPE! CRĂCIUN, Secretar a! Comitetului judC'!ea n Bistriţa-Năsdud at P.C.R.

www.cimec.ro

A specte din lu pta m asel or popul are

din ju de,tul B istri,t a-Nă său d

pentru sprij inirea răzb oiulu i antihitl erist

ş i ref acerea econom iei distru se de răzb oi

SEPTIMIU POP

Insurec�ia naţională antifascistă armată, desfăşurată în Lll'­mă cu trei decenii, la 23 August 1944, a deschis în istoria Ro­m<1niei o epocă de profunde transformări înnoitoare. Vigoarea cu care poporul s-a ridicat la luptă în zilele lui August 1944, larga participare a tuturor forţelor populare sub conducere<:l Partidului Comunist Român la insurecţie şi la lupta împotriva cotropitorilor străini, demonstrează că insurecţia a rl'prezentat un act energic de voinţ[t al întregii natiuni, o strălucită aErma­re a hotărîrii poporului român de a fi libPr şi stăpîn în ţara sa de a-şi hotărî singur destinele.

"Insun·cţia armată din august 1944 - spunea secretarul gPneral al partidului tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Cuvînta­rea de la sesiunea jubiliară a Marii Adunări Naţionale din 22

august 1969 - a constituit o strălucită încununare a eroicei lupte revoluţionare purtate dP oamenii muncii, de forţele pro­gresiste ale societăţii, în frunte cu partidul comunist. împotri\"<1 fascismului şi războ:ului, a dominaţiei imperialismului strâin.

pentru eliberare socială şi naţională".1)

Partidul comunist a chemat întreaga populaţie a ţării să participe la lupta împotriva hitleriştilor. Tn declaraţia Comite-

1 Nicolae Ceauşescu, Rom;1nit� pc dru111tli conslruirii �ocieldlii ">ociali�l(� mullilolcral dczvoltale, Edilurd pnlilicd., Ducureşl1, 1970, voi. 4, p. 366.

7

www.cimec.ro

tului Central al Partidului Comunist Român. publicată in zia­rul .,România liberă", se făcea un vibrant apel către popm· pentru a zdrobi pe ocupanţii fascişti . "In ciocnirea inevitabilă cu fortele hitleriste, Partidul Comunist din România cheama muncitorimea, ţărănimea, intelectualitatea şi pe toţi cetăţenii Romc"miei la luptă fără cruţare, cu toate armele, impotriva duşmanului de moarte al poporului român, pentru asigurarea ,·i i torului său'".2) In acelaşi timp in proclamatia regelui cătrf' ţară prin care se anunţa doborîrea dictaturii antonesciene �� ieşirea României din războiul antisovietic se spunea : "Alături de armatele al!ate şi cu ajutorul lor, mobilizînd toate forţele naţiunii. vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena. pentru a elibera pămîntul Transilvaniei noastre de sul> ocupaţia străină'' . . . �)

Aducind la cunoştinţa ·lumii întregi noua situaţie interna­ţ ională a ţări i . proclamatia regală. ca şi declaraţia guvernului, care a fost concepută în acelaşi sens, puneau. dP fapt. Româ­nia în stare de război cu Germania. Intreaga armată română a întors armele împotriva llitleriştilor, participînd la eliberarea întregului teritoriu al patriei şi eliberarea altor popoare.

Tn acţiun ile împotriva hitleriştilor şi horthyştilor şi-au adus aportul formaţiile de luptă patriotice şi grupurile de partizani, aflate sub conducerea nemijlocită a partidului comunist. Cu acc>laşi patriotism şi înflăcărare au sprijinit în luptă pe ostaşii români şi sovietici şi cetăţenii din judetul Bistriţa-Năsăud. Cu riscul vieţii , ei î i ajutau pe ostaşi în timpul luptelor, procurau şi furnizau informaţii , serveau drept călăuză. interveneau la stingerea incendiilor, la evacuarea victimelor, asigurau osta­şilor hrană şi apă, iar în unele localităţi au participat direct la lupte.

Acţiunile de luptă ale cetăţenilor di n judeţul Bistriţa­Năsăud împotriva armatelor hitleriste şi horthyste sînt strÎ!l". legate de luptele purtate de către Corpul de munte român din cad rul Armatei a 4-a română şi Armata a 7 -a de gardă sovie­tică. care acţionau in partea de sud a judeţului4), şi de Regi­mt.'n tul 3 grăniceri români care acţionau in cooperare cu osta­şii sovietici din Corpul 50, în partea de răsărit a judeţului, pe linia pasul Rotunda-Grădiniţa-pasul Tihuţa. ")

Forţele inamice din judeţ erau subordonate Armatelor 8 germană şi 2 ungară din Grupul de armate "Sud""· Intre Cîrli­baba şi Reghin se afla Corpul 1 7 armată german şi Corpul de

8

2. Ron1<inia liberă din 24 august 1944. :L Ibidem. 4. C I . România in războiul antihi tleri�l. 23 august 1944-9 mai 1945, Edilura mililard.

1966, p. 246. 5. Ibidem, p. 216.

www.cimec.ro

secui, iar mai departe alte trupe hitleriste �i horthyste pe d;­recţia Gilău, cu intenţia vădită de apărare a graniţelor impuse prin dictatul de la Viena.'i)

La 5 septembrie 1944 fortele inamice au inceput ofensiva în Fodişul Transilvaniei, pe direcţia Budeşti (35 km. sud de Bistrita)-Luduş-Blaj , executat de Diviz:a a 2-a blindată un­gară. întărită cu :1-4 bataEoane de infanterie, şi spre Tîrnă­veni. executat de Divizia 4 cavalerie SS germană. ')

Prin acţiunea energică a trupelor române şi sovietice ofen­·siYa armatelor duşmane a fost stăvilită, inamicul înfrînt şi si­lit să SE:' retragă .

1n acţiunile purtate de Corpul de munte s-au distins nu­nwroşi soldaţi şi ofiţeri. Printre aceştia se numără generalul Grigore Bălan, originar din Blăjenii de Jos, care, îmbărbătind pe ostaşi în luptele de la Zălan şi Bodoc, a fost grav rănit şi nu după mult timp a murit în spital. La fel ca toti ceilalţi fii a; patriei. l'l nu şi-a precupeţ!t nici singele şi nici viaţa pentru l'libt>rarea locurilor natale, a pămîntului strămoşesc.8)

La începutul lunii octombr�e trupele aliate ruse, dezvoltînc: spre nord-vest ofensiva, se găseau la înălţimea liniei atinse de trupele romilne în înaintarea spre nord. pe aliniamentul Ur meniş-Budeşti-Jimbor--Tonciu-Ghinda, 5 km. sud-est de Bistriţa şi 22 km. sud-est de Beclean . n)

In cadrul acestei ofensive cetăţenii din comunele Urme­ni). Visuia, Silivaşu de Cîmpie şi Şopteriu, însufleţiţi de un cald p<ttriotism şi răspunzînd apelului Partidului Comunist Rom�m. au sprijinit cu devotament unităţile romilne şi sovietice.

In apelul adresat populaţiei din partea de nord a Transii­v<tniei se spunea : .. Patrioţi români d:n Ardealul cotropit ! Distrugeti căile de comunicaţie in spatele cotropitorilor. dez­arm ati-i. predaţi-i Armatei române şi Armatei Roşii sau nimi­ciţi-i. .. Ţărani romani şi maghiari din Ardealul cotropit! N:..t daţi vite şi căruţe pentru retragPrea hitleriştilor, nu-i găzdu­i ţi în s<tt<>le voastre, loviţi-i din toate părţile. ;'10)

La începutul lunii septembrie Batalionul de instrucţie al Regimentului 7 grăniceri aflat la est de Sărmaş, a primit ordin

să execute o cercetare prin luptă spre Urmeniş. Chiar la ince­

putul luptelor mai mulţi cetăţeni din Urmeniş şi Şopteriu, aflaţi la cimp, la strînsul fînului sau cu vitele la păşune, s-au alăturat osta�ilor români cerîndu-le arme pentru a se bate cu

h. Ibidem, p. 247. '· Ibidem, p. 178. h. Ibidem. p. 214. A !-.C veded si : Aurel Pelrl, Generalul erou Grîgore Bd.lan, Editu1d

militard, Bucureşli, 1969 ; Aurel Petri, :!5 de ani de la moartea genPrrtluhti Griqore Bidan, tn .. Srinleiil". im 39, nr. 8224 din 2l octombrie 1969.

CJ •• Scinleid" din 14 octom·:Jrie 1944. JIJ . . -\rh. I.S.I.P .. Sedorul Cluj, Fontl Proce5oe-vPrbale, dosar 2. f. ll.

g www.cimec.ro

duşmanul.11) Un alt grup de săteni (Ioan Boca, Ioan Greab, Maftei Jurcan, Alexandru Făgărăşan şi Andrei Gălbează) care, pe cind făcuseră armata au fost artilerişti, au încadrat un tun antitanc, iar un locuitor s-a înarmat cu o puşcă mitrafieră. iar alţii - printre care şi femei - (Căjvan Todică, Căjvan Lu cretia, Ana Căjvan, Vasile Cristea, Alexandru Creţu, Andrei �1acarie) au ajutat la transportul muniţiei.12) In urma luptelor purtate. trupele maghiare au fost nevoite să părăsească locali­tăţile, iar românii au intrat in sat. Fiind obosiţi, au primit apă adusă într-un ciubăr de către populaţie şi mîncare. Spre seară. grăniceri s-au retras din Urmeniş spre Silivaşu de Cîmpie. Un caporal, comandant de cuib de mitralieră, le-a acoperit re­tragerea cu preţul vieţii. El a fost înmormîntat la locul numi·J . , la Ruptură;', iar după un an a fost adus şi înmormîntat la Mo­numentul eroilor din comuna Urmeniş.13)

In localitatea Şopteriu un grup de trei tineri (Aron Rusu Alexandru Rusu şi Mihai Pop) acoperiţi de focul grănicerilrw români au reuşit să captureze armament şi muniţie de la tru· pele maghiare în retragere. A doua zi, cind grănicerii maghiar: primind întărituri au intrat în sat, au fost întîmpinaţi cu fo­curi de armă executat de cei trei tineri, hărţ.uindu-i, iar cind nu au mai avut muniţie s-au retras cu unitatea de grăniceri români. 1l) Un alt grup de cetăţeni, adăpostiţi în pădurea .. Anaş", au tras asupra grănicerilor maghiari cu focuri de 1111-

tralieră. obligîndu-i să se retragă.1�) Asemenea acţiuni au aYuL loc şi la Visuia.

Aceste acţiuni au fost consemnate în jurnalul de opera\ii ale Armatei a 2-a române : "Populaţia civilă . . . a fost înarma­tă şi este folosită pentru apărarea satului Urmeniş."w)

La începutul lunii octombrie trupele române şi sovietict­se aflau în plină ofensivă. ameninţînd cu încercuirea trupe\P hitleriste şi horthyste aflate în Munţii Rodnei, pe aliniamentul pasul Rotunda-Grădinită-pasul Tilluţa. Unităţile annall'.

fasciste, înfrînte în zona Cîrlibaba, se retrăgcau aproape zilnic pe noi poziţii de luptă pe Valea Someşului şi Ilvelor, încen·incl să opună rezistenţă_ Infrinte şi pe aceste noi poziţii şi amenin �ate să fie încercuite din direcţia Urmeniş-Jimbor-Tonciu­Ghinda, de armatele române şi sovietice care înaintau din su­dul judeţului, unităţi ale armatelor hitleriste şi hortllyste se retrag prin Năsăud în direc-ţia Dej-Baia Mare în mod masi ,.

11. H.omtmio in războiul anlihitieri�t, p. 103 ; Analele Ins titutului de l slorie a Partidul ui nr. 4 1962. p. 49. 12. lnformdlii culese de la Alexandru Făqărăsan si Andrei Gdlbează , parlici panli 1; dC'P.�le dctiuni şi care �e coroborea7d. (:u documen lcl e publicale.

13. Ibidem. 14. Ibidem. 15. lnrormiltie culea�ă de la invătdlorui pe-nsionar Victor CotuUu. 16. Vasile llovan. Momente ale mişcării muncitoreşti şi democratice din judetul Bi,tnt<�

Nilsăud, ln " Ecoul " , supliment p oli tic şi social·cullural, mai 1971, p. 7.

10 www.cimec.ro

în zilele ele 1-1:J octombrie 1944. Un martor al acelor zile notează în jurnalul său că în zilele de 8-1 3 octombrie 1944 au trecut prin Năsăud, în retragere, numeroase trupe hitleriste �L horthyste (fig. 1 )"', cu tunuri, tancuri, echipament militar, ba­gaje, căruţe, vite.17)

Armatele hitleriste şi horthyste în furia lor se dedau la crime împotriva populaţiei locale, jefuiesc şi distrug bunuri materiale, aruncă în aer poduri de cale ferată şi rutiere, jefu.

iese populaţia locală de an:male (fig. 2), incendiază fabrici şi uzinl'. La Ilva Mică, Bistriţa Bîrgăului, Susen!i Bîrgăului, Lun­ea Ilvei. incendiază fabricile de cherestea; la Bistriţa şi Năsi"HJll aruncă în aer uzina electrică ; la Feldru (fig . 3-4) Năsăud, Be­dean şi în alte localităţi aruncă în aer poduri şi podete. '··)

Numeroase fărădelegi au comis trupele fasciste pe Valea Someşului şi Bîrgăului. Intr-un raport al unei unităţi militarF ungare se arată că între Ilva Mică şi Rodna atrocităţile com1 se de trupele germane au avut asemenea proporţii încît ex:stă teama ,.că trupele germane în trecere vor jefui complet popu­la ţi a Transilvaniei. " l!l

In localită�ile Rodna, Prundu Bîrgăului. Ciosa, Reteag Bistriţa şi în alte localităţi s-au comis jafuri. spargeri, violur' şi asasinate . .Sînt împuşca�i mişeleşte în octombrie 1944 învă­ţătorul Ioan Groza din Rodna, directorul Anton Popovici dir Bistrita. Gheorghe Popandru, Pavel Costea. Vasile Raţiu . .Si­mion Rogină, Leon Vlad, Lucreţia Tanco din Prundu Bîrgău­lui şi Grigore Hăngănuţ din Ciosa.20) Unul dintre cei mai ne­înfricaţi dintre aceşti eroi a fost comunistul Vasile Raţiu, cart' a demascat în mai multe rînd uri nedreptatea socială şi faţ::) hidoasă a fascismului, căzînd jertfă pe pămîntul suferinţelor colective.

Cel care va povesti despre odiosul m asacru din noaptec: de 1 0 octombrie 1944 este Augustin Pop din Mijlocenii Bîrgă-

ului care împuşcat şi el, dar nu mortal, a reuşit să iasă difl groapa în care fusese aruncat, tîrîndu-se pînă la o casă . în cimp. unde a fost salvat.21)

•) Fotografiile de la fig. 1 111 4 rej.lrezenlind unilJ.U dle armatelor hitleri.sle in re­trauere, poduri distruse şi cirezi de vite mînate de trupele hilleriste şi horthisle au fost executate in lunile septembrie şi octombrie 1944, in comuna Feldru, de către învătătorul, astăzi pensionar, Ştefan Cr. Pop. căruia ii aducem multumirile noastre şi pe acea�tă cale pentru inilialiva curajoasă manifestată.

17. Arhivele Statului Năsăud, Fondul Muzeul năsăudean. J>cll'hel 1. Do�ar 9 (anul 194-4). �· �6-83. Este vorbd de un caiet cu notite zilnice. intoc;nit de prof. Iuliu Moisil, mlllulat ,.Muzeul năsăudedn. Jaful şi furtul ofilerilor maghiari 1944", însemnări ce încep in luna i:lprilic şi merg pinii la elibcrdrei:l Năsăudului, 14 octombrie 1944.

18. :hidem, p. 79-83. 19. Gheorghe Zaharia, Unele dai<> cu privire la LEroared fascio;Lă din Romfmia, In Alhl­

IPle ln�lilutului de Istoric a Pnrtidului. An IX, nr. 6 (1963). p. 114 ; Apuci. Ltirlncz Zsuzsa, .,A na�JY csizma nyomdban" (Pe urmelt� cizmei naziste), Editura . . Kossuth", Rudnpesla, 1961, p. :18-39.

20. Dr. Şleian Pop. O puqină dP i�lorie. p. 15 ; George Vasile RaUu, A�pecle privind Lerott.Tf'il filsd�ld pc Valcd Birqdului (Arlicol in manu!-.CTis)

21. lon Moise, SaJJII� rii di Heniului, In "Ecoul"', An VI, nr. 87.1, din 1(j auqust Hl7:1.

I l www.cimec.ro

De multă îndrăzneală în lupta împotriva trupPlor hitleriste şi horthyste au dat dovadă şi cetăţenii din comunele Salva O?i Coşbuc.

Prin 10 octombrie 1944 o formaţie hitleristă. cantonat8 \Temeinic în comuna Salva. minează podul de cale ferată şi cel de pe şosea, gara şi alte clădiri cu intenţia vădită de a le arun­ca în aer ociat8. cu retragerea.

Numai că şi la Salva, ca şi în multe alte localităţi din ţa­ră. armatele hitleriste s-au lovit de acţiunea energică şi hotă rîtă a ţăranilor români care, în cei patru ani de suferinţă în· durate în urma odiosului dictat de la Viena, au acumulat o ura cumplită împotriva cotropitorilor fascişti.

Ţăranii din Salva iau hotărîrea de a salva podul de lemn de peste Sălăuţa şi celelalte obiective minate din comună. Bă­trînul Oniţă Irimei. împreună cu fiul său, stătuseră mult timp ascunşi în pădure de urgia hitleriştilor. La 12 octombrie 1944 observînd pregătirile subunităţilor cantonate în Salva. e; au coborît în sat, s-au dus la casa lui Nicolae Gaftone. care avea o armă automată primită de la un soldat român dezertor din armata hitleristă. şi, împreună cu Chirilă Sas, au constituit prima grupă de acţiune. In noaptea de 13 spre 14 octombrie, grupa de acţiune formată din cei patru oameni au pornit spre rîul Sălăuţa pentru a ataca pe fasciştii de la pod . Dar o maşi­nă militară ce venea dinspre Dej le-a schimbat planul. Intr-o clipă. bătrînul Onita a intrat într-o casă, a luat o oglindă mare şi punind-o în faţa farurilor maşinii. şoferul orbit de lumin<> reflectoarelor scapă controlul ei. dînd posibilitatea ca ceilal1, i trei să atace pe şofer făcîndu-] prizonier. Cu armamentul exis tent în maşină se înarmează. Apoi m icul grup patriotic, căruia i s-au alăturat şi alţi cetăţeni din comună. în noaptea aceea în­tunecoasă de toamnă, în satul cufundat în linişte, rînd pe rînd dezarmează grupuri de fascişti cantonaţi în diferite case, care sint puşi sub pază severă.

Cu rîndurile mult întărite, ţăranii înarmaţi ajung în apro­pierea gării unde într-o casă cu cinci odăi dormeau duşi peste 100 de militari. Postîndu-se cu armele gata de tras la ferestre . propietarul casei (Mihai Butaciu) cu o grupă restrînsă a intrat în casă şi a dezarmat pe fascişti. In aceeaşi curte au mai fost capturate două chesoane, unul cu o mitralieră, altul cu doua puşti mitraliere.

In felul acesta majoritatea fasciştilor au fost prinşi. Restul, crezind că în sat au intrat trupele române şi sovietice, au fu­git spre comuna Coşbuc.

Conştienţi de faptul că alte subunităţi du5mane ar putea veni in ajutor celor dezarmati. şi că vor incendia satul. s-a tre­cut la organizarea apărării comunei.

12 www.cimec.ro

Cele două chesoane cu mitraliere şi un tun capturat au fost. duse la locul numit "Mocirla", o poziţie strategică ce domina drumul dinspre Năsăud, Dej şi Coşbuc, unde s-a organizat po­ziţia de luptă. O altă grupă de ţărani înarmaţi au întărit o altă poziţie la 3-4 km. in sus pe Valea Sălăuţ.ei. Primind ştirea că dinspre comuna vecină, Coşbuc, se îndreaptă spre ei o coloan�' hitleristă. sătenii au deschis în direcţia aceea un foc puternic de mitraliere. Crezînd că asupra lor trag românii şi soviet:cii, hitleriştii şi horthyştii au făcut calea întoarsă, fugind în panică.

A doua zi, 14 octombrie, la ora 11, cînd trupele sovietice au intrat în sat, au găsit în poziţie de luptă pe vrednicii ţărani ce-şi eliberaseră cu propriile lor forţe comuna, dezarmînd aproape 200 de fascişti, salvînd de la distrugere clădirea gării, cîteva poduri şi podeţe de pe şosea şi calea ferată, capturînd o însemnată cantitate de armament şi muniţie, şi luînd de la hi­ilerişti peste 1 000 de oi şi 500 de vite cornute, jefuitc de la lo cu:torii de pe ValPa Someşului şi Bîrgăului. 22)

Mîndri de fapta lor, ţăranii din Salva au primit cu braţele dt•schise, in satul elibPrat, pe ostaşii sovietici.

In aceeaşi noapte de 13 spre 14 octombrie 1944, la auzul impuşcăturilor ce veneau dinspre satul Salva, ţăranii din Co�­buc, pregătiţi din timp, au acţionat şi ei împotriva cotropito­rilor fascişti. Inarmati, au atacat ultimele detaşamente lutle­riste în retragere spre Telciu şi Maramureş, care se pregatea'l să arunce în aer locurile mînate, printre care un pod de cale ferată şi un dig de sprijin de pe marginea şoselei, aflat la ca­pătul comunei dinspre Salva. Printre primii cau au acţionat, aii fost Gheorghe Ştefan, Leon Miron, Alexandru Gavrilă, Ios11 Cotut, Alexa Cracău. Hotărîţi să atace santinela de la punctul minat, aceştia au luat două lăzi cu grenade şi, apropiidu-se ele locul acţiunii, au început să arunce grenade pe şosea. Santineia a fugit în sat stirnind panică în rîndul trupelor hitleriste can­tonatc acolo care au părăsit în mare grabă locul.

Un alt grup de cetăţeni din comună, unii mai tineri sau elevi de liceu, printre care Ion Ciherean, Ion Pavelea, Nicolae Cira, Cira Vasile, Dumitru Petri, Aurel Petri, Ion Coşbuc, au atacat, în partea comunei dinspre Telciu. un detaşament hitle­

rist de distrugere, şi o grupă de hitlerişti care duceau o ciread2. de vite şi o turmă de oi. Surprinşi, hitleriştii s-au retras, pă­

răsind armamentul şi diverse bunuri materiale.

22. Romflnia in războiul anlihiLlerisl. p. 265-266 ; Gheorghe 1 . Rodea, Cind CPi din Sdlva si Coşbuc au pus mina pe arme. In .,Tribuna", seria nouă, an XI, nr. 39 (556) din 28 septembrie 1967, p. O : Chlrllii Sas, Luptele pentru desăvirşirea elil>er<irii României de sub jugul fa•cist - Salva, In Analele LI.P., nr. 5/1964. p. 1J5-1J9 : Col. C. NI­colae, Il. col. A. Llplşleanu, V. Birzi., Episoade eroice din Limpul desfăşurării insu� 1cclici armate şi a luptei pentru elil>erarea P<llriei (23 auqusl--25 octombrie 19H), In An<ll<'lc LLP . . nr. 4/1962, p. 51-52.

13 www.cimec.ro

Intr-un timp scurt. datorită curajului şi spiritului de luptă ţăranii din Coşbuc: şi-au eliberat comuna, alungind pe fascişti şi salvînd de la distrugere 5 poduri şi podeţe de cale ferată şi rutiere (dintre care două poduri mari de cîte 50 m. lungime), dădirile principale din sat şi reţeaua telefonică. 2:1)

.

Prin acţiunea lor energică, plină de curaj, locuitorii dit� Urmeniş, Sopteriu, Visuia, Coşbuc şi Salva şi-au adus o con­tribuţie însemnată la lupta impotriva armatelor fasciste, pen­lru eliberarea judeţului.

Participarea popula\it•i din satele judeţului Bistriţa-Nă­săud. alături dP intreaga ţară. la lupta cu arma in mînă impo­triva oc:upanUlor dovedeşte caracterul larg, de masă, al insurec \iei naţionale şi al războiului antihitlerist. evidenţiază clarvi­ziunea şi justetea politicii Partidului Comunist Român, care a organizat, mobilizat şi condus lupta antifascistă a maselor populare pentru libertatt' naţională şi progres social.

.-\nnata română, alături de armata sovietică, a alunga·� prin lupte grele. la 25 octombrie 1944. trupele germano-hor­tll�·ste din Transilvania. eliberînd intregul teritoriu al patriei, şi a luat parte activă la eliberarea Ungariei. Cehoslovaciei şi A.ustriei. luptînd cu eroism pînă la infringerea definitivă a Germaniei fasciste.

O contributie însemnată la eliberarea întregului teritoriL' al patriei şi la eliberarea altor popoare şi-au adus-o şi locuito­rii judetului Bistriţa-Năsăud, plătind grele jertfe de sînge. A:?a, de pildă, în unităţile armatei române angajate în luptele împo­triva trupelor fasciste se aflau peste 1 700 de militari, dintre care 1 70 de ofiţeri, Erau la datorie. în luptele împotriva arma­telor fasciste. 374 de mi litari din Bistriţa, 83 din Năsăud, 56 din Ciceu-Giurgeşti, 3� din Prundu-Bîrgăului, 34 din MiceştJi de Cîmpie. din lVJocod. Feldru. Telciu şi din alte localităţi.24) :Mulţi au luptat pentru eliberarea Transilvaniei sau a altor po­poare. Tn ac:est sens putem aminti : soldatul Andrei C. Ilieş. dir. Prundu Bîrgăului, care a participat la luptele de la Cîmpia Tur­ZJi. Cluj. Tokay şi Banskâ Bystrica în Munţii Tatra;2·;) soldatu' frutaş Luca Doblea, muncitor la fabrica de c:herestea din Bis­triţa Bîrgăului, a luptat la Budapesta şi în muntii Tatra. în ca­

drul Regimentului 2 din Divizia .. Tudor Vladimirescu". iar :\lexandru Berbeear. din Miceştii de Cîmpie. a participat la

23. Jhidem. A se vedea : Şlefan Gheorghe. Luplele pentru de�ăvirşirea eliberării Româ­niPi de �ub jugul Jascisl - ac(iuneil UE> la Coşbuc. In Analele T.I.P .. nr. 5/1964. p. 139------ 140 ; SepllmJu Pop şi Viller Ctmpeanu, Tinerelul - prezentă aclivă in viata judetului. In Judetul Bistrita-Năsăud pe coordonatele sfertului de veac de ld procla­mdred Republicii. culegere de studii şi articole. 1972, p. 56.

24. Arhiva cenlrului rnililar BistrHa-Năsd.ud, Registre de evidentă ale combatanUlor, voi. 1 �i II . Dalele priviloare la numărul combatantilor participanti la rdzboiul antihillerisl �înl incomplete. Numărul participantilor a fost mai mare de 1700.

25. Jhid(>m, voi. 1. p . 150.

).j www.cimec.ro

luptele de la Tg. Mmeş, Ludu!), Aiud �i in munţii Tatra. in ca· drul Regimentului 92 infanterie.�1;)

Dintre ofiţeri se afla la datorie, plecat ca voluntar, şi căpi­Lanul George Scridon, care în repetate rînduri a declarat în scris (la 12 septembrie 1 942, 1 septembrie 1 943 şi 8 augu;,;t. 1944) că nu înţelege să intre în foc împotriva armatelor sovie ·

tict'. şi că se rezervă .,ca refugiat din Ardealul cedat ( . .. ) pen­tru a fi intrebuintat împotriva inamicului dinspre nord-vest, spre a contribui personal la dezrobirea gliei pc care ne-am născut şi la eliberarea grani\elor şi fra\ilor subjugaţi".�i) Pen­tru această atitud ine a executat pedepse şi a suferit numeroase }Jl'rSeCU ţii.

Multi dintn:· soldaţii şi ofiţerii din judeţ au luptat cu deo­sebită abnegaţie, cu eroism şi curaj, fiind citaţi în ordinele de zi ale Armatei Rom<ine.

ln cadrul operaţiei Armatei a 4-a romane de la Roznova din ianuarie 1 945 s-a distins căpitanul George Scridon. ln dimi­m·a\a zilei de 12 ianuarie 1945 pentru cucerirea cotei 555 din platoul masivului Silika Planina s-a remarcat Batalionul 1 din Regimentul 92 infanterie, care intr-o singură zi a spart ta­luzurile a opt contraatacuri duşmane. menţinînd înălţimea do­minantă. deschizătoarl' a drumului pentru viitoarea inaintare pt• urmele inamicului hăituit. In vijelia înfruntării a fost sece­rat de focul vrăjmaş comandantul George Scridon. Relevînd fapta sa de arme şi trecutul său de comba

.tant, un ziar ostăşesc

nota : ., ... a luat parte cu unitatea sa numai in linia întîi în toate luptele date de Divizia 1 8 infanterie ... s-a distins prin­tr-un curaj deosebit pe care ştia să-I transmită un ităţii sa­IL· prin exemplul personal. A fost intotdeauna in mijlocul sol­datilor săi dragi. atît în vîltoarea luptei cit şi în clipele de răgaz . . . d in cauza rănii a încetat din viaţă în ziua de 1 3 ia­nuarie 1 945 la ambulanţa diviziei. "�R)

După cum s-au desfăşurat însă evenimentele>, relatarea gazt>tei conţinea o inexactitate : ofi\erul nu a murit ; a fost crezut de toţi mort. La faţa locului soseşte credinciosul să� osta� de ordonantă. Acesta şi ofiţerul îşi făgăduiseră reciproc că dacă unul din ei va cădea in bătălie, cel rămas în viaţă va fa<:e totul pentru a-l îngropa în glia patriei. Osta�ul a ri­dicat ofiterul in spate şi pe drum şi-a dat seama că în coman-

dantul său mai există pîlpîiri de viaţă. A urmat lupta medi­

cilor de la spitalE' de campanie şi din ţară. şi viaţa bravulUI ofi\l'l' a fost salvată.2!')

26. Ibidem. voi. Il. p. 50. :!.7. România in răzl>oiul anlihillerist, p. Jl. �8.' Ibidem. p. 381-382. 2!J. Ibidem. p. 382.

www.cimec.ro

Trupele române au săvîrşit în lupta împotriva armatelor fasciste nenumărate fapte de eroism, de masă şi individual, generate de justeţea cauzei pentru care luptau.

Alături de armatele operative - române şi sovietice. de trupele corpului cehoslovac -, o contribuţie importantă ia lupta pentru zdrobirea forţelor hitleriste în Cehoslovacia a adus-o mişcarea de partizani. Impreună cu partizanii celw­slovaci au luptat şi fii ai popoarelor Uniunii Sovietice, şi ai altor popoare, printre care şi patrioţi români.

Este cunoscut faptul că în Lmpul ocupaţiei horthyste nu mai din judetul Bistriţa-Năsăud au fost duşi la munci forţate, in minele, fabricile şi pe pămînturile unor mari proprietar; din Ungaria şi Germania aproape 30 000 de români.311) Aşa de pildă, numai la începutul lunii august 1 942 au fost duşi din judeţ peste 600 de români, care au fost obligaţi să muncească la lucrări forestiere în mai multe localităţi din Wi.lrtenber� printre care amintim : Sigmaringen, Ulm. Elingen, Iailfinget:­Balingen. Leonberg-Stuttgart, Ravensburg, Treiburg, Baden, Schondorf etc.31)

La numai o săptămînă după dezlănţuirea insurectiei an tifasciste. respectiv la începutul lunii septembrie 1 944, înainte de începerea retragerii trupelor de ocupaţie de pe teritoriul Transilvaniei cotropite, autorităţile horthyste "au mai ridica•. cu forţa români între 16 şi 60 de ani, deportîndu-i în 'C"ngc\­ria. Numai din judeţul Năsăud au fost ridicaţi 2 000 de ro­mâni''. In t impul deplasării, "deportaţii erau supuşi celui mai barbar tratament : bolnavii erau lăsati în părăsire în pl:n cîmp. iar cei ce încercau să evadeze erau împuşcaţi şi spînzuraţi de stîlpi de tele,graf. "32)

Aceste acţiuni teroriste constituiau ultimele zbateri ale regimului horthyst ,.de deznationalizare a Ardealului şi ma­ghiarizare a elementului românesc care nu a părăsit terito­riul, cu toate amenintările .si teroarea. u:13)

Condiţiile grele de viată şi muncă ale populaţiei române deportate în Ungaria şi Germania, înăsprirea acestora mai ales după actul de la 23 august 1 944, au determinat pe mulţi romam să dezerteze, si ocolind soselele, mergînd numai noap tea, să se reîntoarcă

'acasă, sau

' alţii să se înroleze în cadrul

diferitelor detaşamente de partizani din Cehoslovacia. Documentele menţ.ionează existenţa a 1 8 români în gru­

pul de partizani .. Kalinin" ; 5 în grupul "Budionîi " ; în deta-

30. Dr. Ştefan Pop. O pagină de h.Lorie. Vid�d jud elului Năsăud de la 13 oclombrie tl)44 la 13 marlie 1945. Bistri!a. 1947. p. 14.

3 1 . Arhivele Statului �ăsd.ud. Colectia de folograrii. pachet XV. nr. 554. Esle vorba de o rotografie. făcuta in Germania. Pe spatele folografiei se menlionează localitd\lle unde au fost repartizati cei 600 de romdni din judel.

32. Arhivd M.A.N.-M.St.M .. dosarul 14!1940, nr. inv. 7635. f . 9. 33. lbidem. f. 4. De asemenea la : Dr. Traian Bunescu. Lup la poporului român :mpnl ri·

Vii diclatului fascist de la Viena, Editura politird, Bucureşti, 1971, p. 244.

16 www.cimec.ro

�amentul "Jaok" ; 20 in detaşamentul care a acţionat in zoni:J Klenovec.:1-1) Printre români i care făceau parte din deta';a­mentul de partizani din cadrul Unităţii militare 04025 sin� amintiţi şi trei din judeţ, şi anume : Naşcu Aurel din Simio­neşti. soldatul Polgar Ioan din Comlod, soldatul Suc:iu Iuliu din Telciu.

Naşcu Aurel făcea parte din compania de lucru 9047 un­g<lră. care lucra in Slovacia la Clenoh, şi in ziua de 22 de­Cl'mbrie 1944 a dezertat, s-a refugiat in munţi şi acolo a m­trat in rind urile partizanilor.��)

Soldatul Polgar Ioan din Comlod a dezertat in regiunea Brezno, la 2 ianuarie 1 945, trecînd la partizanii slovaci, iar soldatul Suciu Iuliu din Telciu care făcea parte din Coloana de aprovizionare nr. 6 din Ersekujvar, a dezertat in z:ua de 25 decembrie 1944 la partizanii �l<waci, in zona Bre;mo_:w) (Anexa 1, fig. 5-6). Se mai aflau tot acolo şi Nicolae Hoha elin Rebri!:?oara şi Vas:Je Sfechiş din DomneştiJi) Ei au parti· cipat la o serie de lupte in localităţile Cc•rnivol". Brezno. Kle­novec şi Tisovec pînă in data de 1 3 februarie 1 945 cînd Regi­

mentul 10 dorobanţi a eliberat locaEtatea Klenovec şi au io:;;t

predaţi acestei unităţi. (Anexa 2). La atacul asupra localită\ii

amintite mare a fost surpriza soldaţilor din Regiment cînd

s-a strigat bun venit şi în româneşte. aR)

Intr-o caracterizare de luptă dată unui număr de 1 3 par­

tizani rom<ini printre care sint amintiţi Naşcu Aurel, Polg::u­

Ioan şi Suciu Iuliu din judeţ, comandantul detaşamentului

amintit a menţionat că ,.s-au doved:t a fi disciplinaţi, cura­

joşi şi neînfricaţi partizaţi" _:l!l) (Anexa 3 ; fig. 7).

Populatia cehoslovacă a arătat trupelor române senti­

mentl' de adîncă prieten:e. drept pentru care Guvernul Re­

publ icii Socialistl' Cehoslovace a ridicat un monument la Zvo­

len, in cinstea ostaşilor români căzuţ.i pentru eliberarea Ceho­

slovaciei, şi a decorat cu ordine ş i medalii numeroşi solda\:

şi partizani români .

Datorită curajului şi vitejiei manifestat i n cadrul detaşa­

mentului de partizani din Cehoslovacia, Aurel Naşcu a fost decorat cu Ordinul "Leul alb pentru victorie", primind aceas­

tă distincţie la data de 29 august 1 962, împreună cu alţi 20-·

�4. cr. . Romcînid in rdzboiul anlihitlerist, f!· 459-463, JS. Arh1va M.A.N.-M.SL.M., dosarul nr. 4.185, f. 7. 36. Ibidem. f. 8. 37. Inrorrnalie Ue lil Aurpl Naşcu. care a luptat in zona KJenovec. 38. Româniil in rdzhoiul iln!ihitleri�t. p. -461-462. 39. Arhivil M.A.N.-M.SL.M., dosarul 4/185, f. 12-13.

2 - .. Arhiva Someşană" 17 www.cimec.ro

�5 ,·eterani de război la Ambasada R.S. Cehoslovacă din Bu­cureşti. �0)

,,0 luminoasă pagină de eroism şi internaţionalism pro­letar au înscris patrioţii români care au luptat cu arma în mî­nă in cadrul detaşamentelor de partizani, al forţelor rezisten­ţei antihitleriste pe teritoriul Uniunii Sovietice, al Jugosla viei. Cehoslovaciei şi a altor ţări."�1)

Situaţia economică a judeţului după alungarea armatelor hitlt>riste şi horthyste. ca de altfel a întregii ţări. era prt>cară. fiind deosebit de greu lovită ca urmare a jafului şi distruge­rilor săvîrşite de Germania hitleristă şi a participării ţării !1. criminalul război antisovietic.

In retragerea lor trupele hitleriste au jefuit şi distrus. tl' concursul armatelor horthyste, fabrici şi uzine, poduri şi şo sele de interes naţional şi judeţean ; în sate şi oraşe au fost distruse diferite ateliere şi diverse imobile ale instituţiilo: publice şi particulare. De aspmenea. au distrus fără mJă căih� ferale din judeţ. Astfel. pe artera Dej-Bedean-Sărăţel aL' fost distruse 49,9 km. lungimP cale ferată. 34 linii staţii. 12

buc. linii triaj. 60 de podmi şi 8 localuri de gări şi magazii : pe artera Beclean-Iva Mică---Rodna au fost distruse 68,5 km. lungime cale ferată, 40 buc. linii staţii. 4 buc. linii triaj. 9 poduri şi podeţe şi 2 localuri de gări şi magazii ; pe arter•• Sărăţel-Bistriţa Bîrgăului au fost distrusp 50.2 km. lungimP cale ferată, 28 buc. linii staţii, 3 poduri şi podeţe şi un loca' ele gară.��) In ura lor turbată. fasciştii germani n-au cruţat nici tunelurile şi viaductele. Existent(• în judeţ pe trei artere de circulatie. tunelurile şi viaductele distruse formau obsta­cole greu ele învins pentru restabilirea liniei în timpul cel ma: scurt, în scopul asigurării unei rapide mobilităti a trupelor şi aprovizionării lor cu cele necesare. Au fost distruse compkt tunelul mic şi mare depe linia Deda-Sărătel. tunelul de la Sîngeorz-Băi şi tunelurile şi viaductele de pe linia Ilva Mică-­Vatra Dornei.

Liniile telpfonice au fost clistruso în lungime de pestP 400 km.4�)

Situaţia din agricultura jude�ului era şi mai grea, din cauză că au fost ridicate forţat de hitlerişti şi horthyşti în rP­tragere mii de capete de vite. cereale, tot felul de bunuri ma­teriale, precum şi oameni duşi la lucru cu forţa în Ungaria

40. Aurel Naşcu. Amintiri despre cel de al doilea război mondial, (manuscris). E�Le demn liP aminlil cti la Ambasada R.S. Cehoslovacă. Aurel Naşcu s·a intilnit cu un fosl lo� colencnt din unitatea de partizani, Vrandijek Vorak, care avea acum gradul de colo­nel şi indeplinea funcUa de atasat militar. lnlilnireo a fost deosebit de cord ială.

41. Nicolae Ceauşescu, România pe drumul construirii societăţii socialiste muliilateral dezvolt�te, Editura politică. Bucuresti, 1970, voi. IV, p. 377.

42. Arhiva Directiei Regionale C.F.R. Cluj, Serviciul L, dosar cuprinzind din dislruqerile la C.F.R., nr. 1/1944. f. 1--8.

43. Dr. Ştefan Pop, O pagină de Istorie, p. 31.

18 www.cimec.ro

si German ia, i ar lucrările de toamnă şi primăvară nu se pu­

teau executa l a timp din lipsă de seminţe, unelte şi braţe d,� muncă.

Pentru a n e da seama de amploarea j afului hitlerist

men; inăm că în perioada 10 septembrie-13 octombrie 1 944

pr i n ora)ul Năsăud au trecut, m înate de soldati din armat2 h i tkristă şi horthystă, peste 20 de cirezi de vite mari totah­zînct l izînd circa 3 500 capete 'ii 24 turme de o i cu peste 14 000

ele capete. luate de la populaţi a d i n Valea Someşului şi Bîr­găului sau chiar elin Bucovina.H) In caietul de însemnări ziJ . n i cc a prof. Iuliu Moisil găsim notat lapidar : . . . . . 1 8 septem­brie l ! orthyştii duc o turmă de oi - peste 1 000 capete -

probabil din muntele Cucureasa de-a iluan ilor mari şi m ici :4ii " ) iar la 1 '2 octombrie , . . . . trec î n goană retregîndu-se german· s i : wrthvsti ducînd cu ei cirezi de oi circa 6 000 s i de vite �l ll'L' eli�

.Bucovina 'ii Valea Bîrgăului . " 4u) Cît priv�ştc prove­

ni L'n\H aC'estnr animale este menţionată foarte clar : , .S-au luat şi se iau mereu de la ţăranii români din toate satele tot fL· I u l de animale : vaci. boi . viţei, oi. miei. porci, cai. păsăr: de ( ·ătre l! itleri şti şi horth;.'şti fără a le plăti .47)

:\Tai m ult . pentru a se putea retrage mai repede trupele h o rt l 1yste şi hitlPriste au împuşcat, în două localităti . la Tel­du )i Pintic (Sl ăti niţa - n . a .) cîte o cireadă de vite mari , pe carL· le-au îngropat. pentru a nu răm îne în mîinile locuitori lor !·nm âni.4�)

s:tuaţia din agricultură s-a agravat )i mai mult î n lunile au)lnst şi septembrie prin rechiziţionarea forţată de l a popu­la \ i L· a animah'lor de tracţi une şi concentrarea masivă în de­ta')anwnte de muncă a 1;ăranilor . . . Nu este destul că s-au lun · de la ţărani vr-e i . boi . o i . porci . etc . cu sutele şi m i ile - se nwn l ion l'H ..,<'t în însemnările aminti te - acum se iau şi cat , a')< t cit oa pwn i i nu-şi mai pot aduna roadele de l a cîmp, niC't 1l'n1 r:L' c]p foc şi alte bunuri. Asemenea se concentrează şi ţă­ran i i mai bătrîni şi munca cîmpului : fina\, otava n u se ma; poatp aduna. Mizeria creşte mereu . "�0)

La cl'lP arătate se adaugă şi sabotajul elementelor reac 1 ionare care urmăreau să împi edice reluarea producţiei în fa · brici prin î nchiderea parţială sau degradarea utilajului, as­cunderea unor mărfuri şi vînzarea lor la preţ de speculă, fie prin alte metode . Se impuneau măsuri urgente şi concrete care să ducă la îmbunătăţirea cel puţin parţială a situaţiei economice a judeţului.

44. Arh. Stat. Năsdud, Fond Muzeul năsăudean, pachPt l . dosar g, f . 32-54. 4S:. Loc-. c i t . , f. 35. 4&. Loc. cit . , f. 5 1 . 47. Loc. cit., f . 38. 48. Loc. c i t . , f. 55. 49. Lor". cit., f. 4. 1 .

www.cimec.ro

In aceste condiţii complexe s-a desfăşurat lupta revol:J.­ţ .ionară de masă, care a dus la afirmarea tot mai puternicd., pe arena vieţii sociale şi politice, a clasei muncitoare, a ţărd.­nimii şi a altor categorii sociale, sub conducerea Partidulu ; Comunist Român.

In judeţ, ca de altfel în intreg nordul Transilvaniei. pl"- , _ cesul d e organizare a maselor a inceput imediat după alung<• ­rea trupelor h:tleriste şi horthyste. Caracterizind acest proce . . . tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : "lPşind din ilegalitaL, • . partidul nostru şi-a reorganizat intreaga activitate. reuşinc' să-şi constituie in scurt timp organizaţii puternice in intrc·­prinderi şi instituţii, la oraşe şi sate, în toate judeţele ." '''))

In cadrul acestui proces de organizare a avut loc la î t> ceputul lunii noiembrie 1 944 constituirea Comitetului jud•.:­tean P.C.R, Bistriţa-Năsăud .�1) Munca de organizare a part t­dului a fost împletită cu o largă activitate pol:tică de masci, cu puternice acţiuni şi demonstraţii desfăşurate la Bistriţ.,_, Năsăud, Beclean, Rodna la care au participat oameni ai mtw­ci i, tineret şi femei, membrii a: diferitelor organizaţii de nu ­să, conduse de partidul comunist.

In iureşul frămîntărilor social-politice, de creştere a lur·­tei maselor, s-a format şi organizat in noiembrie 1 944, Sl:,; îndrumarea Comitetului judeţean al Part:dului Comunist R1•­mân. Consiliul judeţean al Frontului Naţional Democrat, can.c cuprinde toate partidele şi organizaţiile de masă interesat· · în progresul ţării.5 2) Platforma F.N.D., dezbătută în adunăt l populare pe comune şi localitiiţi, în intreprinderi şi instiluţ t . , acceptată ca program de actiune imediată de către man'a m�·­joritate a populaţiei judeţului, înscria ca obiective fundamer,­tale de acţiune sprijinirea frontului antihitlerist. n'facpt·c,:. economiei distruse de război, democratizarea vieţii poli ticc.· cxpropierea moşierilor şi împroprietărirea ţăranilor, înfăptu . ­rea unui complex de măsuri care să dea satisfacţie masel• J c celor mai largi d e la oraşe şi sate.

Exprimînd punctul de vedere al forţelor revolu� ionar�- . proiertul d e platformă al Frontului National Democrat, elabo ­rat de Comitetul Central al Partidului Comunist R omilr arăta că "se impune mobilizarea tuturor puterilor poporului şi a tuturor resurselor mate.riale ale ţării, pentru a da tot

aj utorul trupelor sovietice şi celor române în lupta lor com u­nă împotriva Germaniei hitleriste .";;3)

.SO. Nicolato Ceauşescu, Românid pc drumul construirii �ociel ă l i i socialist� multil a t � · -t"i dezvollate, Editura politică. Bucuresti. 1970, voi . IV. p . 377.

S I . Arh. Comit. JUd. P.C.R. Clui. Fondul 4 , dosar 620. f . 1 . �2. Loc. cit., fondul 4, dosar 620, 1. 2. 53. "Scînteia" din 26 septembrie 1944.

20 www.cimec.ro

In cuvîntul său, Lucreţi u Pătrăşcanu, Preşed inte a l Par­tidului Comunist şi ministru de stat, cu ocazia eli berării C lu ­ju lu i atrăgea atenţ ia că lupta împotriva d uşmanilor intL'rnl s<:1 Jie necruţătoare . "Scoateţi-i de oriunde se• asc·uncl. în palatp sau hrube. Sînt d uşmani i neamului romimesc. Partid u Comu­nist vă cheamă la luptă împotriva h itleriştilor d i nafară �· i <l i năuntru . Susţineţi prin toate mijloacele armatele el ibera­trJare sov ietice şi rom<ine. " ·'�)

IJpsfăşurînd o susţinută m uncă politică şi organizatoril'fl <it- orientare a maselor populare în d irecţi ile hotărîtoare ale -ci Pzvoltării procesului revoluţionar, Com itetul judPţean de partid şi-a concen trat în acelaşi timp atent i a în d irecţia sprij1 n iri i frontulu i antifascist sub lozinca . . Totul pentru front, totul pentru v:ctorie " . U n accent deosebit s-a pus în scopul asi · gurării prm·psului de producţip în întreprinderile judt•ţului . m a i nl<•s la fabrici i<' de cherestea aparţinînd societăţii coopt·­rativl' .. R cgna" . pe asigurarea transportului spre front. cît � ' a transportului nc'cesar desfăşurări i normale a producţiei in­d ustriale şi aprovizionarea populaţiei , strîngerea recol telo t· de pe cîmp şi grăbirea însămînţărilor de toamnă. aprovizio­narea frontului antihitlerist. redesch iderea şcolilor şi a lfKa­�urilor rl e cultură. îndeplinirea obligaţiilor asumate prin con ­Vt>nţia de armistit iu cu Naţiunile Unite d i n septembrie 1 944

La apelu rile Comitetului j udeţean de parti d . a pr<'fec­turi i democratic<' prin care se cerea C<'tăţenilor să d epun:: l'forturi pentru refacerea distrugerilor de războ i, , .să fan•m s,·, d ispară urmele trecutului ş i o nouă viaţă socială să se instau­reze pe meleagurile străbune " ,"'i) au răspuns mii ae oamen[ el i n judeţ.

La chemarea partidului , muncitorimea ceferistă d in ju­deţ şi-a asuma� una din cele mai grele sarcini - refacerea F.:rabnică a căilor ferate şi a podurilor distruse. Această sar· ('ină se transformă într-o voinţă hotărîtă, unică a tuturor m uncitorilor ceferişti, asigurînd conducerea partidului că , .no� ră spundem cu fermitate la îndepEnirea acestei sarcini, luîn d u-ne angajamentul de a depune toate sforţările noastre, de a ne face pe deplin d atoria, pentru a reface căile ferate î n cel mai scurt timp posibil" . ;,ri)

Intreaga reţea a căilor ferate d:n j udeţ s-a transformat intr-un imens şantier. în care m i i de oameni ai muncii, mulţi t i neri muncitori sau elevi , în frunte cu cderişti i . sub îndru ­m an•a organizaţiilor de partid au trecut nem !jlocit la reface ­rea căilor ferate . Cu tirnăcoape şi lopeţ i , muncitori de d ifer i -

:1 4 . " 1\ rdeilluJ , " a n IV, n r . 43. din 1 5-22 oclombrie 1944 . .1� Dr. Ştefan Pop, O JM�J ind. de isloric. p. 1 7 . :·t· " Lupt el C . F . I� . " n r . 1 d i n 16 noiernhriC' 1 94 4 .

2 l www.cimec.ro

te naţionalităţi, în lupta lor înfrăţită pentru spriJlnirea fron­tului antihitlerist, au lucrat săptămîni de-a rîndul, de multe ori fără mîncare suficientă, fără plată, lipsiţi de îmbrăcămin tea necesară, la refacerea liniilor ferate.� ') Datorită elanulu : in muncă, a spiritului de iniţiativă a munc:torilor, toate lu­crările programate avansau vertiginos, fiind executate îna:nte de termen.

In urma acestei munci, efectuată în luni de zile, în con­diţii extrem de grele, au fost reconstruite principalele artere de cale ferată din judeţ. Astfel, pînă la 15 decembrie 1944: s-a refăcut complet artera Dej-Beclean-Sărăţel şi dată i t-, folosinţă, fiind refăcute podurile de la Beclean şi Coldău (F i�: 8) : la aceeaşi dată a fost dată în exploatare, cu întreaga ca­pacitate, linia ferată Sărăţel--Bistriţa Bîrgăului. . La 1 6 decen t­brie a fost dată în folosinţă linia Beclean-Ilva Mică-Rodna. Se lucra intens pentru a putea fi dată în exploatare l in ia ferată Ilva Mică-Vatra Dornei, care va fi terminată în apn­lie-mai 1945 .

La chemarea Partidului Comunist Român, ,.Totul pentru front, totul pentru victorieu . ţărănimea munc:toare. care prin grija partidului a primit pămînt, participă cu sutele la mun­ca patriotică de refacere a podurilor, şoselelor şi liniilor de cale ferată distruse. Mulţi tineri U.T.C.-işti, muncitori. tăram şi elevi, au muncit cu sîrguinţă pentru refacerea şoselelor ._;i repararea provizorie sau definitivă a :n de poduri, cum sîr.t cele de la Bistriţa, Năsăud, Ilva Mică. Feldru, Beclean, Jose:1 i i Bîrgăului, Ş:eu. etc., în lungime totală de 947 m."R)

Cu muncă, cu jertfe, cu lipsuri materiale o echipă d ,, muncitori au refăcut în toiul iernii, pe ger năpraznic. 376 k m . d e reţea telefonică, restabilind legătura în judeţ şi c u judete l e· învecinate.''n) Redeschiderea Oficiului judeţean P.T.T. a con­stituit un eveniment de mare însemnătate, care a facilitat r:t'-­pîndirea în judeţ a ziarelor democratice ,,Scînteiau, .. "\deY[t­rul Ardealului" , organe ale Partidului Comunist Român, ,.Plu­garii " . organ al Frontului plugarilor pentru regionala Cltl ]

In ciuda unor lipsuri şi greutăţi economice copleşitoart>, muncitorii, ţăranii, intelectualii, mobilizati de organizaţiiie de partid şi comitetele s:ndicale de întreprindere, au reusi L cu preţul unor eforturi deosebite, să repună în functiune fa­bricile şi uzinele din judeţ şi să asigure continuitatea proc�..·­sului de producţie şi creşterea producţiei. Rînd pe rînd a u fost reparate şi puse în funcţ iune fabricile de cherestea de l0

� 7 . . . Lupla C . F . R . • n r . 2 5 d i n 6 m a i 1945. 58. Arh. Consiliului popular j udetean Cluj, dosar Inspectoratul general adminislrali,·. C : i r ­

r.umscrip�ia. a I J I - a . Prefeclura judeţului Năsăud, n r . 14.749 din 2 8 oclombri(-' 1 ''45. p. 1-2 ; Dr. Ştefan Pop. O pagină de i s torie, p. 3 1 .

59. Dr. Ştefan Pop, O pagină de istorie. p. 3 1 .

22 www.cimec.ro

llva M ică , Fiad , Prundu Bîrgăului, Lunea l lvei şi Bistricioara (Bistriţa Birgăului - n . n.) . Evidenţiind eforturile maselor populare din judeţ în aceste luni deosebit de grek, , .Ade\'ărul Ardealului " din 1 1 - 1 8 iulie 1 945 menţiona : "Tovarăşi i d in j ud e tu l Năsăud înţelegînd necesităţile ş i imperativl'!e vrcml­lor dl' astăzi au pornit la lupta de reorganizare econom il'[t ca­re reprezintă o problt'mă de o importanţă covîrşi toan' . . . LP uzina Bistricioara, î ncă din primele momente alt' eliber�u·i • s-a înjglwbat o at·ţ iune, d in iniţiativa celulei d e partid , pen t ru repararea maşinilor d istruse de incendiul provocat de arm<t­tel e hitlt'riste. Prin m unca şi abnegaţia tovarăşilor, aceas ta uzină forestieră a fost redădită şi pusă în stare dt' funcţ io­nan' într-un i nter val de mai puţin dtj-o lună . " 1ill) Pr: ntr-ufl efort colt'ctiv al muncitorilor mai vîrstnici dar şi a celor ma\ tineri, au fost puse î n funcţiune, la cele şapte fabrici de chE:­restt'a ale Societăţii Cooperatiste , ,RPgn a " , u n număr d e 1�1 gatere, d istruse în timpul războ iului, asigurînd u-se astfel pro­d uqia normală de circa 25 m c . de fiecare gater pe zi .H 1 )

Com i tetul judeţean de partid a acordat o atenU e deose­bită ţărăn imii , în scopul realizării al ianţei munc: tm·eşti-ţ ără­n eşti, şi a participării e i la efortul general de sprij in i n' a frontului antihitlerist şi refacerea econom i că a judeţului . Prir, grija comuniştilor şi a organelor j udeţene, au fost invt•n tariate şi lăsate în folosinţă provizorie a celor 6 000 de ţărani aproa-­pe 1 5 000 1 w de pămînt arab], de fÎiwţe şi păşune, pt• c<H"L' ei k-a u ocupat încă de prin luna august 1 9441;�) Ca urmare, apelurile Comitetu lui judeţean de partid şi a Prefl'c-turi i j u d e ­ţului găsesc o rezonanţă puternică în rîndmile tftrăr. imi i . In ap�lul d i n 27 ian uarie 1 945 s e spunea : " . . . Războ i u l continui�, frontul a fost împins pe teritoriu l gt'rman şi d e ci SL' apropiv de sfîrşit . Dar pentru ca el să poată fi terminat în cît mai s e m · timp . . . trebui e ca noi , cei care sîntem în dosul frontului , să-l sprij inim cu tot ( e avt>m şi cu tot ce au nevoie ca, alimt•nte. îmbrăcămintt• ş i a l tele, armatele sovieto-ro m {mP de pe fron t . . Sold a( ii îşi s<wr if:că v:aţa şi sîngel e lcr pe fron t pentru zdrobi­rea duşm anului com un. iar noi să dovedim prin muncă. disci· pl ină · şi întelegert'a noastră, că sîntem cu totul alături dt• e· in această luptă . . . " li:J )

Tn tele?înd să răspunr ă cu tot e l anul şi ch ·votamentul d r e ­

mării Comitetului j udeţean de parti d , ţărăn imea a trecut lr, strîngerea recoltelor, l' fectuarea î nsămînţărilor pe suprafeţt•

cît mai mari. înfăptuirea reformei agrare. Aşa, de pilcă. (ăra-

6 0 . . . Aclevărul Arcle a l u l u i " d i n 13-18 i u l i e Hl45. 6 1 . . , Lupla Ardci:l l u l u l " . an III , nr. l lî l din 27 fc>IHucl nC' 1 947. p . 2 . 6 2 . . . Eroul .. . a n I J J . n r . 1 1 2 rlin 2 1 ff'bru;uie 1 970. p. 6 . 6:t. D r . Ştefan Pop, O p c1 q i n d d e i � l orie. p. CX I I .

23 www.cimec.ro

nii muncitori �i tinerii utecişti din Dumitra. Cepari. Livezile . .Prislop, Lecllinţa, Viişoara şi din alte localităţi . participă la strîngerea recoltelor de pe terenurile absentiştilor şi le însa­m in\ează . Tinerii utecişt. din Dumitra au luat măsuri să ast · gure sămînţa de grîu de primăvară pentru cei care nu aveau.li4) Acţiuni le ţărănimii de la sate au fost susţinute de t inerii com unişti din fabrici . ateliere, de elevii de la Lceclc din j udet . c are au plec at voluntari la sate. pentru ca alături de 1,ărani să ducă la bun sfîrşit campania de strîngere a recoltei �i de însămînţări, pecetluind alianta muncitorească-ţără­nească. înfăptuind cerinţele ca "nici un petec de pămînt sa nu ramînă neînsămînţat.(;,j)

Manifestînd un înalt eroism. similar în substanţa sa cu ('t•l al ostaşilor de pe front, muncind cu dragoste şi pasiune. infruntind foametea şi uneltirile reactiunii, oamenii muncit din j udet, alături de întregul popor, au sprij init frontul anti­hitlcrist cu tot ceea ce ei au avut mai bun, au sprijinit cauza luptei aniifasciste în care naţiunea română a vă·1.ut propria e � cauză. Pe l îngă jertfa d e sînge dată de populaţia judeţului î n luptele î mpotriva armatelor fasciste, efortul locuitorJor se 111 aterial izează în cele 142 vagoane cu diferite produse trimisP pe front şi prin numeroase vite sacrificate, transportate cu carele cu boi din toate colţurile j udeţului spre locurile ind t­cat�c• pentru a fi trimise pe front. De asemenea s-a recoltat şi predat, conform articolului 7 din Conventia de arm:stitiu Com isiei aliate de control o cantitate de 86 vagoane cereale, o ,i umătat de vagon plante oleaginoase. 45 vagoane rle furaje, 7 .5 vagoane zarzavaturi, 3 vagoane vin şi peste 3 570 vite mari.li'i) In acelaşi timp din inventarul v:u de animale mari existent în j udet s-au dat 8 900 capete vite cornute pentrl' arrn ata sovietică.';;)

In acest fel . masele populare din judet , sub conducerea

Comitetului judeţean de partid, alături de întregul popor. au dat dovadă de înalt patriotism în partic:parea şi sprijinirea războiului antihitlerist.

Instaurarea la 6 martie 1 945 a guvernului democrat con­dus de eminentul om de stat dr. Petru Groza. a însemnat pen­tru oamenii muncii d in j udeţ un puternic imbold în munc {

şi lupta lor pentru înfăptuirea programulu: elaborat de Fron· tul national democratic. Şi după această dată în fruntea lupte;. pentru ridicarea prod ucţiei . atît de necesară în spt·i j in irca

114. Arh. Comil. jud. P.C.R. C l uj. fondul 4, do�ar 620. f. 4 . 6 5 . , . Atlevărul Ardealu l u i " , an 1 . n r . 6 din 1 2 a p r i l ie 1 945, 1' · 1 . 66. Dr. Ştefan Pop, O pc�qină <i P b.torie. p . 36. G7. I b idem, p. 4 1 .

www.cimec.ro

frontului antihitlerist, pentru redresarea culturală a j ude\u-1ul ,li8) au stat muncitori i , ţărani i , intelectua l i i - învăţătorii şi }Jrofesorii - şi alte catc>gorii de oameni ai munci i .

Infringerea armatelor hitleriste şi capilularea nc>condi\i­onată a Germaniei hitleristc> la 9 mai 1 94 5 , a consUuit pentru ovmeni i muncii din j udet, ca ş i pentru cei din restul ţări i , o < dt>vărată zi de sărbătoare. La Bistri1,a şi la Năsăud străzile e!·;m pline de coloane alt' oamenilor munc:i, de solda�i . care-şi manifc>stau bucuria înfrîngerii Germaniei h itleristc>, termină· r : i războiului

V c>stea capi tulări i GL•rmaniei l l ! tleriste a st răbătut La f u l ­:f!t•rul satele şi comwwk j udetull! i . Infrăţiţi in lupta comunh im potriva fascismului şi reacţ iuni i i nterne, pentru i nstaura­n a unui guvern dt•mo< rat, ţ ăran : i români şi maghiari şi-a :� nc ;m i festat în mod enttli::ast bucuria terminări i războiului ·'i ' îr:credL'rPa într-o pace d urabilă .

Oameni i muncii din judeţul Bistriţa-Năsăucl , încad rati i r� f( lrmaţiuni de luptă patriotÎL L' , luptînd cu arma in mină alătur: dL' armata română pc>ntru v ictoria insurec\ ie i naţiona!L• , a l;:J turi de arm ata sovietică rwntru eLberarea ţării de sub fascişlt , prin eforturile economic�::.• făcute pentru sprij .n in•a frontu ] u ; �i - au adus o contribuUL' de seamă, alături de intrL•gul popot , l<l zdrobirea fascismului .

·

I n cele trei deceni i care au trecut de la L'ven:nwntul epo ­c .J d i n August 1 944, urmind c u devotament cuvintul ş i po li t:ca partidului, poporul muncitor a schimbat radie al chipu l j ude lului , al întregi i ţări . Condus de partid ul comunist, po­rorul român a parcurs o întreagă epocă istorică -- de la orin­c lu irea bazată pe exploatarL' şi asuprire din trecut, la orindu­in·a nouă, socialistă, în care, l iber şi stăpîn pe soarta sa. i:;; ; fit ure�tL' in mod conşt:L'nt propria-i istoriP ; de l a vet hea F. o ­m imie burghezo-moşierească, slab dezvol tată. cu o econom ie pn•ponderent agrară, dependentă dL' marile trusturi monopo­l i stl' - la România de astăzi. cu o economie d inamică, o in­c: ustrie şi o agricultură în plin proces de dezvoltare �i moder­n iwn>, cu un n ivel de viaţă ş i c:viliza\ ie materială şi spiritu­nl[l tot mai ridicat. Azi, Rom<.'mia se inltă intre popoarele lu­mii ca o ţară a demnităti i , a progresului . a l ibertăţ ii ş i demo­u·aţ iei, ilustrind prin fapte şi împlin:ri forţa pe care o dobîn­c1e�te un popor stăpîn pt' destinele sale, acludnd u-şi intreaga < tmtribuţie la demonstrarea superiorităţ i i socialismului, la <n·şterea puterii de atracţie a ideilor socialismului asupra �'onşt:inţei popoarelor.

fJf. Sepllmiu Pop, Din istoricul învăt<imînlului î n judetul Bislril<l·N<isil ud. !n . . File de i s · torie", cule�")Cre d e �ludiî. ilrl icolc �� comun ic�ri , Ei�lrîţd, 1 97 1 , p . 2 1 8- -'!2:l

25 www.cimec.ro

Aniversind acest important eveniment din istoria n a t i u ­ni i noastre, in tregul popor român, clasa muncitoare, ţăr�ni­mea, intelectualitatea şi alte pături sociale d i n judeţ, romimi . maghiari şi germani, intimpină cu î ndreptăţită mîndrie c·. ; de-al XI-lea Congres al partidului, care va elabora programul d ezvoltării într-o nouă etapă a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi trecerii treptate la construcţia societăţii co­muniste pe pămîntul Rom{miei.

Nr. 3060

1 945 februarie 1 5 Delegatul M.St .J'.1. S . Il- a

Către

Anexa nr. l

COMANDANTUL M.U. ANTONIUS

Sec ţia Il-a

La ordinul Dvs. nr. 265.]29 din 14 februarie 1 945, Am onoore c1 rapo rta că am cerceta t pe cei 13 tineri ro ­

mâni cari c1 1 1 octin1 t cc1 portizani, pe lîngă pmtizanii Slo\ ·u c i, consta tînd următoarele :

1 . Toţi n sînt de origine e tnică română originari cUn teritoriul cedat . Ei w z activG t la diferi te companii de luc ru şi alte unităţi militcue ungore de unde w 1 dezerta t şi s - o u înrola t in formaţ iu nile de portizani Slovaci aşa după cum urmeoză :

2. Dan Ioan din comuna Păniceni, jud. Cluj Dină Grigore comuna Păniceni, jud. Cluj Balba locm din comun a CiuceCl, jud. Cluj :vaşcu Aurel din comuna Simioneşti, jud. Năsăucl Avram Octavion şi Dumitru Vasile, din comuna \ o­leo Drăgonului, jud. Cluj.

Toti 6 fac po rte din componia ele Jucr1 1 9047 ungcr r e. Aceostă companie a luc m t în regiuneo Putnok, ves t-!\ l isk<J i c pină cînd o fost ret rosă i n SlonJcia Jo Clenoh. '

in ziw ICI de 22 decembrie 1 944 solda ţ i i de moi sus m � clezertot de lu componio lor de Jucw şi s-au refugia t în munti c1 1 gîndul de a oştepta trecereo frontului şi o se prezenta tmpelor române. Au făcut aceasta mai mult pentw iap tt ! [

26 www.cimec.ro

că nu w 1 ' ru t se/ se ducă in G e n nwniu, w u i nd că c o mpunia lor de lucm vo fi dusă ocolo.

Umb l î nd prin mu n t i w1 fos t găs i ţ i de pw t i w n i i Slovuci cori Je- w 1 făcu t propu nereo să i n t re i n rîndu rile lor, cu con­cliţiu neo că după t rece reo fro n tu lu i să fie lăso ţi /o , ·e t rele

lor. Pe n t ru o m ·cu cu ce t răi so /du ţi i w 1 primit.

3. Tinerii de mui jos :

Bărnuţ Ioon eli n comu nu Surd1 1c, jud. Săluj,

Cozmuţu Toan din comnna Prelncc1 Nouă, jud. So / u .Vi a re,

Flo rin f\ l ih a i I ci e m,

D i rleo Ga, · ril comunu Seini, jud. Sut1 1 1\ l a re, fac par­le din compo nio de lucru 9922 u ngară care c1 lucrcr t ul tinH; clulă În regiuneo Rimosz-Ombo t. Au deze rto t de /o compa­n i e fu 25 decembrie 1 944 fug ind în m u n ţ ii Slovaci u nde c1u ovut aceeoşi soartă cu şi conw r i z i lor de la punc tu l de mai sus.

4. So lelo tul Polgcr r loon elin com1 mo Comlod, judeţul tvic­reş (uzi Bistr i ţa-Năsăud - n . n . ) , fuce parte din Butul ionul J C Trcr nsmisiuni d i n l' l ie rcwea Ciuc. S-a r e trc1s c u batalionv! pînă î n regiu neu Brezno u nde auzind că b u tol ionul vc1 fi d1 :s i n Ge rnw n ia o de/e r t o t de fu botulion la 2 iom w r ie 1 945. A ajuns Î n fÎn du riie pu r t izo ni lor s lovaci ceL ş i cu nw rmi i lui de la punc tele de mai sus.

5. Solda tul Suciu Iuliu din comunu Telciu, judeţul ;\!ă­săud, foce parte din Colouno de upro\ · izio n u re nr. 6 din Er­sekujvar. Cu această u n i t u t e se clflu Jn luna decemb rie 1 944 î n regiu neo Brezno, c î nd o Cll i Z i t că, co/oona vo fi dusă ÎJI Germu nh1. Nevoind să plece în Gernw n ia a cle/e r t u t de la unita t e /o 25 decembrie 1 944 fugind lu por tizo n i i slovaci

6. Tînărul Svech iş V usile din comunu Chi1 1e.� t i , judeţul Someş, foce parte el i n compa n ia de lucru 9232 care a lucrat J u Losoc. El C I del' e r t u t de lu oceustă u n i t o te la 1 0 decembrie 1 944 fugin d lcr portiwnii slonrci .

7. Solda ţii decloră că pa r t i1 u n i i i -u 1 1 î nglobo t J n t r- o grupore de partizo n i d e n u m i t ă "Rakosi Csoport n r . 0 1 1 " c o r e e ra folosită numai /o munci. G rupareu u re o denum ire ungu­reoscă pe mo t ivul că înglobu peste 1 00 ungmi. Aceos tă gru­pore oveo sediul î n regiunea Lom, Szklo, O UJiu. După ce frontul o t recu t peste ucenstă reg iune po r ti z a n i i unguri o1 1 fost lăsaţi la ve t rele lor, ior cei n români aduşi Ju Tiswlo

la data de 13 feb rnorie 1 945. Ei dcclo ră că fiind rău ech ipu ţi � i mujo r i tu t eo c1 1 efecte

civile de ocosă, w 1 primi t nw joritoteu efec telo r ce sin t pc

ei el e In po r tizoni .

27 www.cimec.ro

Avlnd în vedere că aceşti români lipsesc de la , ·e trcle lor de mai bine de doi ani, sîntem de părere ca ei �ă iie lăsnţi ocasă în teritoriul cedn t, iar pen tru a putea călători să fie prevăzuţi cu ordine de servici i ! elibernte de Pretoratul Armatei IV -a pentru n nu fi orestaţi pe drum.

p. DFLFGATUL J\ l .St .J\I . S.II-o Lt . colonel

C. Dăncilă

.l\rhiva l\1 . :\ .N. -- l\LSt.\1. . dosarul 4/1 85 . f. 7-fL

Anexa nr . :2

Co wcteris lică de luptă

Pentru 13 ( t reisprezece) porti1uni din gmpnreo Detaşo ­mentelor de partiwni " 1-l n tşce' " Unitct tea militor. 04025

Pentru timpul cît s-au găsit Î n gmpare, de la 1 XII 944 tovarăşii : Dan Iocm, Dumitroş Vosile, Sucit t Iuliu, Aram Oc­tovicm, Florion Mihai, Cosmuţct Ionn, Bolbo Ioan, Dîrlea Go­' rilă, Svecheş V usile, Noşcu Au rel, Polgcrr Ioun, Bărnuţ Io­an, Dineo Gregar, s-w t dovedit c1 fi disciplinoţi, cumjo.5i ·> i neinfricaţi partizani.

Au luat parte de două ori Jn luptele cu gernwnii cotro-pi/ori.

Conwndantul Detaşamen tului (ss) Indescifmbil Comisarul detoşomen tului (ss) Indescifrabil

Seful Comondamentult t i ( ss) Indescifrabil Semnăluro Comandonmen tului Comisarului, .Sefului Co­

mond. confirmotă de Sef. Comond. Grupării Detaş. po rtiwni "1-J n tşcev "

(ss) Indescifrobil

Arhiva M.A.K. - M. St. M. , dosarul 4/ 1 85 , f . 9.

28 www.cimec.ro

29

www.cimec.ro

Folo 2. Solc!a(1 lâ/ Jc- riş l i şi hr 1 / iş l i m î n ind " circ(Jc!ă de vi!e jcfuite din snl cie rlc pc \ ·nicu Somcşu/ui.

30

www.cimec.ro

"'''· 3. PPdul de c a le l t' t a l a ele la J'elc/ru dtsl rus de• rtfi! W i c h h!llc ris l e in rcl mqcrc.

Tr lo. 4. Podul 11 1Uct de la Fc lclru cl isl rus r/c a rnw t f' k h i l lc r is l c şi horlisic în rcl ragC'rc.

3 1 www.cimec.ro

Fnl o 5-6 . hll ocopie clupâ docu mentul care a t cslă că 13 pw l izau Jomri ni din nc·rdu! rmr.�il\ (1/lici ctu oc( i<�ll!ll c o par!izoni pc: t c riloriw

Cchoslovacit i. Pri n l 1 c r·i sini �i t re i elin juclc(elc Risl ri(a-Nă săucl.

32 www.cimec.ro

Polo 6

3 - .,Arf1 iva S0111 eşonă'' 33

www.cimec.ro

34

Polo 7. Fotocopie după carac l eri:tarea de luptă a celor 13 partizani româ n i dală de romandantul unităţii de partizani.

www.cimec.ro

h ' 8. Podul de cale ferată de la Ileclean, refăcut pînă Ia 1 5 decembue 1 944.

35

www.cimec.ro

La 50 de ant

de la apariţia revistei "Arhiva Someşană"

Virgil Şotropa f ondator al revistei

ION RUSU SĂRĂŢEANU

Păstrarea si cerce tarea iz\ oare ­lor i storice şi elaborarea de stud i c �rivind is toria locală are vechi tra ·

d i ţi i în ţ inutu l Năsău:lu lui . aceste i consti tuin d arme de luptă i mpotr t ­va asupririi sociale şi naţio nal<' .

Memori i l e înaintate autorită ţ i ­lor i mperiale in ainte d e înfi inţare.'! graniţei m i l itare, î mp c triva tend i n ­telor magistratului b i stri ţean ciP ' trece in stare de iobăgie pe l ocuite - · r i i l iberi ai Văii Rodnei , petiţi i l = el in timpul ex istenţei regimentulU' d e graniţă şi după desfi inţarea a ­cestuia pentru drepturi na ţio n al<' 5 : sociale, contribu ţi a cărturari lor lG­

cali la , .Supplex Libel lus Valachorum'' etc., atestă faptul c 1 a i ci s-au făcut cercetări minuţ ioase in arhive şi s-au redactat veritabile stud i i de istorie cu referire l a legiuirile timpu l u i r.:entru apărarea locui tori lor din acest colţ împotriva rapac i ­ţătii claselor exploa tatoare.

Experienţa şi cunoştin1;ele acumulate de-a lungul vre m t •. au creat o sănătoasă tradiţie locală care transmisă d in gen•: ·

raţie în generaţ.ie a pus bazele unei adevărate �coli de cerce- ­tare istodcă.

36

www.cimec.ro

D i n sirul acelora care au contribuit substantial la dezvo l ­tarea cer�etării istorice, la preţu irea arhivelor � i a izvoarelor i storice în general �i şi-a u adus aportul la îmbogăţil":'a miş­dtrii culturale locale a fost şi neobositul gazetar. profesor � i istoriograf Virgil Şotropa.

Virgil Şotropa s-a născut în Gheorgheni, j ud. Harghita , la 5 decembrie 1 8 6 7 , î ntr-o per'ioadă cind se accentua simţi­tor asuprirea socială şi naţională asupra românilor din Tran­s i l vania datorită încheierii dualismului austro-ungar.

In familie a avut parte de o educaţie aleasă. Tatăl să u cm·p era funcţionar s-a silit să-1 crească bine pentru viaţ;1 . "Tatăl meu m - a îndrumat d e la început ca s ă învăţ limbile mai obişn uite în patrie, adică afară de română, maghiară <;; i germană să le vorbesc bine , apoi şi ceva din francez{! şi ita­l iană. să înţeleg ceva din ele, apoi ştiinţele n aturale, ca să pricep mai bine invenţiile noi pe terenul cărora se făceau contin u u mari progrese - în fine ştiinţele exacte întru atî\..1 ca să-mi pot c<;ntrola lucrările de ceva construcţii mai simple de care voi avea nevoie.

Pînă la etatea de ll:l ani am aj uns să citesc şi să cuno�c OJ=<'rele l i tt>rare ale celor m a i de frunte scriitori români, ger­mani şi maghiari, precum şi cev a din literatura celorlalte po­poare cl l iar şi ale altor continente neeuropene' ' 1 )

Şcoala primară ş i curs urile medii le-a urrnnt l a Năsău d . cu excepţia clasei a lV-a de l iceu p e care a făcut-o l a lice u l german din Bistriţa. La l iceul d i n Năsău d susţinut d e E.foria Fondurilor grănicereşt i nă.săudene. a fost călăuzit de pl'dagogi eminenţi ca Dr. Paul Tanco, Dr. P. Alexi, Maxim Pop şi al­Oi. într-o atmosferă d2 inalt patriotism �i de sănătoasă efer­vescenţă 7tiin ţ i fică şi culturală. Aprecieril e pe care le face mai t îrziu la adrPsa acestei instituţii cuprind sentimente de aleasă stimă şi m u ltă con sideraţie : . .Intîi . l iceu l nostru -care în modcstvle sale anuart> nici nu se intitula pe sine "ma­rele liceu", s i nici nu se fălea cu "extraordinare le sale suc­<'::>sc.> ' - trăia smerit în acPst colţ. de ţară dezvoltînd după putinţă o m uncă asiduă în folosul naţiunii . Jar alumni i săi , în n umăr covîrşitor copii veniţi din sate sărmane apropiate şi depărtate, cu slăn ină, brinza şi mămăliga aduse de-acas{t , si îmbr•ăcaţi în h ăinuţele cele m a i simple, d a r cu sufletul dor­nic de cultură, îşi croiau cu privaţiuni şi chiar cu suferin\e condiţi i le existentei proprii viitoare, muncind astfel pentru Jolosul şi propăşirea neam ului " .2)

.Mulţi profesori care funcţionau la liceul din Năsăud şi-au ntcut stud iile la ViPna, u nde frecventaseră "România Jună ' " .:;i ad uceau c u e i i deik înaintate c e s e plămădeau .acolo. "Din

1 . V . Şolropa, Amintiri. Arh. St. Năsăud, colectia V. Şolropa, dosar XXXI/406, 1. 1 . ' 1 \'. Şol ropa, La aniversarea liceului din Năsdud, î n . . Arhiva Someşană", Nr. 26, 1939,

p . 2.

17 www.cimec.ro

Viena au ajuns cîteva simpatii junimiste şi la ::\ăsăud. lrHn ::VIălai, Constantin Moisil, Ioan Ciocan, Pavel Tanco, .-\.. P . Alexi, profesori l a gimnaziul de acolo, au trecut pe l a Rom. t ­nia Jună în prima perioadă de agitaţie junimistă a au·slei societăţi. Ei trebuie să fi fost aceia care au provocat în sînu� corpului profesoral, discuţii aprinse pe chestiunea ortografi­ei, încă de prin 1 8 7 4 . Ele au ecou ş i în sînul elevilor di1� cursul superior, care citesc de prefE-rinţă Convorbirile, d2cla­mă la societatea lor "Virtus Romana rediviva' ' , pe Vasi le Alecsandri şi admiră literatura populară" .3)

In perioada vacanţelor şcolare se întîlnea la Năsăud cn studenţi veniţi din centrele universitare ale imperiului austr• • ­l.mgar şi din Italia. cu intelectuali din vechea Românie, cu ni.i­săudeni care funcţionau ca profesori la liceul român din Bi­tolia (MacE-donia) şi care îşi comunicau impresiik• asupra 1•1-crurilor văzute şi asupra stărilor sociale de pe meleagurile de unde veneau în lungi �i aprinse discuţii.�)

Deseori călătorea la Rodna unde poposea la unchiul său botanistul Florian Porcius, membru al Academiei Romane, care avea legături ştiinţifice cu mulţi botanişti de frunte d in Europa. Dacă mai adăugăm că trup(•le de teatru româneşti, in turneele pe care l2 făceau în Transilvania, se opreau des­tul de des la Năsăud prezentînd spectacole. ne putem da seama de atmosfera culturală in care se dezvolta tînărul elev.

Studiile universitare şi le-a făcut la Cluj şi Budapesta. La Cluj s-a împrietenH cu poetul George Coşbuc pe care-I cu­noscuse încă la Năsăud şi in tovărăşia căruia făceau adese­ori plimbări lungi pe dPalurile din împP2jurimi. , ,După ab­solvirea liceului trecui la Universitatea din Cluj, şi acolo ne-am împrietc>nit şi mai mult. De cîte şi cîte ori cutreieram periferia oraşului. sau urcam dealul Feleacului, d:scutînd şi glumind; iar- dacă-l apuca vr-un dor şi jale, mă ruga să ne intoarcem acasă, să-i cînt vre-o doină someşană. In mica me� cameră se aşeza pe dunga patului ori se întindea pe sofaua cam hodorogită şi asculta cu deliciu la sunetul viorii. iar eu i : asiguram că-i cînt foarte frumos, căci a m în e l p� o2l mai credincios şi indulgent public asistent":;)

In continuarea amintirilor, arată condiţiile grele în care învăţau la Cluj majol"itatea studenţilor români care fiind să­raci de acasă flămînzeau 7.ih· intregi. ,,Coşbuc - ne mărturt-­seşte e l -- pleca acasă, undea rămînea cu lunile, ca să -'c poată alimenta".")

După anul 1 867 caracteristic pentru viaţa social-politică ::J. Transilvaniei sînt luptele duse de poporul român pentru un[-

3 . J . Breazu, Literalura Tribunei, (1884--1895), Dacoromania, Parlea I , Proză , voi. V ( ( [ ,

· Buc. 1936, p. 27. 4. V. Şotropa, Amintiri, Arh. St. Năsăud, co1eclia V. Şotropa, dosar XXXJ/406, f. 7 5. V. Şotropa, Amintiri, in "Arhiva Someşană", nr. 5, 1926, p. 48. 6. V. Şotropa, Amintiri, Arh. St. Năsăud, colecţia V. Şotropa, dosar XXXI/406, f. i :.

38 www.cimec.ro

tatea naţională �i impotriva asupririi sociale �i na1)onale exr. ·r­citate de către moşierimea 5i burghezia maghiară .

Clujul in ultimele două decen i i ale secolului al XIX-lea era o oglindă Jidelă a stărilor politice din Transilvania. Cu mare greutate români i din Transilvania reuşiseră să cîştige la Universitatea din Cluj o catedră de limba şi literatura ro­m{mă care se deschisese în anul 1 8 72 şi al cărei prim titular a fost Dr. Grigore Si[.aşi . In j urul acesti:.>i catedre şi in sînul societăţii literare şi muzicale . .Iulia" � studenţilor români din Cluj, sub supravegherea poliţiei statului austro-magiliar se desfă�oară viaţa cultura lă şi artistică romimească.

Virgil Şotropa se inscrie la llniversitate în anul 1 85:), cînd " profesoru l universitar Grigore Si laşi, figură caracteris·· tică a Clujului, om mic, indesat, îmbrăcat totdeauna în ne­gru, cu căputul lung şi pururea cu cilindru î n cap . . . acuz:1 t că ar fi spiritul renitenţei şi al rezistenţei tinerilor v alahi 8 fost simplaminte izgonit de la catedră ". ' ) In acelaşi an şi la cerer2a acelu iaşi consiliu universitar a fost dizolvată de că lrl' poliţia oraşulu i societate-a literară şi m uzicală "Iulia" a st u ­denţilor universitari infii nţată la îndemnul lui Silaşi pe mo­tivul că desfă•;;oară o activitate potrivnică statului .

La Cluj, studentul Virgil Şotropa cunoaşte pe unii din conducătorii politici al burgheziei româneşti din Transilvan ia : pe avocaţii I on Raţiu din Turd a, Coroian şi Isac, pe octogena­rul Grigore Pop, fost profesor la Blaj şi pe alţii .

Dintre profesorii universitari îşi adu ce aminte cu plă­cere de Meltzl de Lomnitz care se distinge printr-un d eosebit Eimţ al dreptăţii .

La Budap::-sta, unde-şi con tinuă studiile, frecventează cn­feneaua h otelului Jăgerhorn, loc de întîlnire a oamenilor pP­litici ai burg heziei romimeşti din Budapesta şi a acelora car ·

erau în trecere prin capitala Ungariei. După term inarea stu d i ilor universitare, fiind nemulţum it

de situaţ.ia profesorilor din Ungaria, s-a hotărît să plece i n Rom.{mia şi even tual să ocupe acolo vreo catedră de profescw. Oprindu-se la Bra)OV în drum spre Bucurt·şti , i s-a ofer i t d� către Aurel Mureşianu, directorul publicaţiei "Gazeta Trans i l ­vaniei" u n post d e redactor, p e care momentan nu-l acceptă continuîndu-si drumul in România. La Bucuresti intră în con­tact cu istorici. literaţ i şi cu vechi cun oscuţi :

Despre timpul petrecut l a Bucureşti în societatea unor scriitori de seamă ne mărtm·i seşte u rmătoarele : "Cu priet•.> ­nul G. Co7buc m-am întîlnit l a librari i Fraţii Sfetea în pia1. a Sf. Gheorghe. Acolo ne-am înţeles ca să ne întîlnim seara l a restaurantul Caragiale. undeva prin Gabroveni pare -mi-se . în mod regulat. Era pe vremea cind Caragiale făcea pe crîşma-

7 . V. $olropa, Ami n l i r i . Arh. SL Nă�dutl . colc c l i .l V. Ş o l ropol, do�dr X X X I '406, f. 1 1 .

3(1 www.cimec.ro

ruJ în Bucureşti şi G! lerea în restaurantul gării din Ploieşti . A.m învăţat a cunoaşte cu acest prilej in toate serile petrecu­te în crî�ma lui Caragiale, la masa scriitorilor o mulţime de ju1·nal işti, poeţi, prozatori etc. , dintre care cu deosebire mai plăcută am conversat cu po:�tul . . Senzitivelor" Traian DemL' ­trescu, o fire într-adevăr foarte sensibilă, plină d e fantezie. Imi povestea de zilele frumoase ce le petrecea vara în Moldu­va. la mănăstirile Agapia. Secu şi Neamţu. La acea masă ser­Vt>a adeseori Caragiale în persoană si cuq�eau în continuare g lumele şi discuţiile pline de spirit . . . Imi făcu o dată obser­varea Caragiale "măi c•::- limbă românească aveţi voi ! cind auzi, măi Ioane. adă-mi o oiagă de hol ircă" . observare glu­meaţă.8)

La reîntoarcerea din România, unde totusi nu rămîne. intră ca redactor la "Gazeta Tr•ansilvaniei", la

' Braşov, unde

lucrează între anii 1 892-1 896. La redacţia bătrînei gazete transilvănenP înfi inţată de

G. Bariţ, la conducerea căreia era acum Aurel Mureşianu, ia contact direct cu trauiţiile sănătoase democratice ale acestei gaz·2te şi intră în focul luptelor ce le ducea poporu l rom[m din Transilvania �entru drepturi economice şi politice. Viaţa de redactor într-o perioadă zbuciumată a istoriei Transilva niei îl face să-şi cîştige o vastă experienţă politică fiind m�­mij locit în mijlocul cvenimen1 elor<. Era epoca memorandumu­lui . cînd burghezia românească luptă elin răsputeri împotriva asupriri i naţionale. In această perioadă cunoaşte pe fruntaşii politici români din . \rdeal şi pe mulţi cărturari şi oameni po­litici din România.

Redacţia e:m frecventată de prof·:=sorii Glodar. Popea. Di­ma, Bodiu, Bîrsan, Panţiu, Vlaicu, Nicolae Bogdan, fraţii Bra ­ni�te, scriitorul Nic. Petra--Petrescu. A cunoscu t de aseme­nea pe Alexandru Eugen . Zeno J'viocioni , Vicl!entie Babeş şi .-\urei Isac. Erau vizitaţi în fiecare săptămînă de publicişti ��� parlamentari din România. Mai rar poposea pE' la redacţie ge­nemlu l Moise Grozea care povestea amintiri din războiul pentru independenţă şi mai ales despre asaltul împotriva Gri­viţei. unde compania sa a dat pildă de înalt eroism în iupta crîncenă dusă împotriva lui Osman Paşa. Se întîlnea deseori cu George Moroianu �i Uv id Densusianu întorşi atunci de la Paris.

Işi aduce aminte mai tîrziu cu multă nostalgie de colegi i de redacţie : "Pîlpîie focul în sobă. Am rămas singur acasă şi întins într-un j i lţ privesc sil uPtele ce se desprind d in zafl:a flăcărilor. Imi amintesc zile de mult trecutP, petrecute cu soţii de muncă în redacţia Ga,1.etei de Braşov Văd pe Grigore Maior, pe cel mai blînd şi optimist om. care tot de bine visa,

8 . I bidem. 1 . 24-25.

www.cimec.ro

tot binele-1 aştepta, deşi sărmanul avuse destule d2cepţii s'

văd pe Traian Pop, fire impulsivă, pară şi foc <;i totuşi m oale la inimă, dacă începea să-i v ibreze coarda sentimentală. Lu­cram l a mesele noastre în l iniştea în treruptă din cînd în cind de o întrebare ce ne-o punea bătrînul administrator Fluş tu­reanu ori Pxped itorul Spuderea. Iar cînd i ntra în redacţie proprietarul ziarului, vecinic agitatul luptător A urel �ureş i a n u îno2peau discuţiile şi dezbateroile cînd m a i moderate, cind mai vehemente ; SP schi mbau păreri ş i se făurea u planuri. i n­spirate şi nutrite de cel mai cal d şi curat sentiment naţional al şefului nostru' ' .!))

"Un vizitator credi ncios al redacţiei noastre - ne rela­tL'ază V. Sotropa -- era badea Cîrţan, veşnicu l călător prin intrl:'aga Europă ş i colector de cărţi destinate poporului . Tot­deauna, în trecere pri n Braşov se oprea cel putin o zi , intra <:u d2sagi i în spate la redacţie. î i descărca după uşă şi se aşe;�a pe ei, aşteptînd momentu l cînd puteam să înC'ept:>m conversa-­'\ ia . să-1 întrebăm de unde vi ne. pe unde a fost, ce are de gind să mai facă, ş.a.m.d." 1 0)

La Năsăud funcţ iona încă din anu l 1 86 :1 un liceu teoretic susţinut de Eforia Fondurilor grănicereşti. Pe măsură CP bur­ghezo-moşit>rimea maghi ară înăspreşte exţ:;loatarea m aselor populare din Transil\'ania şi îngr•ădeşte din ce în ce mai simţitor drepturi!•: politice ale poporu lui român, mai ales d u pă încheierea d ualismului austro-magh iar, politica şcolară a gu­vernelor devine mai reacţi onară. Incepind cu anul 1879 ten­d i nţele de mag i J i arizare devin evidente . Leg ile l u i Tr•efort in­trodu c predarea l imbii maghiare în mod obligatoriu în şt:o­l ile l'lem entare şi silesc pe învăţători să înveţe limba ma­ghi ară în decurs de 4 an i _ l 1 )

U n complex d e măsuri l uate d e guvern în aceşti ani fac ca averile grănicereşti năsăudene şi şcolile ce le întreţineau să nu -şi mai poată păstr•3 libertăţile consfint ite în statutele <1probate l a vremea lor. In anul 1883 intră în vigoare noua l l'ge pentru şcolile medii . iar în 1 886 dispoziţ iile primite din partea comisaru lui regesc Desideriu Banffy schimbă caracte­rul l iceului din , .autonom confesi onal " în , Jundaţion.'l l " şi-- n fdu l acesta comisiu n:a Fondurilor are d e acum înai nte n u ­mai atribuţii administrative şi economice c a sus�inător al �;coli i . Profesori i can' vor Ji alesi si-n continuare de e-a se �or s upune aprobării guvernu l ui u

'ngar din Budapesta, ' i ar

di n punct de \'edere didactic-disciplinar lic·eul are ca for su­perior pe directorul su prem din Cluj . 1 2)

Incepind cu anul 1 896, Virgil Şotropa devine profesor al acestu i l i ceu. Director al l iceul u i începînd cu anul 1 880 :1 i

'l. Ibidem. f . 27. I G . Ibidem . 1. 38. I l . Din isloria Transi lvaniei. voi . Il , Ed. Acad. R.P.R., 1961 , p. 401 . 1:!. . V. Şotropa, Dr. Nicolae Drd g a n , Istoria Şcocd c l o r nds.:iudcnc, N il s d. u d , 191 3 , (.). 175

4 1 www.cimec.ro

pînă la numirea sa ca profesor la catedra de limba .5i litera­tura română a Universităţii din Budapesta, în anul 1 88 9 . a funcţionat Ion Ciocan. care er•a şi deputat în parlament. Func­tiile de conducere deţinute de Ion Ciocan se datorau politicii guvernamentale pe care o făcea acesta şi faptului că era un executant fidel al baronului De:>:ideriu Banffy, fost prefect al judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Someş şi primul ministru al ţării într-o perioadă a guvernădi "liberaL2" , poreclit pentru violenţele salt� şovine şi antipopulare" paşa din Dobîca" . l' l)

Sosirea lui Virgil Şotropa la Năsăud, aureoleat de func­ţia de gazetar, de buna sa pregătire ştiinţifică şi de tinuta sa patriotică, a entuziasmat cercurile intelectuale din Năsăud � i a făcut să f ie privit cu suspiciuni de cei ce formau clientE'!a politică a lu i Banffy. Tînăr, cu o pregătire frumoasă. Virgt l Şotropa munceşte entuziast atît în şcoală în calitate de pro-­fesor, cît şi în afara programului şi activităţii şcolare. A func­ţionat o vro2me ca secretar al despărţămintului "Astra" de la Năsăud, in care calitate a creat două biblioteci ambulante care circulau din comună în comună1�) şi şi-a inceput activitatea de cercetare istorică publicînd articole la diferite reviste.

In anul 1 899, în urma numirii lui I. Ciocan ca proft-scx la Universitatea din Budapesta, Eforia Fondurilor• şcolare gr:t­niceresti alege prin unanimitate d2 voturi director pe V irg il Şotropa, alegere care n- a fost acceptată de guvernul maghhr. candidatul fiind socotit indezirabil pentru această funcţie eL• încrederoe. Problema nerespectării -alegerilor de director de �a Năsăud, ca principiu politic, ia mare amploare în întrea�:(:-1 Transilvanie fiind dezbătută in presa vremii.

Neputindu-se trece p2ste �wtărirea oficialităti i , Vin� il Şotropa funcţionează in continuart::> ca profesor de> l imba m_,_ ghiară şi germană la liceul .{!răniceresc din Năsăud pînă in anul 1 9 1 3 , cînd se pensionează la cerere proprie pentru a-.:; i căuta d e sănătatea zdruncinată. I n această perioadă stud ia­ză şi călătort::>şte mult. Vede Ungaria. Austria, G ermania �i Italia.

In anul 1 9 1 9 rci ntră în învăţămînt şi funcţ.ionează în co��­tinuare pînă la pensionarea sa definitivă în anul 1 933.

Incă de la inceputul actiYităţii sale de ziarist. V. Şotrop,. este preocupat de trecutul ţării Năsăudului , de evoluţia ist· , _ rică şi culturală a acestui colt de ţară. 15) Cu treC'erea anii· w aria cercetări lor se lărgt::>�te �i adînce�tP mereu. iar studii k­publicate devi n din ce in ce mai n umeroase. 1 fi)

1 3 . Din isloria Transilvaniei, voi . 11 . Edit. Acad. R.P.R. 1 96 1 . p. 250. 1 4 . Transi lvania, nr. IV-V, aprilie-mai, 1 899, anul XXX, Sibiu. P- 187. J S . V. Şolropa, Cum s�a distins batalionul 1 . grăniceresc năsdudean in a nii 1 848 49, i 1-.:

,,Gazeta Transilvaniei• , nr. 63--64. 66-69. 7 1-75, 77-79/1898 si Grdnilerii reqimen l u -lui romlm năsăudean, in . . Gazeld Transilvaniei • , nr. 240--24311897. .

1 6 . In ilCeiJslă perioadă publică mai ales în "Transilvan i a • , organ al Asocia�ird pcntrr. 1 1 -lera lura română şi cultura poporului român d e J a Sibiu.

42 www.cimec.ro

Cercetător sîrguincios al istoriei patriei noastre �i î n sp.:­cial al trecutului ţinutului năsăudean, nu poate să rămînă ia afara preocupărilor' cu privire la soarta arhivelor. Pasiunva pentru vechile documente este dovedită de frumoasa colecţii.! ce ne-a rămas moştenire de la el şi de faptul că in articolele publicate se prc'ocupă şi de importanţa şi organizarea arhive­l or.

In articolul intitulat "In chestia arhivelor", publicat în anul 1 9221;) in i ntroducert>, arată atitudinea autorităţilor vre­mii faţă de arhive : "Lumea se ocu pă la noi a·.-:i intensiv c u afaceri de bani �i cu politică, aşa că aproape nu 1e rămîne oamenilor timp să se gîndească şi la alte lucruri mai puţin rentabile. Mi se pare dată u it.ăl"'ii şi chestia arhivelor. despre care s-a scris şi vorbit cîte ceva, însă pînă acum n-am au·z:it să se fi ajuns încă la vreu n rezultat pozitiv ' ' . In continuare arată grija cu care erau ascunse <;;i tra tate ca secret::- arhive · l e de către stăpînirea reacţionară maghiară şi austriacă pen­tru ca ştirile despre asuprirea economică, socială şi polit ic<i să nu ajungă la cunoştinţa popoarelor.

"Se ştie că în diferite arhive din V iena şi Budapesta en1

îngrămădit si ţinut sub zăvor un foarte considerabil material istoric privitor la viaţa şi trecutul poporului român. Am auzit de la bătrîni de-ai noştri cu cîtă greutate, pe ce căi lătural­nice şi deschi�2 numai cu deosebită protecţie puteau să ajun­gă la cîte un document, de care aveau trebuinţă în vreun proces. Se temeau ca de foc stăpînii de odinioară nu cumva românii să ajungă la cunoştinţa existenţi i şi puterii lor. Pu­ţinii noştri cărturari, care au aflat intrare in amintitele ma­gazine misterioase, au primit date şi informaţ.ii numai c u ţî­răita şi sub mare control".

I n continuarea articolului pune problema recuperării ma­terialelor' arhivistice ce le av·::-m î n ţările străine �i critică cn violenţă lipsa totală de preocupare a oficialităţilor faţă de ar­h ive : "Dar avem noi încă un bogat material istoric şi în ar­h ivele oraşelor, satelor, reuniunilor, corporaţ. iilor· şi diferite­lor oficii din ţinuturile nou anexate ; e vorba numai sub a cui dispunere şi control stau azi ele? Ştim cu toţi cît de vitre;; sint tratate h irtiile vechi, cîte acte publice şi private au ars din neglijenţă, s-au prăpădit din ignoranţă şi s-au furat :5i nimicit din rea voinţă".

După 02 arată tratamentul barbar cu care sînt tratate ::ll·­hivele miniere din Nord ul Transilvaniei, in încheierea arti­colului face următoarele propuneri : "Atît St:'dia istorică-etno­grafică a "1-\sociaţiunei", cît şi comisi a monurnentelor istorice pentru Transilvania n eamînat să facă demersul necesa.:r la guvern, ca :

l i . V. Şolropll, In chestia Arhivelor, in , .Transilvdnid• nr. 2, 1922, p. 165-166.

43 www.cimec.ro

1 . Ministerul de externt> să finalizeze cit se poate mar H l grabă şi m a i favorabil chestia actelor şi documentelor, pr\:'­cum şi a a ltor obiecte artistice de predat şi restituit din par­tea Austriei �i lTngariei statului român;

2. Arllivc�le publice alt> j udeţelor', ale diferitelor oficii. in­stituţi i şi corporaţiun i , etc. , să fie i mediat puse sub îngri j irea şi controlul unor persoane de încredere ;

·

3. Prefecţii j udeţelor să i·a informaţii despre n umărul .·;; i stan:-a arhivelor private şi să trateze cu proprietarii, ca ei sau să le ct>deze statului sau să le facă accesibile celor ce vreau să le studieze' ' .

ProblemPle ar! 1 ivistice vor rămîne o preocupare pl'rma­nentă a lui Virgil Şotrupa l Pgate de activitatea sa de cerce­tare istorică.

După cum s-a mai amintit . Năsăud ul are frumoase tra­diţ i i cultural e legate de �colile ce au funcţionat. de activi t::t ­t?a progresistă a u nor i ntelectuali şi de publicaţi ile ce au apă­rut aici în secolul al XIX-lea.

Pe linia tradiţiilor publicistice cărturarii năsăudeni au fost preocupaţi mereu de scoaterea î n continuare a unei p u ­blicaţii ştiinţifice c u caracter istorica-cultural în care să-şi publice rodul cercetărilor lor. Trecutul istoric frămîntat, mul­ţimea documentelor păstrate. tradiţia culturală vie, competen-1 a oamenilor, toate reclamau apariţia unei publicaţii care sii Jacă cunoscute specialiştilor şi publicului faptele întîmplate ele-a lungul veacurilor.

Acest gînd î l comu n ică Constantin Moisil, mai tîrziu di­r:!ctor general al Arhivelor Statului din Bucureşti, năsăude­nilor în a n u l 1 9 1 1 : "M-am g în dit l a o publicaţie. care să apară de două, tr·ei ori pe an şi în care să se cuprindă bo­gatul material ce există la Năsăud, la D-ta (scrisoarea e adresată lui Iulian Marţian), Simion şi Artene �Iureşan plus reproducerea ornamentelor din vechile d-tale codice . Cred că s-ar putea real iza şi am să mă pun pe lucru, dacă eşti şi d-�a de această părere" . 1 8)

Nu cun oaştem motivele pentru caP2 revista plănuită n-a mai apărut.

In anul 1 9 1 3 se pune din nou problema apariţiei unei reviste. Se constituie comitetul de redacţie din care făcea parte şi V. Şotropa şi se lansează un apel . "Cu ocazia aniver­sării -a 50 de ani de existenţă a l iceului din Năsăud un grup de foşti elevi ai acestuia, avînd în vedere importanţa isto­rică si culturală a nordului Ardealului dimpreună cu î mpl'2-j uri�ile lui, au hotărît în consfătuirea de la 1 3 octombrie a .c . . întemeierea unui organ cu caracter ştiinţific. î n care să se pu­blice studii despre toate chestiile. care s-ar părea interesante

JH. Arh. St. Năsăud, coleqia V. Şolropa, dosar nr. 6.' 1 .

44 www.cimec.ro

din oarecare punct de vedere istoric, arheologic, etnografic, geologic, folcloristic, lingvistic etc. Organul se va n um i :

Străbun ii" buletin nentru studiul nordului Ardealului si îrn­prej urimil2 lui şi va' apărea cu începutul anului 1 9 1 4 c�l p u ­ţin d e două ori p e an . . . ' ' !!') Nici această nouă încercare de a se scoate o publicaţie nu se concretizează; probabil, pe lîn­gă vigilenţa autorităţilor, care a fost desigur o piedică , şi iz­bucnirea primulu i război mondial a făcut imposibilă apari ţ i a revistei.

Inten ţ iile nerealizate ale scoaterii unei publi caţii la Nâ­săud se transformă în realitate abia în anul 1 924, cînd V . :)otropa scoate "Arhiva Someşană ", de la a, cărei apariţie se împlinesc 50 de ani. Scopul urmărit de redactorul revistei, aşa cu m de altfel o şi mărturiseşte, era de a "m în­tui de pieire şi ed ita actele şi documentele privitoare la trt!·· c u tul ţinutului nostru, rămăşitt> sortite să d ispară în scurt timp din cauza ncinteresului şi preocupărilor de altă natur�t a societăţii de azi" .�0)

Programul revistei expus î n prim ul număr î n , cuvîntul . ,Către cetitori' ' , ne precizează că revista v a face cunoscut tre­cutul şi lupk'lt' crîncene purtate de poporul din această " te­rf'a .Samusil'n sis" împotri va magnaţilor şi a monarl 1 iei impe­riului h absburg, să popularizt>ze rolu l pe care · 1-au jucat şco­lile din Năsăud în trecutul i storic al Tmnsilvan iei.2 1 ) "Vom publica în această revistă, se spune în continuare, articole d1.� tot felu l : istorice, culturalP, sociale, economice, l ingvistice, \ : U un cuvînt articole, care îmbrăţişează tt·ecutul şi viaţa actuală a ţinutului nostru".

Revista apare începînd c·u anul 1 924, pînă î n anul 1 940 în 27 de numere . Virgil Şotropa prin studiile masive de Cl'r·­<dare istorică, dP altfel nelipsite din cuprinsul fiecărui nu­măr, dă orientarea generală revistei, menţinînd-o l a u n nivd ştiinţific ri dicat.

In j urul acestei reviste s-au grupat un cerc valoros de cola-boratori can• au contribuit prin publicarea cercetărilor J or la limpezirea mu ltor probleme din istoria Tmnsilvanici. Amintim dintre ei pe Iulian Marţian, Vasile Bich igean, Dr. Nicolae Drăgan, Ştpf,an Buzilă, Al. Ciplea, I . Moisil, Sandu Manoliu, Tiberiu Morariu, Iuliu Morari u. ş.a.

In paginile revistei au fost publicate documente, mono­graJi i , istoricul unor instituţii şi localităţi, memorii d2 călă­torie, figuri de luptători si de dascăli înaintaţi etc.

Virgil Şotropa publică multe documente inedite care scot în evidenţă aspecte ale luptei de clasă şi lupta maselor popu­lare din ţinut îm potriva asupritorilor. Dintre temele dezb�.i-

19 . Arh. Si . Năsiiud, fond. Dr. Emil Precup. dosar nr. 1 48 , r. J . 20. V . Şotropa, Fapte ş i conslat&ri. i n . , A rhiva Someşană" , nr . 1 0 1929, p . 149. 2 1 . V . Şolropa, Către celilori, in . , Arh iva Someşancl " , nr. 1 , 1924 . ' p. 1 .

45 www.cimec.ro

tute menţionăm citeva : Bejenii î n sec. al XVIII-lea, înfiinţa­rea gr•aniţei militare, militarizarea văi i Bîrgăului, minele rod­nene, P2volta districtului năsăudean, soarta rom[milor din sa­tele săseşti etc. O altă parte a materialelor publicate se re­feră la oamenii de seamă din ţinut care au avut o activitate deosebită in domeniul ştiinţific sau au jucat un rol importa11' în viaţa socială a ţinutului . Virgil Şotropa în stilul �ău so­bru dar• expresiv, reînvie in paginile revistei un �ir dt:> figuri de seamă din trecutul nostru zbuciumat. Expune viaţa şi ac­tivitatea lui Florian Porc ius, Vasile Naşcu, Grigore Moisil, V. Petri, Grigore Silaşi, lul ian Marţian, Gh. Bariţ, G2orge Co.'i­buc, etc.

l\1ultele date l?i fapte inedite publicate sînt rodul cerce­tării în arhivele oroaşului Bistriţa, " Regimentului al II-lea transilvan, grăn i1,eresc de infanterie nr. 1 7 ' ' , "Districtului ro­mânesc. autonom al Năsăucl u l ui ' ' şi în arhiva "Fondurilor grănicereşti năsăudene".

Pe calea conferinţelor, clar mai ales în paginile revistei . s-a î ntreprins o largă acţiune de populariza1"'2 a importanţei ştiinţifice a arhivelor şi nevoii ca ele să fip adunate, păstrate cu grijă şi studiate.

In nenumăratele apeluri publicate în "Arhiva Someşa­nă" se îndeamnă toţi cetăţenii iubitori de trecutul poporului nostru să salveze de la pieire şi să dăruiască Muzeului nă­săudean orice arhive, acte personale, familiale şi alte obiec­te vechi care aduc lumină în cunoaşterea trecutului poporu­lui nostru. In paginile revistei se ia atitudine şi împotriva modului de păstrare a arhivelor dt' către instituţii . In pream·· bulul unui articol se critică cu hotărîrt:> starea proastă a ar­hivelor din regiune : , .Scriitorul acestor şiruri am stat aproa­pe o vară aplecat asupra l 1risoavelot· rodnene relicve din vremi n u prea vechi , în care a mai rămas ceva din zbucimul secolului trecut. Filă cu filă, an de an, am trecut totul prin pasiunea cero2tătorului tînăr, pentru a putea închega valul unei vie\i trecute, rămasă scrisă aici pe filă de tăcere.

Cu această ocazie mi-a fost dat să mă conving de puţi­na grijă ce se pune în păstrarea vechilor noastre arl l iYe. Sint doar cîţiva ani de cind arhiva minelor, puţină cit a m:ti rămas, a fost vîndută cu kilogramul ca hîrtie de pachetat. O bună parte din arhiva preturi i a fost risipită de înaintaşii actualului primpretol' dl. E. Dumitru. Arhiva soc . . ,Mino-Pi­rit" a fost arsă : a bisericii şi şcolii au avut în bună parte aceeaşi soartă. Cîtă lipsă de inte1'2S ! . Şi sînt ferm convins că arhive le de pe sa te au avut aceeaşi soartă" . 22)

Preţuită şi căutată de cititori, "Arhiva Someşană" este rpcenzată cu regularitate de "Revista i storică" , de , .Arhivele

22. E. Bo$Cil, Cercetind arhive:e rod nene, in "Arhiva Someşană " , nr. 20, 1936, p. 374.

www.cimec.ro

Olteniei", de , ,Anuarul Institutului de Istorie na\ională' ' din Cluj şi de alte periodice, remarcîndu-se noutăţii•::- aduse în cercetarea ştiinţifică şi n ivelul înalt l a care sînt tratate pro­blemele. Astfel, una din publicaţiile vremii scria : "Am primit de la redacţie, zilele acestea, u ltimul număr din masiva re­vistă - istorica-culturală Arhiva Somesană de la Năsăud, condusă de bătrînul gazetar ardelean v

'irgil Şotropa. . . E

una dintre cele mai serioase l'2Viste de acest gen din Ardeal. Datorită faptului că cei doi bărbaţi au la dispoziţie arbivL•le bistriţene, care n-au fost cercetate pînă azi, "Arhiva Some­şană" aduce totdeauna ceva inedit, proiectînd lumină puter­nică asupra trecut u lui trudit al Ardealului . Marele nostru is ­toric Nicolae Iorga, apreciind strădania bătrînului năsăudean, scria în legătmă cu această revistă că "există mu ltă istorie 1x•scrisă şi avea desigur dreptate".�")

H2vista este solicitată �i peste hotare datorită bogatelor i nformaţii ştiinţifice pe care le furnizează. Astrel, , .Societatea ct:>lw-română din Praga", la 1 2 n oiembrie 1 930, solicită din partea lui Virgil Şotropa u n număr d i n revista , .Arhiva So­mt:>şană", printr-o scrisoare în care sînt relatate şi ,alte fapte in teresante. Iată, de pildă. o parte din acestea : ":M u lt stimate Domnule Profesor, domnul Dr. Slaca , Consulul onorar al Ro­mimiei la Praga, prcJfesor de limba rom<1nă la U niversitatea d i n Praga, foarte activ propagator a culturii şi l iteraturii ro­m�meşti, şeful m2u la Institutul celw-romim , m-a rugat as­ti=izi să-i procur Nr. 1 1 din preţioasa D-Voastre , . Arhiva So­nwşană " . Ii trebuie numărul amintit pentr t L un profesor de la l" niversitatea din Brno . . . l\1ă îndrept deci cu încredere spre D-Voastre şi Vă rog si\. sprij iniţi m unca institutul ui nostru prin faptul că veţi fi atît de b u n �i veţi pune la dispoziţ ie domnu­lui profesor amintit numărul cerut din "Arhiva Some�ană'' . . . Trebuie să vă vestesc că s-a l ucrat foarte mult în Pra.ga pen­tru lăţimea cunoştinţdor despre R om:\nia prin SPrii d�' con­ferinţe ale Institutului ceho-român, PI"in publ icaţi i ş i tradu­ceri. fapt care m[l bucură foarte mult. M ai mult ca orice mă bucură însă faptul că în calitate de secretar a institutului. sint oarecum în centrul acestei activităţi �i prin informaţii . care curg di n toate părţile, să şterg pt> cît posibil prejude­căţile false despre România şi să pot aduce astfel un real ser­vi ciu Mumei mele adoptive. Numai cu P2cunoştinţă mă voi putea gîndi totdeauna la poporul românesc. Pot s�i vă comu­nic că au apărut admirabil traduse opere ale literaturii ro­mimeşti ca : Ion şi Pădurea spînzur,aţilor ale lui Rebrea-11 ll" . 24 ) Scrisoarea este semnată de Cabicar.

După cum s-a văr.ut deja, Virgil Şotropa a Jost preocupat de timpuriu de problema izvoarelor istorice, de arhive, de

23. '<atiunea Română, Cluj, 3 , IV, 1938. 24 . .A. rh. St. Năsăud, colectia V. Şotropa, dosar XXXI/407, 1. 1 .

-47 www.cimec.ro

gnJa naţională de care trebuie să se bucure acest:=a, de or"gi-t­nizarea lor, de serviciile pt' care le aduc patriei.

Deodată cu apariţ ia revistei însă, datorită faptului c:ă a;·-­

tivitatea ştiinţifkă devine mai intensă, nevoia pradic:ă de a se c:onsulta documente, de a le avea organizate pentru o folo­sire cît mai corespunzătoare şi de a le asigura condiţi i de pă-<­trare dt mai buw:- duc �e protagoni!)tii mişcării culturale lo­cale la gîndul înfiinţării unei instituţ i i de cultură in care să fie adunate toate vestigii le trecutu lui istoric.

Dind dovadă de un înalt patriotism ei hotărăsc înfiinţan:::l aşa-numitului .. . Muzeu nasăudean" înzestrind pentru încc•put instituţia cu propriile lor bogăţii culturale.

"Din schimbările de idPi ce au avut loc în timpul vt· i · ii anului 1 9 :H între : lul ian l\Iarţian, maior pensionar, Virgil Sn ­tropa, profesor l iceal. Dr. Alexa David, consiEet • pens. si avocat, Dr. Artenie Mureşian u, judecător şi Iuliu Moisil , pro:'. pensionar precum in fine şi intr-o consfătuil'2 comună in ziua de 2 august 1 93 1 , toţi aceşt i domni, călăuziţi de sentimente de dragoste pentru neamul nostru au l uat i lotăr•îrea ca sa -.�i pună laolaltă colecţi ile ele c:ărţi . de acte, de documente rebut­ve la ţinutul nostru , de manuscrise, de diferite publicaţi uni şi alte obiecte ce se găsesc în proprietatea lor vrednice du conservat, ca să nu se risipească după încetarea lor• din vi;.l_­lă - după cum cu durc•re se întîmplă aşa de des cu multe bn­găţii naţionali:', adunate cu trudă, jertfe şi dragoste . . . ci .-;2: rămînă toatt• acestea laolaltă, să se păstreze pen tru amintire,;_ înaintaşilor noştri pentru cunoaşterea istoriei şi stării cultu­rale a neamului nostru . Astfel am pus temelia unei noi inst i­tuţii culturale numită "J\1uzeul năsăudean", cu mai multf:" secţ iuni după n2cesitate.

Tot în această şedinţă s-a făcut şi actul constitu tiv al muzeului .

Pentru a putea proceda la înfăptuirea acestei hotărîri . i : � urma cererii , cu data de 18 august a .c . , a fondatorilor m a : sus amintiţi, Comisia administratoare a Fondurilor grănice­reşti din Năsăud a aprobat. în ziua de 14 septembrie 1 9 3 1 , s'� se pună la dispoziţia fondatorilor o sală m are sau două, d up2

posibilitate, în marele local al internatului liceului "George�

Coşbuc" din Năsăud".2")

Fondul documentar constituit de către fondatori se m<i ­reşte treptat de-a lungul anilor prin donaţiile făcutl:' de diL· ­

riţi cetăţeni iubitori d e cultură î n aşa măsură încît in 1 937 se anunţă în "Arhiva Someşană" c:ă Muzeul năsăudean a spt-.­

rit la patru secţii.

25. Muzeul năsJudean, i n , . Arhiva Someş a n ă " , n r . 1 7. 1 9 3 3 . p. 266.

48 www.cimec.ro

I. Biblioteca, cu un număr mare de cărti . cele mai multe vechi, cîştigate din colecţiile a diferite p�rsoane, mai ales prCI'i'esori .

II. O arhivă bogată în acte, documente, manuscri'>e, co­respondente relative la istoria şi la oamen:i marcanţi din ţinu­tul Năsăudului.

III. Colecţii de diferite obiecte de muzeu. IV. Portrete de fruntaşi grăniceri şi fotografii. �6) Fără sprijin material, susţinută mai ales prin subvenţii,

instituţia nu-şi putea desfăşura activitatea pe măsura dorin'�ei fondatorilor ei. Neavînd împuternicirea legală necesară în munca arhivistică, acţiunea de apărare a arhivelor se baza mai mult pe autoritatea ştiinţifică a inte12ctualilor angaja�i în această acţiune şi pe larga muncă de lămurire dusă cu şefii instituţiilor.

Pentru a întări autoritatea instituţiei, pentru a- i asigura condiţiile materiale necesare în vederea bunei funcţionări, se gindesc să o transforme înt!'Lo instituţie de stat. Datorită de­mersurilor făcute de ei şi înţelegerii directorului general al Arhivelor Statului, Constantin Moisil, s.2 înfiinţează in 1937 o Subdirecţie a Arhivelor Statului în oraşul Năsăud. In mod ul acesta "Muzeul năsăudean" trece pe seama statului, primind o formă oficială de existenţă.

Contribuţia lui Virgil Şotropa la întemeierea Muzeului năsăudean este substanţială. El donează instituţiei fondul său personal de acte şi documente adunat cu grijă de-a lun­gul vieţii sale. Datorită culturii remarcabile şi funcţiilor avu­te a ţinut legătură cu un cerc larg de oameni d2 cultură şi-n materialele documentare păstrate este ogEndit acest lucru, de unde şi val oarea documentară a fondului.

Materialul documentar rămas este constituit din acte care se referă la biografia creatorului de fond, la activitatea strict profesională �i obştească ; din documente privind "Arhiva So­meşană" şi pr:ivitoare la :Muzeul năsăuclean .

Activitatea largă culturală şi ştiinţifică desfăşurată de Virgil Şotropa a îmbrăţişat şi nobila îndeletniCire de depis ­tare şi achi��iţionare de documente. A colecţionat mai cu sea­mă documente care privesc istoria ţinutului năsăudcan şi .. [ interesm1 în mod deosebit în scopul studierii trecutului aceR­tui ţinut; alte documente le-a adunat, le-a colecţionat din pasiune, din dragoste pentru fondul documentar• al patriei noastre. In fondul donat se păstP2ază şi bogata sa corespon­denţă.

Colecţ ia Virgil Şotropa prezintă deosebită importanţă pentru cercetătorul culturii transilvănene intE'resat în cu-

26o� Muzeul ndsăudean, in ,,Arhiva Someşand" , nr. 22, 1937, p. 220.

4 - ".4.rhiva someşand" 49 www.cimec.ro

noaşterea stărilol' politice si culturale de la sfirsitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.

,

Deodată cu fondul arhivistic donează Muzeului năsăudean şi bogata sa bibliotecă cu un pronunţat profil istoric.

In anii puterii populare moştenirea frumoasă lăsată de aceşti vrednici precursori s-a dezvoltat în atmosfera propio::> creată de noua legislaţie arhivistică şi de sprijinul moral �7i material acordat de orinduirea noastră socialistă.27)

Tîrziu şi determinată de anumite condiţii speciale se gîn­deşte şi oficialitatea burgheză să-i recunoască acestui harnic istoric meritele. Academia H.omână îl alege pe Virgil Şotropa membru de onoare al ei în şedinţa din 1 8 mai 1 943.

In recomandarea de primire, caracterizîndu-i-se activita­tea se spune între altele : "Profesorul din Năsăud Virgil Şo­tropa, care a atins o vîrstă venerabilă, a rămas, in nordul Ar­dealului, unul dintre cei mai distinşi cărturari români . Fost

dascăl la liceul grănicerilor năsăudeni. din tinereţe şi-a pro­pus să cerceteze şi studieze trecutul acestui ţinut . . . In 1 9 1 3 a tipărit împreună cu regretatul nostru coleg N . Drăgan "Is-

toria Şcoalelor Năsăudene". După unire a 12xploatat sistematic arhiva bogată a oraşului şi judeţului Bistrita şi cu aj utorul materialului recoltat a publicat în studii şi articole de revis­tă contribuţii istorice de cea mai mare importanţă pentru is­toria graniţei de la Năsăud . "Arhiva Someşană" întemeiată de Domnia Sa constituie un izvor nepreţuit pentru istorio­grafia noastră şi o comoară de o bogăţie nebănuită pentru cu­noaşterea suferinţelor şi luptelor din trecut.

Profesorul Virgil Şotropa îşi continuă cu osîrdia unu! aut2ntic cărturar activitatea şi conduce cu deplină competen­ţă, împreună cu bătrînul său tovarăş, profesorul Iuliu Moisil "Muzeul Năsăudean'' şi "Arhiva grănicerească".28)

Din lucrările sale răspîndite in diferite publicaţii sau scoase in volum rezultă contribuţia sa remarcabilă la cunoaş­terea trecutului nostru istoric, marea sa onestitate ştiinţifică, profunzimea şi minuţiozitatea documentării.

In studiile elaborate nu s-a abătut de pe terenul faptelo<· sigure şi a considerat că şi eveniment::-le mai mici aduc im­portante contribuţii la cunoaşterea diferitelor epoci. "Se ştie că istoria unui popol'l sau a unei ţări nu este şi nu poate fi clădită tot numai din nararea şi descrierea de întîmplări mari şi de însemnătate covîrşitoare, care au produs adînci schim­bări sociale si au dat noi îndrumări omenirii. Cu atît mai mult se poate spline aceasta despre un ţinut mai mic cum este dis-

21. Penlru dezvoltarea Arhivelor Statului, Filiala Năsăud, in această etapă vezi : 1. Rusu, Arhivele Statului, Filiala Năsăud după 25 de ani de activitate, in ,.Revista Arhive· lor" nr. 2, 1963, p . 261-265.

28. S. Dragomir, Virgil Şotropa, in "Plaiuri năsăudene•, anul I. nr. 2-3, 20 iulie-10 au­gust 1943, Buc.

50 www.cimec.ro

trictul Năsăudului în car•2, pe lîngă fapte măreţe care pot sta pe paginile oricărei istori i , s-au petrecut în cursul vremurilor multe lucruri şi incidente mai mărunte şi mai puţin impor­tante, care merită însă atenţia noastră şi e bine s�t fie înregis­trate pentru posteritate. Numai cunoscînd trecutul în toate fazele şi în toate amănuntele sale, îşi poate face cetitorul cu­rios o icoană limpede despv2 stările sociale care H U dominat în diferite epoce". 29)

O mare parte a activităţii sale a desfăşurat-o într-o pe­rioadă de aprigă luptă a poporului român din Transilvania împotriva burghezo-moşierimii maghiare şi a puterii habsbur­gice cînd circulau tot felul de teorii defăimătoare la adresa poporului roman şi la drepturile lu i . Această stare de lucruri 1-a determinat ca în studiile sale să ia uneori o atitudine tm­litantă şi să combată unele opinii nr2ştiinţifice şi ignorante la adresa noastră. Dar bun cunoscător al culturii germane şi ma­ghiare, a receptat din acestea ceea ce era pozitiv şi înaintat, făcîndu-1 să nu cadă pe panta naţionalismului şi să dispreţu­iască alte popoare.

In domeniul arbivisticii numele lui rămîne legat de în­fiinţarea Arhivelor Statului din Năsăud, de apărarea arhivelo1· şi de strădania de a forma o opinie ştiinţifică faţă de acestea, într'-o vreme cînd politicianismul demagog şi autorităţii•? sta­tului burghez manifestau un detestabil dezinteres faţă de ar­hive.

"Iarăşi -- scrie Virgil Şotropa, constatînd distrugerile unor arhive la Rodna - se adevereşte ceea ce am scris şi de atîtea ori am accentuat în faţa organelor care .au căderea să ia măsuri în direcţia aceasta, că ni se prăpădesc arhivele dit· vina prea multelor şi nenorocit2lor preocupări politice şi d in lipsa chiar şi a celor mai modeste aj utoare financiare".30)

Crescut şi format în perioada dualismului austro- ungar, in focul luptelor poporului român din Transilvania pentru unitate naţională şi împotriva asupririi sociale şi naţional�·. Virgil Şotropa rămîne deziluzionat de viaţa politică a , .Romit­niei Mari" de după anul 1 9 1 8 . "Trebuie aici să mărturisesc, �ă cu cele întîmplate după acest război crîncen, din paril'a mea eu am rămas foarte nemulţumit şi mai ales m-a dezilu­zionat mersul vieţii politice a României Mari. . . In ·altă for­mă şi altmintre12a au dorit bătrînii noştri România Mare' . . .

De atunci încoace m-am dedicat cu totul preocupărilor literaturii istorice, am fondat în 1 924 revista , .Arhiva Some­şană" ca să fac cunoscut mai ales trecutul \inutului nostru, aşa de puţin cunoscut, pe baze de documente autentice, iar la

29. V. Şotropa. Răboaje din trecu t , in , . Arhiva Someşană " . nr. 1. 1924. p . 61 . 30. V. Şotropa, Minele rodnene, in.,Arhiva Someşană.". nr. 8, 1928. p. J.

5 1 www.cimec.ro

1931 , împreună cu cumnatul meu Iulian Marţian, cu prof. pens. Iuliu Moisil şi judecătorul Artenie Mureşianu am în­fiinţat aşa numitul "Muzeu năsăudean'' făcînd toţi donaţii de cărţi, reviste, ziare, etc. , şi colectînd obiecte de artă din ţinut cu scopul de a servi tineretului nostru din loc şi împrejurimi ca un mijloc de a-şi augmenta cunoştinţele pentru orice ra­mură de activitate din viaţă".31) Virgil Şotropa se stinge din viaţă în anul 1 954 la Năsăud, după o grea şi lungă boală.

Desfăşurîndu-·şi activitatea în condiţiile social-politice şi culturale ale secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a se­colului nostru, în activitatea lui Virgil Şotropa apar şi trăsă­turile negative specifice unei părţi a intelectualităţii vremii, ca de pildă concepţia despre "luminatul împărat" oare vrea "binele tuturora" în "interesul general", concepţie ce reiese din unele studii ale sale, bineînţeles pentru perioada antece­dentă dualismului sau credinţa în aparenta neclintire a so­cietăţii burgheze şi părerea că înfăptuirea dreptăţii sociale se poate realiza prin ridicarea morală şi culturală a ei.

Cu toate aceste limit"\ activitatea neobosită a profesoru­lui Virgil Şotropa, prezentată la 20 de ani de la moartea sa şi cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariţia revistei , ,Ar­hiva Someşană", a cărui fondator a fost şi pe care 81 scos-o în calitate de director între anii 1 924-1940. îl înscrie în şirul cărturarilor de seamă din ţara noastră şi ne obligă a-i păstra o meritată recunoştinţă.

BIBLIOGRAFIE

1 . Adause la bibliografia lui FI. Porcius, Arhiva Someşand, 1 928 � r . 8 p. 69-75; 1 936, Nr. 20, p. 42!!--435.

2. Amintiri şi impresii (relative la Avram Iancu ), Transilvania, an LIII ( 1 922), Nr. 9, 595-599.

3. Amintiri, Arhiva Someşană, 1 926, Nr. 5, p. 48-53.

4. Amintiri şi impresii (relative la G. Coşbuc), Transilvania, Sibi u , an 54 ( 1 923 ), Nr. 4-5, p. 1 49-1 5.'1.

5. Apele minerale rodnene in 1 839, Arhiva Some�ană, 1 929, N�. 1 0 , p. 1 25-132.

6. Bejenii în Sec. XVIII, Arhiva Someşană, 1 932, Nr. 1 6, p. 55-B8.

7. Comandanţii Regimentului !JTăniceresc năsăudean, în cursul anilor 1762-1851, I n Omagiu Fraţilor Alex. şi Ion 1. Lapedatu , Imprim. naţ. p. 8 1 .'1-823.

8. Contribuţii la istoria şcoalelor năsăudene, Arhiva Some�ani:i l 'J29. Nr. 1 1 , p. 1 -25.

31. V. Şolropa, Amintiri, Arhivele Stat_uiui Năsăud, colcc\ia \'. Şotropa, dosar XXXI/406, f. 81 .

52 www.cimec.ro

9. Conlribu!ii la istoria bisericească, Arhiva Somcşeană, 1 937 Nr. 2 1 , p. 453- -478 .

1 0. Contribu!ii la istoria lui Horeai ( Evenimentele in ti mpla te in reqi unea Bistriţei şi N. E. Transilvaniei, în ti m p u l revol u t i ei l Lt i l"l orca ) . A. n u <J ­r u l Insti t u t u l u i de Istorie Na ţiona lă , 1 U28 -I B30. V.p. l :l�l - 1 74.

1 1 . Corespondenţa lui Naşcu cu Moisil şi Petri, 1860-1864, Arhiva So­meşană, 1 929, Nr. 10, p. 66---98 ; I Q29, Nr. I l , p. 5\l -80; I D29, Nr. 1 �. p. 1 (12-2 1 5.

1 2 . Cum s-a distins batalionul 1 grăniceresc năsăudean în anii 1 848/49, Gazeta Transilvaniei, Braşov, l b!J8, 1\lr. 63--7U.

1 3. Din actele şi scrisorile episcopului Lemeni, Arhiva Someşana, 1 937, Nr. :c l ' p . 52fl-5tl8.

:14. Din scrisorile celor dispăru!i, Arhiva Someşană, 1 928. Nr. 8, p. 1 04-· 1 1 5; 1 fl40, N r . 27, p. l !l!i - 2 1 :1.

15. Din zilele de zbucium ale anilor 1848-1849. Arhivn Someşană, 1 921i, Nr. G. p . 1 - 1 5.

l G. Districtul NăSăudului. Arh i va Someşa nă, 1 924, Nr. 1 . p. 5-1 2. 1 7. Documente bisericeşti . . . şi Ciplea A lexd nrlr u , Arhi v a :::,omcşanCi, 1 924,

Nr. 1. p. 2 1 -40; 1 !125, Nr. 2, p. 20-50. 1 8. Două tablouri istorico-statistice din anii 1714 şi 1 733, privitoare la

preoţii români din Valea Someşului, Analele institutului de Istorie Na­tională, H l23, 1 1 . p. 261-272. (In manu scris : Arhiva Bistri ţei : Conscr ip­tiv popparum Valachicorum in depertimen tia Bistriciensi. Anno 1 7 1 4 ) .

Hl. După revoluţia din 1 1!49, Arhiva Someşană 1 927, Nr. 7, p. 1 -23. "20. Fapte şi constatări, Arhiva Someşană, 1 929, Nr . 1 o, p. 1 49-1 50. '2 1 . Grăniţerii regimentului român năsăudean, Un cuvint de introducere.

(Extras din "Gazeta Transilvan i e i " - Braşov, 1 8!)7, Nr. 240 - 243. 22. (Cu Dr. N. Drăgan ) . Istoria şcoalelor năsăudene. Scris cu prilej 1 ; J

j ubileului de 5 0 de a n i a gimn . s u p . fund. din Năsăud. ( 1 863-1 9 1 3 ) . Năsăud, 1 \.1 1 3 .

'23 . Istoria şcoalelor Năsăudene, Gimnaziu l (In Rap . anual ( a l 4 1 ) pe anul 1 903--fl04 al qi m n . din Nasă u d .

'24. Istoricul averilor grănicere)ti, Naţiunea română - Cluj , Nr. 226/9, oct. 1 936.

25. Istoria şcoalelor năsăudene, Transilvania, Sibiu , 1 902. Nr. 2 p. 60-9G; Nr. 3, p. 1 04-1 1 2 , 1 !J03, Nr. 23 --3\J; N r . 2, p . 77-88; m. 3, p. 1 1 - 1 27 .

26. In amintirea lui Grigore Silaşi Arh iva Someşană 1 930, N r . 1 2 , p. 230-242.

27. Impăratul Iosif II în distriutul Năsăudului, Arhiva Someşană Nr. 4, p. 1 - - 1 1 .

2B. Infiintarea graniţei militare năsăudene, 1 769, Arhiva Someşană, 1 93H, Nr. 24, p. 1-- 1 2D ; 1 !J3D Nr. 25, p. 261-375.

29. Invăţătorii de la Şcoala normală şi Institutului militar din Năsăud, Transilvania -� Sibi u . on XXX I l i / 1 U021p. 1 04 - 1 1 2 .

30. La aniversarea liceului din Năsăud, Arhiva Someşană, 1 939, Nr. 26 p . 1 - 4 .

3 1 . Lupta Românilor bistriţeni pentru biserică, Arhiva Someşană, 1 925, Nr. 3, p. 3 1 --38.

32. Maiorul Iulian Martian, Arhiva Some�ană, 1 938, Nr . 23, p. 445-452.

33. Maltratarea lui Gh. Barit în Cernăuţi, în anul 1 849. Arhiva Someşa­nă, l !J40, Nr. 27, p. 1 8 1- 1 86.

34. Mănăstiri şi călugări în Valea Rodnei, Arhiva Someşană, 1 940, Nr. 27, p. 1 1 0 - 1 27 .

35. Militarizarea Văii Bîrgăului, Arhiva Someşană, 1 929, Nr. 1 0, p. 1 -30. 36. Minele Rodnei, Arhiva Someşană, 1 928, Nr. 8, p 1 -35.

37. Mozaic istoric, Arhiva Sorneşană. 1 929, Nr. 8, p. 1 33-1 37.

53 www.cimec.ro

38. (Cu Ciplea AI.) Năsăud, In Biblioteca "Oraşele noastre ' , Ect i t. Cultura naţională, Bucureşti ( 1 924).

39. Năsăudului de altă dală, Arhiva Someşană, 1 936, Nr. 1 O, p. 1 --39.

40. Obîrşia familiei Coşbuc, Arhi v a Someşană 1 926, Nr. 5, p. 58-76.

4 1 . O constatare istorică, In rev. Transilvaniei, an XXXI, 1 000, p. 267-(69). 42. Ofiterii şi subofiţerii regimentului năsăudean in 1 765, 1 766 şi 1 77 1 .

Arhiva Some5ană, Hl37, Nr. 2 1 , p.498-50R. 43. Pagini memorabile din 1848. Arhiva Someşană, 1 925 Nr. 3, p. 1-20 . 44. Pătaniile Batalionului 1 niisiiudeim în 1 848-49, Arhiva Someşană, 1 93 1 ,

�r. 1 4 , p . 379-4 1 6.

45. Răboaje din trecut, Arhiva Sorneşan;:t, 1 024, Nr. 1 p. 6 1 -70; 1 925, :-..!r . 3, 73-79; 1 926, Nr. 4 , p. 94- 99.

46. Reflexioni pe vîriul Ineului, Arhiva Some)ană, 1 936, Nr. 20, p. 255-262.

47. Regimente grănicereşti, In . ,Enciclopedia romil n ă " de Dr. C. Diacono­vici, tom. III, Sibiu , 1 903.

48. Regimentul grăniceresc năsăudean, Arhiva Someşană, 1 925, Nr. p. 1 - 1 2.

., '"•

49. Revolta districtului năsăudean, 1 755-1762. Antecedente, 1 937, Nr. 22, p. 1 -- - 77; H l3B, Nr. 23, 261-444.

50. Românii la gimnaziul latino-catolic din Bistriţa, 1 729-1 779, Transilva­n ia, Sib i u , 1 !100, 1, p. 3-1 7.

5 1 . Soarta Românilor din satele săseşti, Arhiva Someşană, 1 936, Nr. 1 8, p. 275--345.

!:i2. Spicuiri din cronica lui Cserei, Arhiva Someşană, 1 938, Nr. 24, p . 224-229.

53. Tătarii din Valea Rodnei, Anuarul Institutului de Istor i e Naţională, 1 924 - 25, II p. 255-274.

54. Un act memorabil, Arhiva Someşană, 1 930, Nr. 1 2. p . 1 49-1 60.

55. Un proces mullisecular, Arhiva Someşană, 1 930, nr. 1 3, p . 243-3 1 1 .

56. Urme din timpul curuţilor, Arhiva Someşană, 1 933, Nr. 1 7, p . 1 23-1 64.

57. Vechea preparandie năsăudeană, In. "Icoana u nei şcoli dintr-un colţ de ţară românesc" de Sandu Manoliu, p. 87-127, Năsăud, H J29.

58. Vizite, ospăteri şi omagieri pe vremuri, Arhiva Someşană , 1 936, Nr. 20, p. 21 3--225.

59. Voci streine despre Români, Arhiva Someşană, 1 925, Nr. 2, p. 55-60.

60. Zavera din 1 82 1 şi regimentul năsăudean, Anuarul Ins ti tu tu lui de Is­torie Naţională, 1 !126-1 !127, IV. p . 1 35-1 46.

54 www.cimec.ro

A mintiri despre prof esoru l Virgil �otropa 1J

Prof. univ. dr. GAVRILĂ ISTRATE

Cu virgil Şotropa am făcut şi ore de limba germană, un­de cred că ne trata cu prea multă bunăvoinţă, dar am Iăcut şi limba română, într-un an cînd numărul mic de ore la spe­cialitatea de bază îl pusese în situaţia să-şi completeze cate­dra cu materie secundară. In aceeaşi vreme, ne era şi dirigin­te. Atunci cred că l-am descoperit cu adevărat. Ne obişnuisc: să nu folosim superlative în caraterizările literare. Elevii mat puţin înzestraţi, în special, credeau că nu se poate vorbi des­pre Alecsandri, despre Haşdeu, ori despre Negruzzi decît în­cepînd cu "Cel mai mare scriitor . . . " Profesorul ne dirija în permanenţă şi ne da de înţeles că superlativul este cultivat. în genere, de oamenii cu cunoştinţe puţine care au nevoie ele fraze în plus, de cei cărora le lipsesc cuvintele necesare pen­tru o adevărată caracterizare a unei opere literare.

Aşa se face că unul dintre noi, avînd să vorbească despre Eminescu şi temîndu-se să nu i se aducă aceeaşi obiecţie evi­ta epitetele şi bătea pasul pe loc. Negăsind termenul necesar pentru individualizarea scriitorului, pentru desprinderea lui dintr-o categorie prea generală, elevul se încurcase în aşa mă­sură încît nu mai ştia cum să scoată lucrurile la capăt. Pro­fesorul, înţelegînd imediat de unde pleca încurcătura, a in­tervenit fără întîrziere :

"Hai, spune ! Aici poţi întrebuinţa, fără nici o frică, su­perlativul. La Eminescu se potriveşte" .

Deşi printre profesorii pe care i-am avut la liceul din Năsăud era mulţi care meritau să se bucure de cea mai mare

1. Cuvint rostit in ziua de 3 decembrie 1967, in sala Casei de cultură din Năsăud, cu ocazia sărbăloririi centenarului naşterii Ioslu)ui nostru profesor.

55

www.cimec.ro

stimă. locul întîi îl ocupa, şi din acest punct de vedere, Virgil Şotropa. Dacă ceilalţi se comportau ca adevăraţi părinţi şi ne apăreau drepţi pînă şi în severitatea lor. Virgil Şotropa era bunicul nostru. Nu atît prin vîrstă fiindcă, în definitiv, mai erau şi alţii care se apropiau de anii lui, cît prin bunătate, prin blindete. prin trecerea cu vederea peste nimicurile zilnice, ca şi peste trăsnăile elevilor. Dacă cutare profesor era carac­terizat prin nervozitate, altul prin severitate, al treilea prin­tr-o vorbă de duh, un altul printr-un tic pe care nu-l puteo. înlătura. etc. etc., Virgil Şotropa, era bun. Bun în cel mai larg şi cel mai frumos înţeles al cuvîntului.

11 aud, parcă, în orele de dirigenţie, chestionîndu-ne asu­pra cărţilor împrumutate de la bibliotecă. Convorbirile cur­geau line, ca în familie, între nepoţi şi bunici, şi întrebări le profesorului erau mai mult pretexte, pentru el, în vederea ex­pum'rii unui subiect mai puţin sau de loc cunoscut de no1 Prietenia cu Coşbuc şi călătoriile la Bucureşti, pe de-o parte, activitatea de ziarist, pe de altă parte, i-au uşurat apropierea de mulţi scriitori şi oameni de cultură pe care ni-i prezenta în altă formă decît ceilalţi profesori ; ni-i apropia, umanizin­du-i. Ni-i arăta, cu alte cuvinte, în manifestările lor obişnui­te prin care nu se deosebeau de contemporanii lor, spre deo­sebire de ceea ce întîlneam în manualele care erau, de cele mai multe ori, succinte, bombastice, neatrăgătoare.

Lecţiile lui de limbă şi, mai ales, orele de dirigentie erau o continuă împletire între istoria zbuciumată a Transilvaniei şi între cea a României vechi. Sufletul profesorului nostru clocotea în permanenţă, de .,dorul ţării celei străbune" după cum eventualele îngrijorări, pentru viitorul acesteia îi puneau umbre pe obraz.

După fiecare contact cu el, ne simţeam mai pregătiţi pen­tru viitor, mai încrezători în steaua graniţei năsudene, patria noastră mică.

Nouă ne-a fost dat să aflăm, de la Virgil Şotropa. amă ­nunte în legătură cu modul de comportare al lui Caragiale. pe care 1-a cunoscut la Bucureşti şi la Braşov. Il preţuia pe Tra-· ian Demetrescu, pe care de-asemenea 1-a cunoscut la Bucu­reşti, ca şi pe Dobrogeanu-Gherea, criticul atît de iubit şi de preţuit pe aceste locuri după ce scrisese frumosul studiu des­pre Coşbuc.

Urmărind, în toate amănuntele ei, problema Transilva­niei. pe care o cunoştea atît de bine, aducea vorba, cîteodată, despre Aurel C. Popovici, cu ideile lui de federalizare a s ta­telor europene, pe care de-asemenea 1-a cunoscut la Bucureşti.

Desi avea toate motivele să se simtă bine la Bucureşti unde, î�tr-adevăr. "răsare soarele pentru toţ i românii" , Vir-

56 www.cimec.ro

gil Şotropa îşi lăsase, la Năsăud, inima. Simţea că aici există un teren fertil care aşteaptă, doar, acţiunea binefăcătoare <:� plugului.

Părinţii şi strămoşii lui făcuseră dovada vredniciei pe toa­te cîmpiile de luptă din Europa. Puţinii copii de grănicen fa­vorizaţi de împrejurări dovedeau calităţi dintre cele mai alese :in administraţie, în armată, în învăţămînt, în toate sectoarele de activitate. Actele de glorie ale regimentului românesc de la Năsăud, care înfruntase pînă şi vitej ia legendară a lui Na ­poleon, după cum ne informează Coşbuc, îşi aşteptau istoricul.

Dar pînă să se întoarcă la şcoala care l-a format, la va­tra în care i s-au oţelit gindurile şi i s-au consolidat senti ­mentele, profesorul nostru a poposit vreme de aproape patru ani (1892-1 896)2) în redacţia "Gazetei Transivaniei " , la Braşov.

După atmosfera încărcată de la Cluj, unde profesorul de Limba şi literatura română Grigore Silaşi fusese scos de la catedră şi era mereu apostrofat pe stradă sau în localuri, on­unde era întîlnit, după experienţa de aproape un an în me­diul universitar de la Budapesta şi după o primă călătorie 12. Bucureşti,3) Şotropa n-a mai putut rezista "bombardărilor " telegrafice ale braşovenilor, printre care în treacăt fie zis erau şi cîţiva năsăudeni, şi primeşte oferta de a intra în redacţia bătrînului ziar. Sînt, poate, anii cei mai frumoşi ai lui Şotro­pa, cînd el a stabilit legături de mare prietenie cu Aurel Mu­reşianu4) şi cînd numele său începe să se confunde cu patrio­tismul şi cu trăsătura de caracter.

Braşovul era, in vremea aceea, nu numai creierul ci şi aparatul respirator al poporului român din Transilvania. Re­dacţia Gazetei era loc de adevărat pelerinaj nu numai pentru ardelenii care simţeau nevoia unei permanente împrospătăr; cu oxigen ci şi pentru românii din Moldova şi Muntenia, pen­tru diferiţi diplomaţi care se opreau, acolo , ori de cite ori se îndreptau spre Budapesta, spre Viena ori spre alte capi tal � -ew·opene. Nu-i de mirare, aşadar, că acolo a cunoscut Şotropa, printre alţii , pe Tache Ionescu, pe fostul tribun din revoluţia de la 1 848 , Axente Sever, pe generalul Moise Grozea5), care' luptase în războiul de la 1 877-1 878, la Plevna, şi pe mulţt alţii . La redacţia Gazetei poposea, din cînd in cînd, şi badeo Cirţan, ţăranul care călătorise la Roma să vadă Columna lui Traian şi, trecînd prin , .vama cucului" se ducea la Bucureşti

2. Din "Arhiva Someşană" , nr. 5, 1926, pag. 49, rezultă că ar fi plecat la Braşov in anul 1893, nu in 1892.

3 . UndE' a rămas citeva săptăminl 1 -4. La Braşov se păstrează, încă, unele scrisori adresate de fostul meu profesor lui

Aurel Mureşianu. � .S. Cumnat cu A urei Mureşianu.

57 www.cimec.ro

de unde se întorcea, pe acelaşi drum6), cu desagii plini d� cărţi româneşti pentru cititorii din Transilvania.

L-a cunoscut. de asemenea, pe Virgil Oniţiu, lumina tu1 profesor şi inimosul director care, printre cei dintîi, a creat burse pentru elevii săraci.

Dar a mai cunoscut la Braşov şi o serie de alţi cărturar: ardeleni. făuritori anonimi, de multe ori, ai unei culturi naţin ·

nale şi a unei rezistenţe statornicite împotriva valurilor co­tropitoare, printre care vom aminti pe Nicolae Petra-Petrescu şi pe fiul acestuia, Horia Petra-Petrescu, apreciat, după cum se ştie, de Caragiale, pe Iosif Puşcariu, tatăl marelui savant de mai tîrziu, şi pe Sextil Puşcariu, însuşi, absolvent tînăr a! liceului, pe atunci, în preajma bacalaureatului.

O impresie deosebită i-a făcut prietenul nepreţuit al lui Eminescu, Chibici Rîvneanu7) , cu care Şotropa a făcut o ex cursie de neuitat prin părţile Branului, după cum de aceiaşi ani se leagă amintirea inegalabilei artiste Agata Bîrsescu evocată şi ea în orele noastre de dirigenţie.

S-a reîntîlnit, acolo, în diferite ocazii, cu I .L. Caragiale care-i cerceta relativ des pe "fraţii " de dincolo, cum zicea el cu Ovid Densuşianu şi cu mulţi alţii .

Braşovul i-a dat ocazia să cunoască nu numai oameni ci şi locuri, să ia contact cu unele manifestări populare deosebite de cele din părţile Năsăudului, ori cu regiuni legate de anu­mite evenimente din trecut.

Am pomenit despre vizita la Bran. Altă dată a făcut (._ călătorie pînă în comuna Boziaş, lîngă Tîrnăveni, unde era in­vitat la o nuntă. Din cînd în cînd, îşi dădea întîlnire, la Cîrn­pina. cu prietenul său din anii de liceu, George Coşbuc8) ori mergea la Blaj , unde avea legături cu Augustin Bunea şi unde poposeau în celebra bibliotecă a lui Timotei Cipariu.

Interesante ni se păreau relatările lui in legătură cu o sfinţire de biserică, în comuna Doboli, lîngă Braşov9), unde oa­menii aveau preot românesc deşi îşi uitaseră limba ; num'ii rugăciunea o mai rosteau in limba părinţilor lor. Episodul era legat de lectura unei cărţi împrumutate din biblioteca şcohi. pe vremea cind Şotropa imi era diriginte. Imi aduc amint� cum, cu ocazia restituirii acelei cărţjl0), m-a întrebat, cum avea obiceiul, ce m-a impresionat mai mult din ea. Şi fata 1 s-a luminat cînd eu am rostit : Români care nu ş tiu româneşte şi, după o scurtă pauză : Unguri care nu ş tiu ungureşte.

6. Prin "vama cucului• . şi ajutat de un mocan din partea locului avea să treacă mun-ţii, in ţara liberă, şi fratele profesorului meu, Emil Şotropa. 7. Vezi V. Şolropa, Amintiri, pp. Ji-37.

8. Care venea, acolo, la cunoştinţe comune, din capitala tării. 9; Vezi Amintiri, 1>· 36. 10. Augustin Paul, lnlre Someş şi Prut.

58 www.cimec.ro

Capitolele respective aveau pentru el semnificaţii mult mai mari decît pentru mine. Participarea mea la lectura respectivă era mai mult cu inima, pe cîtă vreme el putea aduce, în calitatP de "martor " mai vechi decît scriitorul însuşi, elemente noi la teza pusă în discutie. Am aflat în împrejurarea respectivă, că ce­le două capitole ale cărţii lui Paul scrise, unul în februane 1 904, iar celălalt în septembrie 1 904, reluau o problemă care il preocupase pe Şotropa cu zece ani mai devreme, că Augustin Paul îşi culesese informaţiile pentru primul capitol citat din comuna Do boli pe care o vizitase, înaintea lui, Virgil ŞotropaY }

Autorul cărţii acesteia îi era cunoscut de-aproape. Ei î i luase locul, în redacţie, după plecarea la Năsăud şi avea să- ' întîlneaf'r-ă, mai tîrziu, în preajma ieşirii noastre din neutra­litate, la Budapeste, unde era secretarul legaţiei române ( 1916)

Pe vremea cînd Şotropa făcea ziaristică la Braşov, a avut loc şi vestitul proces al Memorondului (mai 1894), asupra că­ruia tot el ne-a deschis ochii . Şi dacă din cîntecele pe care părinţii noştri le ştiau de la şcoală aflasem cîte ceva despre părintele Lucoci :

Cîntă mierla prin păduri, Rob e Lucaci la Unguri. Vine mîndra primăvară, Fi-va Lucaci liber iară,

Şotropa ne-a atras atenţia asupra dîrzeniei cu care a înfrun­tat evenimentele de atunci doctorul Roţiu. La orele noastre de dirigenţie am auzit, pentru prima dată, lozincile puse în circulaţie de acest cunoscut luptător ardelean :

"Drepturile unui popor nu se discută, se afirmă", sau "Noi nu venim aici în calitate de acuzaţi, ci ca acuzatori " .

De l a e l am aflat că "Memorandumul" românilor nici n-a fost cercetat de împăratul de la Viena fiindcă era obiceiul ca diferendele şi neînţelegerile din Transilvania să fie orientate către ministerul special care se ocupa de toate problemele Ungariei .

Oricîte satisfacţii îi va fi adus munca din redacţia de la "Gazeta Transilvaniei" şi din puternicul centru de cultură de sub Timpa, Şotropa tînjea după Năsăudul lui , unde îl aştep­tau sarcini dintre cele mai mari.

Nu l-a mai putut reţine la Braşov nici oferirea catedrei de limbi moderne12), la liceul de acolo, nici gîndul că va tre bui să se despartă de concertele atît de frecventate de la Bi-

1 1 . Mai tîrziu, c î n d am c i t i t volumul "Vechime", al l u i M. Sadoveanu am constatat că problema nu-i scăpase nici marelui scriitor moldovean, care se oc�pă de ea tocmai in �rima bucată, aceea care imprumulă şi titlul intregului volum din 1940. 12. Vezi Amintiri, p. 36.

59 www.cimec.ro

serica Neagră, nici de ideea că nu se va mai găsi în contact cu atîţia oameni de seamă ori cu trupele teatrale infinit mai numeroase şi mai bune decit cele care se rătăceau, din cine in cind, şi pe la Năsăud.

In toamna anului 1 896 se întoarce deci, la Năsăud, unde se bucura de mare simpatie şi de preţuire deosebită. La liceu a fost primit, totuşi, destul de rece, de directorul Ion Ciocan, omul guvernului, şi de acoliţii acestuia. Dar, după un obicei pe care şi l-a păstrat toată viaţa, începe să vadă şi să aude"\ numai ceea ce-i convine şi îşi caută satisfacţie în muncă. Pe lîngă profesorat, activează in cadrul "As trei " fiind secretar al secţiei de la Năsăud, şi continuă să se ocupe de publicistică, indrumind spre diferite reviste articole de istorie regională, mai ales. In calitate de secretar al "Astrei" , crează două bi · blioteci ambulante pe care le , ,plimbă" din comună în co­mună.

In primăvara anului 1 899, conducerea fondurilor gram­cereşti îl alege, cu unanimitate de voturi, director al liceului, dar cum această alegere nu convenea guvernului din Buda­pesta, nu s-a putut traduce in fapt, cu toate că . prefectul ju­deţului Bistriţa-Năsăud, contele Pal Bethlen, căruia Şotropa i-a făcut o vizită la Beclean (18 august), l-a asigurat de tot sprijinul său. La stăruinţa colegilor de liceu şi a conducerii fondurilor, Şotropa s-a deplasat şi la Cluj şi la Budapesta (1 8 noiembrie 1 899) in vederea unui contact cu oficialităţile su­perioare, dar şi aceste intervenţii au rămas tot fără rezultat : el n-avea să fie numit director niciodată. Vestea s-a răspîn­dit. se înţelege, în toată ţara şi a ajuns şi la urechile lui Coş­buc, la Bucureşti, care avea să consemneze faptul în următoa­rele versuri :

Ditiramb. de la , .Carul cu bere" Sotropa. Tu sperii Europa Cu plîngerile tale ! Eşti tu la Rahova, Eşti tu la Griviţa, Eşti tu la Alexe, cîrciumarul ? Ori unde eşti ? Ţipă guvernuL şi ţara ţipă Că eşti director la Năsăud. Bagă de seawă, scumpule Maro. Nu te umfla ! Si salutare, dragă. primeşte De la amicul vostru Coşbuc.13)

13 Dupa . . Arhiva Someşană ' , nr. 5, 1926, pp. 5()-5 1 .

60 www.cimec.ro

Intors la Năsăud, începe să-şi cerceteze rudele şi prie­tenii din ţinut şi să stabilească trainice legături de prietenie cu toţi cei care, din curiozitate sau din dragoste pentru gra­niţă, se abăteau prin capitala acesteia.

!şi luase obiceiul, încă de la început, să Iacă lungi plim­bări pe jos, pînă prin satele vecine Salva, Rebrişoara, Luşca, Tradam, Prislop, pe şoseaua propriu-zisă ori pe cărările fer­mecate de pe malul Someşului, pe care nici unul dintre foştii elevi de aici nu le vor uita. Aşa l-au văzut generaţii întregi de tineri, în după amiezile aurii de toamnă, dominate de mirosul gustoaselor mere someşene, ori primăvara cînd pocnea mugurul şi cerul părea atît de pur, ca şi în dimineţile senine cum l-am întîlnit şi eu, înspre Rebrişoara, de atîtea ori, lu­nea, cînd mă întorceam cu noaptea în cap, pe jos, de la Nepos, unde mergeam aproape săptămînal s-o văd pe mama. Il văd, parcă, în acelaşi pas, nici prea grăbit nici prea lent, cu acelaşi baston care avea mai mult un caracter decorativ, şi cu ace­laşi zîmbet imperceptibil pe buze. Alteori îl surprindeam flu ierînd o melodie, atît de încet încît singurul auditor era el însuşi.

Cîteodată, sîmbăta, mergea cu trăsura pînă la Rodna, in vizită la unchiul său Florian Porcius, primul academician din ţinutul Năsăudului. Casa primitoare a bătrînului natura­list era deschisă, in permanenţă, tuturor oamenilor de bine. Acolo a cunoscut Şotropa pe folcloristul Ion Pop ReteganuP·1 ) şi pe fraţii Sbiera de la Cernăuţi.

Alt loc pe care il cerceta cu plăcere Şotropa, în vremea aceea, era Sîngeorzul, unde se întîlnea cu Solomon Haliţă, n; Nerva Hodos, cu Amos Frîncu şi cu alţii.

Trăsura îl ducea alte dăţi peste Prislop, Cepari !')i Du­mitra la Bistriţa, după cum dorul de călătorie 1-a purtat pe apa Rebrei pînă la Parva, ori pe Sălăuţa şi Ţibleşel prin sate cu tradiţii străvechi, cu oameni minunaţi şi cu natură încîn­tătoare.

In 1 905, Năsăudul a fost vizitat de Nicolae Iorga. Şotro­pa i-a ţinut companie şi i-a dat informaţiile de care avea ne ­voie. Au luat masa împreună, la "Griviţa" , local al cărui nu­me datează, ca cel al "Rahovei" , din perioada războiului de la 1 877. Pe doamna Iorga o cunoştea încă din Braşov, ca domni­şoară, prin fratele ei G. Bogdan-Duică.

Vizita aceasta, a lui Iorga, la Năsăud, pune bazele unPl mari prietenii şi unei statornice preţuiri reciproce pe care ni­mic nu le va mai întuneca, toată viaţa.

14. Invii�iilor, in vremea aceea, la Rodna.

61 www.cimec.ro

Cu ocazia expoziţiei naţionale de la Bucureşti, din 1 906, Şotropa îşi vizitează prietenul căruia îi aduce veşti noi din Transilvania lui .

Mai vede atunci pe B.P. Haşdeu, pe doctorul C. Istrati, pe Bogdan-Duică, pe Ion Scurtu, pe Nerva Hodoş, şi bineîn· ţeles, pe năsudenii George Coşbuc, Solomon Haliţă, Vasile l\leruţiu etc.

Orele noastre de dirigenţie nu aveau nimic plictisitor In ele. N-am simţit, vreodată, că profesorul ar fi venit cu un program indicat de anume dispoziţie superioară ori de vreun ordin al direcţiei şcolii El ne vorbea despre cutare fapt din istoria naţională ori despre cutare regiune a ţării, se

· oprea

asupra unui scriitor pe care îl credea mai apropiat de înţele­gerea noastră, asupra rolului muzicii în educaţia tineretului ori a literaturii în formarea culturii generale . Nu uita să ne strecoare, în sfaturile pe care ni le dădea preţioase indicaţiL asupra comportării în societate, în relaţiile cu oameni mai bă­trîni sau cu fetele. Imi aduc bine aminte că, într-o asemenea ocazie. ne spunea că, dacă ar fi după el, ne-ar organiza, săp­tămînal, reuniuni în vederea unei iniţieri în privinţa compor­tării în societate, în vederea pregătirii pentru viaţă .

Plecînd de la cel mai neînsemnat amănunt, care putea să fie numele localităţii din care venea unul dintre colegi: noştri ori cunoaşterea părinţilor sau fraţilor mai mari ai unorc: d intre noi, el dirija lucrurile în aşa fel încît le dădea un ca­racter general. le asocia cu un fapt important din trecutul ţi­nutului nostru şi, pe nesimţite, intram într-o veritabilă lecţie de istorie, cu atît mai atrăgătoare şi mai plăcută cu cît ni­meni nu avea să ne mai urmărească, cu catalogul, asupra conţinutului ei.

Ascultate cu mult interes erau relatările , ,excursiilor " lui Virgil Şotropa prin Europa, prin Viena imperială cu mari biblioteci publice şi cu splendide săli de concert. Cunoscuse Roma eternă, Florenţa, Veneţia şi Napoli. Poposise la Mi.in­chen. Berlin, Dresda şi Lipsea. Ne aducea mărturii asupra ce­lor văzute, în diferite ocazii, la Budapesta, Bucureşti, Constan ·

ţa şi Craiova. Nu uita să ne vorbească despre importanţa Braşovului, a Sibiului sau a Blajului în viaţa culturală <t Transilvaniei subliniind, în acelaşi timp, rolul pe care 1-au jucat Ion Slavici, George Bariţiu şi Timotei Cipariu în cen­trele respective.

Ne-au urmărit multă vreme, spusele profesorului despre Pivniţa lui Auerbach, din Lipsea (Auerbachkeller)15) pe care mi-a fost dat, mai tîrziu, s-o văd şi eu, după cum nu pu tem

1 5. Ne spunea cd prinlre numele descifrale acolo I-ar fi înlilnil şi pe cel al lui Koţ�ăl� niceanu.

62 www.cimec.ro

uita cu cită căldură ne vorbea despre Praga, oraş pe care îl considera printre cele mai frumoase din Europa, părere la ca­re, de asemenea, sintem înclinaţi să subscriem.

De Karlovy Vary îl legau amintiri din anii în care, obh­_gat să ceară pensionarea din motive de sănătate, a urmaL. acolo, un tratament mai îndelungat.

Inima lui largă participa la toate evenimentele la care c. trebuit să fie martor, mintea lui cuprinzătoare se îmbogăţea, zilnic din cărţi şi din contactul cu lumea de pretutindeni . !!'. lecţiile sale lăsa mereu să cadă cîte ceva din tot ce acumula clipă de clipă şi, mai ales, nu avea niciodată atitudinea rigid::i a "pedagogului de şcoală nouă", de care s-a ocupat. îngroşîn­d u-i scăderile, neiertătorul Caragiale.

Nu pot fi uitate consideraţiile lui despre celebra poez1L. "Lorelei " , a lui Heine. în predarea căreia îşi dădea concursul 9i melomanul Şotropa, nu numai profesorul, după cum ne amintim, încă, de fiorul artistic ce ne stăpînea în timpul ana lizei poeziei "F:rl Konig " . fior ce ne permitea să ne apropiem de turburătorul geniu al lui Goethe.

Este neîndoios că, în anii mici. nu puteam să ne dăm sea ma de întreagă valoarea profesorului nostru, împotriva faptu­lui că toţi colegii săi vorbeau cu mare admiratie despre el Eram impresionaţi mai mult de bunătatea lui, de îngăduinţa pe care ne-o arăta în toate împrej urărire. La multi ani după terminarea şcolii, am înţeles că bunătatea şi îngăduinţa lui €rau dictate de concepţia pe care o avea asupra educaţiei, de dragostea cu care ne înconjura în toate acţiunile noastre.

Incă elevi fiind, am fost impresionaţi de lucrările sale ; monografia "Năsăudul", scrisă în colaborare cu Alexandru Ciplea, "Istoria şcolilor năsăudene" , în colaborare cu Nicolae Drăganu, "Revolta districtului năsudean " şi multe altele.

Dar ceea ce a contribuit mai mult la apropierea dintre noi şi el a fost revista "Arhiva Someşană", căre:a i-a închinat mul­te zile şi nopţi, ani în şir.

In paginile acestei publicaţii ni se puneau la îndemînă. cele mai multe şi cele mai importante date referitoare la tre­cutul ţinutului nostru. Toate comunele noastre erau pomenite acolo. Prin , ,Arhiva Someşană" am inceput să îndrăgim istoria naţională şi să ne preţuim în măsură mai mare profesorii .

Activitatea desfăşurată de ei în paginile revistei, ne dăm bine seama acuma, era prelungirea activităţii de la catedră Profesorii noştri, printre care Şotropa era cel dintii, se consi­derau mobilizaţi in slujba unei cauze mari pe care o slujeau cu un devotament neclintit. Această "cauză" era însăşi raţiu­nea lor de a exista.

63 www.cimec.ro

După terminarea liceului, în vremea în care îmi făceam studiile universitare, l-am vizitat, adesea, acasă, unde eram primit, ca şi alţi colegi, cu cea mai mare căldură. Profesoru! Şotropa a avut faţă de elevii lui atitudinea pe care o au, de obicei. bunicii şi părinţii faţă de proprii lor copii şi nepoţi, Era pur şi simplu mişcat ori de cîte ori auzea că unul dintre foştii săi elevi se bucură de încredere sau a obţinut un succes cît de mic. Familia mare a năsăudenilor avea în el un sprijinitor per­manent şi un mare îndrumător de aceea nu-i de mirare d sentimentele în care ne-a crescut, căldura cu care ne-a în­conjurat în toate împrejurările, nu se bazează numai pe con­siderente de stimă, cu care toţi ucenicii sînt datori faţă de profesorii lor, ci temelia legăturilor noastre a fost fundamen­tată pe dragoste. El ne iubea si noi ne dădeam bine seama de lucrul acesta.

'

Incredinţaţi că nu putea avea bucurie mai mare decit ace�a de a-şi duce propriii elevi cu un pas mai departe aecît unde s-a oprit el. cum a procedat, printre alţii, cu Vasile Bi­chigean, cu Nicolae Drăganu şi cu mulţi alţii, sîntem tot aşa de încredinţaţi că în dragostea pe care o manifestă toţi absol­ventii acestei şcoli pentru Năsăud s-a strecurat ce-a fost mai bun in inima profesorilor pe care i-am avut şi între care lo­cul cel dintîi il ocupă, fără îndoială, Virgil Şotropa.

Cind , adesea, mă gîndesc la tot ce am învăţat aici şi în­cerc să mă apropii cît mai mult de profesorii pe care i-am avut, să-i înţeleg şi cu ochii minţii, îmi dau seama că fiecare dintre ei a contribuit la cimentarea legăturilor dintre acest colţ de ţară. al copilăriei. şi inima noastră, a elevilor de altă dată. Imi dau seama de ce îmi bate inima ori de cite ori mă îndrept spre Năsăud şi de ce pasul meu nu se opreşte decît pe , ,Comoară" , unde s-au mutat aproape toţi cei de la care am învăţat în an:i de demult.

In acelaşi timp, am impresia că adevărul exprimat de

Coşbuc într-una din poeziile sale,16) într-o formă pe care mi-aşi permite s-o adaptez puţin la împrejurarea noastră :

Aici s-au îngropat ai mei capătă o semnificaţie cu totul deosebită, ca şi dictonul pe ca· re Sadoveanu l-a pus în fruntea penultimului capitol din "Neamul Şoimăreştilor" :

Morţii poruncesc celor vii. Virgil Şotropa face parte din acea categorie de oamen·

pe care, după ce i-ai cunoscut, nu-i mai poţi uita niciodată. M-am întrebat, adesea, cărui fapt i s-a putut datora lucrul acesta.

16. E vorba de poezia Vara.

64 www.cimec.ro

Cred că, pe lîngă cunoştinţele lui vaste, l-a ridicat in ochii noştri omenia-i proverbială, înţelegerea profundă a situaţiilor în care sînt puşi, de multe ori elevii. Nu l-a auzit nimeni ţi­pînd vreodată ; nu l-a văzut cineva agitîndu-se şi exagerînd greşala de care s-a făcut vinovat unul dintre noi. Pentru ex­perienta lui vastă, şi pentru cultura lui, nici un lucru nu era iesit din comun. Toate abaterile noastre de la disciplină pu­te�u fi încadrate în anume compartiment, nefiind noi prim 1i care la săvîrşeam.

Era îngăduitor pînă cu duşmanii cauzei noastre ori cu inamicii lui personali în sensul că încerca să analizeze, în toa­te împrejurările, motivele care l-au determinat pe cineva c;ă acţioneze într-o anumită formă ori să facă cutare afirma\ie. Nu l-am auzit, vreodată, scăpînd o vorbă nepotrivită la adre · sa cuiva. Şi dacă nu uităm că atitudinea lui în viaţă era con­formă cu vorba cu care ne învrednicea pe fiecare, înţelegem de unde venea puterea lui de influenţă şi de convingere asu­pra noastră şi, mai ales, înţelegem cuvintele prin care direc torul Vasile Bichigean îl caracteriza cu ocazia ieşirii la pensie :

, ,Nepreţuit tovarăş de muncă şi factor decisiv în condu­cerea destinelor instituţiilor culturale năsăudene" 1 7) ; . ,probi­tate exemplară" 18) ; "factOIJ."ul hotărîtor în toate chestiunile la ordinea zilei şi omul de o corectitudine şi cinste recunoscu­te de toată lumea" 19) ; "omul de o sinceritate şi de o polite ţ.e impecabilă" .20)

Spirit superior, deţinător al unei culturi deosebite :ii al unui suflet rar, Virgil Şotropa ne-a învăţat să ne iubim gra­niţa şi să-i cunoaştem trecutul . Ne-a arătat că avem nevoie de oameni bine pregătiţi, în toate domeniile, ca s-o putem apă­ra, să putem combate pe cei care pretind că aici n-ar fi fost. cultură. că alţii ne-ar fi pus condeiul in mînă şi ne-au deprin!-> să intelegem lumea şi s-o interpretăm. Cuvintul lui continuă să ne urmărească şi ne dăm bine seama că profesorul de al ­tădată continuă să ne înveţe şi acum, cind nu mai este prin ­tre noi, că ne va învăţa şi de azi înainte.

E firesc, aşadar, ca în acest moment solemn, cînd amin­tirea noastră îl poartă iarăşi pe sălile liceului şi pe străzile Nă�ăudului, gîndurile şi inimile tuturor foştilor săi elevi să-i împletească cunună de recunoştinţă şi ei să se angajeze, faţă de propria lor conştiinţă, că vor duce mai departe învăţătura primită de la profesorul lor, că nu vor îngropa talanti i pe care i-au moştenit de la dînsul.

1 7 . Ar:urtrul l i ce u l u i Ceorgc Coşbuc ( 19�2-1933), p. 17. 16c 1hi<lem, p . 1 0. 19 . Ibidem, p. 18.

20. Ibidem, p. 19.

5 - .,Arhiva Somesand" 65 www.cimec.ro

A specte din l upta pentru pămint

a ,tărănimii de pe Someş ul mijl ociu

in perioada 1 decemb rie 1918 - 1921

ANDREI MOLDOVAN

Monarhi a austro-unqară, roasă de ad înci contradicţi i , se destramă, formîndu -se pe ruinele ci , statele nationa le : C('ho­slovac, polon, statul ungar de sine stătător. Transi lvania :;. i Buco\· ina se unesc cu România, iar provinci i le sud-slave, împreună cu Serbia, statul lU�Joslav . 1 )

In condit i i le dezvoltări i a�Jr iculturii p e c a l e prusacă , Î P cea m a i maro parte a imperiului austro-ungar, marea maj o­r i tate a ţărănimi i d ucea o v i aţă grea.2 ) Condi ti i le ele muncă în gospodări i m ici şi foarte mic i , cu vite puţine ş i de rasă in­ferioară, cu d ispersarea l otu ri lor l a dcpărtări mari unck de a ) t(' )e , cu l ipsa cunoştinţe lor agronomice elementare, nu pu ­tea avea alte urmări decît o producţie scăzută şi greutăţi ma­tNiale mari . Datorită acestei situaţi i , marea major itate a ţă­răn imii sărac(' este nevoi tă să accopte condiţi i lE' munci i în di j mă pentru a putea trăi . Cu atît mai grea Na situatia prole­tariatului agricol , argaţi şi munc itori aqrico l i , al căror număr era în creştere.

In timpul războiulu i , s ituatia ţărănimii se înrăutăţeşte şi

mai mult. Rechiziţ i i le de tot felul de produse, ca i şi v it<:> cor­

nute, l ipsa el e alimente şi îmbrăcd.minte, au dus populatia sa­telor î n ghearele foametei .

1 . Destrămarea monarhiei austro·ungdre 1900- 1 9 1 8 , e d . Academiei R . P . R . , Bucureşti. 1964, p. 1 1-13.

2. Ibidem, p . 74.

66

www.cimec.ro

A�J ravarca s ituaţiei maj or i tăţii populaţiei săteşti el in pro­vinciile monarhiei austro-ungare, pe l îngă greutăţi le mate­r iale la care era supusă, se mai datora şi asuprir i i naţionale exercitată ele cl asele dominante austriece şi ungare. Este cu­noscut faptul că marca maj oritate a moşierilor erau �JC'rmarti şi maghiari iar cea mai mare parte a ţărănimii sărace' şi a proletariatului agr ico l din Transilvani a erau români . Un mi j ­loc al mari lor proprietari funciari maghiari ş i germani pen­tru menţinerea neştirbită a sistemului marii proprietăţi L I constituia tocmai politica ciP asuprire naţională, pol itică ca­re ele fapt stătea la baza dualismului austro-un�Jar .

Incepind cu luna Octombrie a anului 1 9 1 8 , armata au­s tro-ungară dă semne vizibi le de descompunere , mulţi sol­daţi părăsi r ă frontul . Grupe' întregi de soldaţi , în marea lor maj or itate ţă rani, păstrează însă armel e �i se întorc acasă hotărîţi să sch imbe starea ele lucru r i pc care au lăsat-o l a plecare. Sînt atacaţi reprezentanţi i or�Janel or ele stat, notari j andarmi , pr imari precum şi arendaşi i , administratori i ele moşii şi moşieri i . ln scurt timp pe întrt'g teritor iu l monar­hie i , organel e respective ale' puteri i de stat vor fi l ichidate sau paral izate creîndu-se astfel condiţi i p0ntru formarea sta­telor naţi onale.3)

Cu toate că masele populare au avut rolul conducătw în l ichidarea puterii clual iste austro-ungare, problemele ar ­zătoare ale vremii nu au fost rezolvate in mod comple>t, da­torită cond iţii l or istorice date. Neexistînd în fruntea maselor partide revoluţionare ele tip nou, care să ]p conducă în moc: o rganizat, în mod revoluţionar şi caH' ar fi îndreptat cl<'z­voltarea vi i toare a noilor state naţiona!P pe un făqa� demo­cratic, burghezia diferitelor natiuni a reuşit să preia ini ţ ia­tiva şi conducerea. Astfel pe ruinele imperiului habsburgic nu au luat naştere state democ ratice, ci state bur�Jhezo - m o ­şiereşti, care nu au rezolvat în moci n'vo luţionar princi pa­lele aspi raţii ale mase lor muncitoare din t<'Titorii l e ci <'sprin­se de imperiu.4)

Reforme agrare au loc în toate statP l e nou c r c'atc. cn rezultate diferite, dar caracteru l lor l imitat, trunc hiat, l ăsînd mari propri etăţi moşierilor ş i burgheziei ş i împărţind in su­fi cient pămînt ţăranilor , este caracter istica tuturor refo rm<'­lor agrare din această peri oadă. 00 aceea, în timpul de pina la înfăptuir0a reformei agrare, ca ş i după ce aceasta a fost legiferată, masele populare din aceste' ţă ri au dus o lupta c ontinuă pentru desăvî rşirea r<'voluţiei burg h ezo-democrd-

J. Ibidem. p . 88. 4. Ibidem. p. 89.

u7 www.cimec.ro

tice, pentru lichidarea rămăşiţelor feudale în agricultură, pentru reforme agrare democratice.

Pe plan extern o mare însemnătate în activizarea ma­selor populare a avut-o Marea Revoluţie Socialistă din Oc­tombrie. Contactul direct - prin prizonierii de război - cu ideile şi aspiraţiile maselor revolutionare din Rusia a avut - după cum vom vedea - si la noi o mare însemnătate Εl activizarea maselor populare.

Evenimentul de la 1 decembrie 19 18, prin care Sf> con­sfinţea unirea Transilvaniei cu România, a fost un act pro­g resisit, corespunză):or necesităţilor dezvoltării istorice, a însemnat încheierea procesului legic de formare a statului naţional român. Desăvîrşirea unităţii naţionale a României, â creat condiţii pentru unirea pe scara întregii ţări a luptei proletariatului şi a tuturor maselor muncitoare, a deschis noi posibilităţi pentru dezvoltarea luptelor revoluţionare. Actul de la 1 decembrie 1 9 1 8 a consfinţit vointa maselo r po­pulare într-o problemă capitală - unirea Transilvaniei cu România - dar burghezia care a preluat init iativa şi con­ducerea, n-a mers mai departe în înfăptuirea şi a altor dezi­derate ale maselor populare şi mai ales rezolvarea democra­tică a problemei pămîntului. De aici noi lupte, noi j ertfe şi după 1 decembrie 1 9 1 8, pentru împlinirea idealului de v e a­curi al ţărănimii.

Pe baza materialelor documentare aflate la Filiala Ar­hivelor Statului Dej , vom încerca să prezentăm lupta pen­tru pămînt a maselor populare din satele fostului j udeţ Sol­noc-Dăbîca ( Somcş) precum şi contraacţiuni le autorităţilor şi moşieri lor din acest j udeţ.

Aşa cum s-a arătat mai sus, războiul cauzasc mul [f' greutăţi şi neajunsuri maselor populare. Cerealele erau din ce în ce mai puţine, rechiziţiile se înteţesc, lemnele de foc erau greu de procurat. De asemenea, l ipsea sarea, petrolul . tutunul şi alte p roduse necesare fiecărei uospocJ ării.

In lunile noiembrie şi decembrie ale anului 1 9 1 8, ţăra­

nii erau îngrij oraţi mai ales de felu l cum vor rezolva p ro­blema lemnelor ele foc şi a petrolul u i .

O înţelegere cu mosierii nu e r a posibiliă şi atund i u speranta rezolvării doleanţelor lor , fac mereu apel la C onst­liul Naţional Român al j ucleţul ui Solnoc-Dăbîca, care însâ în puţine cazuri le va rezolva cererile, urmind ca restul pro­blemelor care î i frămîntau să şi le rezolve s inguri în sateie l or . Ceea ce caracterizează acţiunile ţăranilor din această perioadă este tocmai spontaneitatea cu care actionează, în raport cu situaţia concretă existentă în localităţile lor. Aşa spre exemplu locuitori i satului Baţa cer în repetate rînduri

68 www.cimec.ro

lemne de foc , deoarece moşierii nu vreau să le vîndă:') Ace­laşi Jucm î l fac şi ţăranii din satul Cuzdrioara dar aceştia nu mai aşteaptă încuviinţarea C.N.R. j udeţean ş i hotărăsc să împartă pentru sat peste douăzeci ele jugere de pădure, plă tind proprietarilor un preţ fixat ele adunar<'a ţăranilo1 din localitate.6)

Tot în legătură cu lemnele de foc se plîng şi ţăranii din Buduşi) precum şi cei d in Batin8) care , pe l îngă lemne de foc mai cer şi petrol, sare, tutun.

O al tă problemă care era mereu r idicată ck către ţâ­rani era aceea a cercalelor, mai ales că iarna se anunţa des­tul ele grea, iar provizi ile pe care l e mai aveau erau extrem de puţine. Autorităţil e nu pot sau nu vor să satisfacă cere­rile ţăran ilor. I n această situaţie masele săt('Şti încep să ata­ce curţile moşi erilor atît cu scopul ele a se r ăfui cu dceştia. pentru toate nedreptăţile cauzate, dar şi cu scopul confisca­r i i ş i împărţiri i între ei a cerealelor, de care aveau atîtCJ nevoie.

Locui tori i satului Sînmărohita în zi lele de 20-22 de­cembr ie 1 9 1 8, atacă curtile mos ier i lor Horthy Euqen, Pastoh i Eugen şi a le arendaşului Fischcr Legman, luîml cu c i însem­n ate cantităţi ele qrîu, porumb , petrol, cartofi. carne şi une le vite.

Jandarmii trimisi l a faţa locului să cerceteze cazul , ra­portează că numărul instigatorilor este mare fiind însă v i ­novat tot satul , deoarece toţi au participat l a împărţirea ce­realelor. Trebuie să menţionăm că la atacarea acestor mo­sieri au participat alături de ţărani români şi un mare numar de ţărani maghiari din satY)

Asemenea cazuri se mai petrec şi în alh� părţi dle J U ­deţului ca spre exemplu î n Simişna.10) Aici autorităţi le in­terv in în apărarea avutului moşieri l or , Daday Zoltan şi Nyi':­radi Tibor somîncl pc ţărani să restituie vitele luate. In ceea ce priveşte problema porumbului confiscat de către ţărani , aceştia declară că n u poate fi vorba d e restituire, invitind totuşi pe moşieri să vină la fata locului. Bineînţeles că an�:;'­tia nu s-au grăbit să dea fată cu ţărani i nici chiar sub scutul

autoritătilor. Ţăranii d in unele sate ameninţă ş i pe unii preoţi si w­

văţători ş i cer să părăsească satul, doarece în timpul războ­iului s-au purtat nemilos cu soţiile şi copii i lor. Asemeneci

5. ���-91��- Dej - Fond. Consiliul Nalional Român a l j ud. Solnoc·Dăbica, dosar nr.

6. Ibidem, dos . nr. 17/1918. 7. Ibidem, dos. nr. 66/1918. 8. Ibidem, dos. nr. 65/1918. 9. Ibidem, dos. nr. 214/1918.

10. I bidem , dos. nr. 27/1918.

G9 www.cimec.ro

situaţii aflăm în satele Şomcutul Mic, 1 l ) Sălişca, 12} Sînmăr­ghita ş i altele.

C hiar ş i în aceste s ituaţi i , unii moşieri caută să învraj ­bească masele ţărăneşti antrenînd unele sate împotriva al­tora. Astfel o mare proprietară din satul Giaca văzînd peri­colul de a-�i pierde moşia, o pune în vînzare, dar nu o oferă spre cumpărare locuitorilor din satul Giaca ci celor din Hăş­maş, fapt care creează o mare nemultumire în rîndul ţăra­nilor din Giaca. De fapt proprietara prin această manevră dorca să obţină un pret cît mai mare, preţ care era luat tot din înşelarea ţărani lor fie că erau dintr-un sat, fie din altul.'3

Moşierii v înd pentru a scăpa de expropriere, nu numai terenurile arab ile dar ş i mari suprafeţe de păduri . Astfel contele Bethlen Pal , vinde în ascuns, firmei , ,Silva" din Cluj o pădure din proprietăţile sale ce se afla în hotarul satuluj Săsarm. 14) Moşierul vinde pădurea ş i în urma repetatelo r ameninţări a l e ţăranilor că v o r tăia pădurea fără v o i a lui , dacă nu le va da lemne de foc.

După cum se poate constata tot mai mulţi moşieri cauta s ă se pună sub scutul autorităţilor şi care de fapt le vor acorda tot sprij inul , sprij in însă care va fi dejucat de multe ori de către ţărani.

In cele mai multe cazuri , acolo unde s ituaţia era mai critică ş i oamenii mai nemulţumiţi , autorităţile judeţene tri­mit reprezentanţi a i puterii de stat pentru a împăca pe ţă­rani cu moşierii, dar d<:' cele mai multe ori acest lucru nu s-a putut realiza. Astfel în pr imăvara anului 1 9 1 9, domnea o nemulţumire generală în întreg cercul Reteagului şi al Cuzdrioarei , provocată de problema rezolvării ch estiunilot agrare.

In satul Cuzd rioara pentru rezolvarea acestor probleme este trimis pretorul cercual. Acesta ia întîi legătură cu pro­prietarii cu care se consfătuieşte ş i apoi comunică ţărani lor hotărîri le luate. Profund indignaţi de cîrdăşia dintre moşieri ş i reprezentantul autorităti lor de stat, ţăranii înconj oară pri ­măria protestînd şi amcnîntînd pe proprietari şi pretor. In urma acestor presiuni p.le ţăranilor moşierii sînt nevoiti sa accepte propuneri le ţăranilor. In raportul său, pretorul aratti că "poporul este sedus cu totul de idei bolşevice" . Acelaşi pretor mai raportează că de multe ori în sate vin soldaţi înarmaţi care se soli darizează cu ţăranii şi pun în pericol Yiaţa marilor proprietari . 15)

l l . lhidem, dos. nr . 45/!918. 12 . Ibidem, dos. nr. 53/1918. 13. Ibidem, dos. nr. 6!1!918.

14. Ibidem. dos. nr. 50/1918.

15. Arh. St. De] - Fond. Prefectura jud. Solnoc-Dăbica, prefect., dos. nr. 107/1919.

70 www.cimec.ro

Soldaţii care în marea lor maj ori tate erau fi i ele ţărani . nu puteau vedea cu ochi buni, c i rdăşia d intre moşieri ş i au­torităţi şi de aceea participă şi ci la acţiuni le ţărani lor . C h iar şi unităţile el in care făceau par te ei nu pot tolera bruta l i tci­ţile unor ofiţeri şi ripos tează energic. La 1 0 septembrie 1 9 1 9 u n mare număr el e soldaţi a i Regimentului 1 04 staţionat m Dej se revoltă şi bat mai mulţi ofiţeri deoarece aceşt ia au maltratat b rutal un soldat. Numai după ce a fost adusă o uni­tate d<' l a Cluj , înarmată cu mitral iere, a putut fi înăbuşită re­volta.Hi)

In unele cazur i , ţăranii eli n mai multe sate, se unesc, pc'ntru a ataca proprietăţile statului . Aşa spre exemplu la � decembrie 1 91 8 , locuitorii satelor Groşi , U:ipuşul Românesc, Suciu, peste trei sute de oameni , atacă minele ele au r d i n Strîmbu Băiuţ ş i numai cu ajutorul unui mare număr ele sol ­daţi au putut fi respinşi. Intenţia lor era - dupa cum rela­tează d i rectorul minel or din local i tate - el e a alunga pe domni ş i ele a lua casele cu bani , deoarece după cum s-ar fi exprimat ei "acum toate sînt a le J or"P)

Situaţia grea a ţăranilor elin j ucleţ se accentueaza tot mai mu lt în anul 1 9 1 9. E mare l ipsă e le al imente ş i se m n i constată că multe vite s e îmbolnăvesc ş i mor.

Odată cu veni rea primăverii ţăranii r idică tot mai in­sistent problema păşuni lor dar şi a ten'nurilor ele arătură. Datorită faptului că multe moşii vor fi arendate , ţăranii v o r căuta s ă obţină arendarea acestora ele către ei. D e aici con­fl icte permanente cu d iferiţ i arenelaş i , susţ inuţi de autori tăţi şi moşieri .

Aşa cum s-a arătat mai sus, pămîntul de păşunat îi pre­ocupa în mod deosebit pe ţă rani , deoarece v itele constitu­iau unul cl intn-- bunuri le cele mai însc'mn ate ale l or. Ţăranii. d in satul C h irău arată că deşi hotarul satului lor este de 1 586 j u ger<', numai 521 j ugere sînt ale lor , restul f i ind al moşieri lor . Din aceste 52 1 jugere, 97 sînt piraie nefolositoa­re, aşa cele 1 03 famil i i t rebuie să trăiască de pe urma a 263 j u gere teren arător ş i fînaţ. Mai mult ei arată că nu au ele loc păşune pentru oi , fiind cu totul la dispoziţia moşierilor. Mai relatează acC'eaşi ţărani că în h otarul satului lor , oraşul Gherla posedă o moşie ele 530 j ugere care este dată în aren­dă unor negustori elin Gherla şi carc arendaşi , cea mai mare parte a moşiei nu o lucrează ei ci la rîndul lor o arcndează altora.18) Mai cer păşune ş i loc p<'ntru fînaţ şi locuitori i sa­tului Iuş d in plasa Chioch iş.u' )

1 6. Ibidem . dos. nr . 111919. 1 7 . Arh. S I . Dcj. - Consiliul Nalional Romdn al jud. Solnoc-Ddbîcil, dos. nr . 64' 1 9 1 8 . 18 . Arh. St . De1 - Fond. Preleclura jud. Solnoc-Dăbica, dos . nr. 86/ 1 9 1 9 . 19. Ibidem , dos. nr. 22211 9 1 9 .

71 www.cimec.ro

Ţăranii d in satul Nicula, arată că sint in satul l or, de�­tul de multe vite, dar că neavînd păşune vor f i nevoiti să 1� vînd ă sărăcind cu totul . Mai arată e i că în hotarul satului lor este o moşie de 400 jugere a negustorului Nyeqrutz din Gherla ş i care mai are o moşie tot ele 400 j ugere în hotarui satului Giaca. Moşia elin Nicula o foloseşte numai ca rezer­,.ă. Moşierul pentru a putea �coate cît mai mulţ i bani ele l a �ărani , d a r şi d i n u r ă faţă ele e i , oferă spre arcnclare numa i jumătatP moşia. Scopul acestuia era, ca amenzi l e pe carL' 1<.> ,-a aduna atunci c înd vitele ţăranilor vor trece pe ter itoriul nearendat să fie mai mari decît arenda. Manevra an�stuia este sesizată ele către tărani ş i chiar autorităţile recunosc intenţii le acestuia. D rept răzbunare pentru faptul că totuşi ,-a trebui să-şi arendeze moşia, ţăranilor, în primăvară c înd terenul era destul de moale dă drumul intentionat v itelor :::; i porc i l or lui pe păşune pentru a o clistruge.20)

Dacă uneori , după multe insistenţe şi ameninţăr i , ţC::i.ra­nii obţin loturi de păşunat, acestea se află pe teritoriul a l tor sate sau cu preţuri pe care nu pot să le plătească. Astfel spre exemplu, locuitorii satulu i Beşineu ( Vi işoara) obţin pă­şune în hotarul satului Şieu Măqheruş.21 ) Tăranii din satul B id iu se pl îng că ei nu pot plăti cîte 20 ele coroane ele j ugat cerute de moşier pentru păşune, deoarece ar în semna sJ m oară de foame pentru un moşier.22)

Problema păşuni i îi preocupa în mod deosebit şi pe l o­cuitori i satelor din părţile Lăpuşului . unde creşterea vitel Jr era ocupaţia principal ă. După multe insistenţe ş i sub presi­unea maselor ţărăneşti din mai multe sate, se convoacă l a 1 1 mai 1 9 1 9 î n satul Aqrieş o consfătui r e l a care iau partP delegaţi ai ţăranilor din localităţile Agrieş, Tîrliuşa, Larga, Suciul de Sus, Cupşeni, Costeni şi Groşi unde după l unyi d iscuţii se del imitează terenul de păşunat a vitel or d in aces­te sate. Păşunatul urma să se facă oe moşia contelui Teleky care se întindea în hotarul satului Suciul de Sus si al satelor din jur în suprafaţă de 8 000 j ugere.

Nemulţumir i le şi actiunile ţăranilor împotriva d femla­şilor se accentuează tot mai mult. mai ales că p reţuri le ce­rute pentru arendă sînt tot mai mari , sau le sînt arendatv cele mai slabe terenuri . In unele cazuri ţărani i pentru a pu­tea acţiona mai mulţi împotriva marilor proprietar i , se con­stituie în întovărăşiri ca spre exemplu cei din satul Bobîlna Ţărani i din acest sat s înt deosebit de revoltaţi pe arendaş<l Fruzina Iacobi. care pe l îngă că le cerea preţuri pentru

20. Ibidem, dos. nr. 1 72 şi 263!1919. 2 1 . Ibidem. dos. nr. 158/ 1 9 1 9 . 22. Ibidem, dos . nr. 1 87/ 1 9 1 9 .

72 www.cimec.ro

arendă, ele trei or i mai mari de cum p lăte�te ea proprietaru­lui moşiei, moi intervine deseori la autorităţi să trimită j an­darmi ca să potolească furia poporului. lăranii cer îndepăr­tarea ei i mediat din sat. declarînd că nu vor mai lucra î n parte, iar moşia respectivă o vor arenda eiP)

Raporturi l e' d intre tărani si arenclaşi se ascut tot mai m ult mai al0s că arenclaşii cer preturi d in ce în ce mai r id i ­cate pentru supraarendă. Chiar ş i autorităti l e s înt nevoite s ă recunoască starea aenerală c! e nemultumi rf' a maselor ţărd­ne�ti din întregu l f�dcţ. Conclucerl'a reqi ml'ntul u i 1 6 SuCf�a­va staţionat în Dej , face cunoscut prefectului că zilnic se primesc tot felul de reclamaţii ale ţărani lor , cu privire la munci , păşune, dreptul de arendă, preţul pămîn tului si care� <"er rezolvarea acestor probleme. Autorităt i le mi l itare' t ac cunoscut această stare ele l ucruri doarcce după cum afi rma ele, datorită numărului mare de soldaţi veniţi de pe frontul rusesc, "lucruri le ar putea lua întorsătur i şi mai �J ravc".2�)

Nemulţumiţi de felul cum s-a statornici t arend a se cle­dară şi locuitori i satului Ciceu Cristur , care trebuie să pla­tească cîte 1 90 coroane pentru j ugărul el e g rîu si cît<· 1 50 pentru cel de trifoi . Sub presiunea auto rităţilor, arendaşul ui trebuie să i se asigure un teren ele păşunat pentru 25 v i te.2")

Ţăran i i din satul Dobric, ne putînd r ezolva probleme pămîntului prin autorităţi le locall' , se adresează Consi l iu lui Dir igent, arătînd că arendaşu l din satul lor , nu poate:' să l u ­creze singur cele 8 7 j ugere şi că mai bine d e două treim i o lucrează în parte. D e aceea ei c e r s ă l i s e dea l o r în aren­dă moşia, dar cererea nu le este rezolvată numai în parh' urmînd să poată arenda numai păşunea.26)

l n unele cazuri , arenda pămîntului se face unor ţăra11i înstăriţ i , aşa că cei fără pămînt sau cu pămînt puţin nu pot a j unge pc această cale la o suprafaţă de teren pc care să o cultive. La 1 8 iunie 1 9 1 9, ţărani i săraci el i n satul Un�Juraş se plîng că bisericile romano-cato li că ş i cea reformată el i 1 1 satul lor , au arendat un teren de 1 60 j ugere unui ţăran bogat d in satul Cireşoaia.2;)

In multe cazuri moşierii lasă i ntenţi onat, mari întin der i de pămînt pustiu, pe cînd ţăranii nu au nici unele să-şi hra-nească v i tele ş i nici unde sămîna. Din cauza aceasta la 1 4 august 1 9 1 9, ţăranii din satul Cernuc, cer c a moşia de 28ll j ugere a lui Eperiyesi Ana să le fie dată lor în arendă, dcoa-

2 3 . Ibidem, dos . n r . 149/1919. 24. Ibidem, dos. nr. 159/1919. 25. Ibidem, dos. nr. 160/1919. 26. Ibidem. dos. nr. 266/1919. 27. Ibidem, dos. nr. 233/1919.

73 www.cimec.ro

rece proprietara, pe întreaga maşie nu ţine decît două Yaci , iar în hotarul satului Buza mai are o moşie de 1 60 j ugere.2�)

In multe cazuri , moşier i i dau în arendă ţăranilor, cele mai neproductive terenur i aşa cum se întîmplă în satul Şieu Cristur, dar ş i în alte sate şi numai la ameninţările ţăranilor, moşierii se hotărăsc să schimbe parcelele arendate.29) In unele cazuri , ţăranii ameninţă autorităţile că vor împărţi pă­mîntul între ei dacă nu le vor fi date lor în arendă. Aseme­nea cazuri se petrec şi în alte sate.

Nenumărate sînt cererile foştilor soldaţi , din diferitf' sate care solicită să l i se repartizeze ş i lor o bucată de pămînt. Aşa spre exemplu un soldat din Simişna, arată că es . te în armată de la 1 august 1 9 1 4, că nu posedă decît o jumă­tate de jugăr de pămînt ş i că toată viaţa a lucrat în parte Mai cer pămînt mulţi alţi soldaţi din satele Sînmărghita, Mă­năşturel, Glod şi alte sate. Tuturor acestora, prefectul "e răspunde că cererile lor nu pot fi satisfăcute.30) Acelaşi răs­puns îl primesc mai mulţi voluntari , care au partic ipat la luptele de la Mărăşeşti ş i cărora încă înainte de demobi l i ­zare l i s-a promis că fiecare va pr imi pămîn t în satul lui.31)

In scopul pregătiri i ş i efectuării reformei agrare, spre sfîrşitul anului 1 9 1 9, Tribunalul din Dej , numeşte preşedinţi ' comisii lor de reformă agrară de la j udeţ ş i plăşi în persoane j udecători lor locali . De asemenea, din partea prefecturi i sînt numiţi în comisia j udeţeană doi reprezentanţi.32)

Pentru a scăpa ele expropriere, unii d intre moşieri con­tinuă să-şi v îndă pămînturile , contrar ordonanţelor date ele Consiliul D ir i�Jent. Astfel Banca Someşana din Dej , continua v înzarea moşiei sale din satul Neg rileşti , fapt ce nemulţu­meşte pe ţăranii săraci .

Nemulţumiri le ţăranilor s e accentuează tot mai mult văzînd că pămîntul la care ci au r îvnit atîta şi pe care au asudat ei şi străm oşii lor, este �J reu de obţinut. De aceea (' : se adună, se sfătuiesc între ei , pentru ca doleanţele prezen­tate de delegaţii lor să fie unani m întărite de masa celo .

fără pămînt sau cu pămînt puţin. După unele c onsfătui ri ţăranii trec la împărţirea unor

părţi de moşii , aşa cum fac locuitorii satului Ch iraleş. La unele d intre aceste acţiuni participă şi intelectuali i satel01

în special învăţătorii .3:1) I n unele cazuri, ţăranii confiscă dP

28! Ibidem, dos. nr. 32311919. 29. Ibidem, dos. nr. 1 42911919. 30. Ibidem, dos. nr. 242 şi 25411919. 31. Ibidem, dos. nr. 289/1919. 32. Ibidem, dos. nr. 689/19 19. 33. Ibidem, dos. nr. 830/1 9 1 9.

74 www.cimec.ro

la moşieri şi venituri le marilor. Aşa de exemplu locuitori; satulu i Cublcş confiscă veniturile morii lui Bethcg I. află­toare în satul lor.34)

Şi în iarna anului 1 9 1 9-1 920, ţăranii continuă să-şi pro� cure lemne de foc din pădurile moşiereşti , fără aprobarea acestora. In felul acesta procedează ţăranii din satul Surduc şi din multe alte sate.35)

Starea revoluţionară domneşte peste tot. Comandantul Corpului XI armată, face cunoscut comandantului qarnizoa� nei Dej la 13 februarie 1 920 că din d iscuţii ş i ziare se află ştirea că în unele sate ţăranii au alunqat j andarmi i i ar în unele i-au omorît. De asemenea că tot mai mult se vorbeşte de acţiuni socialiste cu caracter bolşevic .:w)

In această perioadă acţiunile ţărani lor merg tot mai mult pe l inia luă r i i definitive a pămîntului din mîna moşie­rilor ş i nu numai a arendării lui . Aşa procedează ţăranii din satul Negreni cu moşia bancherului Kubbakher Francisc din Dej . Şi în cazul acesta învăţătorul satului s-a solidarizat cu ţăranii . în timp ce proprietarul , administratorul , preotul cît ş i notarul ş i pr imarul se situează în tabăra opusă.37)

In unele cazuri ţăranii cei mai activi , impun celorlalţi să nu luc reze pe moşiile marilor proprietari aşa cum proce· dează trei ţărani din satul Şintereag. Datorită prestigiului de care se bucurau în r îndul consăteni lor lor, unul este ales primar iar cel ălalat subprimar. Amîndoi au fost prizonieri în Rusia. Acţiunile lor nu sînt însă pe placul autorităţilor ş i de aceea sînt arestaţi , dar eliberaţi în urma protestului general al ţ.ăranilor din sat, care dec:lară că cei doi nu au făcut a lt­ceva decît să îndeplinească voinţa �Jenerală a poporului .38)

Nemulţumirile ţăranilor crescînd în intensitate, autor i ­tăţile caută să se informeze c î t mai amănunţit de toate acţi­unile acestora. Chiar ş i Direcţia Poliţiei şi Siguranţei dir C luj , trebuie să recunoască, că cele mai multe comitete agri� cole din Transi lvania nu luc rează totdeauna în folosul ţăra­nilor ş i că din aceste motive se nasc multe nemulţumiri . Se mai recunoaşte că mulţi ţărani s înt purtaţi pe drumuri , fără

nici un rost ş i rezultat, aşteptînd zile întregi prin găr i , unde d iscută aprinşi problema pămîntului ş i unde vin în contact

cu d iferite persoane care răspîndesc în r înduri le lor idei so­cial iste.39)

34. Ibidem, dos. nr. 1240/1919. 35. Ibidem, dos. nr. 1289/1919. 36. Ibidem, dos. nr. 971/1920. 37. Ibidem, dos. nr. 1 153/1920. 38. Arh. St. Dej - Fond. Prefectura jud. Solnoc-Dăbîca , dos, nr. 203/1919. 39. lb1dem, dos. nr. 1734/1920.

75 www.cimec.ro

La 27 mai 1920, au fost elaborate şi d ifuzate instrucţiuni­le cu nr. 2 1 842, referitoare la lucrări le comitetelor locale pentru stabilirea dreptului de improprietărirc în Transilva . nia , Banat ş i părţile ungurene. Prin aceste i nstrucţiuni se fixa c ine poate face parte elin comitetele locale enumerîn­clu-se şi categori i le de îndreptăţiţi la împroprietărire.�0)

Inainte însă ele a se afl a aceste instrucţiuni . în foa rt(· multe cazuri , ţăranii ş i-au făcut singuri dreptate. In unei�· sate pentru a-şi apăra cuceri r i le cîştigate, întocmesc regula­mente de folosire a păşunilor. Astfel de regulamente întoc­m esc locuitori i satului Săplac. prin care stabilesc cine poa­te păşuna, cu cîte v i te, c înd să înceapă păşunatul , taxa ce urma să fie plătită ş i alteleY)

In anul 1 920, spectrul reformei agrare, a pus în mişcare ş i întreaga moşierimc maghiară elin Transilvania. Baronul Iosika pleacă la B ucureşti în fruntea unei delegaţii a Socie­tăţi i agrare arc!elene societate tradi ţională a marilor moşieri magh iari din Transilvania, pentru a protesta împotr iva refor­mei agrare. Moşierimea din Transilvania a reuşit repede să stabi lească legături cu cercuri le g uvernante din Bucureşti şi sprij inul acestora din urmă s-a simţit d in plin tocmai în momentele aplicări i reformei a�Jrare, apărînd pe toate căile proprietatea moşierea<;că, cu toate acţiuni le de revoltă ale

ţăranilor. 42)

Marea nemulţumire se observă şi acuma între solda�i i demobilizaţi . In multe părţi aceştia declară că nu vor mai răspunde la vreo eventuală nouă mobi lizare, deoarec(' n u au primit pămîntul promis . Astfel de stări sînt răspîndite în

toate satele din j urul Iclodului şi în plasa Gîrbou. Soldaţi i clemobilizaţi mai declară că în cazul că vor ajun�Je l a arme

\·or şti e i să se răfuiască cu domnii . 43)

In părţile Lăpuşului , deasemeni starea de spirit a popu­

laţiei era foarte agitată. Primpretorul din această plasă, fa­ce cunoscut prefectului că se ţin zi ş i noapte şedinţe în eli­

ferite sate, sub conducerea a doi agitatori . Aceştia le arată

ţăranilor că guvernul nu voieşte să facă împărţirea pămîn­

tului ameninţîndu-i cu o nouă mobilizare. Cei eloi sînt ares­tati în ziua de 26 august 1 920 şi duşi la Dej .44)

40. Iuidcm, dos. nr. 2236/1920. 4 1 . Iuidem, dos. nr. 2287/1919. 42. L. Ban\'ai - Din istoria evenimentelor de după unirea Transilvaniei cu România in

Studii-Revistă de istorie - tom. 17, nr. 3, 1964, p. 476--477. 43. Arh. SL. Dej - Fond. Prefectura jud. Solnoc-Dăbica prefect prezidiale, dos. nr.

205/1920 şi 21 3.'1920. 44. Ibidem, prefect, dos. nr. 3503/1920.

76 www.cimec.ro

De agitaţie bolşevică este de asemenea acuzat un ta­r an din satul M ăgureni , agitaţie care o desfăşoară încă d in anul 1 9 1 8 de cînd s-a întors d in prizonieratul din Rusia. D i ­

recţia Pol iţ iei s i Siguranţei arată că acesta are a mare i nflu­enţă în r îndur i le ţăranilor şi că pe z i ce trece cei ce simpa­tizează cu idei le lui s înt tot mai mulţi. In discuţi i le pe care le are cu cei lalţ i ţărani din sat îi îndeamnă să nu mai lucre­ze la cei bogaţi , apoi declară că "nu va mai servi re�J ClUi în caz de nevoie" , de asemenea cere "ca pămîntul să se îm­partă pe baza legilor comuniste". El îndeamnă pe ţărani si.i facă revoluţi e, deoarece altfel quvernul nu v a împărţi pă­mîntul celor săraci . De asemenea agitaţie mai s înt acuzaţi şi a l ţ i doi ţărani din satul Ruştior.45)

După cum se poate constata, uni i ţărani , mai r id icaU din punct de vedere politic, răspîndesc în r îndul consăteni­lor lor , idei dintre cele mai înaintate, bazaţi pe cunoaşterea realităţilor de la noi şi d in Rusia.

Ş i în anul 1 92 1 situaţia ţăranilor fără pămînt sau cu pa­mînt puţin continuă să fie foarte grea, lupta pentru pămînt devenind tot mai ascuţită.

Autorităţi le pentru a putea supraveghea mai îndeaproa­pe acţiunile maselor populare, măresc numărul postur i lor de j andarmi , mai ales în locali tăţile unele populaţia era mai n emul ţumită. Astfel primpretorul plasei Gherla cere prefec­tulu i să înfiinţeze neapărat un post de jandarmi în satul Dîr ja , deoarece ţăranii de aici , dar şi elin satele Cubleş şi Pîgl işa s înt osti l i cu totul măsuri lor lu ate ele către autorităţi în privinţa pămîntului .46)

In unele cazuri , ţărani i se împotrivesc a mai plăti im­pozi tele către stat ş i cer ca i mpozi tel e adunate de la c · i să l e f ie restituite ca spre exemplu ce i el in satul Ghiolţ, P lasa Gherla.47)

In plasa Ileancl a se constată o pl îngere generală, deoa­rece arenda fixată este mult prea mare faţă de puterea de plată a ţărani lor dar ş i faţă ck cal i tatea pămîntulu i an'ndat Mai mult unii proprietari , pentru a sabota reforma aqrară.

cer ca terenuri de 30-100 j ugere ş i uneor i chiar ele 1 80 j u ­găre, care se află înconjurate de pădure s ă n u fie conside­

rate ca arătoare. In felul acesta laturi le rămase proprietar i­l o r mari se măresc s imţitor, cu concursul tacit a l autorită­ţii or. 48)

4.\. Ibidem. pr�fecl , �os. n r . 3894/1 920. 46. Jhidem. prefect, dos. nr. 1 5 1 ! 1 92 1 . n . l bid0m, prefe c t , dos. nr. 472/ 1 9 2 1 . 48. J bidem. prefect. dos. nr. 1 3 1 6/192 1 .

7 7 www.cimec.ro

C h iar ş i autorităţile> sau unii moşieri recunosc că s-a creat o stare generală de nemulţumire în r îndurile ţărani lor cu ocazia împărţir i i pămîntului . Locuitor i i satului Cuzd rioa­ra în frunte cu delegatul lor, daclară că nu sînt mulţumiţi cu suprafaţa expropriată şi cer să se i a întregul pămînt dom­nesc. Dele�J atul ţărani lor din acest sat intervine în numele sătenilor la Cluj şi la Bucureşti pentru soluţionarea dolean­ţelor ţărani lor . Cînd nici aceste demersuri nu au nici Ut; c>cou, adună poporul elin sat ş i î l duce în masă l a DE'j să pro­testc'ze în faţa autori tăţi lor . La toate acestea, răspunsul or­ganelor de stat, este înlăturarea acestui ţăran din functia de delegat al satului în problema reformei agrare.�9)

La 1 1 mai 1 92 1 marele moşier Parcsay Vasile, face cu­noscut autorităţi l or , că locuitorii satului Leleşti se găsesc într-o stare la fel de agitată ca şi în timpul revoluţiei el in anul 1 9 1 8.''0)

Consilic•rul agricol j ucleţPan, face şi el cunoscut prefec­tului . că locuitorii satului Nuşeni din plasa Beclean nu se supun ordinelor date de el şi legi lor statului şi cere ca un ţăran care agită poporul din sat să fie arestat şi înaintat Curţii martiale. Se mai raportează că se semnalează pe zi ce trece o agitaţie �Jenerală a l ocuitori lor dţn mai multe sa te,

nemulţumiţi de felul cum se aplică reforma agrară. Agitaţiile ş i nemul ţumiri le ţăranilor îşi au cauzele in

aplicarea reformei agrare în folosul marilor proprietar i cu sprij inul autorităţi lor . Tocmai din această cauză ţăranii d in

satul Şirioara, boicotează lucrările ele reformă a�Jrară nevo­ind să cedeze nimic din h otărîrile lor. Cu ocazia măsurări i pămîntul ui , ţăranii îşi manifestă ura faţă ele proprietar dar

şi faţă de consi l ierul a�Jr icol şi refuză să semneze actele în­

c h eiate, părăsind cu toţii l ocalul primăriei . Asemenea cazuri - arată consilierul a�Jr ico l - s-au petrecut ş i în satele ve­

ci ne Ch intelnic" şi Şieu Cri stu r.:;1)

Acţiunile ţăranilor mNg pînă acolo, încît în părţile Lă­puşului c irculă prin diferite sate oamen i , care fac propa­

gandă pentru republ ică ş i în acest scop înscriu oameni pe

l iste.52) După cum se poate constata, acţiunilor moşierilor şi

autorităţi lor , ţăranii le răspund cu d î rzenia lor , cu acţiunile

4 9 . Ibidem. prelecl, dos . nr. 1327. 1921 �0. Ibidem, prelecl. dos. nr. 1 446/1921. 51 . Ibidem. prelecl, dos. nr. 152ZI1921 . 52. Ibidem, prelecl. dos. nr. 581192 1 , prezidiale.

7R www.cimec.ro

lor , acţiuni care îşi aveau tăria în credinţa poporului că pă­

m întul pe care-I munciseră de veacuri , trebuie să le aparţină

lor. In aceste lupte e i au r('Uşit numai în pa rte, deoarece

încă nu aveau cine să le călăuzească paşii în mod or�Jani­

zat. Odată cu crearea Partidului Comunist din România , ro­

lul de conducător şi îndrumător al masC'lor ţărăneşti revine

acestuia. De aceea în anii care vor u rma , lupta maselor ţâ­răneşti va lua un caracter tot mai organizat pe măsură ce

î nvăţăturile comuniştilor vor pătrunde tot mai mult în rîndul

populaţiei sărace ele la sate.

Nenumărate vor fi acţiunile ţăranilor în anii care vor

urma, acţiuni care vor deven i tot mai radicale, pe măsură ce îşi vor da tot mai mult seama că problema pămîntului în

favoarea lor, nu va fi rezolvată niciodată de către c lasele

exploatatoare.

79 www.cimec.ro

Documente despre Marea Unire :

" Glasu l Vremei"

AL. MATEI

Incheierea p rocesului de formare a statului nationa1 român unitar - avînd ca punct final Marea Adunare Naţi­onală de la Alba Iul ia care a proc lamat la 1 decembrie 1 91 8 unirea Transilvaniei c u vechea Românie - constituie rezul­tatul firesc al luptei duse ele-a lungul anilor de întreg po­porul român pentru eliberarea naţională, precum şi a pro ­fundelor p refaceri sociale şi politice care au aYut loc pc plan internaţional în condiţii le primului război mondial.

Lupta românilor pentru eliberare de sub dominaţia j u­gului austro-ungar ş i unirea Transilvaniei cu România cu­noaşte un nou avînt în anii primei conflagraţi i mondiale şi . mai ales, o dată cu intrarea acesteia din urmă în război ală­turi ele Antantă. O parte însemnată a burgheziei române, pă­turile largi ale intelectual ităţi i , muncitorimii şi ţărănimit Transilvaniei îşi îndreaptă , .peste Carpaţi " sperantele de a scăpa de stăpînirea străină, ceea ce reiese cu prisosinţă şi din paginile ziarelor vremii , dintre care poate fi amintit , . Românul " , orqan al Partidului Naţional Român, "Drapelu l " elin Lugoj , , .Telegraful Român " d in Sibiu şi altele. Dar o i n­tensifi care a luptei pentru desăvîrşirea statului naţional uni-tar - visul de veacuri al români lor ele pretutindeni - sP va produce cu adevărat abia în cursul anului 1 9 1 8, atingînd punctul culminant în lunile octombrie-noiembrie, cînd se vor desfăşura ele fapt ş i pregătiri le concrete pentru înfăptuirea actului uniri i .

80

www.cimec.ro

Acţiunile întreprinse de către fruntaşii români transil ­văneni sub influenţa directă a maselor pătrunse de suflul revoluţionar al vremii şi a evenimontelor ce au loc pe plan internaţional şi desfăşurate în tot cursul Junii octombrie 1 91 8 - printre care se impun a fi amintite : activitatea de la Paris a Consiliului Naţional al Unităţii Române, din care făcea parte, printre a l ţii , Octav ian Goga, Take Ionsescu, Si­mion Mîndrescu, Traian Vuia , Nicolae Titulescu, Vasile L u · caciu1) ; acţiunea elin Statele Unite ale Americii . susţinutCi de către Vasile Stoica, Ion Podea, Epaminonda Lucaciu, etc. şi cea din Ital i a, ele către Vasil e Lucaciu, Ion Ursu şi alţii2 ; declaraţia de la 6 decembrie ele l a l aşi a românilor emigrati elin Austro-Ungaria, urmată de un apel semnat ele Alex. La· peclatu şi Oct. Tăslăuanu:1) ; apoi contactele dintre fruntaşil Partidului Naţional Român şi reprezentanţi i Comitetului Central Român al Partidului Social-Democrat din Ungar ia : ) ; conferinţa ele la Oradea elin 1 2 octombrio a Comitetului Exe­cutiv a l Partidului Naţional Rom ân") şi prezentarea la 1 5 octombrie, în parlamentul elin Budapesta, a declaratiei adop­tate la Oradea cu privire la afirmaroa dreptului do autode­terminare şi l a convocarea unei Adunări Nationale6) ; pre­cum şi constituirea la 31 octombrie a Consiliului Naţional Român Central, format din şase reprezentanţi social i -demo­craţi s i şase ai Partidului National Român') - au dus la amplificarea măsu ri lor do pregătiro a condiţiilor de înfăptu­ire a unirii . respectiv la formarea po între�J teritoriul Tran­silvaniei . încă elin prim0le zil0 ale lunii noiembrie, a con­siliilor nu tionc!le române com itatenso ( judeţene) si locale (orăşencsti şi săteşti8) ş i , parale l cu aceasta , la înfiinţarea gărzilor no ţionale române.!') Paralel au fost înfi inţate consi­lii ş i gărzi naţionale în alte centre ale Monarhiei şi ch ia r în unele ţări . unele se găseau emigrati conducători ai revolu­ţiei transilvan0. 1 0) Acţiunile amintit<' - despri nse dintr -un şir nesfîrşit ele a ltele asemănătoaro - şi desfăşurate fie în interiorul M onarh i0i austro-ung are, fi e în România sau în alte ţări ale Europei şi Americi i , vor avoa toate menirea să asigure mersul înainte al procesului reYoluţionar ce tre­buie să cul mineze cu proclamarea uni rii . . pentru toate Yea ·

1 . Simion C. Mândrescu. In Fran!a şi llalla, pentru cauza noastră 27 septembrie 1917-1 i�nuarie 1919, Buc. 1919 ; G. G. Mironescu. Din pribegie. Prizonierii 1 români din ll�ha in aprlll� 1918. In : , .Convorbiri l i terare". 1 927, 1 . 60, p. 64 şi urm. , Victor Cadere, Pregăllrea

.. dipiomalldl a Unirii. In : , .Transilvania, Banatul, Crişnna, Mara·

mureşul _1918-19_28 . Buc. 1929. voi . I. p. I I I : G. Moroinnu, Luptele de emancipare ale romanilor dm Ardeal în lumina european il. ln : . ,Transilvania, Banat. . . ". Buc. 1929, voi . III, p. 1 461 : • ' • Mândrescu S. C., In serviciul unlllllll noastre naţiona­le, �mag

_iu din partea Soclelălll Frălia Românească, Buc.. f. a. : M. Conslanlinescu,

L . Bilnyai, V. Curlicăpeanu, C. G6llner ş i C. Nuţu, Cu privire la problema naţiona­lă in Austro-Ungaria (1900--1918). In : , .Destrămarea Monarhiei Auslro-Ungare. 1900-

6 - .,Arhiva Someşană" 8 1 www.cimec.ro

1 9 1 8 " , Buc. 1964, p. 159, 170 : ŞI . Pascu. Marea Adunare Nat1onaHi de la Alba Iulia, încununarea Ideii, a tendintelor şi a luptelor de unitate a poporului român. Cluj. 1 968. p. 30{}-301 , 31 1 -3 1 2 , 318, 350 ş i 362 : Idem, Deolvlrşlrea un!Uitll de Stat a poporului român. In : , .Anuarul lnslitutului de istorie din Cluj " , Cluj, 1968, X I , p. 80 : M. Constantinescu şi S. T. Pascu, sub redactia. "Deollvîrşlrea unlllclrli statu­lui national romAn. Buc. !968. p. 1 42 . 165, 172-177, 1 8 1 -183, 185-186, 192-193, 196 si 1Y8 ; Sf. Hurmu1ache si 1 . Adam, Consiliile nationale romi\ne în lupla pentru uni­rea Transilvaniei cu România. lnl : . . Revisla arhivelor", an XI, nr. 2/1968. pag. 1 4J ; 1. Gh�or(lhiu şi C. Nu tu , Adunarea Natlonalll de la Alba Iulia 1 decembrie 1918, Buc . . 1 968. p. 9 1 . 94 : A. Loghin, Un moment de mare insemnlllate in Istoria poporului român - desllvirşlrea unlllitil nationale. In : .. Analele şt i int i fice ale Univer.itătii A. 1. Cuza fctş ; " , Sect. III . a bloriei 1 . X I V. 1968, p. II-III : I . Gheorghiu, Unirea Transilvaniei cu Romi·nla - 1 decembrie 1918. In : , . Analele Universilătii Bucureşti " , Seria sti inle 30c i d l e , Islor i P . rlf l X V ll , 1 968. p . 1 3- 1 4: ; V . Vesa. Acllvltalea emigra­tiei române din Frdnta in cursul anului 1918. In : . ,Tribuna " , 1968. a. 12. nr. 28 (5971 . p. 6.

2. Vdsile Sloicd. In America penlru cauza românească, Buc .. 1926, Victor Cădere, op. cil . . p. 1 1 1 ; Elie Burnca, Formaliiie de voluntari. In : , .Transilvania. Banatul . . , 1. p. 1 36-137 ; Tiron Albani. Leul din Slseşll. De ce o-a prllbuşll monarhia auslro­ungari, Oradea (19361 ; Simion C. Mândrescu, Pro Jlalla Pages d'hlslolre vecie. In : , .Revue de Transylvanie " , C l u j , 193fi-1937, t. 3, n r . 2. p. 1 3 1 -153 ; V. Liveanu, Din Istoria luplelor revolutlonare din România. Buc . , !969, p. 460, 552 : M. Constanti· nescu ş i colct b . , op. cii., p. 179 ; Şt . Pascu : Marea Adunare Nationali . . . . p . 319. nJ--324 : M. Constantinescu � i ŞI. Pascu sub redacti a , op. cii . . p. 189. 193-194 : • • • Emigratia romană din Slalele Unile şi Anglia. In : , .Tribun"" · 1 1968. nr. 33 (6031. p. 6.

3. Gh . Bogden·DuicJ, lnteleptll de la Alba Iulia. In : .. Notiunee " , 1 a n . 4. nr . 52 ; • • • Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Buc . . 1 943, p. 22-23 M. Constantinescu şi coltob . . op. cii., p . 170 : ŞI. Pascu, Marea Adunare Natlonalll . . . , p . 3 1 9-32Q , ldem. Desavirşirea unltlltll de stat. . . , loc. cit . , p. 81 : M. Constantinescu şi Şl. Pa!"'l("ll. suh redilctia, op. c i l . . p. 1•13 ; 1 . Gheorghiu. Unirea Transilvaniei cu Romd.­nia. ., loc. ci t . . p. 1 4 .

4 . f o n Flueraş, Discurs l a mesaJ roslil I n Camerll în ziua d e 1 8 Ianuarie 1929, Buc . 1929 ; V. Livcanu, op. ci l . . p .475 554 ; M. Conslantinescu şi colab., op. cit.. p . 17{}-1 7 1 . 1 14. 179-180 : Ş l . Pt�scu. Marea Adunare Nationali . . . , p . 3 2 1 : ldem . De­siivîrşlrea unlllltil de slat. . . p. 79 ; 1. Gheorghiu şi C. Nutu, op. c i t . , p. 1 00 M. Con� ldn ll ne!'!CU şi Ş I . Pe�cu, sub reddc�ia. op. cil . , p. 293. 303, 366.

5. Ion Clopotei . Revolutia din 1918 şi Unirea Ardealului cu Romania, C luj , 1926, p . 38 ; V . Cădere. op. cii . . p. 1 1 2 : Alexandru Cristian Tell, Revolutia romanilor ardeleni. Tn , . Revislfl lundr-:�lii lor rega le" , 1934. l. 1, n r . 12 . p. 607-608 ; Ioan Georqescu, George Pop din Bllseşll, 60 ani de la luptele nallonale ale romanilor tranoilvllnenl, Orodea. 1 93; : Silviu Dragomir. Vasile Goldlş, luptatorul şi realizatorul polltlc, Sibiu, 1936 : • • • Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, p. 1J : • • • Misiunea lslorlcll a gllrzllor nationale in lupta de dezrobire din 1918, Buc. 1943, p. 13 : C. Daicoviciu şi colab . , Lupta revolu\lonarl a maselor - factor hotAritor i n unirea Transilvaniei cu România. In : , . S tudi i . Revist� de istori c " , 1958, 1 . Il. nr. 6, p . 35 ; V. Livescu, op. cii., p. 464. 466 M. Constanti n<!scu şi col a b . , op. cii., p. 1 12 : Şi. Pascu. Marea Adunare Natlonalll . ., p. 317-:J I B , 320-32 1 . anexe 1 ; ldem. Desllvlrşlrea unllll\11 de stat. . , loc. c i t . , p . 79 ; ldem , 1 Decembrie 1918. In : Revista arhivelor 1968, n r . 2 . p. 4-5 ; Şi. Hurm uzache şi 1. Adam. op. cit., p. 136 ; 1. Gheorghiu, op. cit., p. 1 4 : M. Con>tanlinescu şi Ş i . Puseu, sub redactia. op. cii., p. 143, 366 : 1. Gheor­ghiu şi C. Nutc; , op. cit., p. ) 01 .

6 . 1 . Bordea, Din mAretele zile ale neamului, Buc. ! 9 1 9. p . 7 : f o n Clopotei. op. cii., p. 39-40, 42-47 ; Roman R. Ciorogariu. Zlle lrllle, Oradea. 1 926 ; Geor�e Moroianu, op. cii., p . 1440-1441 : A l Cristian Tell, op. cii. , p. 609 ; 1 . Geodgescu. op. cii. ; S. Oragomîr. op. c i l . ; Tiran Abrtnu, Ultima şedln\a a parlamentului maghlar sub era babsburgld. Declaratia cllitll de dl. Al. Valda-Volvod. In : , .Fam ilia" 1939, l . 6. nr. 1 , p. 9:>-103 : • • • Misiunea lstorlcll a gllrzllor nationale. . . . p. 13 : • • • Ma­rea unire de Ia 1 Decembrie 1918, p. 24-25 : C. Daicoviciu şi colab . , op. cit . . p. 35. V. Liveanu, op. cii., p. 464 ; M. Constantinescu şi colab .. op. cit., p. 1 7 2 : Şt. Pascu. Marea Adunare de la Alba Iulia . . . , p . 325-327 : Jdem, Desllvirşlrea uni!AtU de Sia!. . . , p. 85 ; M. Constantinescu şi Şt . Pascu. sub redactia, op. cii., p. 144, ; A. Rădu!iu şi P. Teodor, Ideea de unitate pollllcll la români, Buc . , 1968. p. 1 1 1 : Şt. Hurmuzache şi 1 . Adam, op. cit., p. 136.

1. • • • Consiliul national al poporului roman din Ungaria şi Transilvania. In : ,.Biseri­că ş i Şcoal ă " . Arad. 1918, t .42, nr. 44. p. 4 ; Iuliu Maniu . . Ardealul In llm.pul rh­boiulul. Pagini Istorice. Discurs tinut in Camera românll, CluJ , 1921 : ( 1 . Sue�u) , Ma: rea Adunare Nationala lnlrunllll la Alba Iulia inzlua de 1 Decembrie 1918. Acte ŞI dvcumenle, (Suc . ) , 1928 ; Tiran Albenî, op. cit. : Silviu Dragomir. Un sfert de vea

_c

de la Unirea Transilvaniei. ln : , .Transilvania ", 1943, t. 47, nr. 11-12 ; Prefată U m ­r i i . In : . . Tribuna·, Sibiu. 1 943. nr. 790, p. 57 ; C. Daicoviciu ş i colab . , ?P· cit., P · 40 ; V. Liveanu, o p . cit., p . 508 ; V. A. Varga, A':' inlul

_mişc

_ării revol!ltlOn�re d 1 n

România in anii 1917-1921 . I n : Analele Institutului de 1stone a partidulUI de pe lîngă c.c. al P.C.R . . 1961, t. 7, nr. 1-2, p . 76 ş i urm. : M. Conslanlmescu ŞI co­lab

· . . op. cii., p. 173. 171 : Şt. Pascu, Evenimente de lnsemnllate Istorici. In : "Stea­

ua•. Cluj, 1967, an. 18, nr. 12, p. 3--9 : Idem, Marea Adunare Nationali . . . . p. 334 : Idem, 1 Decembrie 1918, p. 5 ; ldem, Deslvlrşlrea unitl\li de Stai . . . , p. 62, 90 : Şt.

82 www.cimec.ro

Hurmuzachc ş1 1. Adam. op. cit., p. 137 : 1 . Gheorghiu şi C. Nu�u. op. cii., p. 102 ; A. Răduţiu şi P. Teodor, op. cii . . p. 1 1 1 M. Constantinescu şi Ş L . Pascu, sub re­dac�ia, op. cii., p. 259-37 1 .

3. • • • Consiliul Militar nallonal român in Transilvania. I n : . . Biserică şi şcoală" , 1918, t . 42, nr . 44, p . 4 : Ion Clopotei. Frămîntările unul an 1918, Sibiu, 1 9 1 9 ; Andrei B i r­sanu, Acllvllatea Consiliului National din Sibiu. Un memoriu. In : . ,Transilvania", 1922, L . 53, p. 705-709 : Roman R . Ciorogar iu , Zile lrillte, Oradea , 1926 : Ion Clopo tel , Revolutia din 1918 . . . , p . 63-68. 75-77 : C . Pavel, Contributie la istoria Biho­rulul. Zile trăite. 1918-1919, Beius, 1926 : Vasile Bianu, lnsemnărl din rhbolul României Mari. Cluj . 1 926. t . l . : G h . Neamtu. Acllvllatea Consiliului national român din Caransebeş, nov. 1918-aug. 1919. Amlnllrl şi documente, Caran sebes . [ 1 927) : Sofronie Ro5c•, Dintr-un col\ de tara. Clipe trălle in rhbolul noslru de intregirea neamului, Buc . , 1929 : Emil Dendea, Mişcările studen\eşll in anul 1918. I n : Alma­nahul Societă�ii Academiei . ,Petru Maior" . Zece ani, 1 9 1 9-1929, Cluj , 9. p . BS şi urm. ; Ion Georgescu. Momente din vla'a bisericii untle in ultimll zece ani. ln "Transilvania" Banalu l . . , 1 1 . , p. 785-781; ; P"tre E. Papp, Din lreculul Beluşulu� ; Pagini de glorie şi de jerlfe, Beiuş , 1929 : 1. Bordeş, Amlnllri din zile marl. ln : , ,Ccnera�ia Uri ri i " , 1930. nr. 1 1- 1 3 : Nicol,le Brinzeu, Amintiri din 1 9 1 8-1919 asu­pra . ,dezrobi rei " din Toronta1. Tn : , . Aimdnahul B anatului " , 1931 , voi . I I I . , Timişoara, p . 4 1 şi uun . : Tr. Popa. Monograila oraşului Tg. Mureş, Tg. Mureş, 1932, p. 195 şi urm. : • • • Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. p . 13 : Maya Kertesz . Caracterul şi activitatea sfaturilor din perioada revolu\lel burghezo-democrallce în Ardeal [oc­tombrie 1 918-marlle 1919). I n : , . S tudii. Revistă de istorie " , 1957. L. 10, ne. 5, p. 127 şi urm. ; C. Daicoviciu şi colab . , op. dl., p. 40-41 ; V. Liveanu, op. cll . . p. 1 75-1 76, 1 84 ; A. Deac şi col a b . , Mişcarea soclal-democralil. din Transilvania in primele doua decenii ale secolului al XX-lea. In . , Destrămarea Monarhiei austro-ungare . . . · , p . 259 : A. Deac. Mişcarea muncl lorească şi Unirea lărllor române. In , .Analele I n s lilutului de intorie a parlidului. . " , 1 966. l . 12, nr. 1 . p . 1 11 şi urm. ; C . Enea şi M . Valea. f'rămîntărlle lilrăneşll din luna noiembrie 1918 din fostul [ude\ Alba. 111' "Sludia Univcrsitatis Babeş-Bol ydi " , Historia. 1 967, lo. 12. l ase. L . , p. 1 1 1 şi urm . ; Şt. Pascu. Marea Adunare de la Alba Iulia . . . , p. 335 şi urm. ; Idem. Desăvîrşirea unllătll de slat . . . . p . 62, 91 şi urm.j ldem. 1 Decembrie 1918 . . . , p. 5 M. Con­stanline!o,CU şi Ş l . Pa!-.cu, sub redactia. op. cll . . p. 259 şi urm. ; 1. Gheorqhiu şi C. Nu tu. op. cit.. p. 1 02 , 106-107 : ŞL. Hurrnuzache şi 1. Adam. op. cii., p. 135 şi u rm . : l . Kovacs, Lupta tilrânimil maramureşene pentru unirea c u România i n toamna anu­lui 1 9 1 8. In : . ,Revisla arhivelor". 1966. n r . 2. p. 172 şi u rm. ; Ion Nicoară, Aspecte privind contributia braşovenllor In lupta penlru desăvîrşirea unllătll nationale a poporului român [1918). In! : , . Studii şi ur ticole de istoric " , 1 968 , L. I l , p. 185 ş i urm. ; • • .. Din lupta poporului pentru libertate ş i unllale na,ională (dorumen te) . In : "Revista dfhivelor" . 1968. nr . 2. p. 202 şi urm.

9. • • • Către na,iunea română. In , .B iserica şi şcodi d " , 1 9 1 8 . l. 42, nr. 44. p. 1 -2 ; 1. Bordoş, Din Măretele Zile ale Neamului. , . Unirea" in Ardeal. Buc. 1 9 1 9 , p. 8 ; Nicolae Borzea de Vişt, Organizarea românilor ollenl in oraşul Făgăraş din tara lui Radu Negru la Il noiembrie 1918 şi inca ceva. Făg<ir<lş, 1925 : Ion Clopolel. Revolu­tia din 1918. ., p. 60 şi urm . ; Virgil Cuciu. Alba Iulia. Din trecutul şi prezentul oraşului, A tbll talia, 1929 ; Emil Ddndett, op. cll . . ; E. Bu l nea. op. cit. , p. 1 40 ; Gh. Bogdan Duica , op. cii . . nr . 57 : Tr. Popa, op. cit . . p. 1 97 si urm . : • • • Un sfert de veac de la inilln\area gărzilor nationale romane din Ardeal şi Banal. ln . ,Tri­buna " , 1943. nr . 790, p. SI : • • • Misiunea istorică a glirzllor nationale în lup lele de dezrobire din 1819, Buc. , 19�3 ; C. Daicov iciu şi col eb. , op. cit., p. 41 şi unu. ; V. liveanu. op. cit., p. 513 �i urm. ; M. Constanlincscu şi cola b . , op. cll. , p. 1 76 şi urm. : Şt. Pascu. Marea Adunare Na\lonala i ., p. 335, 338-34 1 , 344-345 , 354 : ldem, 1 Decembrie 1918 . . . , p . 5 : Idem, Desavirşlrea unllă\11 de stai. . . p. 62--67, 92, 98-1 00 : ldem. Adunarea de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918. ln : Unitate şi conli nui­Latc i n i s toria poporului romdn" . Bu('., 1 968. p . 395 ; M. Conslanli

.nescu şi ŞL. Pttscu,

suh redac�ia. op. cit., p. 260 : • • • Din lupta poporului roman pentru libertate şi unitate naUonală. In : . , Revista arhivelor .. . 1 96H, nr. 2 , p. 212 şi urm. ; V. Ari mia, Gărzile nationale în lupta pentru htlăplulrea unllătil de stai a României. In . . Re­V Î !'. la arh iveior" . 1 968, nr. 2, p. 150 şi unn.

1 0. S . C . M.lndrescu. In Franta şi Italia. pentru cauza noastră, 21 sept. 1 9 1 7-1 ian. 1919, Buc . . 1919 : V aleriu Seredan, Garda na\lonală romAnă amarlnarllor din Pola şi des­compunerea marlnel auslro-ungare, Buc . . f . s. ; V. Sloica, In America pentru cauza românească, Buc .. 1926 : P .Nemoianu. Prima Alba Iulia. Voluntarii romAni în r;lzboiul pen tru întregirea neamului. Istoric general, Timişoara, 1932 ; R. Repede. Legiunea romană la Praga. In : T. Albani , Douzeci de ani de la U nire . Monografia comemora­tiva a Unirii, voi . 1 . . Oradea, 1939 : C. Vdid•. Voluntari ardeleni din Rusia. In : T. Albani, op. cii . . Ion C lopo �el . Revolu\la din 1918 . . . , p. 55 ş i urm. : V . Cădere. op. cii., p. 112 : E. Bufnea, op. cii . . p . 133 şi urm. ; ldem. Voluntarii români din Sibe­ria, Braşov. 1928. : G. Moroianu, op. cii . . p. 1 488 : • • • Marea Unire de la 1 De­cembrie 1918. . , p. 13 : V. Livednu. op. cii . . p. 465 : O�etea şi colab . , Situatia ln­tema\lonală şi pollllcă externi! a Auslro-Ungarlel in primele doua decenii ale sec. al XX-lea. In : Destrămarea Monarhiei Auslro-Ungare. . . . p. 213 şi urm. ; Şt. Pascu, Marea Adunare Nationali . . ., p. 307-308, 334. 362 : Jdem, A dunarea de Ia Alba Iu­lia . . . . p. 395 şi urm.l : M . Constantinescu şi Ş t . Pascu, sub red . . op. cii . . p . 164 : ŞL . Hurmuzache şi 1. Adam, op. cit., p. 142 şi urm. ; • • • Din lupta poporului ro­mân . . . , p . 202, 1 99 .

[IJ www.cimec.ro

curile" a Transilvaniei cu România. Astfel, luna noiembrie· 1 9 1 8 va fi luna în care, vechile autorităţi austro-ungare, co­rupte şi urîte de mase, vor fi înlăturate prin acţiuni revolu­ţionare, iar autoritatea efectivă va fi preluată de consiliile naţionale române, în sprij inul cărora se vor afla gărzile na­ţionale.1 1 )

Despre felul în care s-a desfăşurat, concret, în comita­tu! Bistriţa-Năsăud, toate aceste pregătiri în u ltimele săptă­m îni dinaintea proiectatei Adunări de la Alba Iulia din 1 decembrie 1 9 1 8 , precum şi despre organizarea revoluţiona­ră şi entuziasmul care a cuprins masele de români din această parte a Transilvaniei, vorbesc materialele cuprinse in filele "Glasul V re mei - organ naţional ocasional" , scoS­în Bistriţa la 7 noiembrie 1 9 1 8. 1 2 ) Materialele - al caror tex­te le înfăţişăm în anexă - cuprind, pe lîngă unele informa­ţii privind măsurile generale luate pentru organizarea româ­nească a Transilvaniei, l3) date importante cu privire la po­ziţia fruntaşilor pol itici români din comitat, 1 4) organizarea Consiliului naţional j udeţean din Bistrita-!\'ăsăud15) şi a ce­lor locale , 16) înfiinţarea şi organizarea gărzilor naţionale , 17) acţiuni de preluare a administraţiei străine,1 8) organizarea şi activitatea organizată a fcmeilor , 1 9 ) entuziasmul care a cuprins masele, reflectat î n scrisoarea unor versuri ocazio­nale.20) Este consemnată, de asemenea, atitudinea guvernu­lui Statelor Unite ale Americii faţă de problema unirii Tran­silvaniei cu România.21 )

Ceea ce ne îndeamnă să prezentăm . ,Glasul Vremei ••

sub această formă este faptul că pagini l e publicaţiei, fie­care material luat în parte reprezintă veritabile documente ale vremii ce vorbesc, de la distanta de peste o jumătate de secol generaţiilor de astăzi, transmiţîndu-le parcă un mesaj din partea înaintaşilor, cărora le-a fost dat sa fie martori şi participanţi direcţi la acţiunile care au consfinţit desăvîrşirea statului naţional român unitar.

Un alt motiv este acela că valorosul său conţinut, bo­găţia datelor cuprinse în cele 26 de materiale nu au fost

1 1 . ., • " Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 . . . . p . 33 şi urm. : V. Livanu, op. dt . • p . 518--519, 574 ; Ş t . Pascu. Marea Adunare Nal!onală . . . . p . 346 şi urm, ; St. Hur­muzache şi J. Adam, op. cit . . p, 135 şi urm. ; • • • Din lupta poporului român pen­Lru libertale . . . , p. 207, 223, 226.

12. Sli l nou : 20 noiembrie 1918. 1 3 . Vezi Anexele 2. 3 şi 24. 14. 1dem. 1 . 19 , 20 şi 23. 15. ldem, 4-6. 16. ldem, 10. 17. ld�m. 8. 1 1 , 12, 16 , 18 şi26. 18. ldem, 7 ş i 2 1 . 19 . ldem, � 2 . 2 0 . ldem, 9. !5 şi 25. 2 1 . ldl'm. 17.

84 www.cimec.ro

Yalorificate încă decît în foarte mică musră ;22) însăşi sem ­nalarea existenţei publicaţiei fiind făcută abi a în ultimul timp.23) Conditi i le în care a apărut, probabil n-au permis difuzarea şi mai l argă şi în afara fostului j udeţ Bistriţa-Nă­săucl, aşa încî t n-a fost înregistrată nicăirea. Astfel că în prezent nu se �Jăseşte în evidenţele nici uneia dintre biblio­tecile cercetate de noi elin Bistriţa, Năsăucl, Cluj , Sibiu şi al tele . ceea ce şi expl ică, de altfel, l ipsa informaţiilor despre apariţia acestora, condiţi i le în care a fost scoasă, precum şi nevalorificarea conţinutului său important.

Aducem ş i pe această calc mulţumiri le noastre pentru amabilitatea cu care ne-a fost pusă la dispoziţie de către Marius I l ieşiu elin Bistriţa şi Anton Coşbuc din Năsăud cîte {) filă din "Glasul V re mei " , putînd astfel întreqi şi prezenta conţinutul întregului număr, după cunoştinţa noastră s in�JU­rul apărut.

A N E X E

1 u b i ţ f r a ţ i !

S I N T E M L I B E R I ! Cînd vă rostim aceasta solie fericită, lacrimile ni se

pornesc !

Ştim noi ce înseamnă a fi liberi ?

Nu, sufletul nostru nu e în s tare să o cuprindă, numai la­crimile de bucurie şi entuziasm, ce ni se pornesc, spun că o .ştim, dar cuprinde nu o putem.

Da, sîntem liberi, sîn tem slobozi, sîntem stăpîni pe glia noastră, s tăpîni pe soartea noastră.

Ceea ce au visat şi pentm ce au pătimit de o mie de a ni moşii şi s trămoşii noştri - azi nu mai e vis, nu mai e hi­meră - azi e aevea.

E o zi mare asta, o zi de sărbătoare, cum n-a mai văzul neamul românesc.

22. Al. M,1lei. . ,Glasul Vremei" - organ na(lonal ocaslonal - angaja! In actiunea de !'regilllre a unirii Transilvaniei cu Rom3ola în judetul (comllatulj Blslrlta-NhAud, no­Iembrie 19!0. In : , .Ecou l " , Blsl,lla. a n . 1 . . 1 968, nr. 43, p. B-9 ; şi Şl. Pascu, Ma­rea Adunare NallonaiA . . . , p. 340 şi 349.

23. Vezi V. Rilus, Ziare şi reviste de aiUidalil. In : , .Ecoul", an. 1 , n r. 1 1 1 968. p . 6-7.

85 www.cimec.ro

O zi - la o mie de ani.

Ferice de cine i-a fost da t s-o ajungă, dar să iim şi vred­nici de ea, să fim la înălţimea acestor zile mari.

2��)

Manifestul Senatului (Sfatului) naţional român din Ardeal Secţiunea Consiliului naţional român

V estim întregei obşte că azi s-a întrunit la Cluj aduna . rea poporului din Ardeal şi a ales ca organ al Consiliului din Ardeal Senatul Naţional Român din Ardeal cu dreptul de a se întregi la sută de membri cu delegaţii tuturor cen trelor, şi a pus în fmntea sa drept comisar al poporului pe dr. Amos Frîncu şi dr. Emil Haţieganu.

Adunarea, fiind de faţd români din toate părţile Ardealu­lui a hotărît să cen tralizeze toate acţiunile, pentw întreagă Transilvanie în capitala sa faptică de azi, în urmare s-a de­cretat înfiinţarea Senatului Noţiona/ Român din Ardeol, în Cluj.

Astfel adunarea popowlui ţinută în Cluj a luat cu gln­sul tuturor următoarele :

H o t ă r î r i

1. Aduncuea popomlui român întrunită din toate părtile Ardealului în Cluj, credincioasă principiilor naţionale şi de­mocratice alcătuitoare de stat , s tă neclintit pe temeiul drep­tului sfînt, ca naţiune independentă română să-şi croiască singură soartea şi rezervă numai adunării naţionale suvera­ne dreptul de a ho tărî asupw aşezării v iitocue de stat a în­tregului popor român.

2. Românii fiind oamenii libertăţii naţionale, a egalităţii desăvîrşite şi a irăţiei veşnice, recunoc1ştem pentru toate na­ţunile tot ce cerem după drept pentn 1 noi şi întindem mîna frăţească tuturor neamurilor ce mărturisesc crezul principii­lor noastre nes trămutate.

3. Pen tm a pregăti adunarea naţională avem neapărat de lipsă de pace de obşte pe care hotărîţi sîntem de a o apă­w neatîrnator din toate pu te riie noastre.

4. In vederea (rezolvării) problemelor veacului, aduna­rea insti tuie, cu sediul :in Cluj, pen tru tot Ardealul, Senatul Naţional Român, ca Secţie civilă şi mili tară a Consiliului na­

ţional român aşezat in Ardeal.

24. Vezi şi , . Revista arhivelor", nr. 2/1968. p. 202, 203.

86 www.cimec.ro

5. Adunarea hotărăşte organiwrea trupelor române din Ardeal, din soldaţi şi ofiţeri români, sub tricolorul român şi cu limba românească de comandă, la ordinele comiscuilor mi­Jitmi şi poporului din Ardeal, numit în Cluj, ca singuri îndrep­tăţiţi şi puşi în fruntea Senatului. Comisarii menţinîndu-şi neotîrnorea, vor intm pentru interesele obşteşti de ordine în a tingere cu alte clt l torităţi coordonate, chemate să dispună asupra o/tor pu teri militare. Comisc�rii vor apela la toate se­na tele regionale din Ardeal, să se alăture lcr Sencrtul naţio­nal românâ din Cluj, numindu-şi cîte un delegat în Senat ;şi înfăptuind organiwţia civilă şi militcr ră după normo de la Cluj, în frunte cu subcomisari eri poporului.

6. Fiii şi soldaţii naţiunii jură credinţă şi ascu/lcr re nu · mai Consiliului român şi o rganului său, Senotulr t i naţional, la mîna trimişilor.

7 . Adunarea t rimite scllutul său frăţesc românilor de pre­tu tindeni şi mai ales fraţilor din Bucovina părtaşi oi sorţii n oastre de faţă şi viitoare.

F r a ţ i r o m â n i !

Ziua libertăţii se apropie. Zorile s-au ivit . Soar teo noţiu­nii române în mîna ei rămîne pentru tocz te veczcurile dczcă vom şti să ne impunem dreptul şi voinţcz . V oinţa poporului numai aleşii săi : Consiliul nczţional şi organele sale o poate înfăţişa lumii şi ţării. O veşnicie ne vo binecuvînta sau ne vc1 blăstăma după cum vom şti înfăptui organizoţia naţiunii române.

Organizaţia e însă cuvînt deşert, dacă mai mcuii nu sîni crscultot i şi poruncile lor nu se infăptu iesc.

lnşiroţi-vă deci fra ţilor, fără de o pierde o clipă, în junz l Cc·nsiliului naţionol şi cz Senatului .

Primiţ i ca sfînta cuminecătură poruncile comisari/ar ş i subcomisczrilor militari ai poporului.

Ei vor fi prefecţii şi tribunii vremurilor noostre, ei ne vor duce la izbîndă.

Trăiască libertatea naţională. şi pace tuturor !

Cluj, la 2 noiemvrie 1 918 .

C O M I T E T U L E X E C: U T l V :

Dr . Amos Frâncu, prezident, comisor al poporului ; ci r. Emi ! Haţicganu viceprezident, comiso r ctl poporului ; Ioan Pop, pro topop viceprezident ; clr. Elie Dăianu , protopop ; cir. Va­lentin Poruţiu căpiton, notari ; cir. Utal ia loco tenent ; 1 . Cotu-

2 5 . Secreliu.

87 www.cimec.ro

ţoiu căpitan ; dr. Toma lenciu ; dr . Nicodim Cristea ; Iul ian Pop loc(otenent); dr. Laurean GhNman, dir(ector) de bancă ; dr. A. Pordea, sublocotenent, notar ; dr. Emil Dandca, loco te­nent ; dr. George Dănilă , loco tenen t.

F r a ţ i r o m â n i !

Sfatul poporului român şi legiunea sa din Clu i, toţi ofi­ţeri şi soldaţi români, munceşte zi şi noapte ca pacea şi drep­turile naţiunii române să se infăptuiască !

Adunarea naţională, s tăpîna întregii obşte, Hl desă\ · îrşi apoi lucrarea sfîntă pentru limba, legea şi moşia românească; una şi nedespărţită ca Sfîn ta Treime 1

Pînă va răsura glasul adunării numai duşmanii natiei pot asmuţa poporul de la sate la fapte nesocotite, ne, ·red­nice de români, de ocară pentru creştini !

Astfel de tulbmări, ce pătează libertotea naţională, 1m­piedică ca să ne întrunim în linişte ca români şi cetăţeni, împiedică să se înfăptuiască glasul poporului suveran.

Cine-i român şi cene-i creştin, păzeşte pacea şi buna rînduială, averea şi viaţa, ascultînd cu prevedere porun­cile mai marilor săi !

In numele lui Dumnezeu, paznicul libertăţii naţionale, Vă n 1găm ;

Păziţi pacea şi aşteptaţi în l inişte poruncile Sfatului na­ţional ! Păziţi frăţia şi pacea cu toate neamurile din Ardeal !

Astfel apoi izbînda libertăţii nici iad1 1 / n -o mai poate opri !

Puneţi-vă cu toţii sub poru ncile Comandei mili tare ro­mâne, ce în numele Statului poporului Vă întîmpină şi daţi tribunilor voştri tot ajutorul pentru pacea tuturora !

Aşa să vă ajute Cel de Sus, cum ascultaţi porunca noa-s tră, izvorîtă din sufletul românesc !

Trăiască libertatea naţională !

Amin şi doamne ajută

Cluj, la 3 noiembrie 19 18.

lncredinţatul Sfatului naţional român : Dr. Amos Frâncu

comisar militar al poporului.

26. Y <= z i şi , .Revista arhivelor" n r . 2/1968, p . 204.

88

www.cimec.ro

4.

S-a constituit senatul naţ�onal român. Secţia Com(itatului) Bisiriţa-Năsăud.

V remurile mari ne- m 1 Gduno t pe toţi intr- l in singu r mă­m mchi pu ternic. Ceos1 1 l sfînt o s1 1not şi toţi sîntem pătrunşi de glosul fermecător. Insufletiti de morile ideale ale vremu · rilor, conducă torii noştri din Bistriţo ne-au convoca t pe toţ ; cei c1 1 simţire românească în 4 noiembrie c1.c . la o consfa­tuire frăţească.

A fost o adunare grandioasă, impunătoore, o manifes­tare înălţătoare a sen timen telor naţionale. De foţă erau toţ i fr1 1 ntaşii noştri şi popor numeros. Prezidentul clubului nos­tri ! na ţional dr. Gavril Tripon, rostind o cuvîn tore înălţă­toa re, am tă scop1 1l intmnirii consti tuirei "Sena tului noţio­nol român" . A vorbit cu a tîta căldură şi vervă oratorească, că ochii tuturor erau scăldaţi în locrimi, primele lacrimi de .bucurie27) ale unui neam descătu.5c1 t . Parecă ni s-w 1 luat d� pe sufletul2H) nostm m1 1nţii de îngrijorări şi noion1 1l de Sl l · ierinţe şi sufle tul nostru descă tuşo t a luG t aripi. Am izbuc­nit toti în urale nesfîrşite.

Senatul na ţional român s-a constituit astfel : Preziclenţi : dr. Gavril Tripon, V asile Pahone, dr. Leof1

Scridon, Dionisiu V aida, Gregare Pletos1 1, dr. Alexandr1 1 Pop Notari : Dr. Victor Moldovan, Emil A. Chiffa, dr. Ioan

Lazar, Ioan Petringel, Aurel Belteag. Cassar30) Ioan Corb1 1 . Urmează apoi vre-o 60 membri

din bărbaţi de încredere din toate pătmile societăţii, ol cd­ror nume îl vom comunica ulterior.

S-a purces apoi la constituirea Gardei naţionole româ­ne, al cărui comandant e dr. George Triff, care s-a şi p1 1s lu lucm luînd toate dispoziţiile trebuincioase pentr1 1 Gsigura­rea ordinei publice, a siguranţei averii şi a vieţii, orga nizînd şi la sate gărzi na ţionale. Numele ofiţerilor Gărzii na tionale române sînt : Grigore Bălan, locot(enent) ; Cornel Ordace Iocot(enen t) ; Emil Monasterian, loco t(enent) tehnic ; Dr. Emil Rebrean (locot(enent) ; Alexandru Tarta, loco t(enent) , dr. V ictor Man subl( ocotenent) ; Ştefan Moldovan sub loc( o­tenen t) ; Ioan Podoaba (subloc(otenent) ; Aurel Rebrişorean, subloc(otenent) ; Rus Liviu, s tegar, George Tabără, subloc(o­tenet) ; Pavel Tofan S !lbloc(otenen t) ; Iuliu Cosma sublo­c(otenen t) ; dr. Leon Scridon medic ; ini. ports tegar(i) : Ioa11 Sas şi Liviu Butuc.

27 . In o r iq i n a l : de p e bucurie. :28. In original : de sufletul. 29. Sccrcl�ui. 30. Ca�icr.

09 www.cimec.ro

Pe străzi circulează pGtmlele şi Gutomobilele Gb.rdei ro­mâne cu tricolorul naţional.

Gendarmeria a fost dezGrmG tă în to t comitatul - fărc vărsare de sînge.

5. S e n a t u l n a ţ i o n a l

r o m â n e s c

din comitat adresează poporului românesc din comitat următorul

M a n i f e s t :

Fraţi Români !

O eră nouă mGi fericită se incepe. Dreptul de liberă dis­punere a popoarelor, una din bazele păcii apropiate, încep� a se realiza. Sîntem fericiţi a Vă vesti că Senatul naţional românesc din Ungaria şi din Ardeal s-a constituit, împreună cu el şi cu aceeaşi menire s-a constituit şi Sfatul naţional român din comita tul Bistri ţa-Năsăud. Pe bGzcz jerfelor noGs­tre, a luptelor îndelungGte şi neîntrelăsate, cu aju torul lui dumnezeu şi a factorilor de putere, luptători pentru dreptate. are şi poporul românesc din Ungaria şi Ardeal corpul său, suveran şi o parte din pu terea suverană ce se organizează treptat . Ne-Gm angGjo t în prima linie la susţinereG ordinei publice, a s iguranţei publice, la opărarea vieţii şi avu tulw It ! turor concetăţenilor, la Împlinirea unei datorinţe cemte dE> onoarea noastră, de sentimentul nostru dreptat, de sprijinw frăţesc al vremii nouă ce se începe şi de interesele superioG­re omeneşti . . . Am intrat într-o epocă de muncă, de organi­zare şi de răspundere şi de demnitate. Fiecare e dator a con­tribui la rezolvarea problemelor nouă cu în treg sufletul, cu devotament, cu sentiment de drept şi cu o sfîntă însufleţire. Era nouă ne cere toate puterile şi bunul dumnezeu ne ia de pe umeri şi de pe frunte greutăţile şi umilirile de veacuri. Se ne arătăm gra ti tudinea, CI I toată demni tatea unui popor şi cu

3 1 . . , Pe temeiul dreptului llresc. ca fiecare natiune poate dispune. hotAri slnqura şi li­ber� de soarta ei. - in drept care este acum rectlftOscul şi de câtn> quvemul unqar p :-tn pro!lunerea de ilrmlstl'iu a monarhiei. - nalhmea română din Unnarta şi Ardeal doreşte acum să iacă uz de acest drent si reclamA in conseclnlâ si pentru ea drep­tul. ca ltberol de orice inriurlre slrolinol sA hotAreascoi singurA plasarea el printre na­tiunile libere, p•ecum şi stabtltrea legiiturlt de coordonare a el cu celelalte naţiuni libere. Organul naUonal al nallunel române din Ungaria şi Ardeal nu recunoaşte in­dreplâUrea acestui parlament. a acestui guvern sA se considere ca reprezentante ale naUunU române, ca sA poalA reprezenta la conqresul general de pace Interesele na­tiunii române din Ungarlil şi Ardeal - cilcl apărarea Intereselor el. na\lunea români o poate lnctedlnla numai unor factori deslgnalt de propria lor adunare nallonalol". VPzi Declaraţia de autodeterminare a Comitetului executiv al Partidului naţional ro­man din 12 oclombrie 1918. In : Şl . Pascu, Marea Adunare Na(lonală. . .• anexa 1,. p. 403.

!JO

www.cimec.ro

t oată bărbăţia ce ni se cere şi se potriveşte poporului nos­tm ce intră ca fra te între popoarele lumii. Aceas ta frăţietate să nu o uităm în prima linie faţă de popoarele conlocuitoa­re, uitînd cu inimă generoasă ori ce jignire din tercut.

6.

F r a ţ i l o r !

Războiul s-a sfîrşi t . Frontmi şi duşmănie nu mai există Zorile unei lumi mai bune s-a ivi t, căci soarele dreptatii a răsări t.

Ne chiamă glasul vremii, Pretu tindeni răsună dulcele grai, glosul libertăţii.

Am odus jertfele cele moi mori în ocest răsboi singeros. Sîngele nostru, sîngele scump al neomului românesc a

_ cur.'

şiroi pe toate fron turile. Dor nu s-a vărsot în zadar. Glasu l nostnz vo fi ascultat, pacea vo fi dreoptă. Noi nu vrem decît aceea ce ni se cuvine după dreptate şi nu vrem să scurtăm pe nimeni in dreptul său.

V rem să rămînem ceea ce CLi l fost marii noştri s trăbuni vrem să rămînem români, să ne ho tărîm singuri soa rta. Na­ţiunea noa� tră română, după cum aşa de limpede o accen­tuat în dieta ungară din Budapes tei , depu tatul nos tw, A. dt: V aido, pretinde : dreptul de a h otărî în deplină libertate şi fără nic i o influenţă străină forma el e stat şi raportul său în­tre naţiunile l ibere ; Organizaţia naţională a Români lor din Ungaria ş i din Transil vania, nu recunoaştem nici parlamen­tului un9ar, nici guvernului ma9hiar şi nici unui alt facto r străin dreptu l de a reprezenta interesple româneşti l a con­gresul universal de pace.

V rem deci la congresul de pace să ne trimi tem, prin re­prezentanţii noştri, dorinţele noastre.

Sîntem mari şi de însemnătate istorică aceste vremuri de prefacere. Fiecare să fie la locul lui, fiecare să-şi facă datorinţa ca din conlucrarea ormonică32) a tu turor, să răsară dreptate cauzei noastre.

Şi ca să ne putem înţelege cu cei din apropiere şi cu cei de departe, ca să strîngem rîndu rile, ca să fim orientaţi asu­pra couzei noastre, răsărit ideea acestui drapel în jurul că mia să ne adunâm cu toţii .

Sus deci inimile. Uitaţi ş i iertati păca tele vechi. Frun taşi şi conducători,

preoţi şi invăţători presăraţi prin mîndrele noastre sate, li-

3 2 . Armo nioasil.

91 www.cimec.ro

niştiţi poporul. Iertaţi-Vă unul pe altul, iertaţi celor ce v-au greşit şi nu Vă pătaţi mîna şi inima, numele vostru frumos cu păcate şi răzbunări pătimaşe. f'iţi nobili şi ierfători, ca sd inălţaţi numele şi faima neamului nostru. Fiţi mari şi gent.­ro.')i după cum vremurile mari sînt.

Cu drapelul sfînt în braţul nostru voinic, cu ochii aţin­tiţi spre luminosul viitor, să stăm gata, aşteptînd nemurile ce se desfăşoară.

Armate încununate de glorii şi de virtuţi militare vor in tra pe porţile graniţelor noostre. Vor veni străini pc aic i . ca să ne vadă -;; i să n e judece, c ă sîntem noi vrednici să că­pătăm puterea în mîinile noastre, sîntem noi vrednici să fim s tăpîni pe soarta noas tră ?

Să le-o dovedim că da, sîntem vrednici . De aceea, iubit popor român, să grijim mai presus de

toate ca să ne ţinem cinstea, cinstea noastră nepătată, şi vii­torul nostm cel bun şi ferici t ni l-am asigurat.

Să afle aici un popor de ordine, vrednic de măreţul vii­tor, vrednic de a fi înşirat între cele dintîi popoare ale lumii .

Treji, senini şi cmaţi ca la sfînta taină a cuminecăturii să aşteptăm ceasul sfînt, vremwile măreţe, cînd visu l de ' ·eacuri înfăptuit va fi.

Sus deci inimile.

7.

Senatul naţional român al comitatului Bistriţa-Năsăud.

H o t ă r î r i e p o c a l e î n N ă s ă u d

Ni se impărtăşeşte din Năsăud : La 7 l.c.33) s-a ţinut adunarea generală ordinară a comi ­

tetului fondurilor noastre grănicereşti. Intre altele, la propu­nerea d-lui dr. D. Loginu, adunarea generală cu mare însu­fleţire ho tărăşte :

Abrogă şi declară fără valoare Sta tutul impus Admini­straţiei fondurilor de către guvernul unguresc în anul -1 889. Restituieşte în întregime instrumentul fundaţional, măreţul act al fundatorilor.34) Hotărăşte compunerea u nui nou nor­mativ pentru administrare în conformitate cu dispoziţiile cu­prinse in · instrumen tul fundaţional şi, pînă la pregătirea acestuia şi primirea lui din partea grăniţerilor, încredinţa/( de preziden tul şi comisiunea fondmilor cu conducerea mo.i

33. 7 :!0 noernbri � 1 9 1 8. 3�- Fo!lddtori lor

92 www.cimec.ro

departe a administraţiei în sensul acestei hotărîri conform practicei anterioare statutului impus.

Pe frontispiciul fostului "Alapitvanyi fogimnazium" , in· scripţie delătura tă,35) azi s trăluceşte inscripţia româneoscă "Liceul român grăniţeresc din fostul district al Năsăudului" .

Tot aşa se vor lua în seamă şi în adminis trarea pro­prie averea şi pădurile fostelor com1 me grăniţăreşli de că tre proprietarii adevămti şi legitimi.

Pe direcţiunea silvanală din Bistriţa va flu tura ocuş tri­colorul românesc, ca un simbol al cdirmării dreptwîlor, a tît timp încălcate, ale foştilor grăniţeri. Poporului din comune­le grăniţereşti, i se a trage luare aminte să nu strice pădmi­le, s labilimentele, morile ş .a. , căci e avereo noas tră şi pe noi ne păgubim.

8.

J u r ă m î n t u l g a r d e i n a ţ i o n a l e r o m â n e d i n B i s t r i ţ a

In ziua de 7 noiembrie 1 9 1 8 dimineaţ a la 7 ore s-01 1 (/(111· nat toţi membrii Gardei na ţionale române din Bis triţa in nu­măr de vre-o 400-500 în cmlea Cazctrmei honvezilor, mi in posesiunea Gardei române. In frunte c1 1 comcmdantu/ lor. dr. G. Triff, ofiţeri români, fmntaşi şi mult popor, î n lo n i nd imnul "Pe-al nostnz s teag " , în tr- o ta inică ces tă, în ordine, pe chipie şi în butonieră cu tricolorul român, 01 1 venit lo bise­rica română. De aici s-a trimis o ces tă a Gordei în frunte cu locotenentul dr. Emil Rebrecrn după folnicul s teag tricolo r al Gardei. In urale înst tfleţite şi-a făcut s teagul intrarea în sfînta bisedcă, înţesată de toţi membrii Gctrdei şi w tmeroosă in teligenţă3u) şi popor. Dl. dr. G. Tripon, preziden tul Sencr tu­lui român, a salutat in cuvinte en tuziaste steagul. S-et into­(nat de) toată asis tenta "Impămte ceresc" , crpoi dnii. proto­popi D. (Vaida), I. Dologa şi dl. I. Pe tringel cru sfinţit s teagul cu mare acflemnita tef. Apoi dl. dr. Tripon în cuvin te însufle­ţite a preda t steagul (Gardei na)t ionole române. A ' orbi t avîntat şi CI I elan dl. protopop,!. . Jl7) explicînd tuturor celor de faţă însemnătatea şi solemnita teaf . . P') şi rostul Gcrrde naţionale. A vorbit opoi cu vervă /şi elon/ tineresc secreta-rul Consfiliuluijnaţ /inalj român, dr. V ictor fMoldovcrnf. La­crămi erau în ochii tu turor, lacrimi de fericire şi en truzi­

asm, că în fine a sosit ceasul fericit al necrmului nostru. To l

35. 1nltituraUi. JG ln lelcctudli. 37. Hupt.

!l3 www.cimec.ro

publicul de faţă în pJCJoare a cîntat Imnul naţional. In frun­te cu steagul, într-o Jalnică falangă, ne-am transpus apoi fu localul Gardei, unde sub destoinica conducere a comandan · tului ei, dr. G. Triff, ajuta t de cesta ofiţerilor Gardei , s - o l i apucat de munca organizării.

9.

10.

Binecuvîntaţi să fie Dragii noştri părinţi , Că ne-au dat acestor v remuri , Mari de suferinţi Că trăim zile măreţe, Zile seculare, Vremuri mari, cum cartea lumi i Pagini nu mai are. Şi că sortC'a ne-a ursit Să fim noi secerători i , Să -mpletim c u braţ destonic Neamului cununi de glorii

Emil A. C hiffa�8j

C e t r e b u i e s ă ş t i e f i e c a r e r o m â n ?

Fiecare român trebuie să ş tie că neamul nostru româ­nesc din Ardeal s-a constituit într-t rn "Senat naţional româ­nesc " cu reşedinţa în Cluj. Toate oraşele şi sa tele noas tre trebuie să-şi organizeze din bărbaţii săi de încredere, cari au da t dovadă de cunoştinţă n aţională, astfel de senate.

Senatul naţional românesc comunal se compune din a tiţo membrii, cîţi se află de po trivi t după împrejurările din co­mună. Sena tul să-şi aleagă apoi biroul : un prezident, unul sau doi viceprezidenţi şi unul sau doi secretari. Despre cor: s ti tuirea Sena tului şi olegerea biroului se înştiinţeze Sena tu ! n aţional din Bistriţa.

Senatul comunal, în frunte cu biroul său, v a avea să în­deplinească toate îndrumările primite de l a Senatul naţional românesc comitatens şi de la Senatul naţional românesc central şi să le împlineoscă toate agendele,:1n) ce vor cădea în cercul său de muncă.

38. Emil A. Chlfta, secrelar al Consiliului national român din Bislri�a (vezi anexa 4). poeol şi publidsl. autor al ci to rva căni de poezie. printre care ş i volumul .,FreamAt de codru ... a vă rut la Bislrila in 1912, şi cuprinzind versuri străbătute de un cald pa­Lriolism (poeziile ,.Terlşoara mea•, ,,la BAlgrad•, ,.Iubirea de ţarA'") şi speran�a de realizarea ideillului. mul l visai de unire (poeziile ,.Sus flamura"' . . ,Neamul noslruH şi altele) .

39. Probleme curente, ld ordinea zilei.

!14 www.cimec.ro

In primul rînd se impune datorinţa mare şi urgcntă, cu să grijească de susţiunerea ordinei obşteşti în comună şi de s iguranţa vieţii ş i a averii tu turor locuitorilor fără deosebi · re de neam şi confesiune.

Aceste sen a te comunale vor face pregătirile penlm or­ganizorea marii40) conferinţe no ţionole româ neşti, core vo reprezen ta voinţa naţională româneoscă, hotărînd soartea neamului nostm, realizarea idealului naţional român.

Azi, singurul organ de viaţă românesc, este "Senatul naţional român" . In jurul lui să se gmpeze fiecore român.

Să fim un trup şi un suflet, u n gînd şi o simţire.

1 1 . C e t r e b u i e s ă f a c ă f i e e a r e r o m â n :

Să fie român adevăro t, credincios s teagului său, iubitor de neam, iubitor de ordine. Să fim tori şi uniţi, Fieco re ro­mân, domn sau plugor, ofiţer sau soldul să se î nscrie in "Se­natul n a(ioncrl român " şi să se supună numoi ordinelor ce le va primi de la acest sencr t .

Ofiţerii şi soldaţii înscrişi în Sencrlul ncrţfioncr lf romfâni. formează apoi separa t : Garda naţiona lă română, c'v/entual /Senatul militar român, care stă so lidcrr la dispoziţia Sena / 1 ului/ naţfional/ român. Ei ou să-şi hotăroscă mmătoarele :

I. Ofiţerii şi soldaţii români de pe teritoriul comunei . . . decretează constituită Garda naţionolă română, evjentualf Senatul mili tar noţioncrl român.

Il. Declară că ot i ludinea lor o \ 'Or conforma în tru Ioa/� ho tărîrilor ce le va luo Senolul ncr ţf ionolf ro m/ânf căruio i s�� alipesc c r z credinţă neclint ită.

III. Jurămîntul îl depun în limbo române!, care e şi limbu de comandă la Seno tul naţionol român.

Jurămîntul e următorul :

J u r ă m î n t u l g a r d e n a ţ o n a l e r o m â n e

Jurăm pe atotputcrnicul şi atotştiutorul dumnezeu şi pe sfînta cruce, că vom păzi discipl ina şi ordi nea bună, că vom împl ini fără şovăire toate porunci l e Consiliului naţional ro­mân. Ne supunem numai poruncilor comandanţi lor şi ofiţe­rilor noştri români. Numai acestu i consi l iu îi cunoaştclil dreptul de a d a poruncă în numek naţiunii române. Porun­cile consi l iului nostru naţional le vom împlini cu n'a mai

40. In texlul original : marilor.

95 www.cimec.ro

mare însufleţire z iua ş i noaptea pe orice Yreme şi între orice împrej urări, ca fii credincioşi ş i cinstiţi a i naţiunei române.

Aşa să ne aj ute Dumnezeu ! Amin ! 4 1 )

1 2.

1 n s c r i e ţ i v-ă î n g a r d a n a ţ i o n a 1 ă

Comisarul guverniei a dat o ordinaţiune42) în înţelesul căreia toţi cei ce au fost soldaţi şi acum sînt eliberaţi, pînă la 14 noiembrie a 1 1 să se înştiinţeze la comondamentul de în­tregire, altcum vor fi pedepsiţi aspru.

Nu trebuie să se înştiinţeze la comandament cei ce au in­trat in garda naţională.

V a să zică dacă şi aşa de serviciu militar nu scăpaţi. intraţi în garda naţională românească, pentru noi nici nu mai este altă arma tă decît armata românească, ce se va com­pune din gardele şi tmpele româneşti.

Nici un român n-are să mai joare pe steag străin, ci nu­mai pe s teagul românesc.

Deci, fraţi români, i ntrati în garda naţională !

1 3.

L ă m u r i r i

In cauze de organizare în ceea ce priveşte Senatul na­ţional român sau Garda naţională română sau in o ri care al­te cauze, să se ceară de iCI dr. Victor Moldovan, secretarui Senatului /din/ Bistrita, strada Lemnelor.

1 4.

Fraţilor ! V remurile sîn t grele. V eşti alarmante şi neliniş­titoare se lăţesc pretutindeni. Nu daţi crezămîn t minciunilor. Fiti liniştiţi şi reţineţi-vă de la orice faptă sau vorbă rea, care ar vătăma persoana sau bunul convieţuitorilor noştri. Tineti pretu tindeni ordine şi bună rînduială. Să apărăm via­ţa şi averea tuturor. Feriţi-vă în aceste zile de beutură, căci beutura Vă ia mintea. Fiţi treji ! Arătaţi că sînteţi un popor de ordine. Legile cari apără averea şi viaţa şi azi stau în vi­goare, toţi care lucră în contra legei vor fi pedepsiţi. l\'u vd

4 1 . Pf"ntru tcxlul jt:rd.mintului - neîndoielnic la toate gărzile nationale române - vezt şi Arhivele Stalului I\'ăsiiud. fond. dr. V. Onişor, pachet 1. dos. 5, f. 128 ; .. Româ­n u l " , an. VII, nr. lil91B : !. Borde.l, Mărelele zile ale Neamului . . . , p. 8 : I. Clopa­lei. Revolulia din 191&.: . . , p. 23 : Ş t . Pascu, Marea Adunare Na!ională . . . , p. 344, 345.

42. Ordonantă. 43. Mihai Codreanu. poetul sonetelor. Poezia sa - vezi volumele .,Dlafane .... , 1901, sau

uTumul de fildeş• 1 9:!8 - contine accente de revollă împotriva nedreptăţilor socialea

96 www.cimec.ro

pătaţi numele şi mîna cu păcate şi răzbunări pătimo.5c Fiţi n obili şi iertători !

POVESTEA PRIVIGHETORII ELIBERATE (s l o b o z i t e)

Poetul Codreanu45) ne povesteş te că a avut o privi�h_e­

toare dar oricît de bine a tinut-o, pînă ce c1 fost în r:olJvW, în robie, n-a voi t să cinte nici odată, tăcea '=a mută ·

Tăceo mereu, deşi-n belşug nutrită, Tăcea mereu s tînd veşnic c1bătută, Privighetoarea mea nenorocită . . . Atunci cuprins de milă într-o seară, Pe cînd rideo de trondafiri boschetul, M-om hotărît să-mi Jiberez poetul Ca să-1 împac cu soarta-i seculară. Pomii cu mica închisoare-afară Şi deschizînd portiţa cu încetul, Lăsai să sboare Jiber-n boschetul44) De flori de mai, duioose solitară. S-a aşezat pe-un vurf de plop, - şi-ndată A şi-ncepu t să cîn te. Niciodată N-om auzit mai sfîntă melodie . . . Tăceţi s-ascult : Ş-ocum par-că-mi cîntă Si-mi umple sufletul de armonie A libertăţii melodie sfîntă. Popor român uită durerile şi cîntă şi tu.

După o mie de oni de robie, uşile închisorii .s -au sfărî­mat, după o mie de ani de în tunerec şi noapte, răsare şi pen­tru noi soarele Libertăţ i i . De o mie de ani n-am văzut decît zori scurte, mai mult nişte licăriri trecă toare de lumină de fulgere şi noaptea adîncă ne înghiţea iarăşi.

Dar oLi răsare orbitor de luminos în toată s t rălucirea lui şi pentru noi Soarele Libertăţ i i . Lumina lu i b in ritou re c dovedit şi alungat î ntunericul şi bufniţele.

Nu e putere în lume cc1 să ni-l mai întunece. Popor român, cîntă ! . . .

Dor cura t şi sfîn t să fie cintecul tău ca cîntecul privi­ghetorii eliberate.

E cîntecul sfîn t al Libertăţi i .

4 4 . In text original : baschetul. 45. Ion Corbu, C<bierul Consili u lui nat ional din Bistrita (vezi anexa 4) , asesor, publ icist

(pînă i n l!JlB scmneazZI coJabor5.ri la . ,Revista Blslrjţei") edi tor (director) Al. ,.Re­vlslel enciclopedlce u , scoasd la Cluj intre anii 1931-1940, ş i autor al unor studii şi lucrărUi de ştiin lil popularizatd, prinlre care amintim .,Foloqrafla vlllorulul"' Ad Aslra"', .,Astronomia poporald în Icoane, ilustratA" . . ,L'application des lois de '

1a"

ro­lasion solaire", .,Ortografic. Critica ortografiei fonetice şi propuneri pentru o nouă orlografie" Pl( .

7 - "Arhiva Someşană" 97 www.cimec.ro

1 6.

Primul alarm l-am ovut miercuri la .ş tirea că 250 soldaj i înarmaţi vin cu trenul de lCL Dej. După ce Senatul nostru n-CL fost înştiinţat că cine şi de ce vin, s -a dat olCLrmCL şi întrea­ga Garda română din Joc s-a pus pe picior de război aştep­tînd gata. Bîrgăuanii Clll fost pornit cîteva sute in CLjutor !il Năsăudul 5e pregătea. Apoi a venit ştirea că soldCLţii (250) au fos t rechemati. Răspunsul la apel CL fos t grandios .

Bravo, gardiţi români, să trăiţi !

To tdeauna, ga ta !

1 7. A m e r i c a f ă g ă d u i e ş t e î n f ă p t u i r e a

u n i r e i t u t u r o r R o m â n i l o r

Ce tim în "U jsag din Cluj următoarea ş tire de insemnă­tate epocală şi definitiv hotărîtoare şi pentru soarta noastre a românilor din Ungaria şi Transilvania.

Secre tarul de Stat ol afocerilor externe trimite mmăto­rea notă reprezentanţilor regelui român :

Domnilor !

Washington, 7 noiembrie, Oficiul de externe în 5 nov. 1 918 .

Guvernul Statelor-Unite s-a gîndit to tdeouno la bund­stareo şi interesele României, ca a unui s ta t liber şi neatîr­nat. Inainte de a se porni războiul între Sta tele-Unite şi Austro- Ungaria, preziden tul cr trimis o notă regelui Roma­niei, în care îl asigură de simpa tie (prietenia) şi inalta se, s timă. Starea lucnzrilor s-a schimbat de atunci.

In urmare, preziden tul doreşte să vă înştiinţeze că

�JUYernul Statelor-Unite aderează (primeşte) la dorinţele r i ­dicate de poporul românesc atît în afară cît şi înăuntrul �J ra­niţelor regatului. A fost martorul marilor suferinţe şi jertfe venite din partea duşmanilor libertăţii. Guvernul Statelor­Unite simpatizînd ( fi ind prietin) cu dorinţa şi gîndul unită­ţii naţionale a tuturor românilor de pretutindenea, se va nizuP6) cer la timp po trivit să-şi valideze influenţa ca popoml /rom/ân să ajungă la drepturile sale politice şi teri torialfe ce

i sef cuvin şi ca acelea să fie asigurate faţă de arie/inei.

46. A se strădui.

!18 www.cimec.ro

� l Suntem liberi l r Cdmf ",) � au,tm:> ...,!!� !�n'dli'l, wedmll• '<!!:>:<Jt JWfl"*' ! ;\ Ştim # {:r t�� ·� ft �) !v. . . N«, � Jli)dlll JW ( ,,, n.w sti � -Md, �UW!I i<Jitimllr <ft IISst'W/f ţ1 l'îllt!SifW>f, re •�<-" /)W· k*· �. ,,.r "' $l"'llm, �iiM �.-��« � p;W,rr. • t lltl, � 1/Mrl, =tf.m'�li m>Kim '<liffo/r.i /'lf'!l'li4 "'"Pi'!dffi. <1ll1>fxi fri' mari•« �»®14 � (� 4:u fJ$1, � �fm ;;� -1?� ���m# dp tJ $.<ti<> ljs• 4� �)»--:rfl )1 W4�«�11 ţ'J4}fi -�Jti P4 iJ'WJ t 3it/ Lw mYl P �lt - ···- (ZZI �-��

1: � _rf m<1N m<m� .u �"":f ·'ii' Jd>-ro\<.:.>t.ftr • .tvm n� <'lw.i �a . ..-..�t �'k{sf..)fk/ r�. :::. •X •;:';<#."�' <», <)"; l.fl /IY..t >fi». ,,.,., �jal!)!ll, ik.'f s-.l j<"<t 1< <>rNnd 41; ea, �·ffo>< 1« ��•Yifin!w lirt#>>N.@11113f4.

,..p.,l�·uFESTUL senatului {sfu.tttlw) national român dîn Ard�· · ·· · �tlla ®li)lni!JM naţţ�:�nm �.

· · ;r;,

-�; ,. / �::::�f:·yi•}�_$����&� �� �- ��'-':c� ..:�·» t-;@, �ll:% . f ��U1n:1; ).s� s-:s-:V:;sS ��_MJ�· 9�1ţ•*·"� d>- ţ.<f1W!> , �-:� �,-�;�� WJt_W$S:;:;$ )$� ��$$!:-' -�);�1<: -�� {;�<$$ � â�f�·W <Îi:>} �&t--:-«<:�� f\&'1� -$;< �;�� MA!�� . , ->W � .. �- 1-C �-t�� r«<Sm-41 , !j<li•• • F��H român1 l

X��4 4X,m� � �h·%<�;:. _ J.c<-'iY �- tVo� :�Sf, ?}i»fS"Q ��); ţ�y.- ;;., ·�� �t ti:$t� �:t?>< i(0(( �9.�J<..� � '"«� �

(

� � r�P'4N$� ��'((af �--�*W:t )<txW.SI ��llM n:::·�- �x.-",4 � �: >;��<:��Jţ l1-��US$:� !# · il-1��>:<-k �.:- ·> ("'� ��ft;<:� Y4M�� $< �Nt- (� � Y* ��:o«SS� �,:te; r« '* t-<$� ,t�

3nn;s�t� �m.us�� ��w �� {'· i{� <vr�:l� :$<:�1�. .$�A: n>"U ��t< s® �l:l'1

�� �J � ·l� -:3�pts * � • � b#.i�u � t&· � f'ltt.Ss� � �p,a � ;�u-;

� :�: mwss:�,: . ..... ,.c.c><.:·c >>>��,.��1� >��SX<o�di�l'f. ·ţ���Y.).t� ����� � ��:>-­

' rei ����--JW:ft$1 � ���4�(. �f�OOr.:�� )X<M-St:':, -Y.· Y'f: "<(4'

!)9 www.cimec.ro

Primiţi, domnul meu, expresiunea înaltei jmele consi­deraţii/.

Lansing /Robert/ Soarta şi viitorul neamului românesc a fasigurat/.41)

1 8.

Organizarea gardelor naţionale române de pe văile Bir­găului şi sfinţirea steagurilor lor.

Zi de mare sărbătoare şi însufleţire a fost ziua de 104/j J noiembrie 1 9 1 8 pentru poporul din comunele Bîrgăului, ziua plină de solemnitate şi avînt. Cu tren expres, pavoazat cu drapele româneşti comitetul Senatului naţional român din Bistriţa în frunte cu prezidenţii ei : dr. fG/Tripon, dr. fV./ Pahone, pro topopul D. V aida, la 1 2 1/2 ore au plecat spre Bîrgău. Sosind în gara Borgoprund�9) am fost primiti de dj f\1. Sirlincan, comandantul gardei şi de dl. notar V ama, iar la primăria comunală ne aşteptau gardele române ale celor 8 comune, în frunte cu preoţi, steagurile tricolor şi numero.:. public. S-au ţinut cî teva vorbiri insufleţite, apoi în corpore. cu s teagurile în fmnte cin tind marşuri naţionale, ne-am transpus pe piaţa Borgoprundului,49) unde sub cerul liber s-er celebrat sfinţirea celor 8 steoguri ale celor 8 garde din co­munele Borgo-Rus, (Rusu Bîrgăului), Borgo-Joseni, (Josenii Bîrgăului, Borgo-Mijloceni, (Mijlocenii Bîrgăului), Borgo-Su­seni, (Susenii Bîrgăului), Borgo-Prund, (Prundu Bîrgăului), Borgo-Bistriţct , (Bistriţa Bîrgăului ), Borgo-Ti ha (Ti ha Bîrgă­ului şi Borgo-Mme.şeni50) (Mureşenii Bîrgăului). Sfinţirea s-a îndeplinit cu mare ceremonie de protopfopiif D. /V aida, bo­Joga, Dan, Flămînd şi fD.f Şoneriu. Au vorbit cu avin t şi en­tuziasm : dr. G. Tripon, dr. /V ./ Pahone, păr. Dologa, b. Vai­da, păr. Dan, Şoneriu, dl. Schuster, delegatul social-demo­craţilor, iar in numele gardei dl. Matei Sirlincan, comandan tul ei. S-au dat salve, s-au cîntot cîntece noţionole, a fost un praznic măreţ cum n-a mai văzut Bîrgăul, lacrimi de fe­ricire se prelingeau din ochii tuturor. Apoi locotenentul fC.f

O rdace, zelosul şi neobositul organizator şi comandan1ul

tehnic al Senjatuluif milfitarf român, ne-a adus ştirea tele ­fonică că fraţii bucovineni, în unire cu şoimii României, tri-

47. Vezi textul mesajului, uşor diferit din cam:a al lei traduce�i , şi în George l\ioroian�

Luptele de emancipare ale romanilor din Ardeal in lumina europeanli. 1n : .,Transil­vania , Banatul. . . .. , III, p. 1462.

-48. Gresală evidentă ; numărul a fost scos la 7, 20 nov. 1 9 1 6 . 49. Asli!Zi : Prundul Dirgliulcl. . 50. A��<l:z.i comune (şi sale) in jud. BislrHrt Ndsăud : Rusu Dîrgâulul (sa t «.r?art�nă�or

com. J osenii Birgău!ui}. Josenii Birg3ului, �ijlocenij Birg�ulul (corn.: Joscnll.

Blr�au­lu i l . Susenli Birgo'iulul, Prundo Birgliulul, BISirlla BllgauiUI, Tlha Bllgăulul ŞI Mure­şenii Birgo'iulol (corn. Tiha Birgăului) .

1 00 www.cimec.ro

mit salu tul frăţesc fraţilor Bîrgăului. Urale şi lacrimi, ferici· re şi însufleţire ne mai văwtă. Urmaţi de norod şi steaguri, în cîntece şi însufleţire ne-am urcat apoi în trenul fu lger na­ţional şi la semnalul "Gata'' ne reintoarcem iarăşi Ia munca şi datorinţele noastre.

S f a t u r

Iubit popor românesc !

Am dori să vă spunem atîtea lucwri şi sfatmi bune pentru binele vostru, pentm binele neamului nos tru rcmâ­n esc şi abia biruim să trimitem o vorbă în dreapta, una in stînga.

Nu uitaţi una ! Acum se c roieşte soartea popoarelor, nu pe sute or i

mii de ani , ci pentru totdeauna. Voi nu o ş tiţi asta, venim să vi-o spunem.

V ai de poporul care nu o va înţelege. Blăstămul s trăne­poţilor ne va ajunge. Am ajuns azi ocolo, că nime în lume, nici duşmanii noştri cei mai răi nu ne pot strica, cum ne-am strica noi înşine, dacă n-am păzi buna ordine şi rînduiala.

Azi sîntem noi s tăpîni pe aici. Dar nu ş tim m îne, poi­mîne, po t să vină prieteni, dar pot să vină duşmani pe ca­pul nostru şi va fi lipsă de unul fiecare din noi, va fi lipsă de unire şi bunăîţelegere.

Să fim pururea treji şi gata la bine, ca Şi Ia rău. Ne sîngeră inima cînd auzim că în unele Jocuri, în loc

de frăţie şi bunăînţelegere, între fraţi, se scoală frate contra frate, se înarmează un sat românesc contra altui sat româ · nesc. Dar n-a fost adevăra t . A fos t minciună şi minciună să rămînă. Unde vom găsi scut, cu cine ne vom apăra, dacă nu noi cu noi ?

Azi n - avem vreme şi nu e iertat să facem nici socia Iism nici bo lşevism, noi nu sîntem stăpîni pe soorta noastră, ca ruşii, noi trebuie să ne cîştigăm încă prin puterea noastră dreptul de a putea trăi şi noi.

Mîine pot veni duşmani să ne descumeze şi nici să nu mai putem ţiţăi, cu socialişti, cu bolşevici, cu toţii, dacă nu ţinem lcwlaltă. Oare numai atunci vom căpăta minte, cînd vom ajunge iar robi, cr rm mn fost ?

Foarte frumos semn a fost din partea social-democratu­Jui Schuster la adunareo poporului din Birgu, unde nu s-a fa­cut asmuţări socialiste, ci a indemnat poporul Ia ordine, Ia uni re şi br măînţelegere pentm apărarea dreptmilor în tregului neam românesc, cu plugari, cu socialişti cu tot.

1 0 1 www.cimec.ro

Cînd vom fi liberi şi stăpîni pe soarta noastră, apoi ne vom putea împărţi în taberi, plugari, socialişti, bolşevici şi ne vom lupta cu mintea şi lumina fiecare pentru tabăra lui ­dar azi nu ni-e iertat să formăm decît o singură tabără a îny treg poporului românesc fără deosebire.

V ai de neamul nostru, dacă nu o vom înţelege. Noi, care o înţelegem vi-o spunem şi vă rugăm din adîn­

cul inimei noastre pline de iubire pen tru poporul nostru as ­cultaţi de conducătorii noştri, cari vă vreau binele, fiţi treji. fiţi uniţi, păziţi ordinea, pentru binele de acum şi pe veci a neamului românesc.

V ai de turma fără păstor. Staţi la post, s taţi gata, să ne găsească cu cinste bine­

le, dar să nu ne găsească nepregăţiti răul. Puneţi-le acestea la suflet şi le urmaţi, căci din suflet vi

le trimite. Cu dragoste frăţească.

I . Corbu

20.

Semnele vremei

In aceste zile mmi, neuitate, care român n-a avut vr-un vis, vre-o întîmplare interesantă ? Cînd după o mie de ani de robie, naţiunea noastră îşi rupe cătuşele, sufletul nostru arde in flăcări, duhul sfînt e pretutindeni şi oamenii văd semne şi minuni, cari nu se văd în alte vremuri.

Vom începe aici cu o astfel de întîmplare interesantă. Unul de-ai noş tri trecînd în tr-o seară aici în Bistriţa,

înainte de asta cu vre-o cîteva săptămîni pe lîngă un a< · bore ( copaciu), la lumina lămpii elec trice, care îşi arunca lumina printre frunze pe coajCI arborelui, a văzut acolo ceva­figură, formă de om.

Era o femeie. In port românesc, desculţă, în capul gol, cu părul des­

pletit, mîinile atîrnate în jos lega te cruciş, dar pasul larg . proptit, trupul aplecat înainte vădeau nizuinţa şi încrederea de a rupe legăturile, cătuşile.

Sărmana naţie românească, ce bine ţi se potrivea aceo figură ; pe tine, soarta ta vitregă de o mie de ani o reprezen­tr.t (o însemna) aceea arătare.

De cîte ori am trecu t pe acolo - ne povesteşte priete­nul - tot sus am văzut-o. Totdeauna îmi aru ncam privirile întîiadct tă asupra mîinelor legate, dar tot legate rămîneau.

Ah, ce swpriză fericită ar fi să văd odată cătuşele rup­te şi mîinile slobode.

1 02 www.cimec.ro

A trecut vr-o săptămînă fără să mai trec pe acolo. D,· atunci au căzut multe frunze în dreptul lămpjj electrice. ,\ 1ier­curi a trecut o săptămînă, seara pe la 5 şi jumă tate ceusuri, in 30 octombrie din în tîmplare, fără gînd cmumit iar am tre­cut pe acolo. Cînd am trecu t întîia dotă nici nu mi-a dat prin gînd să mă uit. V enind îndărăpt însă mi-a veni t în minte şi m-am uitat să văd nu s-a mai schimba t ?

Privirile mi le-am muncat şi acunw întîia dată asupra mîinilor. Ce minune neaşteptată !

Braţele încătuşate periseră de acolo. Mă uit să le gă­sesc, să le văd cum s tau acum libere.

Dar mare îmi fu mirarea, că chipul de femeie dispăn zse. In Jocul ei era un chip de bărbat. Cu capul gol, faţa palidă. barba scmtă, neagră, în cămaşă, peptul tot s tropit cu sînge, pete mai mari şi mai mici, braţul s tîng adus peste inimă şi mijloc ca şi cînd ar vrea să-şi acopere şi ctline rănile.

M-am socoti t : asta înseamnă jertfele desrobirei ! Do r n u înţelegeam de ce faţa n u-mi era simpatică (prietenoasă) privirile aveau ceva Îioros şi cînd treceam în dreptul lui mei privea ţin tă.

A doua zi telegraful aduse ş tirea, că a fost omorit de soldaţi în 30 oc tomvrie punct după 5 şi jumătate seara Şte­fan Tisza fiul lui Calman, se stinsese viaţa sdrobitorilor de n aţionalităţi a reprezen tanţilor liberalismului şi consti tutic ­nalismului mincinos.

Ce coincidenţă ciudată !

Si ce ironie şi răsbunare a sorţii. Cel ce numoi cu cîteva

zile înainte aruncase trufaş şi încrezut în faţa unui deputoi

român batjocura că, dacă m merge între alegătorii lui ro­

mâni, aceştea ar ţine cu el, cu Tisza, nu C l l deputatul român. Şi acum iată-] ucis de oameni de neomul lui.

Ce minunote şi nepătrunse sînt căile destinului.

Desrobirea noostră şi uciderea asupritorului se în tîm­plă în acelaşi timp şi totuşi mîinile noastre sîn t curate.

Cîteva seri după aceea figura s-a mai văzut, faţa tot mai

spălăcită. A cincea seură, in 4 nov. însă a dispărut. Să zi­

cem şi noi după frumoasa da tină străbună un "Dumnezeu să-I ierte " .

I n locul lui era puţin clară o figură d e femeie îmbrăca­tă în alb, privirile ridica te in sus, mîinile aduse şi impreu­na te la piept cer de rugăciune.

I. Corbu.

1 03 www.cimec.ro

2 1 .

Legea care oprea cumpărare şi vînzare de case, pămîn­turi este scoasă din vigoare. Fiecare cetăţean de cJZi inainte poate cumpăra şi vinde după liberă voinţă.

22.

Reuniunea femeilor române di.n Bistriţa.

In fmnte cu prezidenta ei, d-na V aleria Man, au ţinut o şe­dinţă şi au început zeloasa muncă ce o reclamă măreţia zi­lelor de azi. Salutăm cu mîndrie ideea lor frumoasă şi CG muncesc cu a tîta rîvnă alături de bărbaţi la implinirea idea­l l l l l l i nostn 1 românesc.

23.

Cintare învierii neamului românesc

Sfîntă şi înălţătoare muzică cerească este cîntarea z i­lelor noastre. Dulce şi plăcută auzului nostru este glasul so­nor al vremurilor noastre. Un glus de arhanghel vesteşte neamului românesc că s-au scurs ceasurile noaptei şi zorile mull doritei zile s-au ivit . Fericit cel ce aude glasul dulce, veseleşte- te neam iubit şi dă mărire celui ce umple de viaţr� şi strălucire sufletul tău. Bucură- te neam iubit, că ziua jude­căţii a sosit.

Bucură-te neamul meu.

Inger luminos şi s trălucitor cu împărătească solie s-a scolJorît între noi, vestindu-ţi ţie, dTClg neom românesc, mîn­tui re o ta.

Arhanghel strălucitor, cu pavăză şi sabie de foc s-a sco­borÎl să ne ves tească că dumnezeul milos tiv s-a îndura t de plînsul şi lacrimile nevinovaţilor orfani, de rugăciunile ma­melor cu sînul sfăşiat, de rîurile de sînge, ce Cl l l cws din ranele ficiorilor noştri, s tropind toate potecile şi stîncile munţilor noştri, înroşind toate păraiele.

Bucură- te neamul meu, căci Domnul dreptăţii de bles­temul s trămoşesc ce veacuri au apăsat umerii strămoşilo r şi părinţilor noştri te- a deslegat. Pomncă dumnezeiască o răsunat în largul lumilor.

Arhanghelul Juminei a învins diavolul întunericului. ra­zele biruitoare ale Juminei au străpuns noaptea veacurilor şi nedreptatea şi nelegiurea, s trîmbătatea şi asuprirea dreap­

tă răsplată să dobîndească. Noaptea sclăviei a dispăru t şi

1 04

www.cimec.ro

soarele dreptăţii cu razele scrie strălucitocrre Cl l l umplld

iumea. Bucură-te neamul meu şi mărire înalţă dumnezeului

dreptăţii. . V ecinică şi sfîntă e dreptatea ta, doamne, lnţelepte Ş I

neînţelese sînt căile Tcrle. Cu sfîntul Tău toiag ai destrămat

ceaţa nopţii. ai sfărîma t lanturile de veacuri, lumea veche,

plină de păcate şi fărădelegi s-a prăbuşit. lnvrednicitu-ne-a ·

să ridici sufletul nos tru : curăţiţi prin pocăintă şi suferinţe.

m·ergem senini spre sfîntul potir al cuminecătwii. Cu suferinti de veacuri am spălat şi răscumpăra t păca ·

tele noastre şi iată sfînta zi a ertărei ne încălzeşte. Tu, care 1i-cri împodobit cerul cu culorile străbunilor noştri, oi înăl­ţat flam1 1ra noastră, vestind lumii drepta tea To.

Măriţi pe Domnul, care a auzit glosul rugei noastre stînccr nebimită a fost nădejdea noastră. Picioarele reuvoi­lorilor noştri w 1 căzu t in grocrpa ce ne-a săpat-o nouă. V eCI­n ică e dreptatea Ta Doamne.

Şi ce foci tu, poporul meu în aceste zile ale mărirei Ta­le ? Cutremurcrtu-s-ct temelict pămîn tului, semne pe cer ard­tatu-s-au; iar copiii w 1 tresări t in Jecrgănul lor. Trezeş te- te neamul meu, n-auzi buciumul cum sună prelung prin pădmi­Je tale, trezeşte- te căci vremea Jetargiei a trecut. Incinge-ţi coapsa tct cu armele dreptăţii, s loi gata căci oaro tcr cr suna t . Mirele iubit îmbrăcot in haino Juminei CI I ceată de veseli nuntaşi a pornit, oprindeţi condela şi veghează, căci dacc te va afla durmind, blestema- te-vor copiii tăi, cu aspre in vinuiri te vor judeca umplîndu- te de hulă şi occtră.

V eghează, azi soctrlect ta e în mîinile tctle. Fii trectz, că ceasul tău ct sunat. Priveghectză şi nu dormito.

Şoimul temut al Cctrpaţilor, care încă tuşa t îşi lovea �i irîngea aripele, şi-a rupt lctnţul greu şi în falnic zbor s-a înăl­ţat în nemărginitul albastm al cerului, setos de libertote

Din seninul văzduh, din tronul său de lumină îşi rote�­te privirile sale peste cîmpiile şi livezile rîzătoare, smălţale cu mii de floricele, peste pădurile şi munţii legaţi în brit:; de argint al rîurilor şerpuitoare. Fii liniştită, ţeara mea, şoi­mu/ nebiruit veghează, ager este ochiul său, vctjnic este sbo­rul său.

Doina, plăpînda copilă cu vocea doioasă, în care vibrea­ză murmurul cristalin al izvoarelor, şopotul vîn tului, freu­mătul codmlui, doina cea cu ochii visători şi iota palidă. mireasă curată şi neatinsă ca o sfîn tă, mult te-a dorit, tu dul­ce mire al visurilor ei. Sînul ei fecioresc a ostenit de oftări, rîuri de lacrimi au curs din ochii ei , te-o oşteptat mereu

1 05 www.cimec.ro

cîntîndu-şi în palidele amurguri ŞJ m înstela tele nopţi se­n ine, cîntul ei. Te-a aşteptat cu dor, pe tăinuitele poteci ale poenelor şi dumbrăvilor, ploi şi fwtuni au zbiciuit faţa ei şi trupşorul ei de dor cumplit cutremuratu-s-a.

O, vino, dulce mire al visurilor ei, al nopţilor ei de ve­ghie şi aşteptare. Din muşchiul mătăsos, pat de nuntă îţi aş­terne, din florile livezilor, ghirlande îţi împleteşte, din s it: ­lele cerului, cunună d e mire î ţ i în truchipează.

E fericită doina, căci a auzit glasul tău tunător şi fîrlfl­irea aripelor tale, zimbetul ei ne umple inimele de cerească fericire.

Frumoasă şi încîntătoare, de dumnezeu binecuvîn tată eşti tu, tarea mea. Impodobeşte-te cu flori şi cu toate po­doabele tale te înfrumuseţează. Sărbătoarea a cărei vis a alintat veacmi şi în nădejdea căreia s-au stins s trămoşii şi şi părinţii noştri a sosit.

Frumos ca un Cheruvim e mirele tău, frumos ca w . soare, ca fulgerul d e năpraznic. Tare e braţul său, neînvins e paloşul său, îndrăzneţ ca şoimul e sufletul său.

Ieşiţi cu prapori in calea sa, preoţi purtători de cruce, cu tămîie sfîntă cădelniţaţi fumul aromitor, presăraţi flori in calea sa, ca un Cheruvim e mirele nostru. Deschideţi por­ţile inimelor voastre să intre mirele visurilor noastre.

Mărire aducem Tie, Doamne, că ne-ai fericit a ajunge această zi măreaţă, ziua mîntuirei şi a dreptăţii.

Emil A. Chiffa

24.

Ce va hotărî Senatul naţional român ?

Cetim în "Foaia poporului român" din Budapesta : "In cercurile româneşti se afirmă că e mai mult ca si­

gm, că Sena tul naţional român se va declara pentru alipi­rea ţinuturilor române din Ardeal şi Ungaria la România.

Ceealaltă alternativă (alegere) ar fi să ne declarăm ca stat independent.

Altă alegere nu există pentru noi şi in interesul no · ­tru".

l OG

Să o ştie osta lot românul !

25.

S p r e d e z r o b i r e ( Prometheu)

M-aţi ţintuit de o stîncă solitariă, In grele lanturi voi m-aţi ţintuit.

www.cimec.ro

26.

Mă arde-a soarelui cumplită pară, Mă zbiciuiesc furtunile cumplit. M-aţi ţintuit, mii de săgeţi mă bat, Iar vulturi zmulg din carne-mi cu-ndirj ire, In ochiul morţii crunte nu mă zbat, Spre voi, trufaş, ridic a mea privire. De-acolo din Olimpul vostru sfînt Voi rîdeţi, hohotînd ! Nu vă blestăm, De-a Hadcsului foc nu mă-nspăimînt, Nici moartea ce dezleagă nu o chem. C ăci am aprins un astru-n zare, Din focul sacru ce l-aţi tăinuit Si flacăra azi creşte tot mai mare A veacurilor noapte s-a topit. De-aici , din v îrful solitar de stîncă, Zăresc j os . . . flăcări , ce se tot întind. Cum se destramă noaptea cea adîncă, Ah, dulci speranţe tainic mă cuprind . Mii focuri ard în sure depărtări , Pămîntul ca un soare străluceşte Prind zvonuri dulci de binecuvîntări Si numele-mi în veacuri dăinuieşte. Si cum privesc în zarea luminoasă, Olimpul vostru-i prefăcut cenuşă. Văd cum se frînge-a nopţilor cătuşă, Ş i cum răsare-o viaţă mai frumoasă.

Emil. A. Chiffa

Către ofiţerii şi soldaţii români.

Toti ofiţeri i şi soldaţii români, care au sosit sau sosesc de la front sau sînt concediaţi , să se anunte la Consiliul mi­l itar român din B istriţa, pentru a se pune jurămînt românesc către Sfatul naţional român, să primească îndrumările de l ip­să ş i să l i se împărtăşească partea lor de muncă.

Inş iraţi-vă sub steagul românesc, care trebuie să-1 ducem la izbîndă.

107 www.cimec.ro

Documente privind lupta revolu,tionară

a maselor populare din j ude,tul Bistriţa­

Năsăud pentru unirea Transilvaniei

cu România (din arhivele Consiliului National Român, 1918)

ALEXANDRU PORŢEANU

Publicăm în cele ce urmează un număr de 4 1 documen­te, în cea mai mare parte integrate, selccţionate din arhi\-a Consi l iului Naţional Român din Năsăud ( colecţia Iul iar .. Marţian) care a funcţionat în lunile noembrie-decembrie 1 9 18 , îndeplinind rolul istoric de conducere a luptei maselor populare pentru Unire, de pregătire ş i realizare a contribu­ţiei importante a Bistriţei-Năsăudului I a marele act săvîr­şit la Alba Iulia prin voinţa liberă, hotărîtă d reaptă ş i ire­versibilă a tuturor românilor elin Transilvania, Banat, Crişa­na )i Maramureş.

* Instituţia Consiliului Naţional Român din Transilvania

a fost în esenţă organul conducător a l luptei pentru Unire. O rigina Consiliului Naţional Român din Transilvania din toamna anului 1 9 1 8 - organ politic născut ca expresie şi necesitate a unirii tuturor fonelor româneşti , a întregului popor, în vederea desăvîrşirii unităţi i naţionale - ; rolul acestui organ - care a îndeplinit misiunea cea mai impor­tantă , de conducere a luptei pentru înfăptuirea efectivă a Unir i i Transilvaniei cu România ; caracterul de instituţie reprezenta tivă - îndreptăţită a acţiona ca atare, investita

108

www.cimec.ro

cu atribute politice fundamentale largi, interne şi exte rne, dispunînd de o reţea întinsă de organe locale în subordine. inclusiv gărzile naţionale, un aparat vast acţionînd co

.ord.o­

nat în unicul scop al realizării Unirii ; în fine, conexn tml� necesare şi fireşti dintre activitatea C.N.R. şi celelalte con­�ilii naţionale din Transilvania ( maghiare şi germane) , as ­pectele comparative dintre activitatea C.N.R. şi a consi l i ilor naţionale ale celorlalte popoare din monarh ia dual istă aus­tro-ungară, s înt tot atîtea probl eme fundamentale priv ind c aracterul, origina şi rolul istoric îndeplinit de C.N.R.

Din multitudinea de date şi aspecte atît de grăitoarP cu privire l a forţa uriaşă, i rezistibilă, a luptei întregului popor român pentru desăvîrşirea unităţii sale n aţionale, lucrd.rile consacrate acestor evenimente au tratat adesea destul de sumar problema consil ii lor naţionale elin toamna anu lui 1 91 8. Maj oritatea lucrărilor apărute înainte de Eliberare pun accentul pe rolul Partidului Naţional. reflectînd interese ul­terioare evenimentului , a le unor g rupări ale claselor domi­nante ; numeroase dintre aceste lunări , nefundamentah' pe o cercetare sistematică a izvoarelor de mîna înt î i , au pus în circulaţie o seamă ele afirmaţi i şi d ate Qronate, d intre ca­re cea mai mare parte, se referă nu întîmplător tocmai la Consiliul Naţional Român.

După Eliberare, timp dcstul de îndelungat, Unirea Tran­silvaniei cu România nu a constituit obiectul unor c c'rce­tări atente, din cauza concepţiilor dogm atice, în fond i dea­l ist-subiective, care forţau realitatea istorică, în sensul , .mo­dernizării" acesteia, încercînd să o "adapteze" unor teze prestabi lite, absolutizînd latura socială a evenimentelor i sto­rice, exagerînd rolul mişcării muncitoreşti în desfăşu rarea acestor evenimente, rcclucîncl lupta de eliberare naţiona tă la proporţiile ş i rolul unei cauze a burgheziei. FireştP că, din nou, problemele rferitoare la C.N.R. au avut substanţi a l de suferit. Asemenea concepţi i au lăsat sechele şi consic l c> răm că numai examinarea lor critică, obiectivă, ele pe pozi ţiilr­mate�rialiste ale istoriografiei noastre marxist-leniniste' . le poate înlătura, p oate deschide noi perspective şi orizonturi cercetării ştiinţifice. Marea masă de informatii documenta­re, inegale ca valoare, a contribuit ş i ea la o tratare i ncom­pletă sau inegală, Ia insuficienta înţelegere a ansamblului fenomenului i storic pc care îl reprezintă lupta pentru Unire. Cu prileju l sernicentenarului acesteia ( 1 968) , în afara lucră­rilor de sinteză sau a altor lucrări cu caracter general sau special , problema Consiliilor Naţionale elin 1 9 1 8 a fost abor-

109 www.cimec.ro

d ată în unele articole d istincte.1) Volumul de documente ale Unirii din 1 9 1 8, în curs de apariţie la Editura Politică2) va contribui , sperăm şi el , l a dezvoltarea cercetărilor privind această temă în genere, cea a C.N.R. în special , probleme a căror stucliere se cere încă mult ş i stăruitor continuată, at i t sub aspect documentar , cît ş i interpretativ .

In afara rolului hotărîtor al factorilor interni, a l maselo r populare, factori c a : războiul mondial, influenta Mar i i Re­voluţii Socialiste din Octombrie, destrămarea Imperiului austro-ungar, ca urmare a luptei maselor muncitoreşti ş i ta­răneşti , a popoarelor asuprite, a înfrîngerilor de pe front. au constituit totodată fundalul "Unirii celei mari", pe care au aupărut ş i şi-au desfăşurat activitatea consiliile naţiona­le ale popoarelo r oprimate în toamna anului 1 9 1 8 , i nclusiv consiliul naţi onal român.

Trebuie reamintit faptul că între Partidul Naţional Ro­mân din Transilvania şi Secti a Română a Partidului Social ­Democrat din Ungaria - cele dou ă grupări politice princi ­pale ale românilor din Transilvania - a u existat în perioa­da de peste un deceniu care precede Unirea, momcnte ca­racteristice atît pentru deosebirile profunde de clasă, dintre cele două partide ( de ex. campaniile critice ale presei socia­l iste româneşti la adresa burgheziei propri i , pe anumite te­me politice curente, culminînd cu puternica dezaprobare a tratativel or P.N.R.-Tisza) , cît şi însemnate momente de apro­piere pînă l a acţiuni comune şi elaborarea uno r platforme ce cuprindeau obiective comune. Acestea se explică prin apropierea elementelor celor mai avansate ale micii burghe­zii ş i intelectual ităţii democrate ca reprezentante ale bur­gheziei unei naţiuni asuprite, de năzuinţele legitime ale ma­selor ţărăneşti şi orăşeneşti, din r îndul cărora proveneau ele înşile, în cea mai m are parte, din prima generaţie, prin în­ţelegerea ele către elementele din conducerca social-demo­craţiei româneşti , a necesităţii desăvîrşirii revolutiei bur­ghezo-democratice ca etapă necesară procesului de trans­formare a societăţii româneşti. Se poate aprecia că în am­bele părţi şi atît în ceea ce priveşte afrimarea clcosebirilor sau chiar a contradicţi ilor, cît ş i în ceea ce priveşte acţiunile

1 . V A rirnia. N . Pelrcana , Consiliile naUonale române şi rolul lor î n preg.llllrea Unirii Transilvaniei cu România. , .Anale de istorie .. , nr. 6r1968, p. 22-23 ; V. A ri m i a , Glre zile naUonale în lupla pentru iniăptulrea unll�lll de stat a RomAntei . , . Revista A r ­h i vl�l o r " . n r. 2 ' 1968, p. 153-164 ; Şt . Hurmuzache, J . A d a m , Consiliile naUonal �omâ· ne in lup la pentru Unirea Transilvaniei cu România, ,.Revista Arhivelor • . n r. 2 ' 1960. p. 1 33- 1 5 1 . Vezi şi analiza asupra C . N . R . din monografia colectivd : Desăvîrşirea unlllc�rll statului nallonal romAn. Unirea Transilvaniei cu România, sub redacţia prof. 'vl i ron Conslantine>cu şi prof. Ştefan Pascu. Edil. Academiei R . S . R . , Bucureşti, 1968. p. 515, Bibliotiteca Hislorica Romaniae. V. la p. 293, 2911--309, 3 11-315, ( A l . Por�ea­n u ) . 370--380 (Miron Constantinescu ) .

2 . Aulori : V . Curlicăpeanu. A l . Partea n u , R. Soimescu.

I l O www.cimec.ro

comune - s-au manifestat ş i tendinţe greşite, fie sectarc. fie de compromisuri nej ustificate ; factorul care a contribui t tot mai mult l a c larificarea poziţi i lor a fost însăşi lupta po­l i tică vie, de zi cu zi . care a permis veri ficări şi confruntăr' edificatoare. In privinţa acţiuni lor şi obiectivelor comune, este vorba în deosebi de pNioada ani lor 1 907-1 908, ele ma­r i le campanii politice p<'ntru votul universal şi l ibertă�i de­mocratice, care mobi l izau largi mase popul are, ele proaspă­tul suflu pe care l-a adus trecerea P.N.R. la tactica . ,noului a ctivism" şi intensificarea mişcării social is te şi muncitoreşti . de afirmare crescîndă a luptelor ele eliberare naţională în toate domeniile - politic , social . economic, cultural . Indife­rent de obiectivul imediat al acţiunilor comune dintr-un anu­mit moment istoric , ale P.N.R. şi ale socialişti lor români, pe deasupra nuanţelor sau a tuturor chestiunilor trecătoare, o mare şi vitală problemă făcea ca cele două forţe să fie com­plementare : realizarea unităţii naţionale depline. Insă:; i ideia unirii a avut o evoluţie propri e, ascc'nclentă, pînă cind s-a putut pune pe planul politic nemij locit problema mocla­l ităţii concrete de înfăptuire a acesteia ; consi derăm că une­ori se subapreciază evoluţia istorică a ideii unir i i , conside­rînclu-se că aceasta ar fi acţionat cu aceiaşi forţă în condi­ţiile istorice ale unor perioade diferite sau chiar îndepărta­te în timp. In anii 1 9 1 7-1 9 1 8, existau aşadar suficien

-te an­

tecedente acumulate, sufic ientă experienţă de acţionarc' con­jugată, în s lu jba cauzei supreme a într<>�Jului popor, astfel încît concliţii lf' no i . superioare, d in anii 1 9 1 7-1 9 1 8 nu at.: făcut decît să df'cl anşezc' ş i precipit<' e\·c,nimentele.

Intelegerea desăvîrşirii u ni tăţ i i statului naţional român ('a o cauză a întregi i n aţiuni române, a tuturor clasel or sa­dale, a tuturor partidelor şi grupărilor politice, a tuturor forţelor şi exponenţil or poporului român, este astăzi unanim acceptată. Numai pe această bază poate fi înţeleasă necesi­ta tea obiect ivă a unirii tuturor forţelor nuţiunii române, ca­re se făcea tot mai acut simţită în toamna anului 1 9 1 8 , ne­cesitate ce a generat organul pol itic corespunzător - cons i ­l iul naţional român. Unitat<'a de năzuinţă ş i acţiunc a între · g i i naţiuni, îndreptată spre înfăptuirea unităţii politice -obiectiv imperios necesar, lcgic , ce nu mai putea fi amînat - s-a materializat tocmai în crearea acestui organism pol i ­t ic , care a îndeplinit rolul ele instrumc'nt absolut indispen­sabil al luptei tuturor categoriilor soci al-politic<' . Unirea Transilvaniei cu România este rezulta tul luptei masel or populare, a întregului popor român, încununarca unui pro­ces i storic multisecular, i reversibil , înfăptuită prin maturiza­rea condi ţi i lor interne ş i externc necesare , sub conducereCl

I I I www.cimec.ro

în etapa finală, decisivă - a acestui organ propriu, năs­cut din frămîntările puternice ale unui întreg popor, ca ex­presie a unităţii sale de luptă pentru realizarea celui mai important obiectiv comun, unirea, o rgan a cărui raţiune şi existenţă a încetat odată cu îndeplinirea misiunii pentru ca­re a fost c reat. Pe deasupra deosebiri le de vederi sau inte­rese dintre diferitele clase sau partide - deosebi ri a căror insuficientă luare în considerare a r constitui deopotrivă o sursă de aprecieri unilaterale - cauza uni r i i actiona cu c for ţă c rescîndă.

Consiliul Naţional Român nu a fost un organ singular în timpul evenimentelor din toamna anulu

-i 1 9 1 8 din monar­

hia austro-ungariei ; apariţia sa răspundea unei cerinţe obiective. Forma de organizare şi conducere a luptei de eli­berare naţională a popoarelor asuprite, prin consi l ii naţio­nale apăruse, în embr ion, încă în revoluţia de la 1 848-1 849; ea cunoscuse, înaintea constituirii Consi l iului Naţional Ro­mân, manifestăr i similare, reprezentate de crearea consili i ­lor naţionale ceho-slovace, poloneze, sîrbo-croate, c a şi de constituirea Consiliului Naţi onal Maghiar ; acţiunile emi­graţiilor naţionale în statele din occident, u rmărind să cîşti­ge adeziunea ţărilor Antantei faţă de cauza dreaptă a po­poarelor lor , au îmbrăcat deasemenei şi ele forma de orga­nizare în consilii naţionale, concepute ca nuclee ale unor guverne în emigraţie şi înfiinţate ca atare încă din primă­vara anului 1 9 1 8. Toate acestea demonstrează, odată mai mult, car acterul legic, obiectiv, general, i mperios necesar, a l desăvîrşir i i unităţii statulu i naţional român.

C.N.R. a luat fiinţă, precum se ştie, din iniţiativa socia­l iştilor după tratative preliminare, în d imineaţa de 31 octom­brie, la Budapesta, în plină desfăşurare a revoluţiei burghe­za-democratice, care. în Transilvania a avut un caracter distinct, generat de situaţia specifică de aci . In C.N.R. au intrat, pe bază de paritate, c îte şase reprezentanţi ai P.N.R. şi C.C. socialist din Ungaria şi Transih ani a. Principiu l pa­r ităţii nu a mai fost aplicat apoi ş i l a consiliile nationale ro­mîne locale . După ce a început acţiunea de organizare a acestora , în primele zile ale lunii noembrie, Consiliul cen­tral se mută de la Budapesta la Arad, dcnumindu-se C.N.R.C.

Documentul principal , ofi cial , al constituir i i C.N.R., ma­nifestul întitulat "Revoluţia a învins ! ", a fost publicat în ediţie specială a gazetei socialiste "Adevărul" c are devenea şi un organ p rincipal al C.N.R. pînă la reapariţia "Românu­

lui" (8 noembrie) , continuînd a îndeplini şi după data amin­tită acest rol, pînă la capăt, adică pînă Ia realizarea Unirii .

1 1 2 www.cimec.ro

Este una din numeroasele dovezi pcremtori i a le rolului miş..: căr i i socialiste ş i muncitoreşti în înfăptuirea României de­plin unite.�)

Problematica amplă a activităţii C.N.R. S1' desprindP desigur - cu speci ficu l , accentele şi nuanţele sale - şi dirt documentele consi l i i lor nationale locale "comitatcnse" ( j u­detene) , cercuale, orăşeneşti sau comunale. Bistriţa-Năsău­dul este în acest sens un exemplu concl udent , datorită acti­vităţii bogate a C.N.R. , de aici , datorită spiritului care a ani­mat-o ş i realizări lor ce depăşesc ac l c'sea sfera interesu lui strict local.

* Documentele pe care le publicăm aci refl ectă intensi-

t atea luptei pentru unire în această parte a ţări i . Incă prima decadă a lunii noembrie, dinaintea tra tati­

velor de la Arad, dovedeşte pregătirea temeinică a Unirii faptul că aceasta nu depindea de trato tivele amintite, fi inrl unica soluţie posibilă, realistă, j ustă, echitabi lă , a problemei naţionale din Transi lvania, c e avea toate condi ti i le maturi­zate pentru înfăptuirea ei concretă. Este apoi vorba de pre­gătirile nemi ilocite ale năsăudenilor �i bistritenilor pentru Albo-lulia, de intensa activitate ş i marele ecou în rîndurile maselor. In fine. este vorba de unele aspecte şi evenimen/e locale de răsunet mai general, de rolul maselor şi o i unor personolităti, de unele documente sau mărturii ce prezinta in teres deosebit etc. Toate acestea probează hotărîrea d0 nestrămutat a românil or, care sintetiza înţelepciune, realism şi maturitat<' politică, dovedind în mod convingător că ac<>Ş­tia erau pregătiţi elin toate punctele ele vedere pentru ma­rea încercare a istori<> i , fiind perfect înd reptăţi ţi în aştc>pta­rea l or multiseculară, în lupta ext'mpla ră, în sacrifici i le şi eroismul lor.

Consiliul Naţional Român el in Năsăud , întemeiat în 3-4 noembrie 1 918 , a trecut imediat la preluarea efectivă a pu­terii. (vezi documentele 1 , 1 1 , 12, 1 4) . Organizarea adminis­trativă ş i cea militară, activitatea gărzi lor naţionale româ­ne - subordonate consi liului naţional -, mobilizarea mase­lor, acţiunile de propagandă , hotărîrea şi metodele demne cu care au fost respinse diverse acţiuni lăturalni ce, adesea provocatoare, s înt tot atîtea probleme şi aspecte bogat i lu­strate în document0le de mai j os.

Atrage atenţia în mod deosebit, în documentele pc· care le publicăm, problema raportur i lor dintre Consiliul Naţional

3. A1 • Porteiln u , Mh;cure� muncHorească d i n Transilvania şi desăvirşirP-a unităUi slalu­lul na!lonal român, , . Studi i • , 1968. turn . 2 1 . nr. 6.

8 - "Arhiva Someşani" 1 1 3 www.cimec.ro

Român al Năsăudului şi Senatul Naţional Român din Ardea l . de l a Cluj ; î n cele din urmă, clarificarea s-a orodus prin aderarea firească a Năsăudului la Consiliul .:'\at

.ional Român

Central de Ia Arad ( 1 7 nov. ) . O puternică frămîntare revoluţionară a cuprins ţinutu i

"J ăsăudului şi al Bistritei în toamna anului 1 9 1 8, proces re­flectat cu pregnantă de documentole timpului (vezi doc. LL, 24, 32, 34 ş .a . ) . Se înregistrează chiar cazuri de gărzi nesi­�JUre, unii membrii ai acestora participînd la actiunile in­dreptate împotriva "domnilor", străini şi români , dar mai aks împotriva instituţi i lor vechiului regim, a profitorilor el ( ' război. In asemenea condiţi i , preocuparea C.N.R. pentru asi­gurarea ordinei, a l iniştei , a siguranţei vieţii locuitori lor , indiferent de naţionalitate', nu avea un caracter conservator, aşa cum s-a subliniat atît ele stăruitor în unele lucrări, ci urmărea doar să evite anarhia, pierderile inutile ele v ieţi :;, i bunuri. In orice mişcare revoluţi onară iau naştere organe cu asemenea funcţie, de reîntroduccre a elementului de ordine. iar consi l i i le n aţionale au fost organele conducătoare ak mişcării revoluţionare burgheza-democratice din Transi lva­nia anu lui 1 9 1 8 . Aceasta nu înseamnă că burghezia nu şi-a mani festat l imitele ele clasă, interesele proprii , inclusi\· în cadrul C.N.R. , exprimînd tend inţa unor lideri ai P.N.R. ele t1 asigura acestui partid poziţia ele "primum inter pares" în c adrul consiliilor naţionale. Frămîntările el in cadrul consi­liilor naţionale nu au putut aduce prejudici i nici un singur moment înfăptuirii unităţii naţionale depline a poporului ro ·­mân. Esenţialul în activitatea lor i l reprezintă însăşi misiu­nea istorică ce le-a elat naştere' : Unirea, misiune pe care au îndeplinit-o la un înalt nivel de coştii nţă pol itică si naţiona­lă , intr-un spirit larg, profund democratic , în sensul arză­toarC'lor năzuinţe multisecu lare ale tuturor românilor.

Pentru atmosfera constructivă şi spiritul progresist îu care s-a desfăşurat lupta pentru Unire în Bistriţa-Năsăud menţionăm acea adunare populară de la Bistriţa, la care tri­misul C.C. român a vorbit "despre ideile social iste si foloa­<;C'le revoluţiei" : s-a votat o rezoluţie în favoarea republicii "cu toată opunerea d -lui Molelovan", Preşedintele ales a't întrunir i i . "tov. Ioan Schuster explică în trei l imbi situaţia creată ele revoluţie".4)

Năsăuelul - atît prin poziţia sa cît şi mai ales prin con-tribuţia fruntaşilor săi a îndeplinit un rol activ in ceea

4 . . . Adevărul· (Uudapesta). 1918, X i V. nr. 46, p. 4 . C f . lucrdri noastre amintite mai sus. publicatd i n .. Studii"'. nr. ti 1968. In dCP.Iaşi studiu vezi şi analiza mărluriilor docu· mentdre referitoare la situalia revolutionarii din Năsăud şi din alle părţi ale Tran­silvanie. în toa:nna anului 1918 .

1 1 4 www.cimec.ro

ce priveşte legătura dintre Consi l iu l Naţional Român Cen­tral ş i factor i i politici de la I aşi , care a adus după cum se ştie, unele clarificări asupra modal ităţi lor înfăptuir i i Unir i i .

Evenim�ntele revoluţionare d i n Bistriţa-Năsăud. d in toamna anului 1 9 1 8, poartă amprenta unor tradiţii specifice, generate de situatia îndeobşte cunoscută, a acestui pămînt românesc. îndeosebi din secolul a l XVl ii-lea încoace, dar ."i r:le f' lementele noi care au intervenit aici de la sfînşitul se­colului a l XIX-lea ş i începutul secolului al XX-lea, îndeo­sebi apariţia şi dezvoltarea mişcării muncitoreşti şi socict, liste, exprimată prin existenţa la Rodna Vech(' a unei secţi i locale, d istincte, a partidului socia l -democrat, prin infl uen�a considerabilă a mişcării socialiste• în rîndul mase lor munci­toH•şti, ţărăneşti, orăşeneşti . Dacă tinem seama ele faptul ca chiar şi în 1 9 1 8 , pe cuprinsul Transilvaniei nu existau prc •a multe asemenea secti i locale, vom putea înţeleqc mai bine rolul ele frunte al Năsăuclului �i din acest punct ele vedere·. El s-a mai exprimat prin aceea că unul din cei şase social işti din Consil iul National Român Cc•ntral. Enea Grapini . 0ra tiu al acestor plaiuri , din solida spiţă a Grapinilor dt> la Sanţ 5i a îndeplinit misiuni importante, ele pe pozi ' i i le mişcării so­cialiste, în conducerea l uptei pentru Unire ( ele au fost rclie­fate pentru prima oară în studiul nostru mai sus amintit) . Năsăudul şi Bistriţa, ca şi toti cci care iubcsc şi cinstesc tra­di ţii le glorioase ale trecutului. adică întroqul nostru popor cu toti i s întem mîndri ele -al avea astăzi pr intre noi pe octo­genarul inginer Enea Grapini , unul d intre puţinii vc•terani ai luptei ele e l iberare socială din timpul primului război mon­dia l , apoi luptător în ani i i legal ităţii , avînd contribuţ i i im­portante şi în construirea social ismului ; prezenţa sa oxpri­mă în mod simbolic şi profund semnificativ tocmai conti nu i ­tatea acestor tradiţii , revolu ţionare.

Documentele pc care le publ icăm atra�J atenţia şi asu­pra faptului că prezenţa armatei române este semnalată pen­tru prima dată la 4 decembrie ( ci oc. 35) . cleei după actul is­toric de la Alba-Iulia, atestînd încă odată adc•văru l funda­mental că Unirea a fost h otărîtă de masele popu larc, nu ele armată, aşa cum au încercat şi mai încearcă să susţină unii istorici sau publ icişti străini car<> nu înţeleg real i tatea istorică.

Componenţa gărzilor naţionale româneşti , in maj oritate covîrşitoare formate din el t>ment0 ale ţărăni mii , poate fi el� asemenea studiată din acest0 acte, în deosebi din ultimul . in care am încercat o prelucrare statistică a informaţi i lor . Cele citeva documente cu caracter mcmorialistic întregc>sc sferd <.:unoaşterii evC>niment<' lor evocatl' ca şi celPlalte mărturi i .

www.cimec.ro

ele trebuiesc desigur completate, confruntate, coroborate. uti lizate critic, prin prisma concepţiei noastre marxist-leni­niste asupra istoriei.

In fine, rolul unor personalităţi se desprinde cu destulă claritate din aceste documente. In afara lui Enea Grapini. amintim mai sus, Năsăuclul şi Bistriţa au elat luptei pentru .. Unirea cea mare" nume ca Laurenţiu Oanea - unul d in se­cretarii Marii Adunări Naţionale de la Alba-Iulia, memoria­list şi el al evenimentelor, stins din viaţă nu demult -, Iu­l ian Marţian, Gavrilă Tripon, V. Motogna şi alţi i . Unii din­tre aceştia se afirmaseră în mişcarea de eliberare naţională încă din anii Memoranclului5) şi vor continua în anii de după Unire să exprime c rezul democratic.

Rolul hotărîtor I-au avut, ca întotdeauna, masele popu­lare, dar ritmul derulării evenimentelor şi conţinu tul lor so­c ial-politic a fost considerabil influenţat prin activitatea unor asemenea personalităţi de marcă, pe care le-a generat întot­deauna poporul român in momentele decisive, cînd trebuid ca cineva să exprime cît mai clar şi profund marile aspira­ti i ale milioanelor de oameni. Bistriţa-Năsăudul. ca ş i Patnrt întreagă, a cinstit, cinsteşte şi va cinsti întotdeauna aseme­nea înaintaşi . care au r idicat poporul român la un î nalt grao rle expresivitate şi afirmare a idealurilor şi împlinirilor umane.

* Documentele ce urmează se află la Direcţia Generală a

Arhivelor Statului, Bucureşti, Fondul : Consiliul Naţional Român din Năsăud. (Colecţi a Iul ian Marţian ) .

In ceea ce priveşte normele tehnice de transcriere a documentelor alăturate, am încercat s ă respectăm principii­le statornicite îndeobşte, să respectăm limbaju l epocii , care degajă acel parfum inefabil, ce face farmecul ei , modificările fiind cît mai puţine, de ortografie actuală strict necesară, ca­re nu alterează cu nimic valoarea intrinsecă a documentu­lui . Cele cîteva completări , puţine, pe care le-am considerat necesare pentru a înlesni înţelegerea textului, au fost mar­cate între paranteze drepte. Am indicat şi numărul de arhi­vă al fiecărui document ; ordinea acestei numerotări nu es­te riguroasă, gruparea lor în arh ivă avînd alte criterii decit cel fundamental. cronologic , dar este cea originală.

Sperăm că publicarea acestor documente va contribui l a s t imularea cercetării nu numai pe plan local, la descope­riri documentare, care ''or permite noi concluzii ştiinţifice.

5. Bezi studiul Dr. Valeriu Branişte şi Bistriţa-Năsăudul de Al. Porţeanu in "File de is­tori&•, I r i , Bis:ri\a.

l l G www.cimec.ro

D O C U M E N T E

1 .

Proces-verbal

luat l a 3 noembrie 1 9 1 8 în adunarea poporului român d in Năsăud ţinută în sala cea mare de la primărie.

Presenţi:

Alexandru Haliţă, vicar , Iulian Marţian maior i . r . , Emi l Do­miclc p rofesor, Alexiu David j ude reg. Ştefan Scridon. profe­sor, Dr. Dum itru Hodor advocat, Macedon Linul învăţător , Vasile Bichigean profesor, Victor Motogna profesor , Lcon Ban cu comptabil , Leonid a Pop profesor , Ioan Găzdac preot, Iuliu Oros sublocotenent, Petru Catarig, Alexandru Năşcuţ, Ipolit Găzdac, Mihaăilă Anton , Petru Androne, Augustin An­ton, Leon Angel Prăhas, Mihăilă Canto r, Leon Pop, Ion Nistor faur , dintre fruntaşii ţărani , apoi o mulţime' ele popor : bătrîni. bărbaţi şi foşti soldaţi .

Decursul adunării:

Vicarul Alexandru Haliţă ia cuvîntul arătînd primejdi i­le ce se deslănţuiesc asupra noastră din împrej u rimile extra­ordinare provenite din descompunerea puteri i armate care a a runcat ţara întreagă în vîrtej u l revoluţiei şi apelează la simţul de buni creştini ş i de români a l celor prezenţi ca pes­te aceste vremuri viforoase să putem trece fără zdruncind­turi ş i zguduiri ca ziua mare a l ibertăţi i noastre naţionale , care se apropie, să o sărbătorim cu cinstea şi demnitatea ce se aştetaptă ele la noi u rmaşii falnicilor grăniceri ele pe vre­muri.

I ulian Marţian m aior i .r . i a cuvîntul şi întreabă că care ar fi cele mai arzătoare dorinţe de la împlinirea cărora s-ar -putea aştepta restabil i rea l in i ştei publ ice şi stabil itatea ace­leia ?

Poporul p retinde unanim şi spontan : clelăturarea ime­diată a organelor administrative şi adecă a protej uclelui Czi­rjâk Lâszlo, a gendărmări e i , a p rimarului şi a notarului co­munal pe motivul că în decu rsul războiulu i aceste organe

au abuzat în măsură ne mai pomenită ele puterea lor ofici­ală şi prin împărţi rea nedreaptă a aj utoarelor în bani şi a l i ­mente au păgubit interesele celea mai juste ale poporului primej duindu-i chiar viaţa.

1 1 7 www.cimec.ro

Conform voinţei expuse şi j uste a adunării, Julian Mar­ţian declară voinţa poporului de împlinită şi numitele orga­ne destituite.

Dr. Alexiu David j udecător reg. ia cuvîntul şi constată că prin destituirea organelor administrative puterea a tre­cut în mînele poporului căruia îi revine datoria de a între­buinţa aceasta putere spre binele public. Propune deci să ne constituim în un comitet naţional recomandînd de preşedin­te a l aceluia pe Julian Marţian maior î .r . Propunerea se pri meşte cu aclamaţie.

Julian Marţian ia din nou cuvîntul, mulţămeşte de în­crederea pus ă în dînsul ş i declară că înainte de toate Vei purcede din însărcinarea poporului la destituirea organelor administrative, respective la desarmarea geandarmeriei. Cu armele ce se vor acvi ra de la gendărmărie ş i de la postul cie finanţi propune să se înarmeze o gardă naţională pentru susţinerea ordinei publice. Adunarea primeşte propunerea cu unanimitate. Şedinţa se ridică la orele 1 1 cînd vicaruJ A. Haliţă şi Julian Marţian pleacă l a Casarma de gendăr­mărie şi dezarmează postul de gendarmi .

Dat c a mai sus.

ss Julian Marţian

= Arhivele Statului , Bucureşt i . Fond Consiliul Naţional Român Năsăud (Colecţia J. Marţian) . Pachet I I/6, dosar 2-Document 1 , fila 1 .

2.

Senatul naţional român din Ardeal.

Secţia consiliului naţional român. Fraţi Români !

Sfatul poporului român şi legiunea sa d in Cluj , toţi ofi­terii şi soldaţii români. muncesc zi şi noapte, ca pacea şi drepturile naţiunii române să se înfăptuiască !

Adunarea naţional ă, stăpînă întregii obşte, va desăvîr ­ş i apoi lucrarea sfîntă pentru limba, legea şi moşia româ­nească : una şi nedespărţi tă ca Sfînta Treime !

Pînă v a răsuna glasul adunării numai duşmanii naţiei pot asmuţa poporul de la sate la fapte nesocotite, nevrednicf: de români, de ocară pentru creştini 1

Astfel de tulburări , ce pătează libertatea naţională îm­piedică ca să ne întrunim în linişte ca români şi cetăţeni. împedecă să se înfăptuiască glasul poporului suveran.

1 1 8 www.cimec.ro

Cinc-i român şi cine-i creştin, păzeştP pacea şi buna rînduială, averea şi viaţa, ascultînd cu priveqhe poruncile mai marilor săi !

In n umele ! lui Dumnezeu, paznicul l ibertăţii naţiona­le Vă ruqăm :

Păziţi pacea şi oşteptoţi în linişte poruncile Sfo tului n a­tional ! Păziţi frăţia şi pacea cu toate neamurile din Ardeal !

Astfel apoi izbînda libertăţii nici iadul n-o mai poate opri !

Pune�i-vă cu toţi sub poruncile Comandei mil itare ro­mâne, ce în numele Sfatului poporului Vă întîmpină şi daţi Tribunilor voştri tot ajutorul pentru paceo tuturo w !

Aşa să v ă aj ute Cel de Sus, cum ascultaţi porunca noa-stră izvorîtă din suflet românesc !

Trăiască libertatea naţională ! Amin şi Doamne aj ută ! Cluj , la 3 n oevrie 1 9 1 8.

Incredinţatul Sfatulu i national român : Dr. Amos Frâncu comisar militar al poporului .

= Fond Cons·iliul Naţional Român Năsăud (Colecţia Iulian Marţian) , Pachet I I /6, Dos. nr . 1 . document 4. fila nr. 4 .

3. Senatul naţional român din Ardeal.

M A N I F E S T

Fraţi Români !

La arme ! P('ntru pace ! Pentru libertate ! Pentru limbă lege şi moşie !

'Porniţi la drum 1 Daţi dovadă lumii . că oameni i ordinei suntem ! Ştim şi vrem a păzi rânduiala, viaţa şi averea pentru

toate neamurile din Ardeal. Glasul adunării naţionale numai în liniste poate răsuna.

Liniştea numai braţele româneşti înarmate o apără.

Astfel şi numai astfel ne vom face vrednici de l iberta tea naţională.

Vom înfăptu i idealul strămoşilor din morminte.

1 1 9 www.cimec.ro

_-\scultaţi prin urmare orbeşte de poruncile şefi l or şi co­mandanţi lor români.

Lumea vă priveşte ! Christos vă binecudntează 1 Cu cît vom fi tot în unire, Nu ni frică de peire ; Nici de sabia străină, Nici de ura ce desbină !

Fraţi Români !

Urmaţi îndrumările Senatului pentru organizarea civila şi mi litară a românilor din Ardeal ! Organul suprem al or­ganizati i lor româneşti din Transilvania este senatul naţio­nal român civil şi militar din Ardeal în frunte cu preziden­tul Dr. Amos Frâncu ca organ a l consil iu lui naţiona l roman general .

Orgnnizatia militară.

1. Pentru organizaţiile mil itare şefii supremi sunt : co­misarii generali a i poporului român din Ardeal Dr. Amos Frâncu şi Dr. Emil Haţiegan din Cluj .

In fiecare j udeţ şefii organizaţiei mil itare sunt doi co­misari militari j udeţeni.

Comanda efectivă să depune la garda naţională în mâ­nile comandanţilor oficeri români.

II. Organizaţia mi l itară are scopul ele-a susţinea ordinea publică si constă din două formaţiuni :

! . Garda naţională 2 . Garda civil ă Amîndouă sub drapelul naţional, cu l imbă de comandă

română. ad . 1 . , Garda naţională ca turpă regulată se compu­ne excl usiv d in soldaţi şi ofiţeri români. Garda stă sub co­manda efectivă a comandantu lui general . El e numit prin comisarii militari generali şi sfatul militar al Senatului ro ­mân din Ardeal. Sediul comandamentului militar general este Clujul . Garda se grupează sub conducerea ofiţerilor ro­mâni elin localitate, sau trimişii de la centru. Pentru garda natională soldaţii să adună în următoarele oraşe ca centre :

1 20

1 ) Comitatul Bistriţa-Năsăud : Bistriţa şi Năsăucl 2) Comitatul Solnoc-Dobâca : Lăpuş, Beclean, Dej �i

Gherla. 3) Comitatul Sălaj : Zalău , Şimleu şi Tâşnad. 4) Comitatul Târnava-mică : Sâmărtin, Elisabetopole şi

Ccc,tatea de baltă. 5) Comitatul C luj : Mociu, Gilău şi Săcuieu.

www.cimec.ro

6) Comitatul Murăş-Turda : Murăş, Oşorhciu şi Re�] hin. 7) Comitatul Turda-Arieş : Turda, Ludoş, Câmpeni. 8) Comitatul Alba-inferioară : Alba-Iulia, Teiuş, Abrud,

Zlagna, B laj . Vintul de j os. 9) Comitatul Târnavei mari : Sighişoara, Cohalm, Cop­

şa mică şi Cincul mare. 1 0) Comi tatul Braşov şi Săcuime : Braşov, Bran. 1 1 ) Comitatul Făgăraş : Făgăraş, Arpaş, Zcrneşti şi Po­

rumbacul de jos . 1 2) Comitatul Sibiu : Sibiu , Sălişte, Orlat, Miercurea , Se­

beşu 1 săsesc şi Nocrich. 1 3) Comitatul Hunedoarei : Hunedoara, Orăştie, Deva.

Haţcg, Petroşani, Lupcni , I l ia , Pui şi Bradul Zaran­dului.

După adunare şi qrupare garda va porni elin oraşele numite la garnizoanele ce se vor fixa ulterior. In centrele de wupare şi garnizoane comandanţii mil itari vor f i asistaţi de comisarii militari ai poporului şi substi tuţii l o r din j udeţe.

ad. 2. , Garda civilă să compune în prima linie din frun­taşi români mai bătrîni , în fiecare sat sau oraş sub comanda unui subcomisar din loc, făcînd numai servicii locale.

I I I . Jmămîntul

Atît Garda naţională cît şi Garda civilă face ca şi toa­te senatele şi sfaturile române următorul j urămînt :

, .Jur credinţă şi supunere în viaţă şi l a moarte Conzi­Iiului naţional Român, ca reprezentant al Naţiunei Române şi orqanului său Senatul Naţional Român elin Ardeal ! Aşa să-mi ajute Dumnezeu".

IV. Armament

1 ) Garda naţională se înarmează după arme de specia­litate cu : puşti, mitraliere şi tunuri . In prima l inie ordonîn­du-se ca soldaţii să intre sub drapel cu armele, muniţia :;; i echipamentul, cu cari s-au depărtat acasă. Apoi din mate­rialul strîns sau 0xtrăclat în urmă elin magazinel e garnizoa­nelor. In caz de l ipsă sunt a se reclama arme clC' la coman­da generală română din Cluj. In lipsă de uniformă să poarte vesminte civile cu eşarfă tricoloră română pc braţul stâng .

2) Garda civi lă se înarmează tot după aceleaşi norme cu puşti şi pînă la sosirea acestora cu alte instrumente po­trivite.

V. Diurnă, soldă şi alimente

1) Garda naţională să alimentează, echipează şi retribu· ieşte prin comandantul militar propriu şi primeşte diurnă :

1 2 1 www.cimec.ro

ofiţerii 30 coroane, soldaţii 20 coroane la zi . pc lângă sold� regulată.

2) Garda ch-ilă are diurnă de 20 coroane la zi. alte competinţe nu primeşte.

aci. 1 . , Pentru Garda naţională pînă la alte dispoziţii su­mele necesare au de-ale avansa senatele naţionale j udeţe­ne ; ele vor cere avansuri potrivite de la b ăncile române ur­mînd a să r<'stitui împrumutul. In caz excepţional dă avan­suri senatul naţional din Cluj la cererea senatelor j udeţene. Pentru restituirea avansului, pentru diurnă şi soldă mai de­parte îngrij eşte comandamentul general din Cluj .

ad. 2. , Diurna Gardei civile se va avansa prin sfaturile­săteşti şi ulterior să va restitu i şi plăti prin senatul j udeţean.

VI. Conn mica ţie

Toate mij loacele de comunicaţie : tren, automobil , tră­suri, poştă, telefon etc. trebuie puse gratuit la dispoziţia. Gardei nationale şi comisarilor. Eventualele piedeci le va înlătura Senatul român d in C luj după avis telefonic : nr. 4 1 5.

VII. Publicaţiile

Publicaţiile se fac prin manifeste şi ordine de zi.

VIII . Imnul

La toate prilej uri]<' serbătoreşti să întonează imnul nd­ţional "Deşteaptă-te Române".

Senatul National Român din Ardeal

Prezident : Dr. Amos Frâncu m.p.

= Dosar 1 . , document 6, fila 6.

4.

[Telegramă semnată de Amos Frâncu, către J. Marţia11 . în care cere organizarea senatului regional ca secţie a se­natului din C luj "unde este centrul" ] .

= Dosar 9, fi l ele 1 6-1 7-

5. Proces-verbal

luat în ziua de 4 :\'ocmbrie 1 9 1 8 în adunarea de constituire a Comitetulu i national şi a gardei naţionale române dlu Năsăud.

1 22 www.cimec.ro

Prezenţi :

Pe lîngă cei amintiţi în protocolul din elatul 3 Novem­bre : Dr. Nicolae Drăgan director yymnasial , Ioan Păcurariu profesor, Dr. Alexandru Cziple profesor, Ioan Şerban proto­juclc şi mulţime mare ele popor : bătrîni, bărbaţi , foşti soldaţi )i fpmei.

Constituirea comitetului naţional:

Incheierea definitivă a l istei Comitetului naţional român din Năsi'\ucl se va face succesive în zilel e proxime ş i se va al ătura ca anexă la acest protocol . De prezent se constituie birou l : prezident J ul ian Marţian maior i . r . , v icepreşedinţi : Emil Domide, Dr . Ioan Runcan j udecător reg. locotenent au­ditor i . r . Dr. Dumi tru Hodor advocat şi I oan Catarig Zăgrea­nul . De notari s0 exmit Victor Motogna profesor şi Leonida Pop profesor.

I I

Constituirea gardei naţionale

Garda va avea să se întregească succesive precum se vor prezenta soldaţi veniţi ele pe fronturi . Numărul ci se l i ­mitează la 1 50 feciori. Lista definitivă a gardei se va ală­tura la acest protocol . La dorinţa expresă a gardei s-a hotă­rât că streini i nu se vor primi în gardă.

I I I

Solernnitatea iurărnîntului poporului şi a gardei naţionale in biserica greco-catolică din localitate.

[Se descrie solemnitatea]

Reîntorşi la primărie adunarea se încheie. Dat ca mai sus.

ss. Julian Marţian preşedinte

= Dos,ar 2, cioc. 2, fila 3.

6.

Către Senatul Naţional Năsăud

1 . La requirarea de opinci propun ca să se iaie propor­ţionat de la toţi dubălarii din Năsăud.

1 23 www.cimec.ro

2 . Dacă se vor conscrie opincile pentru a se vinde celor ce au lipsă, propun ca preţul de vindere să se statornicească de o comisiune în care să fie reprezentati şi dubălarii .

3. Prăvăliile închise propun să se deschidă numai câte una odată pe timp h otărît ( 2-3 ore) şi marfa să se vândii în prezenţa concrezutului senatului , sub scutul gardei ş i cu preţurile ce le vor statori fiecare articlu cerut prin comisi­une în care să fie şi un comerciant de resort.

4. Simbria gardei s-a redus, după telegrama ministeru­lui de război văzută de dl. maj or Marţian şi se plăteşte ulte­rior tot pe 1 O zile. In această priv inţă propun o conferinţa

Năsăud 7 nov. st. n. 1 9 1 8 Ioan Şerban

prim-pretor onorar al cercului Năsăud. = Dosar 8, fila l .

7. Inştiinţare

Comănduirea generală din nordul Văii Someşului s-a constituit în modul următor :

I . Senator pentru partea de nord a Ardealului : Julian Marţian, secretari Dr. Nicolae Drăganu, Vasile Bichigean, Victor Motogna şi Dr. Alexandru Cziple.

Cancelarie : Primăria comunală. II. Comanda mil itară supremă : Julian Marţian, agh io­

tant. Comanda Năsăudului : Ioan Videcan Cancelaria : Primăria comunală.

I I I . Proviantura civilă şi militară : Emil Domide şi Ioan Şerban, secretari : Alexandru Pălăgeşiu şi Grigore Arsente, mem bri : Ioan Boj oru, Ipolit Găzdac, Dumitru Nistor, Leon Pop. Constan Sârbu, George Catarig, Petre Catarig, Mihăilă Anton, Emil Mărcuşiu, George Rus, Dr. Alexa Davidu, Geor­ge Ioan Câtiul , Dr. Dumitru Hodor, Petre Androne, Gavri la Onişor, Ioan Catarig, Teodor Simon, Ioan Găzdac.

Cancelaria : "Consumul". IV. Armamen t şi muniţie : Ştefan Scridon şi Augustin

Anton . Cancelaria : Primâria comunală.

V. Ordinea publică şi controlul : Dr. Ioan Runcan, se­cretari : Carol Hutira ş i Dr. Ioan Jarda.

Cancelaria : Primâria comunală. VI. SNviţiul siguranţei publice : Alexandru Năşcuţiu Şl

Iuliu Orosz.

124 www.cimec.ro

Cancelaria : la varcla mil itară. VII . Cassa şi contabil itatea : Lcon Bancu, secr<'iar Cor­

nel Pop. Cancelaria : Banca Mercur.

VIII. Comisia pentru luarea plânsuri lor (pentru pa�Jube­le şi nedreptăţile din decursul războiului) : Maceclon Li nul, Cornel Sânj eanu şi Dr. Valeriu Seni.

Năsăucl la 7 noembrie 1 9 1 8. [L.S . ] Comandamentul gen. rom. al V. Somcşului (ss] Senator Marţian Maior.

= Dosar 2, doc. 3 , fila 5 .

8 .

[Raport din 10 nov. 1 91 8, al preşecl. s .n .r el in comuna Mocod, către Julian Marţian, despre înfiinţarea în această comună a unei garcle naţionale formată din 36 mcmbri : se dă l ista nominală] .

= Dosar 2, documcn t 1 1 , f i la 1 7.

9.

[Notă primită prin telefon, la 1 1 .XI.d .a . , despre trece­rea prin Năsăud, a doua zi dimineaţă, la ora 8, a lui Mi hali , .cu tren separat". Instrucţiuni să fie aşteptat de popor în gară] .

= Dosar 7, fila 1 .

1 0.

[Raportul şefului poliţiei Grigorc Moraru din Năsăud, la 1 1 nov. 1 91 8 despre spar�Jerea de la pivnita lui Nusbacher Karoly - cu care ocazie, făptaşii au vărsat pe stradă şi în canale mai multe butoaie cu băuturi spirtoase].

= Dosar 5, doc. 1 şi 2, fi la 1-2.

1 1 .

Consiliul naţional din Bistriţă a hotărît în şedinţa de ieri ca în vederea împărţirii muncii sfatului naţional din Nă­să�d să preieie conducerea celor două cercuri (Năsăudul .şi Rodna) pretoriale din punct ele vedere civ i l şi ceC'a ce pri­veşte garclele săteşti .

Luată ele [ indescifrabi l ] = Dosar 2, dac. 1 1 , fi la 38.

1 25 www.cimec.ro

1 2 .

Dlui Ministru de război Budapesta

Referitor la adresa nr. 28407 raportez că i nstituţii le co­munale nu pot funcţiona în prezent din cauză că poporul a preluat puterea. Deşi gărzi le cetăţeneşti au fost organiza te ele popor , rog ca retribuţia lor să fie acceptată pc seama profitului de război , deoarece organizarea lor este necesară pentru restabil irea şi menţinerea ordinei. Retribuţia gărzi lor cetăţeneşti se face dPocamdată din casieri i le comunale, ur­mând să se raporteze ulterior pe comune efectivul gărzi lor.

Primpretorul din Năsăud [ indescifrabi l ] [or i9. lb . maghi ară] = Fond CNR, Năsăud , pac. I I/6 , dos 1 , f.2.

1 3.

Rugăm desluşiri privitor l a contrazicerea între dispozi­ţiile armistiţiuului şi ministrul de război din Budapesta a cărui esecutare poate zădărnici orice sforţare a noastră .

1 3.VI . 1 8. ss . Marţian.

= Dosar 7, fil a 3.

1 4. 1 3.XI Telefon 3 ore d.a. Dl. Tripon din Bistr iţa comuni­

ca că Consil iul naţional din Năsăud să-şi extindă activ itatea :,a peste întreg cercul Năsăudului şi al Rodnei , să organizeze soldaţi pentru legiunea română din Cluj . Soldaţii să fie oa­meni tineri, rămânând în gardele civile din comune oameni mai bătrîni eventual invalizi .

= Dosar 7 , f i la 4.

1 5.

Dsale Julian Marţian, maior, �ăsăud.

In chestia sulev ată în telegrama din 1 2 nov. a .c . Vă c o · municăm că n oi stăm pe punctul de vedere a l pactului avut cu "Magyar ncmzeti tanacs" acceptat şi de guvern, în înţa­lesul căruia avem dreptul să ne formăm gardă naţională cu organizaţia naţională separată pe l îngă modalităţile fixate în manifestele noastre.

Cluj la 1 4 nov. 1 9 18 . Cu d ragoste frăţească

[ss] A. Frâncu [L.S . ] Senatul Naţional Român din Ardeal Secţia civilă CluJ .

= Pac het 1 1/6, d osar 4, doc. 1 . fi la 1 .

1 21 ) www.cimec.ro

1 6.

[Telegramă din Cluj către Julian Marţian, elin 1 5 nov.j . . ,Vă invităm fiind a les secretar la şedinţa senatului na­

ţi onal român din Ardeal ce se v a ţino în Cluj sâmbătă î n 1 6 novemb'r,q cl.a; l a cinci ore Bathori utcza 1 l a ordinea zi le i organizarea civi lă ş i militară în Ardeal " .

Dr . Amos Frâncu Dr. Emi l Haţioqanu.

= Dosar 2, dac. 4 , f i la 6 . 1 7.

[Telegrame el <' invi tare a Dr. Drăganu şi a S.N .R. Năsăud la şedinţa SNR din Clu j . de la HiXI] .

= Dosar 9, fi lole 23-24.

18 .

Garda Naţională Română elin "1\:ăsăucl Ordinea de zi nr. 1. Năsăud la 1 7 novombre 1 �H8. Punct. 1. Cu ziua de azi am preluat comanda Garclei Na-

ţionale Române elin Năsăucl . Garda Naţională Română s-a format din cetăţeni români

ai Năsăudului vrednici ele a purta şi manua arma cu scopu l de a susţinea ordinea ş i a apăra siguranţa publ ică în Năsăud , avutul şi viaţa fiecărui cetăţean a l Năsăudului, fie acela de arişce natf'iune ş i lege. ·

Să nu uităm nici un singur mom(•nt că suntem români ş i urmaşii grăniţ<•ri lor , cari pe vremuri au făcut la poruncă acea, ce noi vrem să facem şi avem dator ia sfântă să facc•nt de bună voie în interesul nostru şi a l fami l i i lor noastre.

In vremile ele grea încercare şi mare învă lmăşeală dt' azi să dăm dovadă lumii şi cel or cari od ată ne vor cere so­coteală , fie aceia streini sau c hi ar copi i i ş i urmaşi i noştr i , că suntem în stare a ne ch ivern isi şi apăra noi pe noi şi că a sus tinca ordinea acasă la noi fără ck n i c i un ajutor ori amt'­stec strein.

Pentru Dreptate înainte ş i Dumnezeu ne aj uto ! [ss) . Ol impiu Ghiţi a subl oc .

= Dosar 6, fi la 7.

1 9.

1 9 1 8, 1 7.XI. Dr . Ştefan C. Pop

[ss] . subl. [ indesc i frabi l ]

Arad Năsăudul ca centru românesc aderează la h otărîrile, n

le luaţi . Cerem însă, în interesul orientărci noastre, să nP

l2Î www.cimec.ro

informati telegrafice zilnic despre e\·enimente le mai impor­tante.

Comitetul naţional român [A doua formulare]

Pentru l iniştirea ţinutului Vă rugăm să d ispuneţi să fim puşi zilnic telegr. în curent despre evenimentele de impor­tanţă ce se petrec. Aclerăm l a toate hotărîri le ce le veţi lua.

= Dosar 9, fi la 5.

20.

[Protocolul luat la 1 8 nov. 1 9 1 8, în ch estiunea furtuluJ ele l a locuinţa fostului pretor Ciriak Laszl6, comis de o fe­meie unguroaică, Jeney Dezsăne şi 3 băieţi - care au furat mălaiul din podul casei ] .

= Dosar 5 , doc. 3, f i i a 3 .

2 1 .

domnului Julius Mărţian maj or Naszod domnule maj or nu vă mirat că noi vă scriem da noi sântem 25 de o(a)­

meni şi am venyit de pe front de la Ital ia să neam adus cu noi bambe ş i maşângeve şi să şt i că noi te ţipăm cu casă cu tăt în aier căţi punem 3 bambe supt casă şi cu dumneata cu tăt dacă nu tipi din gardă pe Ion Zăgreanu să şti că noi pe dumneata şi el te-om omorâ. Apoi pe porcul de David j udecătorul aceştia 2 ( o) ameni atunci pe tus trei vam omora de nu-i ţâpa noi sântem 1 5 rebrişorenyi şi 10 năsudeni şapăi vai şi amar de ei şi dumneata. Pc curva de David carei vîn­dut cu trup şi suflet la unguri şi j âclogi săi pui pe el să îm­părţască vinars să-şi ic-e el mai mult săşi ducă acasă şi nouă cari am fost în bătaie să nu ne d ati ? Pentru ce ? noi vă spu nem cu vorbă bună să nu ziceţi că nu vam spus şi dacă nu aţi face ceam zis că pe porcu de David ş i Ion Zăgreanu atunci să întâmplă cât mai iute ce vam scris aicea. [ Stampila poştei din Năsăud, cu data de 1 8 nov. 19 1 8] .

= Dosar 5 , cioc. 9, fil a 9.

22.

On. Consiliu naţional românesc Arad Ne luăm voie a vă raporta despre stările din Năsăud şi

j ur următoarele : G loata în frunte cu soldaţii el iberati al căror număr în­

cepînd cu zi lele ultime ale lunii lui octomvrie s-au adaus din zi în zi ş i cari înarmaţi trăgeau puşcături fără nici un

128 www.cimec.ro

scop, duminică 3 noembrie s-a pus în mişcare PP straclele

Năsăudului ş i a început să devastcze tutungeria şi unele

prăvălii . Subt impresia acestor eveni mente poporul ş i fruntaşii

din localitate s-au adunat la casa comunală, s-au constituit, au ales Consiliul naţional , au declarat unanim şi spontan suspendarea imediată a organelor administrative şi adecă : a 9cndarmerici, a protopretorelui Czirj ek Laszl6, a primaru­lui şi a notarului comunal ş i s-au luat fără amînare măsuri le necesare pentru restabil i r<'a ordinei. Gendarmeria din loc s-a dezarmat fără vărsare de sînge şi cu armele acvirate ele la ea şi ele la postul de finanţi , precum şi cu arme v înăto­reşti s-a improv izat o �Jardă naţională d c c . 30 feciori , aproa­pe toţi so ldaţi . Cu aceştia s-a susţinut ordinea în noaptea d inspre 4 noemvrie, se înţelege în cadrele posibilului , căc' furturi ş i devastări , mai cu seamă ele alcool, nu s-au putut impiedica.

La 4 Noemvrie garda s-a adaos cu mai mulţi oameni dintre cari însă numai c . 1 O au putut fi arma ţi cu arme ele vînătoare rech izitionate elin prăvălii . apoi au jurat întn'a ­g a gardă precum şi poporul de faţă în biserică credinţă po­porului românesc şi reprezentanţilor săi.

In 5 noemvrie am primit aviz că satele din împrej urimt• intenţionează să vină noaptea la Năsăucl , ca să se r ăfuiascii cu deosebire cu banca ungurească , care a încasat cu sila împrumuturi le de război . Am cerut deci de la sfatul natio­n al din Bistriţă arme şi muni�iP. Am primit la 2 ore noaptea 50 ele puşti şi o ladă ele muniţie, chiar în momentul cînd un considerabil tumult S<' apropia dinspre răsărit de sat. Am distribuit armele la gară şi cu acelea am intrat imediat în acţiune împotriva năvălitorilor. A succes să-i a lungăm şi să le impunem respectul cuvenit.

Din 5 a l .c. până în ziua de astăzi eveniment mai de semnătate nu avem de înregistrat şi tot timpul s-a lucrat la perfecţionarea organizării �Jardei în interesul siguranţei publice.

A succes pînă de prezent să se t'vite vărsarea de sîngr� ş i astfel am premers cu exemplu bun satelor din jurul cur

-at

românesc, unde după modelul nostru s-a suspendat admini­straţia , s-au format consil i i naţionale şi garde. Gardele toate sunt Ia fel, adecă constau numai elin români, la dorinţa ex­presă a gardişti lor .

Astăzi garda constă d in 1 O oficeri şi 1 50 garclişti . Sigu­ranţa publică este mai mare şi tulburări nu s-au întîmplat.

Numerul sold aţilor cari se reîntorc de Ia front creşte din zi în zi ş i cu aceştia se sporeşte ceata elementului ne

9 - .,Arhiva Someşana" 1 29 www.cimec.ro

mulţumit şi uşor aplicat să răzvrătească în to\ ără�ie cu stra­tul sărac al poporului de rînd şi să se arunce asupra poporu­lui cu stare mai bună. Astfel stînci lucruri le, noi credem cd nu vom mai putea să apărăm multă vreme pc> o\· rei şi pP străini împotriva cărora se vor începe atacuri le . Suntem de convingerea că cu 'garda din loc subt astfel ele rapoarte nu vom putea susţine ordinea n ic i pentru o serie ele zile mai scurtă, ceea c e v a servi ele exemplu rău pentru împrej uri­me, unde imediat se vor începe turbură rile, îndată ce noi nu vom mai putea răzbi.

Rugăm cleei pe Onoratul Consiliul naţional românesc -considerînd că ţinuta gardei naţionale recrutate el in local i ­tate este dubie - a lua dispoziţii pentru de a salva situaţia el in acest ţinut cu măsuri le ce le va găsi potriv i te , dar la tot cazul prin aplicarea ele forţe străine.

Năsăud la 1 9 nemvrie 1 9 1 8 Senatul naţional român Năsăuc\ [7 i scă l ituri] [ Se pot descifra : ] I oan Şerban, primpretor onor ar a l cer­

cului Năsăud, Dr. Nicolae Drăganu, prof. gimn. , docent univ . . I oan Catari9, comandantul garclei nat. . Vasile Bich igean, prof. �J imn.

[Rezoluţie] S-a vorbit cu Dej să să trimită soldaţi de [ ? ] Cluj 9 1 8, 2 1 .XI . [ss] =Arhivele Statului Bucureşti, Fond Senatul naţional

Român elin Ardeal (Cluj ) , doc. nr. 398.

23.

Am primit a cto"Garda naţională Năsăud" De l a banca .. Mercur" 1 8. 1 00 cor.

. . Aurora" 25.000 cor .

. ,Naszodvideki" 20.000 cor. acestea sume le-am administrat Dlui Onişor care împreună cu Dl. Grigore Moraru administrează cassa.

Năsăucl la 20 nov. 1 91 8. Julian Marţian

Notă Oficerilor nu l i s-au plătit decât competinţa de gardişti = Arh . St. Buc., Fond. CNR. Năsăud (Col. J. Marţian) .

pach. I I/6, dosar 8 fila 2.

1 30

24.

Garda Naţională Română din Năsăud. Onorat Senat Naţional Român în Năsăud Subscrişii rugăm pe Onoratul Senat Naţional J {omân

www.cimec.ro

<lin Năsăud, să binevoiască a primi clemisium·a noa•.tră ca membri a i Gardei Naţionale Române elin Năsăucl .

Demisiunea ne-o motivăm cu faputl c ă toată nizuinţa şi oboseala ce-am depus-o în interesul organizării �Jardel l ocale ş i susţinerea ordinei , s -au arătat neputincioase faţă do faptele răutăcioase ale elementelor stricăcioase din Garda Naţională elin Năsăud.

A\ăturatele rapoarte de dimineaţă a[le] oficcr i lor ele in­specţia adeveresc acest fapt.

Pe baza aceasta nu voim a lua răspunderea pentru es­cese ş i spargeri asupra noastră, cu atât mai mult că ş i mem­bri a i gardei au l uat parte la aceste escese ş i ruqăm pc ono­ratul Senat Naţional Român elin Năsăucl a no absolva ele în­sărcinarea cu care a binevoi t a ne încredinţa.

Năsăucl la 2 1 novembrie> 1 9 18 . Su stimă :

Sublocot. Coriolan Sabo, subloc . Olimpiu Ghitia, subloc. Victor [ indescifr. ] , Gavr i l Onişor, stc�Jar N. O rosz, Oc tavian Moisi l , subl . [indescifr . ] , sub! . Traian Anton.

= Dosar 2, cioc. 5, fila 7.

25. Consil iul Naţional român elin Năsăud. [Formular de c irculară din 21 nov. a S.N.R. Clu j că tre

S.N.R. l ocale (aici , Năsăud) , ci rculară ce "s-a publ icat cu to­ba", în care, la p l îngerea unor proprietari <•vrei , populaţia r omânească este îndemnată la respectarea ordinei publice şi la restituirea obiectelo r furate. Semnează Dr. Haţieganj.

= Dosar 4, cioc. 3, fila 3 .

26.

[Protocol din 21 nov. despre furtul ele la fi rma "Mosko­v its Davidne"].

= Dosar 5, doc. 4, fila 4.

27.

Senatul Naţional Român din Ardeal , sediul Cluj Onor. Senat Naţional Româ n Dej

Senatul :'\laţional din Cluj ncstânelu- i la dispoziţie oa­meni , roagă Senatul Naţional din Dej să trimită c i rca 30-40

oameni l a Năsă ud, p0n tru resta b i l i rea ordinei .

l l i www.cimec.ro

După toate semnele acolo va fi l ipsă de ei 5-6 zile, când se vor putea întoarce.

Cluj , la. 22 novembrie 1 91 8. Senatul Naţional Român elin Ardeal

comisar militar ss Dr. Octavian Utalea.

= Dosar 4, cioc. 4, fila 4.

28.

Consi liul Naţional român din Năsăud

Adeverinţă

Subscrisul preşedinte al Consi l iului Naţional Român din Năsăud, adeveresc că sublocotenentul Iul iu Oros d in Nă­săud ( reg. 32 de honv.) din 2 novembrie 1 9 1 8 pînă în 22 no­v embrie a făcut serviciu de garde de aicia.

Consiliul Naţional Român Năsăud 22 novembrie 1 91 8

[L.S.] Senatul naţional român Năsăud [ss] dr. Demetriu Hodoru preşedinte.

= Dosar 2, doc. 6, fila 9.

29.

Proces-verbal

luat la 23 novembrie 1 9 1 8 în adunarea Statului naţional ro­mân ş i a fruntaşi lor români din comuna Năsăud în localul primăriei.

Prezenţi : Membrii Sfatului naţional ş i o mulţime dintre fruntaşi i co­munei . Preşedinte Julian Marţian, notar Victor Motogna.

1 . Preşedintele deschide adunarea arătînd că scopul e de a asculta raportul delegatulu i trimis de Marele sfat de l a Arad : Dl. Dr. Victor Onişor. I i dă acestuia cuvîntul.

2. Dl. Dr. V. Onişor ceteşte circulara Marelui sfat Ro­mân, în cari se ordonează alegeri pe tot teritoriul locuit de români , în cari să se încredinţeze delegaţ i , ce vor avea să reprezinte voinţa poporului în adunarea cea mare naţio­nală, ce se va chema la Alba-Iuli a. Dă explicările necesare şi roagă adunarea să stabilească terminul, să aleagă preşe­dintele, 2 notari a i alegerii ş i să se constituie un comitet, care să facă lucrările pregătitioare.

Ad. 2. Adunarea h otărăşte ca alegerea să se ţină mier­curi in 27 /XI 1 918 .

! 32 www.cimec.ro

Preşedinte al alegerei se procl amă Dl . Y icar Alexandru Hali �ă, iar notari Victor Motogna ş i Leon Bancu. Alegerea va avea loc în sala de �J imnastică a gimnaziului . Ca comitet pregătitor se însărcinează sfatul n aţional român din Năsăud .

3. Leon Bancu în legătură cu chestia de la ordinea z ilei ceteşte manifestul marelui sfat român "Către popoarele lu­mii". Adunarea ascultă dând expresie unei însufleţi r i ne­mărginite.

4. I . Marţian mulţumind D. C. s.

Dlui delegat r idică şedinţa .

Preşedinte = Dosar 2, doc. 7, fila 1 1 .

30. Proces-verbal

Notar, Victor Motogna

luat în şedinţa Sfatului naţional român d in Năsăud ţinutd în sala primăriei la 23 noemvrie 1 9 1 8.

Prezenţi : Preşedintele J. Marţian şi numeroşi membri ai sfatului ; apoi delegatul marelui sfat naţional.

La ordinea zilei desemnarea celor 5 candidaţi pentru cercul electoral al Năsăudului. Cu unanimitate se recoman­dă ca candidaţi Dr. Vict. Onişor, Dr. Drăganu, Victor Motog­na , D. Laur Oanea ş i I . Catarig Zăgreanu.

D. c. s. = Dosar 2, doc. 7 , fila 1 2.

3 1 .

Fraţi Români din Valea Someşului ş i a Bârgăului !

Ceasul hotărător a sosit ! Marele sfat a l neamului româ­nesc din Transilvania ş i Ungaria cheamă la Alba-Iulia adu­narea naţională , care să croiască soarta neamului nostru pentru vecie.

Vor fi acolo : toţi Vlădici i , Vicari i , şi protopopii uniţi şi neuniţi . După ce întreg neamul nostru ele 4 milioane de su­flete, nu poate să ia parte la acea adunare, marele sfat a hotărât ca poporul să trimită acolo tot câte cinci delegaţi ( deputaţi ) din fiecare cerc, unde până acum se alegea câte un deputat pentru dieta ungurească d in Budapesta.

Aşadară noi fraţilo r d in valea Someşului ş i a Bârgău­lui încă vom trimite 5 delegaţi cari în numele urmaşilor foş­tilor falnici grăniţeri în marea adunare naţională de la Alba­Iu l ia să Adeverească, ca voinţa noastră e ca ş i a neamului intreg : Unirea tuturor Românilor de la Nistm până la Tisa !

1 33 www.cimec.ro

Marele sfat ne trimite cleei porunca să ţinem la Năsăud adunarea ele alegere, la care pot lua parte cu d rept de vot toţi românii ( numai românii ) c instiţi trecuţi de 24 ani, numa: alegători i de deputat de până acum. Ziua alegerii e pusă pe cercuri , la 27 noemvrie 1 9 1 8 începutul la 1 0 ore a.m. , în sala de �J imnastică a gimnaziului (preşedinte al alegerii av. d. Alexandru Maliţa, notar i : Victor Motogna şi Leon Bancu.)

Fraţi români din Valea Someşului şi a Bârgăului vă chiamă glasul sfânt al neamului românesc ! !

[Urmează cinci rînduri şterse cu creionul]. In interesul hotărâri lor marelui sfat de la Arad se so­

cotesc de delegaţi a i noştri fără s ă trebuiască să fie aleşi, Vicarul şi toţi Protopopii din cercul nostru electoral afara de acestea mai trimit Gimnasiul ş i d ifer itele reuniuni repre­sentanţii săi .

Năsăud, la 23 novembre 1 91 8. Sfatul Naţional Român elin Năsăud ca comitet central

Electoral. = Dosar 1 , doc. nr . 5 , fila nr . 5.

32.

Comandantul Gărzii Naţionale Române Năsăud

Raportez că în Sângeorgiul - român, garda naţională r omână Vf'che care a fost compusă din elemente dubii ş i de puţină încredere, p lătită cu 40 coroane la z i , s-a desfiinţat, iar în adunarea populară ţinută la 24 Le s-a reorganizat, alegându-să 20 inşi toţi oameni cinstiţi , în cari avem toată încrederea. Plata lor de aici înainte este de 20 coroane pe ziua în care îndeplinesc serviciul.

Afară de această gardă, s-a reorganizat ş i Sfatul Natio­nal Român. Din acest sfat s-a ales o comisiune permanentă, constătătoare din 1 2 membri a căror menire este să pertrac­teze �i hotărască în cazur i urgente ş i zilnice.

Raportez mai departe că e nedumerire în ceia ce pri­veştl' plata gardişti lor nedispunîncl comuna nici de bani nici de izvor din care s-ar putea acoperi acestea cheltuiel i .

Garda e nearmată. Nu d ispunem nici de-o armă. In co­mună, ce e drept, sunt arme ; dar cei ce le au, nu se î nvo­iesc a le preda.

Rog cu toată încrederea Comandantul Gărzii Naţionale Române d in Năsăud să binevoiască a-mi lua acest raport la cunoştinţă iar în ceia ce priveşte plătirea gardişti lor , a-mi da informaţiile şi îndrumările de l ipsă.

Rog apoi Comandamentul să b inevoiască a-mi pune l a dispoziţie baremi 1 0 puşti c u muniţiunea d e l ipsă, cu ajuta-

1 34 www.cimec.ro

ru l cărora să putem purcede la adunarea armelor d in sat ş i la desarmarf'a unor persoane cari înarmaţi fiind , se df'dau la fapte rele.

Afară e le câteva furtu ri mici ş i înspăimântar<'a cu vorbe a j idani lor , în comuna noastră nu s-au întîmplat lucruri mai mari . Staroa comunei în general este l iniştită.

Sânqeorgiul-român la 26 noemvric 1 9 1 8. [ ss] indesci frabi l . Comancl. Gărz i Naţ. Rom.

= Dosar 2, cioc. 8, fila 1 3.

33.

7 t;2 oare. Din Bistriţa.

D-nul locotenent Orclace anunţă că dacă vor sosi aici sau cu poşta, sau aducîndu-le în persoană, p lacate ale duşmani­l o r noştri maqiar i în cari cer ca noi se nu ne unim cu Româ­nia, să le confi şcăm şi pre cei ce le împărţesc să-i arcstăm sau să-i trimitem la Bistriţa ş i să pregătim poporul contra pericolelor ce-l aşteaptă în urma l ăţir i i p lacatelor acelora.

[Stampi l ă ] Senatul n aţional român Năsăud . [ss indescifrabi l . ]

= Dosar 5, cioc. 1 O , fi l a 1 0 .

34.

Prea Onorat Conziliu naţional districtual în Năsăud

Cu tot respectul vă aducem la cunoştinţă că în com u na noastră domneşte anarh ic completă, c h iar iNi duminecă -după amiazi - s-au pornit să jăfuiască şi să prădeze toate l ocuinţele j irlovilor , aşa că astăzi mai cu toţii au părăsit co­muna ş i se refugiază care undo poate . . .

Intenţia răznătitori lor est<' ca după ce qată cu j idovi i - se vor apuca de bocotani i satului , d e Domni şi î i vor j ăfui . Panica e mare între săteni, se comit q rozăvenii şi sălbătici i . cum am auzit , la un j idov i -au scos un oc: h iu, la altul i-a1 1 tăiat o urec:h ie, n u mai vreau s ă ştie d e nici o poruncă �i autoritate, căci tocmai ier i în biserică parohul a citit publi­caţiunca Conz i l iu lui naţional central el in Arad - în contra tulburători lor ord inei - cum ş i apelul �Jeneralului Prczan - · care pune în vedere pedepsele cele mai aspre> . . . şi în ace­iaş i z i după amcazi s-au porn i t la j afu ri . . .

In consecinţă ne mgăm de urgenţă să se tr imită o trupb de cel puţin 20 qarclişti înarmaţi , cari să susţină ordinea --­

căci altcum viaţa şi averea cred incioş i l o r este în cea mai mare pr imejdie.

·

1 35 www.cimec.ro

O muiere spunea că răzvrătitor i i ar fi primit puterea ele a comite fărădelegile de ieri ş i astă noapte ele la eloi sol­daţi cari au sosit chiar ieri la 5 ore asertive el in România în inspecţiune. De aici au plecat dimineaţa spre Maramureş ; Ocna-Slatina, î ntrebăm deci are cunoştinţă Onoratul Conzi­l iu naţional din Năsăud de trecerea acelor soldaţi prin Nă­s ăucl şi nu sînt suspecţi ?

Deodată ne luăm voie a aduce la cunoştinţă că muniţi­unC'a pentru puşti av0m aici din deaj uns, numai puşti nu sun t.

NC' rugăm de răspuns în scris - prin expresul trimis. De la Conziliul naţional comunal d in Telciu - lcz 2 decembre 1 9 1 8

Membrii în Conziliul comunal : Dr. Victo r Boj or para­hul TC'lciului Teodor [ ? ] primar corn. învăţător �J imn. , Ioan Murl'Şan învăţător penzionat.

= Dosar 5, doc. 6, fila 6.

35.

St. Comandant al trupelor române de ocupaţie intrate in Bistriţa

Doi agenţi provocatori în uniformă armatei române. scoborîndu-se probabi l de pe tren în Salv a în 1 şi 2 decem­vrie, când intelectualii români erau la Marea Adunare din Alba-Iul ia , au cutreerat satele de pl' Valea Telciului . In Hor­dau, Bichigiu, Telciu şi Romul i au spus populaţiei româneşti că au încredinţare de la comandamentul armatei române să îndemne pe popor să alunge pe toţi evrei i ş i să le împartă averile. Dacă domni i români îi vor sfătui a l tfel, să facă şi cu ei tot aşa. Aceşti doi agenţi au fost duşi cu trăsura preotu­lui el i n Romul i în Săcel, unde au fost primiţi de un detaşa­ment unguresc înarmat cu mitraliere, dovadă că au lucrat la ordin duşman. Rezultatul e că în amintitek comune au alungat pe evrei, averile le-au împărţit şi casele le-au dă­rîmat . Când i ntelectual i i români , de cari până acum au as · cultat, au i ntervenit, i -au ameninţat, că î n noaptea proximc:i vor purcede ş i faţă de ei tot aşa.

Când sfatul naţional român din Năsăud Vă aduce aces­

tea la cunoştinţă, îş i i a voia să Vă încunoştinţeze ş i despre aceea, că el nu e în situaţ ia de a trimite ajutor înarmat pen­tru restabil i rea ordinei în comunele a�J itate.

Vă rugăm deci de ajutor grabnic , căci anarh ia , ca o boa­lă m olipsitoare se lăţeşte prin toată împrcjurimea. Astfel or-

1 3Ci www.cimec.ro

dinea susţinută până acum cu atâta jertfă e greu primej

duită în u rma acţiuni i subminătoaH' a agenţi lo r tr imişi de

guvernul unguresc. Pr imiţi , Dle Comandant, expresiunea sentimentelor fră-

ţeşti ce vă păstrăm. Năsăucl la 4 clecemvrie 1 9 1 8

= Pachet I I/G, rlosar 3 , cloc. 2, fi la 3. 3G.

Jn Zawa este un fel iu de lucru pentru un ingineri peste păduri , că au rămas Zăgren i i ca să le nimicPasecă ş i să roa­gă O-nul Dr. Pahone ca să trimită din armata română ce a sosit, VH'O câţiva soldaţi împreună cu O-nul Tomuţia ingi­nPrul.

8/XII . 1 9 1 8 Leon Bal int el . V. q . = Dosar 5 , dac. 7 , f i l a 7 .

37. Onoratei comande a Diviziei a VII Române

Târgul-Murăşului

Consiliul Naţional şi pr imăria el in comuna mare' Na­�ăucl rugăm pe onorata comandă să binevoiască a dispune ca în comuna noastră să se trimită un detaşament de mi­i i ţie sau gendarmerie care să rămînă stabil în localitate.

Acc'astă rugare a noastră ne luăm voia a o motiva cu u rmătoarele : Năsăuclu l cu un număr ele c . 4.000 ele locuitor i este cel mai important centru pe valea d e sus a Someşului m are şi aici gravitează 40 de sate din împrej urimea cea mai apropiată.

Primu l detaşament de armată românescă ce a venit la no i a disolvat garda noastră naţională, care de abia înce­puse a se consol ida, a desarmat-o ş i armele ei împreună cu <'elea adunate de la inteligenta românească din loc le-a transpor tat la B istriţa. După multe lupte ş i difi cultăţi ce am avut de a îndura capacitând gloatele i ritate, ne credeam în fine în o rdine, când abia după vreo G zile dC'taşamentul ro­mânesc a părăsit localitatea şi aici nu a mai rămas n ic i un <lrgan de s iguranţă publ ică.

Fiindcă atât în Năsăud cât ş i în satele din împrej urime, în urma propagandei intensive a guvernului maghiar , exi s tă mare apl icaţie spre comunism ş i bolşevism am cerut de la comandele de trupe române din Bistriţa să binevoiască a lua măsur i pentru susţiunerea ordinei publice. Rugarea noastră s-a împlinit astfel că s-a trimis pentru câteva z i le detaşamente mai mici care iarăş ne-au părăsit. Activ itatea <"I C'taşamentelor de a rmată românească în l ocal itate şi îm-

1 37 www.cimec.ro

prej urime a fost foarte salutară , dar în intevalul absente; lor s-a ivit reacţ ia care ameninţă şi în prezent averea pu­bl ică românească şi pe intelectualii români.

Un teritoriu atât de extins, chiar subt rapoartele celea mai paşnice are nevoie de organe de s iguranţă publică, cu atât mai vârtos în prezent când sute de foşti prizonieri în Rusia infi ltraţi cu idei comuniste şi dispunînd de arme şi muniti i nu încetează a încerca să răzvrătească poporul de altcum paşnic din fire, cu toate să pe valea aceasta nu este· nici un motiv de nemul ţumire nici pe bază agrară dar cu atât mai puţin pe bază pol itică cu deosebire de când cu aju­torul Atotputernicului ne-am ajuns şi noi visul de aur !

Rugându-vă de binevoitoru\ sprij in am rămas cu deo­sebită stimă, ai onoratci comande stimători .

Năsăucl l a 26.X I I . l 9 1 8.

Mult onomte Domnule Colonel,

Alăturat ne l uăm voie a Vă transpune rugarea noastra cătră comanda Divizei române din Târgu-Murăşului . Vă r u ­g ă m să aveţi bunătatea d e a o înainta Domnului general sprij inind cererea cuprinsă în ea.

N-d la 26.XII . 1 9 1 8. Primiţi domnule col. expresia cleosebitei noastre con­

siderati i . =Dosar 3, doc. 3, f i le le 4-5.

38.

r:ătre toate senatcle naţionale comunale române ale: comitatu l u i

Bis triţa-Năsăud Senatul naţional român comitatens în coînţelegere cu

comandantul mil itar român elin Bistriţa are de cuget a în­fi inţa l ( una) companie de j andarmerie, pentru susţinerea ordinei publice peste întreg comitatul.

Această companie va esmite din sînul seu toate postu -­r i le de jand armerie foastc pe teritoriul comitatului . Se vor înrola în această companie, toţi acea oficcri ş i suboficeri ac­tivi ş i rcserv işti ş i soldaţi până la. l'tatea ele 30 ele ani , caw mai înainte au servit la armată ş i v reau şi pre mai departe să servească în armată în secţia j andarmilor r omâni. Prf, aceea se vor prezenta sa recere să.

ştie s c r ie şi ceti româ­neşte şi să a ibă o Yiaţă morală deamnă ele j anclarmul român.

1 38

S.:--J.R. el i n B. Din partea senatului r omân camitatens.

= Dosar 4, doc. 6, f i la 6.

www.cimec.ro

39.

Domniei-sale Domnului. Ioan Pecurariu profesor, fost prezident al consiliului naţional, în Năsăud.

La recercarea 0-Tale, subsemnatul ca fost prf'ziclent a • Consiliului naţional şi comandant al garclei naţionale eli !' Năsăud elin 2 până în 1 8 novembre 1 9 1 8, referitor la pos i ­ţiele dificul tate din socoteala numitului consiliu prin r<'s criptul nr . 4485/ 1 9 1 9 al Consiliulu i dir igent român, resortul intenwlor dau desluşir i le ce urmează :

1 . Leafa garclei naţionale de coroane 30 la zi s-a fixai în ziua de 2 novembre pe baza unei clepeşe a cărei copie s-ar put<'a găsi la oficiul postal din l ocal i tate. Dealtcum dir. actul alăturat subt A) încă rezultă că suma aceasta a fost f ixată prin anumite autorităţi.

2. Fiind garda organizată mi litd.reşte plătirile de so!dd s-au efeptuit pe baza unui registru nominal în prezenţa ofi­ţerilor prin casierul însărcinat cu acest oficiu şi s-a semnat apoi şi prin mine. Este în afară ele toată indoiala că bani i au fost plătiţi la mâna �Jarclişti lor , dovadă că nimene nu a r i ­dicat plângere.

3. Mâncarea ş i bPutura s-a elat pe baza acel eiaşi depeş0 în care se dispunea liberarea acestora.

Considerând că qarda s-a or�Janizat din soldaţi veniţ1 ele pe fronturi , cu puţine escepţi i plugari săraci din local i ­tate, ch inuiţi d e nevoile războiului , r ă u nutriţ i d e ani d e zilL' şi porniţi spre anarhi C' , ale căror famil i i nu aveau nutrenâ­mânt suficient nici pc,ntru sine, s-a impus prov0clerea lor cu mâncare şi beutură mai adăogâncl consideratia că în urma erupcri i revoluţiei întreagă circulaţia stagnase şi pe cale particulară nu se mai puteau cumpăra alimente. Distribui­rea de beutură spi rtoasă, în măsură modestă, am aflat-o de necesară deoparte pentru ridicarea moralului decăzut, iar de altă parte această măsură s-a impus prin raporturile a t­mosferice neprielnice în urma cărora ploaia şi frigul favori­zau gripa contagioasă care zi lnic sec<.'ra mai multe sacrifi­cii . Era imposibil ca gardiştii să încl<'plinească ziua-noapt(�a serviţiul greu fără o dotaţie de alcool .

4. Inainte ele constituanta din Alba-Iul ia, leq i l l' vec h i pcn tru noi n u a u existat fiind scoase elin v igoare î n aduna­rea poporală ţinută în Năsăud la 2 novembre, cleei nu am avut baze să detragem competinte ele timbre după ch itante.

5. Sorvitor i i comunali nu au primit leafă în calitatE'a lor anterioară de împiegaţi ai comunei , căci tot l a 2 novembrc primăria comunală a fost clestituită, şi ca servi tor i i cons i l i -

1 39 www.cimec.ro

ului naţional şi ai comandamentului gardei , cari oficii în tot timpul au fost dislocate în edificiul primăriei comunale. _-\ceştia nu au putut fi înlocuiţi cu gardiştii care nu cunoş­teau rapoartele ş i a căror întreţinere era neasemănat ma ; costisitoare doarece servitorii nu au primit h rană ci numai un onorar modest.

6. Casarul comunal a primit leafă ca casar al consiliulu i n aţional şi al gardei, încredinţat fiind prin consiliul naţional cu acest servit şi totodată cu scrviţiul de şef al poliţiei , fiind amploaiat de poliţie în pensie.

7. S-a dat pentru două persoane de încredere un d iurn de 10 cor. la z i pentru supraveghiarea oficiului postal din loc tot pe baza otărîrei consiliului naţional din loc. Anteceden­ţa acestei dispoziţii a fost că şeful postal din localitate a în­cercat să fugă din local itate împreună cu întreg personalul ş i ducând cu sine cassa şi toate i nstrumentele. Această mă­sură s-a dovedit de corespunzătoare căci prin aceasta s-a îm­pedeca t comunicaţia cu autorităţile ungureşti ş i s-a sufocat propaganda revoluţionară sech estrindu-se sute de mii de exemplare de proclamaţii periculoase.

8. Domnul Vasile Moisil a fost trimis la Arad ca curi<'f l a comitetul n aţional în Arad in urma unui ordin primit de Ia consiliul naţional român din Cluj .

9. Privitor la numărul gardiştilor a cărui mărime se di­ficui tează observ că această măsură s-a luat din considera­ţie localnică fiind N ăsăudu centru românesc al Ardealului ele Nord a cărui inteligenţă a avut rolul de conducere în ace ie zile de grea încercare.

Măsura de apreţiare a fortei armate care este necesard. in "1\Jăsăud mi-am format-o din următoarea întîmplare : I n scara de 4 novembre a m primit ştiri confidenţiale că ţără­nimea satelor din împrej urime pornită spre anarhie se pre­găteşte să dea năvală asupra Năsăudului sub pretextul ca '>ă [se] " răfuiască" cu banca ungurcască din pricina împru­muturi lor de războiu, dar cu scopul să j ăfuiască şi să incen·· d iezc. Aveam la d ispoziţie 30 de gardişti armaţi d intre cari 1 O adusese armele cu sine din război ş i pe 20 î i armasem cu n.rmele d i n localitate încă la 2 novembre. In vederea pe­r ico lulu i am cerut ele urgenţă aj utor la Bistriţa, de unde mi-a şi sosit la 1 2 ore noaptea 2 mitraliere şi 50 de arme şi car­tw;(' . La celea 4 intrări în comună am dispus câte o patrulc:l cu ordinul ele a le apăra până Ya sosi ajutorul cerut. Chiar incepuse focul de puşti la intrarea în sat d ispre est când au sosit trenul cu mitral ierele ş i cu armele, pe cari le-am şi dis­tribuit la fata Jocului 9ardişt i lor nearmaţi cari apoi au şi in­trat în actiune împotri,·a unei coloane constatatoare d in

1 40 www.cimec.ro

vreo 2 sute de ţărani şi soldaţ i , veniţi de la fronturi înarmaţi cu puşti, săcuri şi sape. In acclaş timp s-a început focul şi la celelalte intrări în sat.

Impreju rarea că năvălitorii erau de credinţă că t r c,nul a l cărui zgomot se auzea noaptea în depărtare aduce mil i­t ie, precum şi ţinu ta energică a 9arclei au scăpat comuna de măcelul şi j aful ce se pregătea.

In fine înrolarea în �Jarclă cu o leafă atât ele mare �i cu prevedere bună se considera ca un fel de remuneraţie şi era imposibil de a nu primi pe toţi fraţi i soldaţi flămînzi şi ehi · nuiţ i al căror număr se adăugea zi ele zi .

Năsăud, în 1 5 iul ie 1 9 1 9 C u deosebită stimă

Julianu Marţian maior i .r . şi fost comandant al gardei şi prezident a l consi­liului naţional elin Năsăucl.

= Dosar 2, cioc. 9, filele 1 4- 1 5.

40.

Memoriu relativ la activitatea subsemnatului şi a Gardei Naţionale

Române d;n judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 1918. Subsemnatul sosit ele pe cîmpul de luptă în ziua ele 3

novembre 1 9 1 8 în j udeţul meu natal , am aflat în Bistriţa pe intelectual i lucrînd la organizarea Garclei Naţionale şi la Sfa­tul naţional Român, reamintindu-mi în special de activitatea D-lor Dr. Victor Mol clovan, Dr. Triff, Dr. Rebreanu, Lt. Bălan, Lt. Oancea, Lt. Mănăstireanu, cari au muncit la gardă, pre­cum şi alţi ofiţeri şi rean9aj aţi al căror nume îmi scapă.

Luând comand a am revizuit repartiţia personalului, am luat contact cu Sfatul Naţional Român din Bistriţa cerând o propagandă mai serioasă în judeţ unde învenina agenţi străini sufletele curate a[le] bravilor grăniceri.

La începu tul lunei nocmbrie, într-o j oie zi ele târg la Năsăud, am ţ inut personal o mare adunare populară îndem­nîncl lumea la ordine şi relevînd v itej ia părinţilor ş i strămo­şilor grăniceri pentru cauza naţională, i-am îndemnat a se înscrie la garda naţională română, împărţind Proclamatia c are a fost între timp afişată pc întreq teritoriul j udeţulu i .

1 . Proclamatia tipărită pe hârtie trei culori

Fraţi Români !

Din partea Senatulu i Român elin Ardeal este încredinţa t cu formarea Gărzii Naţionale Române din Comitat, corupa tri otul nostru căpitcmul Nicolae' Antonu .

1 4 1 www.cimec.ro

Cu mare bucurie am întărit această dispoziţie din care cauză Vă rugăm a da numitului Căpitan tot aj utorul ca să ne putem organiza pentru a susţine ş i apăra drepturi le .

Sc·natul Naţional Român elin Bistriţa. Soldaţi ! Fraţii Români !

I n timpuri l e aceastea hotărîtoare de pe frontul i taliau am grăbit l a vatra strămoşească ca să dau fraţi lor roman1 mână de ajutor. Inainte cu sute ele ani au fost conducăto ri in graniţă strămoşi de ai mei ; în anul 1 848 avangarda regi­mentului român al doi lea de graniţă a fost condusă ele loco­tenentul Teoclor Antonu, tată l meu, acum cu mîclrie mă pun în fruntea voastră, unele sunt destinat de Senatul Român şi cu drag vo i organiza puterea menită să apere legea şi l imba strămoşească în comitatul meu : Bistriţa-Năsăucl.

La Bistriţa, în fosta caza rmă a honvezilor sub frumosul nostru steag sc formează Garda Naţională Română elin acest j udeţi - cC'i mai bun i , fa la satului , să vină să se înscrie în Garda Naţională !

Din fiecare sat să se pr<·zinte 8-1 0 foşti soldaţi la nu­mita cazarmă şi deoarecc deocamdată nu dispunem de vest minte - veniţi îmbrăcaţi bine. De h rană m-am în�J ri j it , pre­cum şi de plată. 1 O coroane la zi.

"Intr-un ceas bun şi cu Dumnezeu înainte" Căpitanul Antonu

2. OrgGnizarea Gărzii NC!ţionale a mers încet întrucât acei pe care contam, în majoritate foşti soldaţ i , înclinau spre repaus ş i o parte din ei spre mişcări bolşevice ; că aces­te mişcări nu au luat proporţii mai mari estc mulţumită · mă­surilor luate din timp de C�ărzile Naţionale Române. Aşe� înainte de o rganizarea acestei gărzi , o mişcare la Năsăud a fost înăbuşită înainte ele formarea Gardei Naţionale diu Bistr i ţa de un ploton <;osi t în grabă din Dcj sub comanda energicului locotenent PopO\ ici .

3. V ăzând necesitGleCI nnei propagande în comun0le d, • pe valea Bârgăului am plecat cu Domnul avocat Login gă­sind numai in 2 comune.• gardă naţională română bine or­

ganizată.

4. La j umătatea lunei nocmbrie comandantul jandarme­riei Ungare alarmat de ştiril e exagerate l ansate intenţi ona t d e mine, "că românii d e p e valea Bârgăului vor ataca Bis­triţa" , acest comandant ne-a predat efectele ş i magazii le j an­darmerie i , părăsind grabnic oraşul Bistriţa.

142 www.cimec.ro

5. Cum in j udeţ erau mişcări bolşevice dar mai mult lo­cale, m-am deplasat totodeauna l a faţa locului ; astfel an• fost cu Domnul advocat Tripon la Şieuţ, unde am adunat pe cei răzvrătiţi şi am l iniştit populaţia împărţind alimente afla­te la contele Lazar, care nu voia a da nimic el in hambare!" arh ipline.

6. Mişcări cu caracter bolşevic nu erau numai în judeţ c i către finele lunci nocmbrie au înct'put aceste mişcări s<i ia un .caracter ameninţător. Chi ar români el in mahalaua

Hrube a oraşului Bistriţa , cari au venit spre centrul oraşului tră�Jând focuri ele arm i'i cu deviza : . ,Jos cu domnui i" . Sub­semnatul , din info rmaţi i le culese din timp, luasem dej a ma­sur i pentru o patrulare mai intensivă pr in oraş , aşa că întâm­pinînd în centru l oraşului patrula condusă ele l ocotenentu l Bălan, au atacat-o pe aceasta ş i în lupta care s-a desfăşurat cu care ocazie locotenentul Bălan a dovedit un adevărat eroism - mişcarea a fost înăbuşită ş i revoluţiona rii îm­prăştiaţi , lăsînd un mort şi un rănit la faţa l ocului .

7. Am luat m ăsuri , ca în ziua ele 23 noembrie fruntaşii comunelor să se prezinte la adunarea naţională din Bistriţa cu care ocazie s-a hotărît a se lua parte la adunarea de l d Alba-Iul ia , ale�Jându-se delegaţi ai juclC'ţu lu i în tre care a1 1 fost şi subsemnatul şi doi oameni el in qardă. Am plecat cu aceştia în ziua de 29 nocmbrie cu trenul în care se găsea şi Domnul General Intendent Leonte ş i clC' leqatii de la Iaşi pentru Alba-Iu l ia . Acest tren în gara Tciuş a fost atacat cu focur i de garda naţională ungurească, cînd a fost rănit mor­tal şi un om din gardă care avea drap<'l ul în mână şi care a fost înmormântat la A lba-Iul ia .

8. La A lba-Iulia am luat parte l a aduna rea care a avut loc la l Dec<>mbri e şi am fost tot timpu l printre poporul adu­nat pe cîmpul de' l â ngă cetate, când în sala festivă se redac­ta proclamatia pPntru popor.

In seara acPleaşi zile am afla t că sunt ales membru în l"la rele Sfat Naţionol aşa că a d oua zi am luat parte la acel sfa t ţinut la prefectura j udeţu lui Alba-Iul ia .

9. lmplininelu-mi misiunea la Alba- I u l ia , am plecat în scara zilei de 2 decembrie spre Bistriţa şi îmi reamintesc cii î n acel tren se afla şi Domnul Advocat Amos Frâncu, care mi-a cerut concursul pentru a elibera eleleqatul Basarabiei - Domnul Buzdugan care se afla arC'stat ele unguri în gara Răsboieni , aşa că muţumită numai acestei intervenţii deie­gatul a fost e l iberat.

1 0. In continuarea drumului spre Bistriţa aj uns în g ara Beclcan, şeful acelei staţii fiind informat că armata română

143 www.cimec.ro

s-ar afla în Bistriţa a oprit trenul �i a dat lumea j os pc mo­tiv că maşina ar fi defectată, îndrumînd apoi trenul înapoi spre Dej . Cu această ocazie a trebuit ca eu personal să in­tervin prezent fiind şi OI. Doctor Trifon amcninţând cu re­volverul şi împuşcarea şefului pe loc, dacă trenul nu Ya con­tinua d rumul spre Bistriţa, ceea ce a avut un efec.

1 1 . Acţiunea şefului de 9ară d in Beclean pare a fi fost bazată pe informaţii precise despre apropierea Armatei Ro­mâne, dovadă că abia am sosit l a Bistriţa şi a doua zi l a 4 decembrie am asistat în frun tea gărzii Naţionale Române - prezent fiind Sfatul Naţional şi mult popor, la primirea Armatei. Ştiu că a ven it un batal ion din Reg. 1 5 lnf. Piatra­Neamţ, comandat de maioru l Coroană. Armata a fost primi­tă cu foarte mare însufleţire ; au vorbit cu această ocazi� OI . Tripon Primarul ora)ului , Protoereul Pletosu şi OI . Av. Amos Frâncu, care a venit de l a Cluj pentru această primire.

Am condus în persoană acest batal ion .în oraş şi la ca­zarma unde era qarda Naţională Română ; am dat informa­ţie Comandantului de Batalion asupra s ituaţiei generale din j udeţ şi pentru a pune stăpînire pe armele şi magazii le un­gureşii şi săseşti.

Am predat depozitele adunate de mine şi am l ucrat pâ­nă la 1 5 decembrie împreună cu Domnul Maior Coroană co­mandante de batalion când, am fost rugat de a conduce un filoromân, Dr . Kiss , la adunarea saşilor din Mediaş, unde urma a se hotărî asupra aderării lor la Statul Român. Plecînd la 18 decembrie, ştiu că în gara Felclioara - Răsboieni am fost insultat şi atacat de secuii îndârj i ţ i , când au văzut pe chipiul meu tricolorul român, fiind singur cu OI . Kiss nu­m ai mulţumită unui tren care se afl a gata de plecare an� scăpat cu v iaţă şi am sosit l a. 22 decembrie la Sibiu prczen­tîndu-mă l a Consiliul Dirigent, ele unde am fost delegat în l ipsa ofiţerilor superiori a conduce Garda Naţională a j ud. Someş l a Dej unde am şi activat până la formarea jandar­meriei.

25/VI . 1 938.

Col. rez. Antonu Nicolae

Timişoara, Bulcv. Mi hai Viteazu 22.

= Inventarul materialelor documentare provenite de ia fosta prefectură a j udeţului Năsăud, privind gărzile naţio-­nale române elin anii 1 9 1 8-1 9 1 9, filf' le 234-236.

1 44 www.cimec.ro

4 1 .

[Prelucrarea statistică a tabelelor nominale ale membri­lor gărzilor naţionale din jud. Năsăud, pe comune, dup2 ocupaţie, alcătuite între 22 dec. 193 23 mai 1940]

No tă. Datele extrase sînt d in perioada iulie-aug ust 1 934 şi iulie 1 938. Ele se referă la 66 comune ( c•numcrate mai j os) , care în tabele trimise de ele - au speci ficat da le privind ocupaţia sau originea socia lă . Alte numeroase co­mune nu au specificat acest lucru.

Prin ocupaţie se înţelege ocupo ţio /o dCl io În tocmir i i rece nsămîn t t !lui.

Cele 66 comune sînt : Mititei , Mocod, Supla i , Poicn i ie Zagrei , Zagra, Runcul Salvei , Feldru, llva Mică, Maieru, Sanţ, Rodna, Măgura Ilvei , Poiana I lvei, Sângeorz-Băi, l lva Mare, Năsăud, Bichigiu , Salva , Telciu, Romuli , Nimigea de Sus, Tăure, Mintiu , Jidoviţa, Luşca, Prislop, Rebra, Nepos. SlătinHa, Tărpiu, Blăjenii de Jos, Simioneşti , Buduş, Budacul ele Jos, Budacul ele Sus , Raglea, A lbcşti-Bistriţa, B îr la , Sln­tioana, Măgurele, Mărişelu , Şieu, Ardan, Şoimuş, Monor, Lu nea , Sebiş , Sieuţ ş i cele 18 comune ale plasei Bâ.rgău ( ta­bel g lobal ) .

La fila. 1 82 ( corn Jidoviţa) , unde tabelul cuprinde 6 mem­bri ai G.N.R. , d intre care un singur "agricultor" ( restul fi­ind 4 comercianţi şi primarul din 1 934 al comunei ) , la ru­brica , . observaţii " se menţionează : "Această gardă s-a con­stituit pentru pasa din comună şi apărarea avutulu i a pro­prietarilor în timpul revoluţiei 1 9 1 8" .

Numărul total al membrilor G.N.R. , r aportat ele comu­ne, nu este întotdeauna exact, doarece unele comune revin asupra datelor ( dccedaţi i nu sînt incluşi sau excluşi consec­vent, la fel cei cu domicil iul sch imbat sau necunoscut etc. ) .

Ca ocupaţie, marea maj oritate a membrilor G.N.R. d in 1 9 1 8-1 9 1 9 erau ş i în 1 934 agricultori ( economi) .

Total membri : 1 . 1 4 1

Agricultori : 1 .063 ( 93 , 1 6 % )

Alte ocupaţii : 78 (6 ,83 % ) primari , notar i , preoţi, învăţător i , j andarmi , p lutonNi , măcelari , coj ocari , comer­cianţi , medici . mi litari , ofiţeri, funcţionari de vamă, ma­rari , pol i ţişti , pretori.

= lnventarul materia lelor documentare provenite de la fosta prefectură a j udeţu lui Năsăud , privind gărzile naţio­nale române din anii 1 9 1 8- 1 9 1 9, filele 1 46-226, 255, 26 1 .

10 - ,.Arhiua Someşand" 1 45 www.cimec.ro

Din corespondenţa lu i lu lian Mar,tian *l

ION RUSU SARAŢEANU, IOAN MUREŞAN

35. Bucureşti, 29 decembrie 1899/10 ianuarie 1900.

1. BIANF comunică impresiile lui N. Iorga despre Iulian Marţian şi despre col·=cţia sa de documente şi-i trimite publi­caţii ale Academiei.

Academia Română Bucureşti, 29 decembrie 1 899/ 1 0 ianuarie 1 900

Stimate Domnule Locotenent,

Colegul şi prietenul meu, dl. Profesor N. Iorga mi-a spus despre D-voastră lucruri pre cît de surprinzătoare pre atît de plăcute. Este natural surprinzător (pentru că este foarte rar) ca un bărbat al armelor să aibă atît de mare interes pentru cărţi şi manuscripte vechi, încît să facă colecţiuni cum ne spu­ne dl. Iorga că aveţi D-voastră. Pentru noi, care ne-am dat toată munca vieţii în şi pentru asemenea colecţiuni, este ia­răşi natural să ne bucurăm cînd găsim colegi de gusturi şi de interes ştiinţific ca şi noi . Ne-a pricinuit cea mai mare plă­cere întenţiunea pe care o hrăniţ.i - după cum ne-a povestit

d-1 Iorga - de a dărui cîndva colecţiunea D-voastră acestei Instituţ iuni în al căr1c-i serviciu am onoarea de a împlini peste cîteva zile 2 1 ani.

Daţi-mi voie să vă trimit citeva din publicaţiunile noas ­tre, care sper că vă vor interesa sau prin cuprinsul lor sau prin partea de reproduceri din cele vechi, - în orice caz vă vor arăta cum sînt aici folosite manuscriptele şi cărţile vechi şi ţinute la dispoziţia altora, ca toţi să le studieze şi aşa să se

* ) Continu are din numărul precedenr

146

www.cimec.ro

cunoască trecutul neamului nostru, care nu a fost aşa de în­tunecos şi de umilit totdeauna, cum le place unora să-1 pr�­zinte - din necunoştinţă sau din rea voinţă.

Primiţi, vă rog, Domnule Locotenent, expresiunea simţă­mintelor mele cele mai distinse.

I. Bianu Bibliotecarul Academiei

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

36. Bucureşti, 9 februarie 1900

I. BIANU acceptă şi mulţumeşte pentru intenţia de a se dona Academiei unele publicaţii preţioas.::-. Academia Română Bucureşti, 9 februarie 1900

Stimate Domnule Locotenent,

Inapoiez lista pre care aţi binevoit a mi-o comunica şi răspund că ne trebuiesc toate cele însemnate într-însa. Numai două din toate acelea le avem dar şi acelea în alte ediţiuni şi anume : din Clemens Worterbuch av•::-m ediţia din 1823 (O-voastră aveţi alte din 1 837) , iac din Approbatae avem edi­ţiile Varadini 1653 şi Kolozsvaratt 1799 (O-voastră aveţ i una din 1 6 77).

Veţi face deci cea mai mare plăcere Academiei şi folos lucrărilor noastre l iterare -;;i bibliografice trimiţînd cele în­semnate în lista O- voastră.

Primiti , vă rog, expresiunea prea distinsei mel·� consid<�­r-aţiuni.

l . BIANll

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

37. Bucureşti, 18 februarie/2 martie H)()O I. BIANU confirmă primirea unor materiale documentare

pentru Academie subliniind importanţa lor. Academia Romană Bucureşti, 1 8 februarie/2 martie 1900

Prea stimate Domnule Locotenent,

Am primit astăzi cele două pachete trimi'ie de 0-voastru . Cărţile şi scrisorile vechi din ele sînt în adevăr foarte intere ­sante din mai multe punct::- de vedere.

1 47 www.cimec.ro

Evanghelia de la Kalocza 1 768 o avem, dar este foarte rară. Asemenea avem :

Elementa, Klein - Sinkai. Vindobonae 1 80 . Elementa, Sinkai, Budae, 1 805 Nu avem nici un exemplar din : Epistola G. Sinkai ad Jo

-annem de Lipsky, Budae 1 804.

Din Evanghelia manuscrisă trimiteţi-ne copie de pre o pa-gină întreagă, copiată rînd în rînd cum este cea veche.

Al. D-Voastre cu cea mai distinsă stimă.

I. BIANU

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

38. Bucureşti, 1 0 mai 1900

I. BIANU mulţumeşte pentru donaţia făcută Academiei.

Academia Română Bucureşti, 1 O mai 1 900

Stimate Domnule Locotenent,

Am primit scrisoarea lui Şincai către Lipsky şi mă gră­besc a vă mulţumi pentru această prea interesantă broşură.

Se poate foarte hine ca în tînerul despre care îmi scrieţi şi ale cărui încercări de pictură mi le-arţi trimis - să se as-cundă u n Rafael : S·� ponte, dar în vremurile de acum ale noastre - ?viecenaţii nu pot e:xista şi prin adunare nu se pot găsi. Voiu arăta scrisoarea D-voastre şi modelele de desemn la persoane care s-ar putea interesa despre asemenea lucru, dar fără speranţă de succes.

Vă salut cu cea mai distinsă stimă al d-niei Voastre

I. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/ 1 6 - 1 .

39. Bucureşti, 8/21 noiembrie 1903.

T. BIANU solicită pentru Academie un manuscris de mare interes pentru istoria bisericească a răsăritului, oferindu-i in schimb alte materiale care 1-ar interesa.

Bucureşti, 8/21 noiembrie 1903

1 48 www.cimec.ro

Stimate Domnule Căpitan,

Am primit la timpul său şi scrisoarea D-voastre şi copia din manuscriptul cu disputa religioasă din timpul lmpăratu­lui Paleologu.

Acest manuscript prezintă fără îndoială un interes pen­tru istoria bisericească a răsăritului si de aceea foarte bucuros l-am vedea intrînd în biblioteca Ac

.ademiei.

Eu vă trimit catalogul publicaţiilor Academiei, ca să vă alegeţi şi să arătaţi care din ele aţi dori să le primiţi în schimb, sau să ne arătaţi cu ce altă c:ondiţiune aţi bineYoi să ne daţi nouă mssul .

Primiţi, vă rog, Domnule Căpitan, expresiunea prea dis­tinsei mele stime.

1. Bianu Bibliotecarul Academiei

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 -- 1 .

40. Bucureşti, 28 octombrie/10 noiembrie 1906

I. BIANU comunică restituirea unei cărţi !7i anunţă tri­miterea confirmării primirii donaţiei făcute.

Bucureşti, (28 oct.) 10 noiembri•2 1 906

Cu poşta de astăzi mă grăbesc a. vă trimite cartea lăsată în păstrarea mea.

Peste puţine zile vă vom trimite şi mulţumirea oficială pentru frumoasele vechituri dăruite.

Al dumneavoastre cu distinsă stimă I. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

4 1 . Bucureşti, 13/26 februarie 1907

I . BIANU cere să-şi precizeze încă o dată dorinţele pen­tru că scrisoarea în care şi le arăta s-a rătăcit. Academia Română Bucureşti, 1 3/26 februarie 1907

Prea stimate Domnule Căpitan,

Vă rog să-mi daţi două iertări : 1 . că am întîrziat aşa de mult cu înapoierea foaiei împru­

mutate; o parte bună din vina acestei greşeli o 1are dl Hodo1j; 2 . că nu vă pot îndeplini dorinţele exprimate în ultima

scrisoare din cauză că - în mod absolut neînţeles şi foarte

149 www.cimec.ro

supărător pentru mine - acea scrisoare s-a rătăcit intre hitiile mele şi acuma nu o pot găsi.

Mă rog dar să binevoiţi a-mi spune din nou ce doreşti -şi cu cea mai mare plăcere se vor fao� toate cite vor fi în a noastră putinţă.

Al D-tale cu cea mai distinsă stimă. I . Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

42. Bucureşti, 3 1 ianuarie 1908

1. BIANU comunică modalitatea achiziţionării "Aposto­lului slavonesc".

Academia Română Bucureşti, 31 ianuar'ie 1908

Prea stimate Domnule Căpitan,

Bunul Moisil m-a încurcat rău de tot cu Apostolul sla­vonesc. Acuma îl am iar la mine, dar nu mai am nici numele nici chitanţa celui care-I vinde. Rog să binevoiţi a scrie vîn­zătorului să binevoiască a trimite îndată chitanta de 200 co-roane şi-i voiu trimite banii.

·

Dacă lucrul s-ar fi făcut deadreptul cu mine, fără mijlo­cirea lui lVIoisil, s-ar' fi isprăvit de mult.

Al D-niei voastre cu prea distinsă stimă 1. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/ 1 6 - 1 .

43. Bucureşti, 2/15 martie 1908

I. BIANU apreciază stăruinţele lui Iulian Marţian la adu­narea şi studierea vechilor noastre publicaţii.

Academia Română Bucureşti, 2/1 5 martie 1 908'

Stimate Domnule Marţian,

Mult incurcata afacere cu Apostolul slavon de la Stripszky este acum de mult terminată, căci am trimis preţul şi cartea este aici la noi. - Deci pace !

La partea a doua a scrisorii Dvoastre răspunsul că înţe­leg şi apreciez foarte mult consideraţiile d� delicateţă şi bu-

1 50 www.cimec.ro

năvoinţă ce aţi avut faţă de mine, voind a mă uşura de co­municările ce aţi avea a ne face cu privire la cărţile şi manu-scriptele vechi româneşti care ne interesează.

Se vede că v-aţi convins singur că nu merge bine. De aceea eu voi primi foarte bucuros toate comunicările ce mi-aţi face şi mă voi sili ca să urmeze răspunsurile cît mai iute, iar eventuale intirzieri vă rog de acuma să le iertati . Vă voi fi totdeauna renmoscător pentru ajutorul ce ne veţi da la adunarea şi studierea preţioaselor rămăşiţe ale trecutului nostru naţional.

Al domniei voastre cu cea mai distinsă stimă prea devotat

1. BIANU P. S. Comunicările făcute şi rămas•2 fără r·ăspuns mă rog

să mi le faceţi mie din nou. B.

Arh. St. Năsăud, Colectia V. Şotropa, II/16 - 1 .

44. Bucureşti, 7/20 martie 1908

I. BIANU cere materi alele indicate în scrisoare fie pen­tru folosire. fie pentru o donaţie pentru Academie.

Academia Română Bucureşti , 7/20 martie 1 903

Prea stimate Domnule,

Mulţumesc pentru studiul "Siebenbi.'!rgen", trimis :r;entru Academie.

C2le ce-mi înşiraţi in scrisoare - cărţi şi documente -sint preţioase şi interesante pentru noi. V -aşi fi recunoscă­tor dacă aţi binevoi a ni le comunica aici r:;entru folosire -dacă cumva aţi ţinea absolut să le păstraţi acolo şi dacă nu aţ i putea arăta un mod ca să vie ş i să ·rămînă aici. Vă gîndiţi .

Cel puţin cărţile ar trebui să facă o călătorie pînă aici. Foaia trimisă se poate uşor înapoia, dar spre a ne lumina ar trebui să avem aici toată cartea cită o aveţi in mină.

Aştept cu încredere şi cu bună năd('jde răspunsul D-voas-tre.

Primiti salutări cordiale I . Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/ 16 - 1 .

1 5 1 www.cimec.ro

45. Bucureşti, 1/14 iulie 1908

1. BIANC comunică preţul achiziţionării unui Octoih Sla­vonesc şi face unele aprecieri asupra stării lui.

Emite unele păreri în legătură cu cărţile româneşti vechi aflate în biblioteca Muzeul ui din Budapesta.

Academia Română Bucureşti, 1 / 14 iulie 1 908

Prea stimate Domnule Marţian,

Scrisoarea D-tale m-a găsit tocmai în pregătirea de în­cheierea anului de muncă si clocotire în acest cazan de năzu­inţe bun2 �i rele, - în p;egătirea de plecare pentru odihna absolut necesară nervilor. Deoarece acuma nici nu putem is­prăvi mare lucru.

Fragmentul de Octoih sl,avon l-am primit ; păcat de el că nu are nici începutul nici sfîrşitul şi că chiar cît a mai rămas este aşa de rău zdrenţuit şi-i lipsesc multe foi d�ntre cele păstrate. Dar aşa cum este, totuşi constituie o reliquie res­pectabilă din amarui nostru trecut. Pentru atît cît este, con­vinge pre proprietarul lui să se mulţ.um2ască cu un.-:t sută co­roane. ! !

Dl. Fejervary dela biblioteca Muzeului din Budapesta este în greşeală : acum doi ani D-1 Nerva Hodo5 a fost acolo şi a cercetat toate cărţile româneşti vechi , cîte le-a putut găsi �i le-a luat descrierea pentru Bibliografie. Vom mai mer­ge totuşi o dată pentru supliment.

Al D-tale cu înaltă stimă I. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, Il/16 - 1 .

46. Bucureşti, 1 0 aprilie 1909

I. BIANU comunică că se acceptă în principiu achizi ţio­nal'2a prin cumpărar-e a documentelor oferite Academiei.

Academia Română Bucureşti, 1 O aprilie 1 909

Prea stimate Donmule Căpitan,

Răspund îndată la scrisoarea Dvoastră că în principiu sîntem gata a cumpăra documentele propuse, dar a se fixa preţul este necesar ca ele să fie trimise aici spre vedere. Vă

! 52 www.cimec.ro

rog dar să ni le trimiteţi îndată după sărbători spre acest scop. Tot atunci m-aş bucura dacă ne-aţi trimite şi cartea sla­vonească, care a fost aici şi pentru care cred că am dat un preţ destul de bun.

Al D-niei voastre devotat I. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colectia V. Şotropa, II/ 16 - 1 .

47. Bucureşti, 28 aprilie 1 9 1 9

I . BIANU confirmă primire,a lucrării "Urme romane ::;:i dacice în Ardeal - Studiu arheologic" şi comunică că va fi transmisă spre cercetare secţiei istorice care trebuie să-şi dea avizul pentru publicare.

Academia Română Bucureşti, 28 aprilie 1 9 1 9

Prea stimate Domnule Maior,

Cu o deosebită plăo::-re am prim�t din mîinile d-lui Pro­fesor Vasile Bichigean mauscriptul lucr1ării D-voastre despre Urme romane şi dacice în Ardeal - Studiu arheologic. Plă­cerea mea este mare întîi , fiindcă cred că nu numai aţi trecut viu şi sănătos prin valurile anilor grozavi ai marelui război, dar că aţi avut liniştea sufletească de a vă ocupa de studii :ştiinţifice serioase. Vă felicit din toată inima şi doresc să ne revedem pe aici pe acolo, unde eu nu am fost pînă acuma.

Lucrarea D-voastre va fi dată - fireşte în cercetarea sec­ţiei istorice, care prin specialiştii ei este singură competentă a se pronunţa asupra publicării ei. In orice caz însă publicarea va întîr'zia nu ştiu cît, din cauza greutăţilor tipografice extra­ordinare de astăzi : lipsă de hîrtie, lipsă de lucrători tipografi etc. etc. . Toate acestea se vor uşura îndată după restabilirea liniştei normale pe care o va aduce încheierea păcii mult do­rite.

Pînă atunci te rog să primeşti cele mai călduroase salu­tări de bună prietenie.

- Trăiască România Mare! - Vivat - crescat - floreat!

I. Bi·anu D-lui Maior Iulian Marţian la Năsăud

Ari l . St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 -- 1 .

153 www.cimec.ro

48. Bucureşti, 8 decembrie 1921

I . BIANU mulţumeşte pentru trimiterea lucrării "Urme din războaiele Romanilor cu Dacii" şi arată că materialele documentare mai preţioase s-au trimis spre păstrare la Mos­cova în 1 9 1 6 .

Academia Română Bucureşti, 8 decembrie 1 921

Prea stimate Domnule Maior,

Am primit ieri lucrarea D-voastre despi'e Urme din răz­boaiele Romanilor cu Dacii. Mă grăbesc a vă trimite cele mai călduroase mulţ.umiri pentru prieteneasca aducere aminte.

Dl Lapedatu ne scrie că vom primi alte 25 exemplare pentru specialişti.

Tînărul Sandu Rosetti s-a întors încîntat de amabilita­tea cu care l-aţi primit şi de interesantele documente pe care le-a studiat la Bistriţa,

Din manuscriptele D-tale vechi româneşti aici am numai pe cel din urmă adus în anul trecut sau acum doi ani - pp­cind erai senator sau deputat. Tot ce am avut în casa de fier, unde se ţineau preţioasele mai ales, trăind, au pl.:cat in toamna durerilor 1 9 1 6 la Iaşi cu cîteva zile înainte de ocupa­rea Capitalei de inamicii năvălitori. S-au trimis atunci 1 9' lăzi de l a Academie cu tot ce a fost mai preţios î n colecţiile ei. Ele au fost primite la Iaşi şi instalate în suhsolul Univer­sităţii sub ochii chiar al Preşedintelui nostru de atunci dl. P. Poni. Cînd apoi Iaşii s-au socotit expuşi la cucerirea ina­micilor - tot depozitul Statului împreună cu al Academiei a fost trimis - pl'ecum ai auzit de nenumărate ori - spre bună siguranţă la Moscova. Se zice că sînt acolo pînă acum. Cînd le vom revedea aici numai Domnul de Sus poate )ti. Deci volumul mss. cel mic şi înnegrit de fum, care l-ai adus după război - spre a fi păstrat aici şi studiat - este la ; dis­poziţie, poate .fi înapoiat oricînd. Dorinţa D-tale relativă la publicaţiile istorice ale Academiei pînă la un loc este uşor' de îndeplinit. Greutatea este la Documentele Hunnuzaki, din cauză că sînt puţine exemplare în depozit şi cu ele este -din această cauză - dărnicia foarte strînsă.

Dar chestia nu este încă hotărîtă . Dorinţa D-tale va fi supusă la h otărîrea cui se cuvine.

Primeşte, te rog. prea stimate Domnule Maior, salutările mele cele mai călduroase.

I. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

1 54 www.cimec.ro

49. Bu cureşti, 16 ianuarie 1922

1. BIANU comunică restituirea unui manuscris şi că ce­lelalte materiale împrumutate vor fi înapoiate deodată cu re­aducerea lor de la :Moscova. , ,Documente Hurmuzaki", Aca­demia nu mai are pentru imprumut sau donaţii .

Academia Română Bucureşti . 16 ianuarie 1 922

Prea stimate Domnule Maior,

Cu poşta de astăzi vi se trimite manuscriptul aflător a1c1 in păstrare - într-un pachet oficial cu valoare declarată de 2000 lei (două mii). De primirea lui vă rog să ne înştiinţaţi.

Cele duse la Iaşi ş i de acolo la Moscova le sperăm încă şi la întoarcerea sperată, fiecăruia i se vor restitui ale sale -şi D-voastră veţi fi printre o::-i dintîi la acea dorită restituire.

Greutatea cu darea Documentelor Hunnuzaki stă numai în puţinătatea exemplare lor disponibile. De altfel colecţia întrea­gă trebuie să se găsească în Biblioteca liceului de acolo, că-­ruia s-au trimis toate tomurile. Lucrul este exact şi controlat astăzi.

De acolo cred că vi s-ar putea împrumuta spre folosire volumele de oare aveti tP2buinţă - cel puţin pentru deocam­dată.

Primiţi, vă rog, cele mai distinse salutări. 1. B:anu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

50. Bucureşti, 4 februarie 1922

I. BIANU solicită confirmarea primirii unui manuscris.

Academia Română Bucureşti, 4 februarie 1 92�

Prea Stimate Dle Maior,

Pînă astăzi nu s-a primit aici înştiinţarea Dvoastre de pt•imirea manuscriptului expediat la 18 ianuarie 1 922.

Cu valoarea declarată de 2000 lei (două mii). Vă rog să binevoiţi a răspunde de primire pentru ştiinţa şi regula noas­tră.

Cu distinse salutări. I. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 2.

1 55 www.cimec.ro

5 1 . Bucureşti, 21 aprilie 1923

I BIANU comunică că Academia are în biblioteca so cartea recomandată.

Academia Română Bucureşti. Calea Victoriei, 1 35

No. 855 21 aprilie 1923

Prea stimate Domnule,

Mulţumindu-vă călduros pentru comunicarea din scri­soarea de la 16 april curent, mă grăbesc a vă înştiinţa că Aca­demia posedă cartea numită.

Cu cele mai distinse salutări

Domniei Sale, Domnului I. Marţian - l\Iaior în retragere -

Năsăud

Biblioteoar, I. Bianu

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, Il/16 - 1 .

5 2 . Bucureşti, 31 decembrie 1923

I. BIANU mulţumeşte pentru unele donaţii de cărţi rare.

Acad2mia Română Bucure:; ti Calea Victoriei, 125

31 decembrie 1923 No. 3002

Prea Stimate Domnule Maior,

Am primit următoarele două cărţi vechi trimise de D-ta pentru îmbogăţirea colecţiilor Aoademiei :

1. Cata\·asier, Blaj, 1762 din care nu avem nici un exemplar şi nu este descris în

Bibliografia veche;

2. Vasile Aaron. Anul cel mănos. Ediţie fără an, din care nu avem exemplar.

Vă rugăm primiţi mulţumirile noastre călduroase. Eram sigur că dărnicia noastră va aduo::- roade bogate.

1 56 www.cimec.ro

Cu distinse salutări de urări de sărbători vesele si an nou fericit.

·

al D-voastre

Domnului I. Martian maior în r. la Năsăud

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

53. Bucureşti, 3/16 septembrie 1 S06

I. Bianu

NERV A HODOŞ recomandă pe Alexandru Lapedatu ca cercetător ţentru tezaurul documentar deţinut de lulian Mar­ţian.

Bucureşti , 3/1 6 septembrie 906.

Frate Iuliane,

Amicul meu Alexandru Lăpădatu, despre care vei fi auzit desigur vorbindu-se, face o călătorie prin părţi1::- noastre.

Te rog să-i stai într-ajutor cu amabilitatea ta cunoscut� si cu tezaurele tale. '

Am auzit că d. Moisil are să-mi comunice ceva din par-tea ta dar n-am dat încă ochii cu dînsul.

Complimente prietenilor de acolo şi în special profesori­lor şi amabilului director.

al tău Nerva Hodoş

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 2.

54. Bucureşti, 5/18 martie 1907

NERVA HODOŞ solicită confirmarea unor materiale res­tituite de Ion Bianu, îl îndeamnă să-şi publice volumul pre·­gătit pentru tipar şi-i solicită donaţii de materiale pentru aca­demie.

Academia Român ă Bucureşti 5/18 martie 1 907

Dragă Căpitane,

Te rog să mă ierti că îţi scriu aşa de tîrziu dar afacerile de serviciu şi încurcături personale m-au reţinut pînă acuma.

Sper că ai primit foaia de cartea slavonească pe care ţi-a trimis-o Bianu. D-sa îmi spune că a rătăcit scrisoarea ta şi nu mai ştie ce publicaţii de ale Academiei ai cerut. Ţi-a şi

157 www.cimec.ro

sens m această privinţă, dar n-a primit nici un răspuns. Car!' să fie oare cauza?

Te rog să-mi scrii cit de repede si cărţile ţi se vor tri­mite îndată. Ce ai făcut cu lucrarea ta cea mare. Dacă ai pu­blicat-o in vre-o revistă străină, te rog să mă înştiinţezi ca să ne-o procurăm.

Nu mai tr·ăgăna lucrurile : uite că îmbătrînim şi se poa­te întîmpla să ne pară o dată rău că n-am început mai de­vreme.

Iţi vorbesc din experienţă. Mi-a părut rău de plecarea ta bruscă din Bucureşti. Aşi

fi vrut să putem vorbi mai multă vreme despre vechiturlle care îţi sînt aşa de scumpe 5i să mai facem planuri de vii tor.

Te rog scroie-mi o scrisoare lungă în care să-mi spui o� mai lucrezi şi ce ai mai găsit pentru noi .

Bianu îţi trimite complimentele sale, iar eu te rog să prezinţi pe ale mele amicilor Ghetie sen . şi jun. şi Şotropa, precum şi simpaticului solgăbirou Vârtic.

Iar tu primeşte o frăţească strîngere de mînă de la al tău devotat.

Ner•va Hodoş

P.S. Ar fi bine să ne dai cartea slavonească nouă, căci aşa izolată cum e, îşi pierde din valoare, pe cînd altămi de celelalte ar cîştiga. Ce zici ?

N. H.

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 2 .

55. Bucureşti, 16/29 mai 1907

NERV A HODOŞ solicită "Sbornicul" şi manuscrisul pra­vilei de la Govora. Promite trimiterea unor publicaţii ale Academiei.

Academia Română Bucureşti, 1 6/29 mai 1 907

Iubite amice,

Primeşte mulţumiri pentru stampele pe oare le-ai dăruit Academiei.

Sbornicul îl aşteptăm cu nerăbdare şi imediat după pri­mii"� îţ i vom trimite partea din Colecţia documentelor Hur­muzachi care cuprinde actele pînă la 1 300, după cum zici. Nu uita să pui la loc foaia de la inceput.

Retipărirea previlei de la Govora este cu desăvîrşire sleită. Nu se mai găseşte nici la noi nici în librărie. E puţin

1 58 www.cimec.ro

probabil ca manuscriptul tău să fie o copie după aceasta, de­oarece sînt prea apropiate ca date : 1 640 şi 1841 .

Ar fi bine să o trimiţi aci ca să o putem compare cu ceea ce avem noi şi cu ceea ce ştim că mai există în această direcţie.

Notiţa bibliografică din Răvaşul n-am văzut-o tocmai acel număr ( 1 5) nu ne-a venit. Trimite-mi un exemplar sau scrie ramicului Dăianu să-mi trimită unul în schimbul valorii lui.

Am început tipărir�a Iasc. :3 al vol. II din B�bliografie. Indată ce fascicolul va fi gata, îţi voi trimite un exempla1r.

In aşteptarea răspunsului tău grabnic, te salut cu dra­goste frăţească.

Nerva Hodoş

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, Il/16 - 2.

56. Bucureşti f. a.

NERVA. HODOŞ solicită donaţii pentru Academie :;a-� anunţă trimiterea unor publicaţii .

Academia Română Bucureşti . 190.

Iubite amice,

La primirea scrrisorii tale îndată ţi-am şi trimis un lexi­con slavo-român. Nu ştiu încă dacă l-ai primit.

In ceea ce priveşte gravurile, una din ele se găseşte şi la noi. Celelalte trei ar fi bine dacă le-ai putea ceda AcadPmiei, deoarPce s-ar mai completa colecţia de Horiana care e deja destul de frumoasă. De asemenea ar fi bine să t·� l1otărăşti şi pentru Sbornicul slavonesc.

Mi-am adus aminte că ai exprimat dorinţa de a avea Ma­rele Dicţionar geografic. Am pus să se completeze un exem­plar şi peste o săptămînă îl voi şi trimite pe adresa ta.

Dacă nu te poţi hotărî pentru gravuri. putem să-ţi tri­mitem copii fotografice, iar dacă nu, - se-nţelege de la sine că ţi le vom restitui.

Din publicaţii12 Academiei U se poate da ori ce vrei, nu­mai să mai existe expmplare disponibile. I ţ i voi trimite un catalog, deodată cu Dicţionarul geografie, pentru ca să vez:i de ce ai putea avea nevoie.

Pe aici a fost foc şi pîrjol. Din fericire totul reintră in linişte, şi viaţa începe iar să fie normală.

www.cimec.ro

Noi avem sesiune generală, adică şedinţe zilnice cu mem­bri veniţi de afară. Se discută organizaţie, premii, bug•::>te etc., dar se pierde şi multă vreme în frămîntări zadarnice.

In curînd mai multe şi mai pe larg.

Cu dragoste frăţească

Nerva Hodoş

Arh. St Năsăud, Colecţia V. Şotropa, Il/16 - 2.

57. Bucureşti, 2 5 iunie 1919

I. C. NEGRUZZI comunică constatările secţiei istorice asupra studiului "Urme romane şi dacice în Ardeal".

Academia Română No. 876

Domnule Maior,

Bucureşti Calea Victoriei, 1 3!>

25 iunie 1919

Scrisoarea D--voastroe despre Urme romane ş i dacice in Ardeal a fost cercetată de Secţiunea istorică, care a consta­tat că :

"Partea archeologic-technică a descrierei e neprecisă" şi necompletă. Planurile topografice şi părţile istorice "sînt des­tul de aproximative. Păredle personale ale autorului "în ce priveşte înterpfl::>tarea istorică a ruinelor sînt "adesea cu to­tul neîntemeiate".

Secţiunea a hotărît să vi se inapoieze lucrarea spre a o completa şi îndrepta.

Primiţi vă rog, Domnule Maior, încredinţarea distinsei noastre consideraţiuni.

SECRET ARUL GENERAL, 1. C. Negruzzi

Domniei Sale Domnului Iulian Marţian, Maior în rezervă,

Năsăud

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/16 - 1 .

1 60 www.cimec.ro

58. Năsăud, 18 august 1915

N. DRAGANU comunică intenţia de a trimite un manu­SCI'iS lui Bârs.:anu şi solicită confirmarea J:rimirii filignnelor trimise lui Iulian Marţian. Arată originea filigrcmelor. Năsăud, 18 august 1 9 1 5

Mult Stimate D-le Maior,

M-aş bucura mult dacă s-ar găsi o modalitate de •9. se pu­tea trimite - fără primejdia de a se pierde -- manuscriptul la adresa D- lui Bârsean u. In cazul cel mai rău aş putea eşi eu pînă înai ntea D-sale la Cluj dacă aş şti ziu1 tr•ecerii D-sale pe-acolo. Filigranele le-am trimis de 9 zile. Nu 'itiu dacă le-ai primit, ori mi le-a reţinut cenzura. Dacă cumva nu le-ai prim it, te rog avizează-mă ca să mai încerc o dată trim iterea lor. Tot atunci ţi-am fost scr ;s că hîrtia trebuie să fie dintre i 596-1649, căci se găseşte marca în mai multe documente publicate de Haşdeu din aceea vreme. precum şi - ceva mai mare - în hîrtia Lexiconului lui Mardarle Cozianul. Fabrica poate să fie de origine turcească ori veneţiană, căci reprezin­tă o coroană, iar deasupra acesteia o ştea şi în vîrf semilu­na, apoi trifoiul cu literele S.S. şi B.S.

Al D-tale cu deosebită stimă : Dr. N. Drăganu

Arh. St. Nă<ăud, Colecţia V. Sotropa, II/12 - 1 .

59 . Năsăud, 28 august 1915

N. DRAGANU mulţumeşte pentru fiEgranele primite ne­cesare completării unui studiu .

Mult Stimate D-Je Maior,

Am primit filigranele îmr:rumutate cu scrisoarea D-lui Todorescu si-ti multumesc. l i multumesc si D . . lui Todorescu pentru oste;w�lă . I- �ş mulţumi chiar prin

. scrisoare adresată

direct lui , dar• nu-i ştiu adP:sa. In sr:ecial îi , mulţumesc pen­tru filigi'ana Paradisului, pe care nu o aveam şi nu mi-a ve­nit în minte să o cer. O voiu alătura la !'>tudiu. Nu-i împăr­tăşesc însă părerea că .. Paracl isul" s-ar fi tipărit la 1637 .

. ,Păscălia", după socoteala mea s-a început numai cu anul 1639. In 1637 abia-şi căuta Rak6czy tipografi prin străinătate (v. Szilagyi, Gy., Bp. 1893, p. 320) Tipografia şi-a întemeia­t-o, după cum spune Bunea, numai la 1 638, iar slove ciriliciO!

11 - "Arhiva Someşand" 161 www.cimec.ro

� i-adus numai după 22 Martie 1 639, cînd "Vlăd ica din Alba­I ulia" merse la Braşov şi cu acest prilej pare să fi cerut dL' la Munteni . ,srift", întocmai cum şi Muntenii ceruseră slovele de la Ruşi (v. N. Iorga, Sate şi preoţi din Ardeal, Bucureşti 1902, p. 51 şi Istoria bi�·2ri cii, I. p. 301 ; Bunea. Vechile epis­copii p. 90) .

Cu deosebită stimă : Dr. N. Drăganu

�.B. : Să nu uiţi să mă avizezi cînd pleacă D-l Bârsanu.

"-\rh. St. Năsăud. Colecţia V. Şotropa, II/12 - 1 .

60 . Năsăud, 6 septembrie 1915

N. DRĂGANU arată împrejurările pentru care nu i-a pu­tut restitui manuscrisul Dl . Bîrsanu.

1\fult Stimate D-Ie Maior,

D-l Bârsan, m-a avizat, cum V -aţi înţeles, din V:ena în 2 l .c . , că trece în 3 dimineaţa prin Cluj . Telegrama însă nu mi s-a dat decît în dimine'lţa, cu adausul : , , verspătet d urd 1 Irr­tum". Eu găsesc că , .In·tumul'' nu e motiv su ficien t pentru a face din bun-senin neplăceri cuiva şi mă gînd:sc să fac plin­soare. Cum vezi deci. întîlnirea cu D-1 Bârsanu mi-a fost cu neputinţă şi manuscriptul mai rămîne deocamdată la mine. Am mai făcut cîteva descoperiri interPsante, mai aJes imitaţii de cuvinte după cele slavone<;>ti. şi am mai adaus ceva la c!l în zilele din urmă.

Eu i-am scris D- lu i Bârsanu despre acest mic in conve­nient în Sibiu, la Asociaţiune. El însă poate să fie şi la Br·a­şov. D-ta V•2i fi stiind mai bine unde stă şi te rog scrie-i şi D-ta ca să nu se supere. _-\ltfel i-am cerut )i adresa. Dac�i mi-o trimite, am să în cerc să-i trimit manuscriptul cumva. Dacă nu. atîta rău, mal poate aştepta şi netipărit.

Cu deosebită stimă : Dr. 1'\. Drăganu

Arh. St. Năsăud, Colectia V. Şotropa, II/12 - 1 .

6 1 . Cluj 20 decembrie 1 920

N. DRĂGANU mulţume�te pentru , .Repertoriul" primit şi arată că el a fost favorabil primit de specialiştii din Cluj .

1 62 www.cimec.ro

Mult Stimate Domnule Maior, Am primit "Repertoriul" şi Vă mulţumesc foarte mult

pentru el. Am atras asupra lui atenţia D-lui Lăpădatu şi Bo­gP2a. D-1 Lăpădatu mi-a spus că i l-aţi trimis şi lui. Cu o ooazie o să i-1 arăt şi D-lu i Teodorescu . , .Specialiştii" noştri �înt mult mai drepţi decît cei de la Bucureşti şi au primit lucrarea cît se poate de bine.

Dorindu-Vă multă sănătate şi sărbători fericite rămîn al D-Voastre, Cluj , 2 0 XII. 1920.

Cu deosebită sLmă N. Dn'\ganu

i\rh . St. Năsăud. Colecţia V. Şotropa, I I/ 1 2 - 1 .

62. Cluj. 22 martie 1921

N DRĂG A�U solicită pentru stud iu "Floarea darurilor" .

l\lult Stimate D-le Maior,

Cînd veti binevoi să-mi trimiteţi cărţile pe care mi-k· pu­neaţi în v•2dere în zilele trecute - ori poate chiar �i mai cu­rînd, Vă rog binevoiţi a-mi trimite şi o "Floarea darurilor" pe < are o aveaţi şi care mi se pare că era se risă în Feldru . Aş cer­ceta data cînd s-a scris, căci nu e exclus să fie o lucrare a Das­călului Toader care , cerut prin diregătoriile din Bistriţă, de boerul moldovean Pătraşcu Ciogolea a scris la 1 639 un foarte frumos Cuvînt de înmormîntare. pe care l-a studiat Pîrvan în Conv. lit . a XXXVIII. In acest caz cartea ar fi de deo:,cbită importanţă şi prin vechime, şi prin locul unde s-a făcut.

Primiţi , D-le Maior, asigurarea deosebitei mele stime .-:;i m ulţumite.

l\r Drăganu

Arh. St. Năsăud. Colectia V. Şotropa, I I / 1 2 - 1 .

63. Cluj, 2 maiu 1922

N. DRAGANU arată motivele pentru care reţine de atîta timp manuscrisele împrumut'.lte. subliniază importanţa lor şi a studiilor elaborate şi comunică că ele vor fi restitu ite în scurt timp.

1 63 www.cimec.ro

Mult Stimate Domnule Maior,

Ieri m-am întîlnit cu colegul Ghiţă, care 1m1 spune că sînteţi cam supărat pe mine din pricina că încă nu V-am ren­turnat cărţ.i12 împrumutate.

La mine, afară de "Pl"'::tvila" manuscrisă şi "Floarea Da­rurilor" din Feldru, precum şi de tabloul numelor de locali­t�_ţi din Ardeal, sînt numai Molitvenice. Acum, Vă rog să mă credeţi că de aceste Molitvenice am avut pînă acum absolută nevoie pentru a putea termina studiul fragmentului de Mo­litvenic pe care mi l-aţi rlat spre studiere. Săptămîna aceasta l-am terminat, rămînînd ca să întregesc in cursul a trei-patru zi12 indicele şi să-1 prezint înainte de 1 O Maiu D-lui Puşcariu pentru a-l tipări în ,.Daco-Romania". Va purta titlul de "Un fragment din cel mai yechiu molitvenic românesc". Deoarece nu e "codice", căci n u cuprinde texte variate. nu se poate numi "codicele Martian II" cum as fi dorit. Fireste însă me­ritul deSCO{:.eritorul�i şi proprietarului Va fi Semnalat la lo­cul său , cu toate acestea, cum se cuvine. Lucrarc-'1 va cuorin­de poate ceva mai bin2 de 4 coaie de tipar şi nădăjduie�c că nu se va putea scrie istorie de literatură romfrnească, de aici înainte fără să fie pomenită.

Acum, cînd studiul e terminat, vă pot r•cstitui toate Mo­litvenicele, împreună cu cel de la 1 7 49, care în deosebi mi-a făcut mari servicii, mulţumindu-Vă din inimă pentru ele. Du­pă cele expuse mai sus cred că veţi ved2a că nu aveţi mo­tiv de supărare. O lucrare făcută serios înaintemă încet şi cere mult t:mp, mai ales cînd eşti ocupat şi în altă direcţie, ca pregătirea cur•surilor, colaborarea 1-a Dicţionarul Academiei etc.

Pentru celelalte trei cărţi sau manuscrise amintite încă n-am avut timpul necesar să fac ceva cu ele. "Pravila" nece­sitează o călătorie ],q Bucuresti , pentru a o comoara cu "Şapte l a : ne " , şi alta la "Blaj " pentru a face acelaşi lucru cu "Pra­vila" lui Eustratie de la 1632. Penti'U aceast3. se cere, afară de timp şi bani de cheltuit, şi n-am avut nici una nici alta . Afară de aceea Seni a scris despre ea !n , .Transilvania" atîta cît să îngreuneze publicarea altui studiu complet, fără a-l da însăşi.

Relativ la "Floai"2a Darurilor" mă gindeam s-o încadrez în un studiu despre limba din Valea-Someşului, utilizînd-o pentru trecut împreună cu Cuvîntul lui Toader Dascălul din Feldru de la 1 639, publioat de Pârvan în Conv. Lit. şi cu alte cărţi vechi de pe Valea noastră ce s-ar mai găsi . Dar şi aces­ta cere cercetări îndelungate pe care acum încă nu am pu­tinţa �ă le fac în f2lul acesta, deşi numai .aşa s-ar evidenţia in adevăr importanta textului. O scurtă notiţă descriptivă despre el aş fi putut face oricînd, dar rămînea o notiţă fără importanţă.

1 64 www.cimec.ro

De toponom�e ne-am ocup�t întreg semestrul acesta la seminarul de l imba română, pentru care am utilizat personal tabloul D-voastre, fără să am putinţa să mi-1 copiez. Cum ne apropiem de sfîrşitul anului, nu mai am nevoie de el. Mi-a făcut însă frumoase servicii în privinţa sufix,2lor din numele topi ce.

Aceste� sînt motivele care m-au îndemnat să reţin aces­te din urmă cărţ.i sau manuscrise. Vă rog să mă iertaţi dacă am abuzat de bunăvoinţa D-voastre. Vi le pun la dispoziţie oricînd voi găsi un om de încredere, prin care vi le-aşi pu­tea trimite. Dacă puteţi aştepta pînă în iunie, cînd plec la exa­mene de maturitate pe Valea noastră, vi le aduc persnoal.

Singurul manuscris ţ(:• care Vă rog să m i-1 lăsaţi est� fragmentul d in vechiul Molitvenic. Acesta, numai pînă se va termina tipărirea studiului. căci trebuie �ă se Iacă de pe el şi un faximile.

Paraclisul, gromovnicul etc. de la 1639 a apărut în între­gime. E peste 7 coale ele tipar. Dar încă nu s-a broşat ca să vă pot trimite un exemplar.

In "România" de la Paris, 1921 , a apărut o foarte elogi­oasă dare de seamă despre "Codicele Todorescu şi Marţian", despre cai"I2, în contrast cu d-nii de la laşi, constată că "este o publicaţiune foarte preţioasă şi conştiincioasă" care se ra­poartă la lucrări foarte complexe, dintre care pentru unele eu am pr'opus mai întîiu o soluţie. Darea de seamă e scrisă de A. Rosetti, pe care D-ta îl cunoşti personal ca un om serios şi de treabă . El îşi exprimă nerăbdarea să vadă publicat şi fragmentul de Moltivenic, pe care-I semănalam în o notiţă şi al

cărui studiu acum, har D-lui, l-am terminat. Dai"12a de seamă a lui Rosetti o să V -o aduc s-o ce tiţi, să

vedeţi şi cum judecă oamen ii cu mintea clară şi nepreocupată de duşmănii per'Sonak'. Alt fel răspunsul mieu pentru d-nii din Iaşi încă �e va tipări in luna �aceasta. A întîrziat din pricinf1 că Lapedatu, care e liberal, a fost ocupat un timp cu alege · rile. acum e la Geneva. Şi e păcat, căci se obrăznicesc. Dar, �i mai tîrzi u, totuşi o să-şi facă datoria de .a arăta, afară de reaua voinţă, şi ignoranta D-lor de la Ia�i.

Nădăjduiesc, în sfîrşit, că nu V -a supărat ar<ticolul des­pre "Ardeal" pe care l-am scris cu cea mai bună intenţie, obiectiv, crezînd că fac un serviciu ştiinţei şi satisface dorin­ţei D-voastre de a se pronunţa filologic.

De incheiere imi iau voie să Vă comunic o interesantă etimologie arheologică ce am găsit : Păguior şi Vîrful Păguio­rului, unde se găsea un castel lîngă Porolissum, este derivatul păguin + suf. or(•paguleus( pagus=sat) , cf. vătuitor, făguiu, făguieriu, etc.) , numit aşa în contrast cu oraşul din apropiere

1 65 www.cimec.ro

Rugîndu-Vă din nou să mă iertaţi pentru supărarea o? V-am pricinuit cu întîrzierea motivată prin imprej uf'ările ară­tate mai sus. precum şi asigurîndu-Vă de recunoştinţa şi sti­ma ce Vă păstrez.

Cluj , 2 mai 1 922

rămîn al D-voastre devotat Dr. N. Drăganu

.-\rh . St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/ 12 - 1 .

64. Cluj, mai 1922

N. DRAGANU lŞl exprimă dorinţa de a consulta şi el noua descoperire a lui Iulian Marţian, Codicele de la Lăpuş �i-i comunică restituirea unor volume împrumutate pentru studiu.

i\lult Stimate Domnule l\laior,

Tocmai rugasem pe Vasilica, care a venit la Cluj, să Vă ducă la Năsăud cărţile, le şi împaclwtasem cînd am primit scrisoarea D-Voastl'2. Singura carte pe care am reţinut-o e fragmentul de "Molitvenic'' -- pînă se va tipări studiul şi se va face dieşul.

Vă rog apoi din nou să mă iertaţi pentru întîrziere. Din parte-mi n u este şi n u va fi nici o supărare şi Vă voiu fi tot­deauna foarte recunoscător' şi mulţămitor pentru tot ce aţi binevoit a-mi da. Ghiţă n-a făcut nimic rău comunicîndu-mi dorinţa D-Voastre de a revedea cărţile. De aceea nici pe el nu trebuie să Vă supăraţi.

Mă bucur mult de noua descoperire a D-voastre. Tocmai astăzi m-a avizat apoi despre codicele de la Lăpuş şi colegul Ştefan Scridon, intrebindu-mă dacă aş vrea să-1 studiez. l-am răspuns afirmativ, deoarece din cele scrise de D-Voastre văd că lucrarea pare să fie foarte interesantă. Chiar şi din punc­tul de vedere al limbii poate să aducă contribuţii nouă, cu­prinzînd texte necunoscute pînă acum. L-am rugat deci să mi-o trimită ocazional şi Vă rog şi pe D-Voastr•2 să-1 îndem­naţi la vreme în acest scop. Peste vară aş începe să îl stu­diez, fiind mai liber. Al D-Voastre o să-1 văd cînd o să vin la Năsăud. Relativ la "paraclis " , etc. acum nu mai am putin· ţa să adaug nimic, căci lucrarea a apărut. Relativ la "Chice­ra" însă pot să revin în Daca-Romania.

l GG www.cimec.ro

Fratelui Ştefan Scridon îi sînt deosebit de recunosc:ător că s-a gîndit l a mine mai întîi . ca la fost coleg ?i prieten în Năsăud, să mi-o ofere pentru studiu.

Mulţumindu-Vă din nou, rămîn al D-voastre

Cu deosebită stimă N. Drăganu

.Arh . St. Năsăud, Colecţ ia V. Şotropa, Ili1 2 - 1 .

6 5 . Cluj, 29 septembrie 1924

N. DRĂGANU comunică că u nele cărţi împrum utate le-a restituit, că stan'a sănătăţii sale este precară şi deaceea \'a trebui să se interneze în spital p::>ntru operaţie.

Cluj, �2 septembrie 1 924

l\lult Stimate Domnule Maior,

Primind scrisoarea D-voastre, mă grălwsc să Vă trimit manuscrisele primite, mulţumindu-vă din inimă. Imi aduc aminte că m i-aU fost dat odată şi învăţăturile lui Panaghiot filozoful. Revizuindu-mi tocmai acum toate cărţile, am găsit că nu e la mine. Vă rog să controlaţi 'ii la D-voastre. Cred că Vi le-am dat îndărăt.

V-am retrimis şi manuscrisul cu Cateh ismul luteran, pe care am început să-1 studiez, fără să apuc să mi-1 copiez (am n umai descrierea). Dacă nu veti mai avea trebuinţă d•2 el, poate mi-1 veti retrimite o dată , ca să-mi pot termina studiul. Toată vara n-am putut lucra nimic şi acum. peste două or[ trei zile, intru în clinică pentru operaţie.

Salutîndu-Vă călduros şi mulţumindu-Vă înc-odată, ră­mîn al D-voastre devotat;

N. Drăganu

Arll . St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, Il/1 2 - 1 .

66. Cluj, 18 noiembrie 1923

V BOGREA multumeşte pentru , .preţioasele" informaţii etimologice.

Cluj , 18 noiembrie 1 923

Mult Stimate Domnule Maior,

Vă rămîn foarte obligat pentru preţioasele informaţiuni ce aţi binevoit a-mi împărtăşi.

1 67 www.cimec.ro

�-\fară de una însă (chineta, care ar putea reflecta, indi­rect. p.� gr.-mod. Klve:w ), toate celelalte expresii sînt patent slave : . ,versanca", de ex. e traducere slavă a rom. "a vîrful" (compusă vîrf, pl. vîrfuri şi *vîrsi însuşi), iar "crivula" redă în­tocmai înţelesul de "strîmb" (cf. crivnă, crivăţ, etc.}, - ca să nu mai vorbesc de "ocinaş'· ' , care e, vorbit, sl. otce naşi=Tatăl ·

Nostru. Unde nu e chiar un radical slav, e măcar o filieră slavă. Dar, dacă originea acestor termeni nu poate fi revendi­

cate pentru fondul autohton din părţile noastre, interesul et­nografic �i lingvistic ·al nomenclaturii rămîne întreg.

D�-aceea nu pot înche:a aceste l"induri, fără a vă ruga să trim iteţi D-lui Liviu Marţian, fratele Dv., toate mulţămirile mele, şi să mă credeţi, mult stimate domnule m aior.

al Dv. cu totul devotat, V. Bogrea

Arh. St Năsăud, Colecţia V. Şotropa, II/ 1 5 - 1 .

67. Cluj, 8 decembrie 1924

VASILE BOGREA face unele referiri la. valoarea unui manuscris j:rezentat de Iulian Marţian. exprimîndu-şi dorin(a de a studia �i alte manuscrise de valoare pe care le deţine.

Fniversitatea din Cluj Seminarul de filologie clasică

I\lult Stimate Domnule Maior,

8 d=:-ct·mbrie 1 924

Comunioarea dv. mi-a făcut o deosebită plăcere. Pe cît ştiu. textele de care vorbiţi nu sînt tipărite, de!?i, - judecînd după specimenele ce aţi binevoit a-mi împărtă�i, - ar meri­ta, fără îndoială, să vadă lumina : ele cuprind o sumă de fe­nomene lingvistice interesante.

Ion Fu lea, de care pom:meşte însemnarea din 1 81 O, are, oare, vreo legătură genealogică cu Moise Fulea, autorul "Bu­coavnei" sibiene din 1 820? - N-aş putea spune acum.

Indiferent de autor sau copist, însă, manuscriptul în sine e i nteresant şi, - dacă lucrul nu vă deranjează, -· mi-ar face plăcere să-1 văd, împreună cu atîtea altele ce ştiu că posedaţ. i , cu nr: Jejul conferinţei ce intenţionez a ţin::a, săptămîna vii­toare. la Năsăud.

Pînă atunci, vă răg să primiţi mult stimate domnule ma­ior, cele mai devotate salutări ale mele.

V. Bogrea

Arh. St. Năsăud, Colecţia V. Şotropa, ll/ 15 - 1 .

1 68 www.cimec.ro

Contribu tii docu mentare la istoricu l ,

comu nei Şanţ

Prof. ONiSIM FILIPOIU

Localitatea Sanţ, una d in fostele comune g rănicereşti de pe Va lea Rodnei , sărbătoreşte în anul 1 973 j ub ileul bicen­tenarului existenţei sak. Potrivit cercetărilor iniţi ale s-a apreciat că anul înfi in t.ării acestei comune ar fi anul 1 773.

Intr-adevăr , conducerea regimentului grăniceresc nă­săuclean, autoritate supremă a vechiului d istrict, avînd ne­voie să-şi consol icleze situaţia mil i tară , în acel an a luat mă­suri pentru a-i acorda independenţă administrativă faţă ele comuna Rodna, de caro a depins pînă la acea dată, înscri­ind-o în statutul militar sub denumirea de Rodna nouă.

La o cercetare mai atentă a problemei se pare însă că local i tatPa Rodna nouă a existat mult anterior anulu i 1 773. 1 ) In primul rînd vechimea anterioară este confirmată el e fap­tul că, la data mi l i tarizăr i i , această locali tate avea o popu­l aţie destul ele numeroasă pontru a putea f i mil itarizată a li::i ­turi de celelalte comune de pe Valea Someşului . Mai mult în anul 1 773 localitatea era deplin formată ca unitate socia­lă, dat fiind că în acel an avea dej a un j ucle primar, pe unul Flama2) ş i o biserică proprie în frunte cu un preot, în per­soana parohului V nsi/e MoisiP)

Existenţa mai veche decît anul mi l itarizării a localită � i i noastre este atestată în accla�i timp şi în izvoarele scrise ale vremi i . Astfel, de pildă, în conscripţii le ele dări întocmi te

1 . O . Filipoiu : Monogralla comunei Şanl, Cluj , 1 973 , p . 4 , m . s . 2. Pumfiliu Grapini. : Monogralla comunei Şant, Bislr i ]a . 1903, p. G9. 09, 90. 3. Basilium l'vlo jszil, parochum In Rodna nova. Conf. Poemation de secunda leglone va­

lachica. M d u n o \.Vct ra d i n i , 1 830, p . 30 ; P . Gr,lpini . o .c .p . H0-1 0 1 .

IG9

www.cimec.ro

în pr ima j umătate a secolului al XVII I -lea localitatea noa­stră figurează atît sub denumirea ele Rodna minor cît şi Rod­na non1 adică Rodna nouă, aşa cum rezultă din Tabella in­di\ ·icJualis pwestand(le contributionis pro anno 1 754/ 1 755 pagi Rodno. Aşadar, denumirea primordială de Rodna nau6 nu este altceva decît o semnificativă replică istorică pe care trad iţia locală a dat-o după denumirea localităţii de bazd, Rodna veche. I n cele două cuvinte se cuprinde, ele fapt, în­treaga geneză a l ocal ităţi i noastre.

Intr-adevăr, comuna Şanţ, Rodna nouă de odinioară, du­pă cum vom vedea, a luat fiinţă din aceeaşi vatră comunil cu Rodna veche cu care a format, pînă în secolul al XII I-lee o singură ş i mare unitate administrativă ce dispunea ele o­populaţie ele peste patruzeci de mii de locuitori , potrivit da ­telor d in cronica lu i Rogerius.�) Această numeroasă popu ­laţie era. în anul 1 24 1 , ele zece or i mai mare decît numărul locuitorilor de astăzi. fiind nevoie astfel să se întindă mult peste perimetrul zonei ocupate de cei cinci mii de locuitori pe care î i arc astăzi Rodna. In special spre răsărit, cum vom vedea, oraşul s-a întins ele-a lungul Someşului în sus pînd­dincolo de galeriile mini Ne de pe V alea U rst llui, V alea Te­iului, V alea Cornei, V alea Blasnei şi V aleG Cobăşelului. In sprij inul acestei ipoteze putem invoca, ca temei puternic şi deosebit de concludent, numeroasele cîmpuri de zgură mi­nieră care abundă aici , capitonînd pe un front larg aproape­întreg subsolul lunci lor c e se întind de-a lungul Someşult lf în această zonă. Astfel dc probe materiale, care apar şi as­tăzi la fiecare pas în cantităţi însemnate, ne oferă tot atîtea do\·ezi demne de luat în seamă la confruntarea ipotezelo. cu realitatea. Prezenţa lor atcstă cu toată certitudinea exis­tenţa unei exploatări miniere intensive în special în j urul galcri i lor străvechi care, după cum am văzut, existau in această p arte a locului .

Minereurilc provenite din aceste galerii erau prel ucrate apoi în topitoriile de pe lunci lc Someşului unele mai erau instalate tot felul de utilaje necesare prelucrării lor. In ju­rul acestor topitorii se găseau ridicate şi aclăposturile popu­laţiei antrenate la aceste munci precum ş i gospodări i le fa­miliilor care ocupau efectiv toată suprafaţa accesibilă ce S'· întindea în sus pînă la nivelul actualei comune Sanţ. La un moment dat acest \'ast şantier străvechi , care activa aici în­că de pe vremea romanilor'') şi-a încetat brusc şi defini ti,­acti\· i tatea, nimicită de nă\·ă ] i rca tătarilor, care în anul 1 24 1

4. Rogerius, călugăr benedictin. martor ocular la invazia din 1241 a tătarilor, despre cu­re povesteşte in cronicd sa Carmen Miserablle, unde aflăm date şi despre vechiul oraş Rodna. Conf. DER. I V_ P- 164.

5 . Minerva. PEnciclopedia Românii•, p. 826.

liO www.cimec.ro

a trecut, tot ce era atn , prin sabie ş i foc cl i strug înd complet oraşul Rodno pe toată întinc!Nea lui .

După ce înspăimîntătorul pericol tătărcsc a fost însă ui­tat , vremur ile liniştindu-se, populaţia care a supravieţuit s-a reintors cu vremea pe vechi le vetre unde ş i-au durat ia­răş i gospodăriile pentru a reînccpe o v iaţă nouă. O bună parte el in fam il i i , în căutarea unor locuri mai sigure şi mai prielnice s-au desprins însă de v atra veche, în cadrul unui proces de roire socială sătească, şi s-au instalat pe vcchi i l' moşii . s i tuatc odinioară în aria actuală a comunei Sant. Aic i 0i au refăcut gospodării le străvech i , d istruse de urgia tătci rească, şi au pus baze](> , treptat, localităţii cunoscută l a în­ceput sub denumirea de Rodna nouă, denumire dată în amin­tirea vetrei de bază, Rodna veche. Aici în noul context so­cial creat, �wneraţii după �Jeneraţii r idicîndu-se ş i sporin­clu-se mereu au pus bazele actualei comune Sant . pc nesim­ţite, dezv oltîndu-se pînă către sfîrşitul secolului al XVII I -lea Odată cu mil itarizarea Rodnei nouă, a î ncE'put să joace un rol activ alături de cele l alte comune ele pe V alea Someşului creînclu-şi o istorie locală proprie şi inaugurînd o etapă nouă în istoria c i .

In scopul reconstituirii unor fragmente d in trecutul aces­tei localităţi. publ icăm în cont inuarea acestui preambul , cî­teva documente elin trecut c a re sperăm să aj ute prin datele inedi te ce le conţin, v i itoare le cercetări în acest domeniu.

I

1761, februarie 20, Maieru. Carte de dreptate a săte­nilor din Maieru prin care revendică anumite dato-· rii, pirntre care şi de la locuitorii din Sanţ ; hirtie, cu cirilice, manuscris 486.

Iată să se ştie, că facem carte ele dreptate noi sătiani de la Maeru precum ce s-au fost elat anume să se ştie : I ntîi au mărs l a Şimlău 8 cară cu sare, 4 cară le-au plătit, iară 4 nu le-au plătit. Apoi la Beclian, cînd au fost tabăra, s-au dat 30 de mirţe de ovăs şi 6 stînj ini ele lemne ş i nici acele nu le-au plătit. Si 1 00 de f!orinţi fără doi au cheltuit Maeru cîno au fost mers străj i l e la Oltu. Şi apoi cînd au mărs 4 cară la l landra au datu satu de cheltuială la tot caru cite 6 zloţi . Si s-au elat pintru 4 stînj eni de lemne 9 florin ţi la I l ianclra, şi la oameni carii au dus nu l i s-au întors nemica. Apoi cînd au străj uit Varmedia la munte au dat satu 80 de cai de-au du." pită acolo şi iară n u l i s-au plătit nemica. Si apoi cînd au coborăt t istu r i le Vermedi i în sat, o săptămînă, ş i le-au dat

171 www.cimec.ro

satu 3 cară ele fîn şi n ic i acolo nu s-au plătit. Si apoi 1 4 mirţe ele ovăs cari s-au el at la Sant ( s.n . ) la răgulaşi n ic i pentru acela nu l i s -au întors nemica. Si apoi au elatu ( sic) pe tot annu ( sic) la .Şanţ (s.n.) 9 stînj eni de lemne şi 9 cupe ele său şi trei paturi întregi şi 24 de cupe de sare. Si aceste ce s-au scris la Sanţ pc totot ( sic) annu s-au dat de cînd şti�..; săteni [ i ] ş i nemică n u li s-au întors.

La varniţă. Si apoi la varniţă am făcut noi măerenii cîte 30 de stînjeni de lemăne pe oun an şi nici acele nu s-au plătit. Apoi iară să se ştie că lemnele care li-am cărat noi la cutoriu varului , c îte 60 ele stînjeni într-un an , şi iară nu i -au dat ncmica. Apoi iară căte 12 buţi de var , car i să ducP într-un an de la varniţă în oraş, şi nici pintru acele nu k plătia nemica. Si apoi, făr ele aceste, încă dacă 50 de lucre­tori într-un an ele ajuta cu palmele acolo şi nici aceia n -avia nic i o plată. Si apoi necum să le hi plătit ceva ci înca-1 şi băte. Cu aceasta înştiinţăm pe clumniavoastră noi săteni [ ii d in Maeru. Annu 1 76 1 Februarie 20.

P.S. Si apoi cînd au mărs 4 cară la Beclian au şezut aco­lo el e au cărat lemne şi iară pe o săptămînă.

II

1 750, Sîngeorz. Socotelile sătenilor din această loca-­litate pentru unele datorii printre care şi "patruzeci de mişte de ovăs la Sanţ" ; original, cir;lic, manu­scrisul 487.

Patru cară la Şimleu le-au plătit, patru nu le-au plătit . La Beclean, cînd a fost tabăra, triizeci de merţe de ovăz ş i şecse stînj eni. nici acele nu i -au plătit. O sută de forinţi, fără doi, au cheltuit Singiorzu cînd au fost străj i le la Olt. Sese cară la I landa, la tăt caru au cheltuit căte şase frorinţi. Douăzeci de frorinţi pentru lemne, nici aceie n -au plătit. Optăze ( sic) de cai care i -au da t în munte de au dus pită l a străj i ş i au dat 4 cară de fîn l a tisturi le varămighi, nice aceia n -au plătit. Si patrusprezăece merţe de ovăs la Sant, Sîm-9iorzu au ( a)pucat de cîndu-s ei au elat.

Au dat pe un an 9 stînj eni de lemne şi 9 cupe de său ş i tri i paturi întregi şi doozcci ele cupe de sare şi patru pE: tătu anu de cîn au ( a) pucat ei .

+ Sinăte ( sic) sfi inţi itale cinstite prătrupoape de c i is 9H'şit ,--un cuYîntu în scrisoare să mă ( e) rţi ,

1 -., , _

www.cimec.ro

I I I .

1760, sept. 17 , Rodna. Srisoarea săteni lor din aceas­tă localitate către vidicanii de jos pentru un loc lu­crat de Vasile Pomohaci la Popasuri (Valea Mare! pentru care n-a plătit taxa cuvenită bisericii ; orig. cirilic.

Jcluim mil i i lui clmnezeu şi clumniilorvoastre cinstiti v iclicani ele j os şi la toţi cărora să cuvine a şt i pentru a noa­stră j alobă a roclnenilor.

Ştiind noi sătenii Rocln i i un loc carele este la satul no­stru pe nume Popasuri l e ; şti ind că e a satului, satu au voit să fi e pe sama beserici i rumănesti . DP c înd s-au oprit locu­r i le toate, cu porunca vidicului n ime nu s-au si l i t preste po­runcă pînă acum. S-au aflat un om anume Pomohaci V asile ( s .n . ) şi au lucrat l ocul ac0la şi plata pentru loc n-au elat 1 �· beserică ce au el at l a domni făr(ă) ştirea satului . Iară noi preuţ i i şi satul tot poftim mil a ele l a de l a ( sic) d (u)mi na­v oastră să trimeteţ răvaş cu poruncă eli la voi să Y ie plata pre sa.ma beseric i i . Meşiţa sept. 1 7 zi le.

IV.

1810, dec. 27, Rodna nouă. Popa Geras:m face în­ştiinţare despre situaţia locuitorilor privind căsăto­ria în spiţa oprită şi fără blagoslovenie. Relateaz;i cazul lui Ş;Iimon Vrăşmas cu Angilina lui Iacob Pă­traşcu ; orig. în Protocolul poruncilor, p. 116.

Din poru nca domniisalc , el in 2f3 z i le decembrie a anului 1 8 1 0 noao trim isă, smerită înştiinţar0 facem domniisale dom­nului vicareş cum că dela paroh i a Rodna nouă, în v izitaţia domniisale, nu s-au 9ăsit ninw l u aţi în spiţă oprită şi fără blaqoslovenie de l a excelenta sa domnul vlădică , fără cu blagoslovenie. Şi aşa clară, ni ci a să despărţi , sau nu să sd. fi dcspăr t i t, una ca aceia, după poru ncă, nu s-au �Jăsit pre­cum nici anii sau luna, sau care preot ar fi îndrăsnit a cu­nuna unii ca aciia nu pociu arăta, fără pe acest jă leari Şil i ­mon Vrăşmaş, din Măcleruş n ăscut, care aicca în Şanţi ( sic} multă vreme slu j ind ş i în anul 1 809 cu o fată anume Angi­

l ina lui Iacob Pătrăşcan, în Moldova fugind, s-au cununat acolo. Şi aşa în prima mai anului acestuia iarăşi venind ai­eia în Şanţ, care la vizitaţia clomniisale aclucînclu-1 înainte ,

ca să-şi dee sama, atuncia iarăşi au fugit din Şanţi cu femee

173 www.cimec.ro

lui in Mc�J ăruş ( sic) . Şi a�a de atuncia acolo să află amîndo i , despre care n ic i pe preotul care I -au cununat n ic i satul un­de s-au cununat nu ne iaste cunoscut sau ştiut noao. I ară al\i j ăleri in satul Rodna nouă a trăi în fărădelege nu să afld. Despre care smerită înşti inţare facem domniisale despre toate cele mai sus ară tate. Rod na nouă 27 decembrie' 1 8 1 0. Popa Gerasim, m.p.

V.

1810. Rodna nouă. Popa Vasile Moisil face înştiinţa­re către episcop şi către vicarul Rodnei privind că­sătoria în spiţă oprită şi despărţiţi. Aminteşte cazul lui Şilimon Vrăşmaş cu Angilina Pătraşcu ; Ioan Po­monaci cu Pop Ciril ; orig, cirilic, în Protocolul po­runcilor, p. 1 14.

Smerită înştiinţare ! Din milostiva poruncă a excelen­tei sal0 domnului epi�cop şi sfetnic din luntru a căsii Austrii Yenită ş i prin domniavoastră, domnul vicarăş, nouă porun­cită a se arăta, cercîndu-să cu bătrînii satului , coratorii bi­săricii c îţi s-ar afla , sau nu s-ar afla, elin cei căsătoriţi , în puncturi le aceste poruncite , smerită înştiinţare facem şi cu mărturisesc în cunoştinţa preoţi i melc cumcă aicea, în Rod­na nouă :

1 . Să află acest j ăler , Şilimon V răşmoş, cu soţul lui , Angilino lui Iacob Păt răşcan elin Şanţ în anu 1 809 în Ţara Moldovi i cununaţi . Şi aşa acum aicca să află în prima lui mai venit.

2. In spiţa singelui a şasa să află luaţi /Vloltei Schilipoi cu Docio Simgiorzan, cu blagoslovenie ele la excclenţia sa prin domnia sa domnul v icarăş Ion Nemeş în anul 1 803 mi·-·

\ eni tă ca să să poată cun una. 3. In spiţa a 5 şi a 6 a cuscrii ca să fie aicea în Rodna

nouă, nici cu blagoslov0nie nici fără blagoslovenie nu să află nime.

4. Ca să trăiască bărbatul sau fămea ce dintie, şi �ă fie luaţi în căsătorie, nu să află aicea în Rodna nouă nime.

5. Ca să trăiască despărţiţi decătăolaltă să află Ioana

Pomohaci de l a care bărbatul iei , Pop Cirile, j eler , fiind acum de 1 8 ani ele la ic au fugit în Moldova, neştiind unde ar fi , precum aice carte, sau del iberatum de despărţire n-au, ş i aşa ie trăieşte despărţită. Popa Vasile , paroh .

1 74 www.cimec.ro

VI.

1817, ian. 10. Rodna Xouă. Popa Vasile paroh, pen­tru cătana Afrim Popîrţac, din Rodna Nouă, cere dezlegare să ia de soţie pe Ecaterina Natarîş greşită grăniţeriţă, văduvă prin stricarea fecioriei ; orig. ci­rilic, în Protocolul poruncilor, p. 1 15·-116.

Excelenta sa, prc'aluminate cl oam1w, arhercu a l nostru milostiv sf. -ul pa tron ! Cu umi lită fiască rugare cad eu p lecat însemnatul ruqător h oltei , cătană Afrim Pop1rţac, din Rodna Nouă către mila excelenţei sale a să mil ostivi către mim· a-mi tinde sfiţia ta păr i ntească bl a�Jos lovcnie ca să poei lua :in căsătorie pe văduva, pr in str ica rea fecior i i , greşită q reni­ţăriţă, Ecaterina Nato rîş, afl îndu-mă cu d însa în spiţa a 6 c�. cuscri i . Fiindcă cu sîn t fecior sărac iar d însa caste cu ceva gă(z) duşag mai munişor şi văzînd eu cum că pc' d însa nice mai înainte nice după stricarea fecio rici nime altul , care să nu-i fie n eam, nu o au cercat, măcar că ca şi mai înain te şi după g reşal a avută , totdeauna s-a purtat bine iastc> foarte h arnică. Nu lăcomind clară l a puţinul < · i �Jăzduşa�J , c i a\Înd bună nădej de că dînsa ar fi bună qăzdoaie , sînt doar bucu­ros a o lua. Afrim Popîrţac, cătană.

Aşişdcrea şi C'U Eca terinct pkcată ruqare fac către' exce•­l enţia sa a să mi lostivi a mă blaqoslovi ca să mă poei căsă­tbri după mai sus numitul rugător fiindcă pc> mine nici mai dinainte ş i nici după qreşeala , la care slăbi ciunea f ir i i m-au adus, nime altul care să nu-mi fie n'va rudenie , nu m-au cercat. Şi aşa aflînclu-mă în vîrstă ele' '2.7 de ani rămîn de tot făr ă n ădejcl <' ele a mă mai putea căsăto ri . Ecaterinct Nct tct rîo}.

Aşişclcrea şi eu, preotul locu lu i , mărturisesc cum că cele arătate despre aceştia care vor a să căsători sînt aclc'­Yărate şi drept arătate.

Rodna Nouă în 1 0 ianuarie' 1 8 1 7 . Popa Vasi l e Paro h .

V l i .

1817. febr. 25. Rodna nouă. Parohul Vasile Moistl face cunoscut vicarului din Năsăud despre căsătoria în spiţă oprită, din parohia sa. Originalul pe hîrtie, cu cirilice, în Protocolul poruncilor, p. 1 1 6.

Plecată ştiinţare să face măriisale domnului vicară� cumcă in parohia Rodna nouă, după căpătata l ăud ată po­runcă elin 19 ianuarie, făcîndu-să cercarc prin bătrîni ş i co­ratori , despre care s-ar afla luări în spiţă oprită şi fără bla-

1 75 www.cimec.ro

goslovenie vlădicească, sau vicărăşască, aicea în numita pa­rochie nime nu să află. Rodna nouă, în 25 febr. 1 8 1 7 , Moisil paroh.

VIII.

ISTORIA COMUKEI RODNA NOUA

La poalele muntelui Ineu, carele-şi ridică capul său su­meţi u sus în atmosferă cea limpede şi carele e încunjurdt în continuu cu nori ca şi o grădină cu flori şi a cărui v îri mai totdeauna e acoperit cu un vestmint alb, adică cu nea, e aşezată comuna mică numită Rodna Nouă sau Şanţ. Nu-· mele de "Rodna" şi-1 are de la Rodna Veche, care întru în­ceput fu un oraş însemnat, iar acum e opid.

Rodna Nouă îşi are înc<:>putul pe l a 1 782 c înd Impăratul I osif I I călătorind pînă aici şi văzînd că sînt case, însă care erau pe atunci foarte împrăştiate pc cîmpuri, a hotărît ca c-;ici să se facă un sat şi să se cheme Rodna Nouă, a cărul locuitori îşi au originea din Rodna V cehe.

Rodna Nouă se numeşte şi Şanţ, care nume ultim şi-l are de l a săpături le şi şanturile cele multe care încă se mai Yăd pînă în ziua de azi şi care se numesc şanţuri şi serviră ca loc de apărare diver�elor ginţi barbare, care în mai multe r induri devastară ţinutele cel e binecuvîntate ale Transi lva­niei.

Rodna Nou, Şanţul , e aşezat lîngă Someşul Mare can1 două mile de la izvorul lui . E înconj urat jur împrej ur dE> munţi în alţi, acoperiţi cu păşuni bi necuvîntate ş i cu izvoare l impezi ş i curate ca cristalul . La poalele acestor munţi se află un şes de puţină extensiune în care loc e aşezată co­muna Rodna Nouă, Şanţ, în mij locu l căruia se extinde un deluţiu ş i unde 2 izvoare formează o cruce.

Spre nord-estul comunei Şanţ, Rodna Nouă , se află ur, munte frumos , numit Beneşu, la poalele căruia se află po­deree foarte frumoase. Acest munte zis Beneş îşi are nu­mele de la un om zis Beneş despre care, se enarează , că ar fi făcut o cale ce duce din comuna Şanţ, Rodna nouă pînă în vîrful muntelui Beneş. In vîrful acestui munte se află chiar pînă astăzi gropi adînci sau spelunci, unde aşa numi­tul Beneş a avut mine. Beneş să se fi suit în vîrful acestui munte p<:> drumul sus zis cu o teleagă cu 2 roţi şi cu 4 cai poctcoviţi cu potcoave de argint şi cu cuie de argint care se zice că le punea numai în adins, ca să cadă, ca aflîndu-lt:: oamenii mizeri să-i mulţumească, fiind el foarte avut.

1 7G www.cimec.ro

In sud-estul acestei comun(' se află o cunună ele munţi . între cari mai memorabil e muntele "Cucureasa" , care des­parte Transi lvania de Bucovina, în vîrful cărui munte SE' află 2 ridicături de pămînt în formă ele roată, care există pînă astăzi. şi care fură în mai multe rînduri renovate.

In vîrful acestui munte s-au aşezat secuii şi tătari i ca­re inundară în Transilvania şi o elevastară în ma. i multe rîn­duri . Peste vîrfu l acostui munte există un plai comercial numit "Plaiul Moldovei" care formează trecorea din Tran­si lvania în Bucovina, pe acest plai numit şi Pasul Rodna a intrat oastea rusească în anul 1 848, care a venit în aj utorul Austriei . In vîrful acestui munte se încastră armata rusea­scă peste noapte şi ele aco lo a trecut mai departe. Rodna Nouă, în 24 aprilie, 1 873 , Pamfi l iu Grapini, student ele a V-ct clasă g imnazîală în Năsăucl.

12 - ,.Arhiva Someşană" 1 77 www.cimec.ro

Cu privire la conscripţia

năsău deni din

grănicerilor

1763-1764

POMPEI BOCA

Printre documentele arll ivei oraşului Bistrita păstrate la Arhivele Statului din Cluj , se află şi tabelele de contribuţii pe a.nul 1 763/1 764 privind localităţile din Valea Rodnei, mi­litarizat::- de Casa habsburgică in cursul anului 1 762 1 ) . Din acestea se desprind importante date referitoare la starea so­cială a populaţiei precum şi în legătură cu situaţia miiltmă a locuitorilor obligaţi să presteze serviciul de paznici ai gra­niţei. De asemenea tabelele mai prezintă informaţii clare cu privire la structura organizatorică a celor două regimente din care făceau parte \ăranii români de pe mel•::-agurile năsău­dene.

După răscoala din mai 1 763, ca urmare a executiilor şi maltratărilor ce i-au urmat, îngroziţi, mulţi tărani grăniceri s-au întors în satele lor de baştină din preajma teritoriului militarizat, unii s-au ascuns prin comitatele vecine. alţii au emigrat în Moldova, dezorganizîndu-se astfel unităţile mili­tare formate cu un an mai inainte. In aceste împrejurări . pri-

1 . Arh ivele Statului. Cluj. fondul A . O . B . . inve ntar IV. A. n r . 2.355, infanterie, Ndsăud, Rebrisoora ;

1 78

nr. 2..356, infanterie Năsăud. Rebra, Salva. Hordou ; nr. 2.357, drayoni, Năsăud, Rebrişoara. Rebra, Mititei ; nr. 2.358, infanlerie Singeo1z, I lva Mică ; nr. 2.359, infanlerie, Găureni, Poieni. Runca, Salva. M i t i lei nr. 2.360. inlunterie, Feldru, Vărarea. I l v a Mică, Rebra ; nr. 2.361. oragoni, Rodna, llva Mare. 1\rlăgura, Maieru, Singeorz, Leşu ; n r . 2.362. infantcrie Rodna. I lva Mare. Măgura ; n r . 2.363. dragoni. Feldru, Singeorz. l l v a Mică. Leşu, Vă.rarea ; n r . 2.364, infanterie, Maieru. Leşu ; nr. 2 . 365 ,infanlerie. Telciu, Bichigi, Suplai, Zagra ; n r . 2.366, dragoni. Telciu. Bichigi. Supl ai , Gd.ureni, Runc. Hordou, Salva ; nr. 2 . 367. dragoni, Poieni, Zdgra. Mocod. Mariselu. Sinl-loana· ; nr. 2.368, infunlerie, lagra, M ocod .

www.cimec.ro

ma cerinţă era de a se cunoaşte, după pretinsa pacificare. ce populaţie a rămas în fiecare sat. starea socială, ca şi situaţia militară a bărbaţilor, pentru a se şti componenţa viitoan·i miliţii grănicere. Pentru aceasta, s-au format două comisi i compuse din cîte doi ofiţeri (locotenenţi) şi un cancelist, care în perioada noiembrie 1 763 - februarie 1 764, au întocmit, pe compani i şi pe localităţile aparţinătoare acestora, aşa nu­m itele "Tabella praestandae contributionis pro anno militari 1 763/1 764". la sfîr1şitul cărora sînt făcute totalizările datelor cifrice privitoare la capii de familie grupaţ i pe categorii so­ciale : ţărani grăniceri, ţigani şi _ străini, cu bunurile imobile şi mobile ce posedau, impozitele şi taxele afert>nte. De a:;;e-­menea, marginal, înaintea numărului curent din dreptul ca­pului de fam ilie, cu excepţia văduvelor, preoţilor şi în parte <1 ţiganilor şi a străinilor, este menţionată situaţia militară, cu specificafl�a pentru fiecare caz în parte : obligat pentru serviciu (dienstbar) , neobligat pentru servici u (undienstbar). supranumer-ar (supernumerar) şi neapt (invalid)_ In aceeaşi ru­brică cu numele mai figurează unele menţiun i ca : orb. chior. şchiop, surd. mut. mort, dezertor, plecat în alt sat, precum -:;i menţiunea "auff. in :Moldau" sau adesf'a .. au fugit în Mol­<l ova".

Tabelele se încheie cu formula de certificare a exactităţ i i urmată de semnăturile c::lor doi ofiteri întăritl' cu sigil dL' (:eară roşie. Cancelişt i i semnează pe coperta exterioară după menţiune-a , ,Elaboravit". Nu a fost găsit încă un centralizaLor al acestor conscripţi i , însă ele cuprind toate localităţ ile d in Valea Rodnei ş i cea a Şicului , m i litarizate în pr ima faza ( 1 762) , atît pentru regimentul de infanterie cît şi pentru cel de cavalerie (dragoni). Cu această ocazie au fost înfi inţaLc două sat::- noi : Ilva Mare şi Măgura cu Săcătura şi Arşi t.a, desprinse de Rodna şi Maieru. conscrise separat de aceste ctin urmă. Rezultă astfel că numărul localităţilor intrate la înce­put în confiniul militar năsăudean a fost de 2 5 . din care 23 din valea Someşului (Rodna, Ilva Mare, Măgura. lVIaieru, Sîn­georz, Ilva Mică. Leşu , Feldru, Vărarea (Nepos). Rebr.'l. , Re­brişoara, Năsăud, Salva, Hordou (Cosbuc). B:c! 1 igi , Telciu , Runc (-ul Salvei). lVIititei . Mocod. Zagra. Găureni (Alun i-:;) .

Poieni( -le Zagrei) şi Suplai ) şi două el in valea Şicului ( M a ­rişel ş i Sîntioana) .

In cuprinsul teritoriului militarizat locu iau la data con­scr'i•::-rii un număr d(-• 4.L77 familii din care 3 1 06 aparţineau regimentului de infanterie cu nouă companii şi 1 . 1 7 1 famil i i ţ ineau de regimentul de cavalerie (dragoni) cu 5 companii (P�­('adroane), grupate după cum urmează :

179 www.cimec.ro

Numărul fa m i l i i lor conscrise

Categoria fa mi l iei TOTAL

d i n care :

i nfanterie cavalerie

- Ţă ra ni g ran1ceri 351 4 2558 956 - Văd uve 406 324 82 - Preoţi 101 51 50 - Tineri căsătoriţi 204 1 27 77 - Necăsătoriţi 20 1 8 2 - Ţigani 29 25 4 - Stră i n i 3 3

La acestea se mai adaugă un număr de 1 58 de familii conscrise ca emigrate în Moldova, din care 1 14 de la infante­rie şi 54 de la cavalerie, astfel :

Categoria fa mi l ie i

------ - ---·

- Ţărani g ră niceri - Văduve

- Preoţi

- Tineri căsătoriţi

- Ţigani

N u mă ru l fa mi l i i lor conscrise

TOTAL

1 42 8

2

5

d i n care :

infanterie cavalerie

94

4

1

5

48 4

1

1

Datele privitoare la numărul famil iilor ne oferă posibili­tatea calculării populaţi•2i aflătoare pe teritoriul militarizat la întocmirea conscripţiei. Socotind în medie familia de gră­nicer cu 5 membri (2 părinţi + 3 copii), familia văduvelor cu 2 membri, tinerii căsătoriţi cu 2 , cu 6 la preoţi, cu 1 la ne că ­sătoriţi şi cu 5 la ţ igani şi străini, rezultă că numărul locui­torilor celor 25 de sate grănicereşti era de cea. 20. 330. Pe lo­calităţi, în frunte se situa Sîngeorzul cu 1 .980 locuitori, ur­mat de Rodna cu 1 .670 (din care 530 făceau parte din fami­liile nemilitarizate ale minerilor), apoi de Rebrişoara cu 1 550, ).faieru 1. 510, Zagra 1 .300, Năsăud 1 .230, Telciu 1 .190, Salva 1 . 1 70, F•2ldru 1 . 1 30, Rebra 990 şi Mocodul 940. Intre satele de mărime mijlocie pot fi socotite Ilva Mică (690), Ilva Mare (680), Hunc (670), Leşu (600), Mititei (540), Hordou (535), Mă­gura (440), Vărarea (530), Poieni (430) şi Bichigiu (425). Şirul se încheie cu satele mai mici : Găureni (240), Sîntioana (230), �Iărişel (160), şi Suplai (1 30).

Calculînd după aceleaşi criterii număru1 celor trecuţi în Moldova, rezultă că în vara şi toamna anului 1763 au luat

180 www.cimec.ro

calea pribegiei 760 locuitori, populaţie echivalentă cu a unui sat năsăudean de mărime mijlocie. Cei mai mulţ i au plecat din llva Mare, al căror număr se ridică la 279 suflet•.:> , între care şi preotul, pribegie înlesnită de vecinătatea cu hotarul Mol­dovei. Urmează Rebra cu 1 57 , Maieru cu 72, Sîngeorz cu 67, Leşu cu 55, Mocod 35, Hordou 1 8, Salva 20, Măgura 15 , iar din Poieni, Rebrişoara şi Ilva Mică, cîte 10 bejenari. Din sate­le Văr•area, Bichgiu, Găureni, Mărişel şi Sîntioana nu sînt. menţionaţi l ocuitori plecaţi în Moldova şi nici c;> "dezertori". probabil că cei fugiţi cu ocazia răscoalei, după r:otolirea aces­teia şi terminarea procesului, spr<::' iarnă, s-au în tors la gos­podăriile lor.

Tabelele de contr•ibuţii la o3re erau obligaţi locuitorii grăniceri, întocmite de organele militare după anumite in­strucţiuni primite de la forurile superioare. conţin elemente clare cu privire la starea socială a capilor de familie. Aceştia sînt înşiraţi nominal, mai adesea cu pronumele de botez în faţă. urmat de numele de familie sau de patronimic ( Isip Stru­gar, Iuon a lui Scridon, Thoma Oului, George Oul) - co­loana purtînd titlul "Nomina contribuentium in Rodna" (nu­mele contribuabililor din Rodna). In coloana următo3re, "Ta­xa capitis" (taxa capului) este înscrisă suma de 4 Rhfl în dreptul fiecărui cap de familiE' bărbat, cîte 2 Rhfl. la văduve şi ţigani. I nfirmii şi neputincioşii. tineri căsătoriţi şi cei ne­căsătoriţi, nu -2rau impuşi cu nici o sumă. Preoţ i i erau scuti ţi de taxa capului. In continuare urmează coloanele privind te­renurile agricole. cele însămînţate cu culturi de toamnă, pri­măvară, miei (mei) sau porumb, fineţe şi vii, cu suprakt,P exprimate în . ,găleţi cubuli" şi , .mierţe" (metretae), care de fîn şi urnae, făr•ă a se menţiona dacă între acestea ar fi fost şi sesiuni iobagi·;:J.le, cum a fost cazul mai tîrziu la militari­zafi2a Văii Bîrgăului în 1 784. Se înşiră apoi rubricile cu nu­mărul vitelor cornute, cai, oi şi capre, porci , stupi şi veni­tele din mori , căldări de rach iu, ş.a.m.d. După stabilirea ta­xelor parţiale pr:vitoare la terenurile agricole, produse, indus­trii săteşti şi pentru animale, sumele se adună în coloana , .Contributia de facultatibus" (contribuţia, darea după pro­prietăţi) care apoi se însumează cu "Contributia capitis et fa­cultatum " (darea capului şi după proprietate. avere). In fine mai apare taxa după fii, servitori, întf!2ţinuţi (fmţi, etc.), fiice, slujnice, văduve, ce făceau r:arte din gospodăria capului de familie, ca persoane productive. Datele cifrice se totalizează pe coloane şi pe categorii de contribuabili prima poziţie fiind pentru "Districtual limitroph" (grăniceri distr'ictuali sau ţă­rani grăniceri) şi în cîteva cazuri "Libers limitrophi" (grăni­ceri liberi), urmînd apoi "Eorum viduae" (văduvele acestora), "Poppa" (pr�oţi), "Neogami" , , .Coe12bs" , "Zingari".

1 8 1 www.cimec.ro

Taxa pe cap de familie stabilită pentru grănicerii di1� districtul militarizat de 4 florini renani ca �i cea fixată pen­tru văduvele acestora, de 2 florini renani ne indică poziţ i a acestora d e oameni liberi cari plăteau impozite � i după pă.­mîntul arător, fîneţele, animalele şi morile ce le posedau în propriet-ate exclusivă, recunoscute ca atar-2 de oficialitatea mi­litară prin actul conscrierii .

l\Ienţiunile scrise pe copertele exterioare de la începutul tabelelor, prin care se specifică denumirea localităţilor, felul companiei - de infanterie sau de dragoni (cavalerie) - ca şi aproape toate numele' comandanţilor acestora, au p2rmis reconstituirea organizatorică a celor două re"gimente înfiin­ţate iniţial. Denumirea satelor mai este înscrisă �i pe fiecare pagină interioară la începutul coloanei care indică numele contribuabililor. In locul numărului de ordine fiecare compa­nie este denumită după gradul şi numele comandantului acesteia, iar acolo und2 ti tularul lipsea se notează "vacant" sau nu se face nici o menţiune.

Majoritatea capilor de familie din acelaşi sat făceau par­te din compania de infanterie iar acei care erau ceva mai în-stări\i �i desigur posedau cai . aparţineau la escadronul de cavalerie, constituirea unităţilor fiind făcută prin gruparea localităţilor apropiate în scopul obţinerii efectivului militar necesar. In cîteva cazuri grănicerii dintr-un sat ·::rau repar·­tizaţi la două compănii de infanterie sau de cavalerie.

R egimc.'ntul de infanterie era format, la data conscrierii . din două batalioane a cite patru companii precum ş i o com­panie aparţinătoare comandantului de regiment. Organizarea teritorială se prezenta astfel :

N r. crt.

2 3 4

5

6

7

8 9

1 82

Compania, g radul , titl u l ş i numele coma ndantulu i

Căpitan von Fl uck

Căpitan von Schneider

Vaca nt

Căpi ta n von Houburg

Căpitan von Bonquir

N u se menţionează numele comanda ntu lu i

Căpitan baron von Tousso­i nct

Obristwachmeister de Kohn

Compa nia Oberst Liecte-nant

Denumirea local ităţilor din care era formată compa nia

Rod na, l lva M a re şi Măgura Săcătura.

Maieru şi Leşu

Singeorz şi l lva Mică

Feldru, Vărarea, parte d i n l lva M ică şi parte d i n Rebra

Năsăud şi Rebrişoara

Telciu, Bichigi , Suplai , pa rte d i n Zagra

Năsăud, Rebra Ma re, Salva şi Hordou

Zagra şi Mocod

Salva, Runc, Mititei, Găureni şi Poieni

www.cimec.ro

Locu i t o r i i din satele MărişPl şi S întioana dc pe ,-a!Pa Şi­

eului nu făceau parte din uni tăţile regimentului ele infante­

rie ci aparţineau numai la cavalerie probabil din cauza depăr­

tării la care se găseau faţă de zona militarizată, mai extinsă

pe atunci în bazinul su peri or al Some�ului. Regimentul de dragoni (ca,valerie) era compus din cinci

compan i i formate ,di n toate cele 25 localităţ,i ce alcătu ia gra­

n iţa nsău deană, după cum urmează :

N r. crt

Compania, gradul , titl u l şi numele comandantul u i

Obristwachmeister (ne men­ţ ionat n umele coma nd.)

2 Nu se menţionează numele

Den u m i rea loca l ităti lor d i n care era formată c�m pania

Rodna, l lva M a re, Măg u ra Săcătura şi Arşiţa, Maieru, parte din Singeorz, pa rte d i n Leşu

coma ndantului Feld ru, Singeorz in pa rte, Leşu în par-te, l lva Mică şi Vărarea

3 Căpitan Lsr. von Stefa ni Telci u , B ichigi , Suplai , Găureni, Runc, Hordou şi Salva

4 Căpita n Frei jmu ths Zagra, Mocod, Poieni, Mărişel , ş i

5 Compania locotenent-colo-

Sintioana

nelulu i von Dambrowka Năsăud, Rebrişoara, Rebra şi Mititei

Ţin înd seama de no tările făcute cu ocazia conscrieru m

dreptul fiecărui cap de familie bărbat , s-a reconstituit situa­

tia militară a locuitorilor satelor năsăudene. stabilindu-se pc

companii efectivul grănicerilor apţi �i obliga1,i la serviciul militar, precum �i numărul celor supranumerar'Î. neapţi pen­

tru servic-i u , inv·alizi, dezertori sau cu situaţia nelămurită .

Din datele central izate rezultă că regimentul de infan­

terie cuprindea în ef·2ctivul său un n umăr ele 1 591 grăniceri

apţi pentru serviciul militar, 59 erau socotiţi neapţi sau su­pranumerari, iar 1 .003 făceau parte din categoria celor inva­lizi, bătrîni ori cu infirmităţi fizice. Alţi 85 nu aveau situaţia

m iiltară stabilită. In r'indul dezertorilor şi a celor fugiţ i in

Moldova figurau 104 persoane.

Regimentul de dragoni avea la da ta conscrierii 632 ca­

valerişti . Celelalte categorii numărau 1 5 supranumerari sau neapţi, 347 invalizi , 27 cu situ aţia nelămurită şi 48 dezertori

sau trecuţi în Moldova.

Pe companii efectiv12le se prezintă după cum urmează :

1 83 www.cimec.ro

N r. crt.

1

2

3

4 5 6 7

8 9

2

3

4

5

C o m p a n i a

REGIM ENTUL D E I N FANTERIE

Căpitan von Fluck

Căpita n van Schinder

Vacant

Căpita n von Houburg

Căpita n von Bonquier

Fără nume

Cpit. bar. von Aaussainct

Obristwachmeister de Kohn

Oberst Lieutenant

TOTAL :

1 01

1 73

1 89

1 66

1 87 1 83 1 79

1 82

21 2

1 .574

1 0 2

1 5

2

26 2

2

] o > c:

93 99

1 43

1 1 1

1 42 1 1 4

92

96 1 1 3

59 1 .003

<.i Cll a. V) Cll z

60 1 3

5

5

2

85

Cii N ,_ Cll � 0 .8

49 9 4

2 20 1 2

1

6

1 04 -------------------------------

REG I M ENTUL DE DRAGON!

Obristwachmeister (fără nume) Fără nume

Căpitan Lsr. von Stefani

Căpitan Frei jmuths

Locot. voi. von D a mbrowka

TOTAL

1 1 3 92

1 46 1 31

1 48

632

1

1 0

3

1 5

56 77

70

93

51

347

24

27

22 9

1 4

1 2

48

Efectivul unei companii de infanterie era format din cea. 180 grăniceri buni de serviciu iHr al unui escadron din 1 30-140 cavalerişti. Uniţătile ce apartineau comandanţilor de re­gimente avea efectivele ceva mai ridicate. Se observă des­completarea ambelor formaţiuni din jurul Rodnei, ca urmare dezertărilor, si tuaţie în care s.2 găsea şi compania de dragoni de la Feldru. In acei a.ş timp se constată că erau pregătite ele­mentele de înlocuire exprimate prin numărul grănicerilor cari nu aveau încă situaţia militară stabilită, sălăşluiţi poate de curînd prin local ităţile aparţinătoare unităţilor descomple­tate.

Conscripţia cuprinsă în tabele oferă întocmirea în con­tinuare a unor desfăşurătoare a efectivului companiilor pe localităţii-::� componente atît pentru regimentul de infanterie cît şi pentru cel de cavalerie. De asemenea se poate reconsti­tui pe satele m il itarizate n umărul celor obligaţi la serviciu în acel timp, precum şi si tuaţia celorlalte categorii de grăniceri, pentru ambele formaţiuni militan'. Datele sînt în curs de prelucrare şi vor forma obiectul unei comunicări separate.

lll4 www.cimec.ro

Ecouri ale iluminismului În Ţara

Năsăudului

GRIGORE GAZDAC

I luminismul , ca mişcare spirituală , se caracterizează prin încrederea în capacitatea raţiunii umane, credinţa în p rogres, opoziţie faţă de religie şi superstiţi i , toleranţă rcl i­�J ioasă, venerare a ştiinţei , înlăturarea autorităţii exterioa­re cunoaşterii omului însuşi, eliberarea spiritului uman de ignoranţă ş i prej udecăţi , inclusiv în treburi le sociale, cerin­ţa pentru c laritate, simplitate şi naturaleţe în gîndire şi ex­primare, empirism în teoria cunoaşterii , l upta pentru r ăs­turnarea relaţiilor feudale ş.a.

"Le vrai phi l osophe est un honnete homme qui agit en tout par r aison et qui j oint â un esprit de reflexion et de j ustesse, les meurs et les qualites sociales" . 1 )

Filozofia i luminişti lor , bazată pe cunoaşterea empirică, pe observaţie şi experienţă, are uşile deschise ş i se conside­ră accesibilă tuturor oamenilor , pentru că toţi au de la na­tură posibilitatea de a cunoaşte şi a j udeca în problemele care-i privesc ş i despre lumea în care trăiesc. Filozofii ilu­minişti erau convinşi nu numai că le va fi uşor şi posibi l s6 răspîndească pîinea ştiinţei în mase dar , deşi au vorbit mai puţin despre aceasta, presupuneau că în rîndul populaţiei există şi că acţiunea lor de luminare, de sus în j os , va în­tîlni un l uminism incomplet, a l minţii sănătoase, pentru că

toţi oamenii s înt în mod natural dotaţi ş i apţi pentru cultură.

J ., Diderot. Cuvîntul , .Philosophie" în ENCYCLOPEDlE : , , Adevăra t u l filozof este un o m cmsLIL care filce lotul prin ratiune şi care uncşle reflecţia şi jusleţea cu moravuri· le şi cai i tăt i le sociale" .

!85

www.cimec.ro

, .Înnăscut înseamnă ceea ce se naşte odată cu noi. �imic nu este înnăscut în afară de facultatea de a sim­ti ş i a gîndi : toate celelalte sînt dobîndite".2 ) Masele recepţionează lumina ce le vine de l a profesio-

niştii culturii pentru că ele însele, cel puţin în mod vag, r� aşteaptă ş i sint pregăti te să o înţeleagă. Gîndirea şi cunoaş­terea proprie, ca probă a adevărului în practica vieţii, este­l a îndemîna fiecăruia .

.. Diese Probe kann ein j eder mit sich selbst anstellen". 3)

Putem şi trebuie să vorbim aşadar de un i luminism şi de o luminare ce porneşte de jos în sus, de un iluminism in­complet a l bunului simţ ş i a l minţii săntoase, învăţată de practica v ieţii şi de experienţa de viaţă. Ponderea pe care cunoaşterea prin simţuri o are în concepţia i luministă tre­buia în mod nec0sar să dea această orientare, care poate­tocmai de aceea nu a fost dezvoltată pentru că era conside­rată ca evidentă, căci ce altceva poate însemna bunul simţ rl acă nu cunoaşterea clară a simţurilor

. . Mais d 'ou v ient cette expresion sens comun. si ce n 'est de sens ? Les hommes, quand ils inven­terent ce mot, faisaient l ' aveu que rien n'entrait dans l 'âme que par les sens ; autrement, auraient­ils employe le mot de sens pour signifier le rai­sonnement commun ?"4) 1 De aceea Voltaire va nota, în începutul articolului său

espre acest cuvînt, un gînd pe care i luminiştii nu I -au dez­oltat pentru că erau prea preocupaţi şi pentru că dădeau o

deosebită importanţă rolului lor de luminători şi necesităţii reale a acestui rol :

. , I l y a qu<'lquefois dans les expressions vul ­gaires une image de ce qui se passe au fond du coeur de tous les hommes" .�)

O gîndire nouă, spusese încă Boileau, nu este neapăraf o g îndire care nu a fost încă niciodată gîndită pînă atunci, c •

2. Cuvin tul . , lnnă�c u l " î n Enciclopedie, e l . . Materlalişlll francezi d i n veacul a l XVIII-lea,.. Bucure�li. 1954, p. GJ. _ . _ . _

J. 1. Kant : WERKE, Bd. IV, Berlin, 1 922, p. 365 : . , De aceasta piatra probatJva poate !:>ă se servească fiecare" .

4. Vol taire, , .Dlclionnalre'\ Garnier-Paris, 1967. p. 388, cuvi_ntul

_: "Se

.ns comm�n ... _Dar

de unde provine expre�ia de bun-simt dacă nu de la s amlun 1 Cmd au nascocit-o: oamenii au recunoscut că �imturile se află la baza cunoaşterii ; altfel cum ar rt i n trebuintat ei cuvintul sim�. penlru a arăta că e vorba de judecata comună ?, (Vol-taire, "Opere alese•, voi. I I I , Bucureşti, 1960, p. 81) . . . _

5. Ibidem . , . Expresiile obişnuile oglindesc uneori ceea ce se petrece 111 sufletul heca­nli om" . (Ibidem) .

1 86 www.cimec.ro

, . c 'est au contraire une pensee qui a du vcnir a' tout le moncle et que quelqu'un s'a vise le premier cl 'exprimer . ' 'll)

O mai spusese şi Descartes în al său Discurs despre metodă :

. . La puissance de bien juger ct distinguer le vrai cl 'avec le faux, qui est proprement ce qu 'on nomme le bon sens ou la raison, est naturel l0ment egale en tous l es hommes. "i)

Ac('eaşi este şi poziţia i luminismului qerman, c h i ar i n accepţia oficial izată, wolffiană :

. . Omnes homines natural i quoclam vei rerum cognoscendi . vel cognitum cxaminandi , vel ratia­nes deniquc conficiendi si\· c ratocinandi elot( sunt instructi " .8)

Faptul că omul Sf' cultivă în pr imul rînd prin el însuşi - deşi niciodată numai prin el însuşi - oste o condiţie pre­alabilă a oricărei cultivări şi luminări a lui prin alţi i .

Activităţii de luminare şi deşteptare desfăşurată de că­tre ei , filozofii trebuie să-i fi afiliat şi credinţa într-un ilu­minism incomplet la maselor, i luminism a cărui expresie îm­plinită era însăş i filozofia luminilor. Marchizul D' Argens spre exemplu scrie chiar o carte intitulată "Filozofia bunului simţ" şi cartea a cunoscut o solicitare ce a dus la scoaterea a treisprezece ediţii.9) Exprimată sau subînţeleasă, convin­qerea că omul de jos se ridică în mod natural , chiar dacă in­complet, către lumină şi că aşadar ideile luministe vor răs­punde acestei trebuinţe ş i o vor împlini , această convingere i l va îndemna pe Diderot spre exemplu să insiste asupro. obligaţiei de a face filozofia populară, ele a o expune într-un l imbaj s implu şi nesofisticat, ferit ele o obscuritate afectatli ce s-ar aşeza ca o pînză de ceaţă între popor şi ştiinţa des­pre natură.

"Hatons - nous ele rendre la phi lozophie populaire. Si nous voulons que les phi losophcs marchent en avant, approchons le peulple du point

6. Cf. D. Mornel . "Les orlglnes lolellecluelles de la Revolullon francalse•, Armand C:olin· Paris, 1967, p. 34 . . ,., . . dimpotrivă, esle o qind i re c-rirc a t reb uit sd. v i nd la loată lumea, şi pe care unul o exprimă cel din t ii " .

7. R. Desca rtes , .. Dlscours de la methode .. , Ed. sociales-Pnris 1950, p. 39 . . , Facullateit de a judeca SI distinge bine adevărul de rals , care este propriu-zis ceea ce se nu­meşte bun-simţ sau ratiune, este in mod natural egală la toţi oamenii''.

8. Fr. Baumeisler, Elemeola pbllosophlae recenllorls. Prolegomena de philosophia, Clau­diopoli 177 1 , p. 20. "Toţi oamenii sint in mod nalural şi firesc apti fie să cunoască lucrurile , fie să cerceteze cele cunoscute. fie să adune cunoş lin�e ş i s ă j udece " .

9 . E. Cassirer, ,.La phllosophle des lumters• , Irad, Pierrc Quillet, Fayard-Paris, !966, p. 268.

l fl7 www.cimec.ro

ott en sant les philosophes. Diront - i ls qu ' i l est des ouvrages qu'on ne mettra jamais a la portee de tout le monde ? S ' ils le disent, ils montreront seu­lement qu'ils ignorent ce que peuvent la bonne methode et la longue habitude". 10)

Am insistat asupra acestei l aturi a filozofiei luminilor pentru că ea deschide o perspectivă ele cadru mai larg miş­cării i luministc desfăşurată în ţ inutul Năsăudului şi carac­terizată atît printr-un luminism spontan, incomplet ş i natu­ral al maselor, rezultatul unui proces de autoluminare, c ît ş i printr-o largă activitate a unor modeşti i ntelectuali ru­rali, activitate desfăşurată pentru împlinirea acestor lumini naturale, incomplete. Este ele altfel o caracteristică a între­gului lumini sm românesc, explicabi lă poate şi prin putina întîrziere cu care se manifesta în raport cu cel occidental, şi avînd, ca urmare, o c reştere în intensitate a iluminismului popular, firesc.

Dimensiunile i luminismului românesc se coordonează pe acelea ale întregii mişcări i luministe. Accentele cad însă specifi c . Ele se instituie în mod hotărît către ş i pentru ma· sele populare, pentru necesităţile istorice ale poporului ro­mân. Prin excelenţă cultural. el este în acelaşi timp şi în aceeaşi măsură prin excelenţă politic ş i practic. Sesizînd existenţa unor tendinte ş i manifestări de factură i luministă în r îndul populaţiei lipsită de carte dar nu şi de o minte să­nătoasă, i luminişti i cultivaţi vor prelua ş i vor împlini , prin­tr-o prodigioasă activitate, năzu inţa şi acţiunile de renaşte­re naţionlă şi socială, pe temeiul cunoaşteri i s i afirmăr' i omului şi naţiunii . Setea pentru cultură şi pentru drepturi fireşti cuprinde o întreagă epocă şi pe toţi oamenii ei, cu d i­ferenţe în ceea ce priveşte gradul clarificăr i i , dar nu fără o corespondenţă a înţelegeri i marilor întrebări puse de ome­nire în scopul instituiri i sale în planul şi-n lumea omeniei , a b inelui uman. Ion Slavici a conturat excelent în c impoieşul Budulea din Cocorăşti chipul omului s implu, fără carte dar nu fără înţelegerea rostului cărţii . In drum spre oraş, l a co­pilul lui , el trăieşte clipe de omenească mîndrie atunci cînd poate spune cuiva :

.. - Mă duc şi eu la oraş, fiindcă am şi cu un fe­cior l a şcolile cele mari . Are să iasă dascăl ! Eu sînt Budulea, c impoieşul din Cocorăşti" .

10. Diderot, ,.De l'lnlerprelallo'! d e la_ nature", sect . XL, t . 1 1 . p . 3 8 : e l . E. Cassirer, op. _ _ nl:, p. 268..: :·S� ne grabim sa facem populară filozofia. Dacd noi vrem ca fii o· zofu sa mea�ga _1 n�1nte. să_ <_�-propiem poporul de punctul in care se găsesc rnozofii. Vor .. spun� ea ca _ smt lucran CC\re nu vor p u tea niciodată fi puse la îndemîna in­lreg!I lumi ! I?aca s�un . ace_st lucru , rlovedesc doar că ei nu cunosc ce poate o buna metotlct Şl o obJşnutre 1 ndelungală � .

1 88 www.cimec.ro

Este mîndria poporului care arc un fecior la învăţătu­ră, care vrea să se lumineze complet, tocmai pentru că se ştie a fi neîndestulător încălzit de soarele minţii . Dacă este prea tîrziu pentru el, el cutează să se înţelcpţească cel pu­ţin prin şi pentru copiii lui .

Numai cel care este el însuşi înţelept ştie să asculte c u sete d e învăţătura omul ui înţc'lept ş i pretinde această învă­ţătură. Numai cel care ştie ceva poate să ştie că nu ştie des­tul şi că înţelepciunea se adună de la mulţi, în lungul tim­pului şi-n latul pămîntului.

Vorbind despre lumini şi luminism pc un teritoriu res­trîns, adunat pe cursul superior a l văii Someşului şi cunos­cut sub numele ele Ţara Năsăud ului sau Districtul român al Văii Rodnei , nu intenţionăm să scoatem la lumină noi di­mensiuni i luministe, nu vom întîlni făuritori şi destăinuitori de noi idei pentru şi despre demnitatea umană a omului , în­să vom întîlni oameni receptivi la lumină, dornici de împl i ­nire luminată , animatori şi combatanţi pentru răspîndirea ei publică şi populară. Vom 9ăsi însemnări care ne vor grăi fără multă aparatură fil ozofică clar cu o armătură congnitivă suficientă activităţilor desfăşurate. I deile luminismului au circulat în straturi largi ale populatiei , au răzbătut pînă la minţi le mulţimi i , adevărul aflat ele ele întîlnind pe acela iscat din nevoile reale ale vieţii . I deile circulă mai repede şi mai cuprinzător decît ban i i . Ele nu pot fi puse la ciorap, nici închise în beciuri sau temniţe, nici trase pe roatd.. Atunci cînd vehiculează o trebuinţă fi lozofică generalli.. cînd actualizează un în sine adînc al omului , atunci ele se afirmă aşa cum se ridică floarea şi iarba primăvara. Or, ce trebuinţă filozofică mai universal şi esenţial umană poate fi alta decît aceea care priveşte însăşi omenia omului ?

De unde şi cum s-au ridicat ideile luminilor în mintea şi-n viaţa poporului pierdut în lungul unei văi de muntt·, pînă aproape de izvoarele ei ? In primul r înd din aceastfl trebuinţă genPral ă a omului de a cunoaşte şi indemniza omenia lui, trebuinţă ce se impune categoric de îndată ce au apărut condiţii le materiale care au �Jc'nerat-o. Căci dad. ideile s înt şi rămîn o condiţie vitală a vieţii umane, via�a ş i existenţa umană este ş i rămîne o condiţie esenţială � i determinantă a ideilor. Nevoia de cunoaştere este firească şi astîmpărul ei poate fi amînat dar nu stins.

"Valah i i încă au m inte, nu numai domnii ! " va stri9a în apărarea drepturilor sale şi ale comunalilor lui, în 1 7S9. un ţăran din Vărarea, ele l îngă Năsăucl.

Adevărul despre om şi despre statutul lui omenesc şi-a făcut loc încet ş i pc un drum spinos, în curs ele secole, dar

1 89 www.cimec.ro

a răzbătut neîncetat �i pc nesimţite, pînă cînd omul s-a des ­prins elin neştiinţă şi întuneric şi s-a citit în lumina zilei � i a ratiunii sale. I deile luminători lor au pătruns astfel mai uşor in acest mediu, care le-a generat şi le-a aşteptat. Aceastct este taina cuprindcrii lor peste toată Europa şi di ncol o ele ocean, în locuri mai bogat sau mai sărac roditoare. Ideile plecate de la învăţaţi şi filozofi întîlneau elementele lor i u �J incl irea comună, în dicţionarul învăţături i însuşite p e băn­cile şcolii minţii sănătoase. Aceasta şi-a desfăşurat întot­deauna cursurile după manualul scris în condiţiile vieţi i materiale, şi-a extras cunoştinţele şi învăţăturile din aceas­tă nesfîrşită de carte de învăţătură. In ea au citit elementele cunoaşteri i şi l ocuitorii ţinutului năsăudean. Din ca au învă­ţat nu numai să-şi apere drepturile lor fireşti , c i �i aceea că trebu ie să înveţe şi el in căr ţile scrise, cele secunde cărţu , -icţii , pentru că în acestea alfabetul lumii este mai reped e dezlegat minţii omului şi ele înscriu în cîteva pagini învâ­tături pentru care omului i -au trebuit secole ele istorie Această preţuire a tot ce este scris şi a cun oscători lor cărţi i este o caracteristică îndelungat veche a oamenilor din acest ţinut. Manifestări neînţe1 ese mai tîrziu , ele exemplu culegerea oricărei hî rtii şi păstrarea oricărei însemnări scr i­se, vorbesc despre preţuirea h îrtiei -document şi despre con­,-in�wrea ele tip luminist că prin astfel ele dovezi se pot re­zoh·a necazuri j uridice şi sociale.

Locuitor i i Văii Rodnei şi-au avut şi ci oamenii lor in­Yăţaţi, ch iar dacă mulţi dintro ei cu o învăţătură modesta . . 'l.ceştia le-au fost învăţători şi luminători . Cine au fost ei '? Oameni mai iscusiţi în cunoaşterea cărţii , ridicati din sînu : acestei populaţi i şi aj un<;; i învăţător i sau profesori , preoţi sau cu alte sluj be în ţinut, în cadrul regimentului de grani ţei sau, mai tîrziu , al districtului. Toţi aceştia constituiau pen­tru populaţia neînvăţată sau mai puţin învătată un fel dE. bibl ioteci de învăţătură şi luminare, birouri de informan· despre tot ce se petrece în lume. A. Gramsci caracterizeaza bine situaţia acestei intel ectual ităţi legate de popor şi dife­rite în structura şi idealurile ei de intelectualitatea de tip urban. Cele scrise de Gramsci se potrivesc foarte bine po­z i tiei şi gîndirii acestor intelectuali năsăudeni, animatori ai poporului acestui ţinut ş i de aceea le reproduc .

] qQ

.. Intelectuali i ele tip urban s-au dezvoltat o dată cu industria şi sînt legaţi de vicisitudinile ei . . . Intelectualii ele tip rural sînt în mare parte tradiţionali , adică legaţi de masa socială rurarlă şi mic-burgheză a oraşelor ( mai ales de cea a centre-

www.cimec.ro

lor mărunte) , masă care n-a fos t încă constituită şi pusă in mişcare de s istemul capital ist. . . Nu :înţelegem nimic din viaţa colectivă a ţăranilor, nici din germenii şi fermcnţii ele dezvoltare care există în ca dacă nu luăm în consideraţie, dacă nu studiem în mod concret şi dacă nu aprofundăm această subordonare efectivă fa ţă ele intelectuali ; pînă la un anumit punct, orice dezvoltare or�Jani­că a maselor ţărăneşti L' legată de' mişcările inte­lectual i i or şi depinde dc ele" . 1 1 )

Nu trebuie scăpate din vedere şi alte canalc ele lămu­rire ş i luminare : în primul r înd şcolile, apoi călători i le ş i umblarea, ele voie sau de nevoie, î n ţări streinc ; de aseme­nea circulaţi a ideilor ele la un om la altul , ele la un vecin la celălalt, d intr-o comună în cealaltă.

Oamenii au umblat şi s-au întîlnit uni i cu alţi i în şi el in­colo de graniţele comunelor lor , ale ţi nutului şi ale ţărilor în care ş i sub care au trăit. După 1 763, ca soldaţi ai re�J imen­tului român �Jrăniceresc ele la Năsăucl, ci au străbătut Eu� ropa într-o parte sau alta, au luptat pe toate cîmpur i ! <' de ba­taie ale Austro-Ungarici şi s-au întîlnit cu , . fel ele fel cit' oa­meni " , întn:� care ş i cu soldaţii lui Napoleon Bonapa rte Aceste întîlniri nu le-au fost fără folos, ci dimpotrivă.

Ideile au circulat apoi oral , el in om în om sau prin pur­tători peregrini ai lor. Aceştia umblau d in sat în sat aşa cum umblă cărţile din mînă în mînă. Intr-o c i rc ulară din 1 iul ie 1 322, vicarul Ioan Ncmeş relatează, l a solic i tarea episcopiei . un astfel de fenomen, firesc de altfel :

"S-au ridic at nişte oameni neod ihniţi şi turbura­tori ai binel ui fericiri i de obştL' a căror învăţătură şi taine se împotrivesc cn'ştinătăţii şi l iniştii de obşte, care se va �jăsi întru această însoţire sali şi care va şti şi nu va da afară de se va găsi î�i va pierde capul şi averile sale' , ba încă sînt sub blăstăm şi afurisenie încă şi cc'i care numai ştiu şi nu vor arăta vlăclicului . . . " 1 � )

La această circulaţie a ideilor mai trebuie adăugată şi circulaţia cărţilor ş i mai ales a gazetelor , în limba germană - pe care locuitor i i acestui ţinut o cunosc destul de bine după înfiinţarea regimentului - şi în l imba română.

Iată cîteva din canalele prin care au pătruns ideile noi în acest ţinut ele munte. Fondul principal al desfăşurăr i i ideilor

I l . A. Gramsci. . . Opere alese " , Bucureşti, !969, p. 249. 1 2 .· . , Prolocolul dn:ularelor viril r iille pe tBOR --- 1 83 4 " , Arhivd paroh ici Poianit - l l v c i , j u d .

B i s l ri�a-Năsă.ud.

191 www.cimec.ro

luminilor l-a constituit împrej urările şi condiţiile vieţi i lor materi ale şi sociale. Care au fost acestea ş i cum i-au îm·ă­ţat să aibă minte ş i să-ş i agonisească înţelepciune ?

. ,Valea Rodnei" sau . ,Districtul Rodnei " cum este de­numit în documentele vremii , cuprindea tîrgul Rodna ş i în­că vreo douăzeci de aşezări ele pe valea Someşului : Maieru, Sîngeorz, I lva Mică, Leşu, Feldru, Vărarea, Rebra Mare, Rc­brişoara, Năsăud, Salva , Mititei , Mocod, Bichigi , Telciu, Hor­dau, Suplai , Runc, Poieni , Găureni ş i Zagra. Toate aceste aşezan, avînd puţin teren agricol şi slab productiv, fiind aşezate ş i în calea migraţii lor au rămas în afara înglobări i feudale de către v reun nobil sau baron, oamenii acestor lo­curi bucurîndu-se de starea de ţărani l iberi ş i avînd de pres­tat numai obligaţii faţă de stat, de natură fiscală sau eraria lă , faţă de curtea împărătească sau regească ; e i aveau o s itu aţie asemănătoare celor de pe teritori i l e denumite fundus. regius. Nu aveau nici un fel de obligaţii ele natură iobă­gească, faţă de vreun nobil feudal sau dominus terrestri!>. Aceş tia nu-şi infi ltraseră cuprinderea pînă pc aici .

Despre aceste drepturi l ibere, asemenea celor ale saşi ­lo r şi cetăţii B istritei , vorbeşte şi documentul din 3 iuni<> 1 475, a l lu i Matei Corvin, document care scoate Valea Rod­nei de sub j urisdicţia comitatului Dobâca şi-1 trece la ceta ­tea Bistriţei , menţionînd însă că locuitorii acestei văi se vor bucura ele aceleaşi drepturi ca ş i cei ai cetăţii Bistri ţei :

., . . . memorie •commendamos per presentes quocJ nos, valente oppidum nostrum Radna vocatum cum suis pertinenciis Radnawelgye vocatis . . . de inopia et paupertate . . . relevarc . . . , ipsum opiclum et pertinencia eiusdem, de comitatu . . . de Doboka,

. . . ad civitatem nostra b istriciensem . . . annectimu'. et incorporamus ac ut praefatum opiclum cum suis pertinenciis , hospitesque et incole earunclem uni­versis iur ibus, l ibertatibus, consuetudinibus, gra·· ci is , privilegi is quibus ipsa civitas nostra bitri­ciensis , c ives et communitas eiusdem ab antiquo usa existit, uti perpetue et gauclere valent atque possi t ." 13)

Această stare ele oameni liberi va fi elin ce în ce mai ameninţată ş i pentru apărarea ei va trebui tot mai ade-

13. 1-Iurmuzaki. . ,Documente privitoare la istoria românllor"\ X V , 1 , p p . 83-84 . . . . . . prin prezer..Lele adur�m ld cunoşt inlă că noi. voind să ridicăm opidul nostru numit Rad­na, cu Lcritor�ul aparti:-J�!or n u m i t Valea Rodnei . . . din sd.răcie şi nevoie . . . anc­xdm şi incor porBm opidul �i teriloriul apartinător l u i , de la comita tu l Doboca la cetatea noa::;tră bistri�and. asl lel c. d numi tul oraş şi apctrlinălodrele l u i , locui torii şi cei v e n i t i in acei1slă comun i ta te să poală să beneficieze permdncnt ş i să se bucure de toate drepturile . Jiberldti le , gra\iile ş i privelegiile pe care i nsăşi cetalea noaslri bislritednd, Odmenii şi comunilated ei le au din timpuri vechi in uz" .

1 92 www.cimec.ro

sea să se l upte, prin acte ş i memor i i , prin mişcări de masa şi împotriv iri hotărît opuse cetăţii Bistriţei care se erija t�t mai mult în structură ş i pretenţii de oraş feudal . Pentru apa­rarea stării de oameni l iberi , ţărănimea acestor locuri , pur ­tătoare a unui i luminism redus dar nu neştiutoare, va lupta un şir întreg de ani , începînd din prima jumătate a secol ului a l XVIII - lea şi pînă după mi j locu l secolului a l XIX-lea.

"Aşa numita Vale a Rodnei , ce se mărgineşte cu comitatul Maramureşului , a fost l ocuită din timpi necunoscuţi de o poporaţiune care după dreptu l de stat transilvan a fost numărată între aşa numi· ţ i i « l iber i » .

Această poporaţiune se bucura de toate acele drepturi care fură dăruite prin lege ăstorfeliu de cetăţeni, d e l a factori i legislativi . . . şi ea împl incu toate acele obligaţiuni ce i-au fost impuse de dreptate.

De aceste dreptur i se ţinea mai întîi deplina voie de a dispune neţărmur i t el <' propri etate atît în famil ie şi comună ş i în c:Nc, cu toate l ibertăţi le şi cl rC'pturi l e ce cur�J ele ai r i . " 1 4 )

Accasta a fost sta rea ele d rept. Nu însă şi cea ele fapt. Nu, p0ntru că începînd elin seco lu l XVI ş i m a i ales XVII oraşul Bist r i ţa, clcş i nu av ea asup ra acestui teritoriu decît ius iurisdictionis, începe să aşezc - într-un fel sau altu l ş i într-un an sau a ltul - asupra populaţici Văii Rodnei obh­g aţiuni care sînt meni te a transfo rma oraşul în dominus terrestr i iar pe 1 o c u i t o r i i el i str ictu l u i românesc în supuşi io­bagi . Se a j unge astfel în situaţ ia ca la începutul seco lu lui al XVI J J -i<'a un şir în treg de cont ribuţii prestate anterio i prin "bunăvoinţa" satclor să devină obl igat i i cvasicontrac­tuale , considerate ca ele drPpt obligatori i ş i astfel ., elin p res­tarea de bunăvo ie a unor astfPI ele îndator i ri ( funcţionarii bistr iţeni în frunte cu primarul) au început să fău rească ar­gumente pentru stab i l irea stării noastre ele iobagi . " 1 3)

Orasul Bistriţa căuta tot mai mult si cu tot mai mul tă insi stenţă să se transformc într-un stăpîn feudal . rn an'astă situaţie se stîrneşte mişcarea cun oscută în actele ofi cial(' ale Bistriţei sub denumirea de "tumultus 23 pClgorum Dis tric­tus valclchici Bis lriciensis", - răsmeriţa şi tumu ltul c<' lor 23 de sate a le Districtulu i valah a l Bistriţei . Este o răscoa lă

1 4. - . , Pel li � ia foştilor qrăniceri români, nr. 1 7 . dală Maj . Suie prin deputatiunea im­puternicită in audientu din 13 decembrie 1860'' , i n Foaia pentru minte. inimă ş i l ite­ra lur.i nr. 1 3 din 1 1 <1prili0 !862, p. 99.

15. - , .Memoriul din IR cmgust 1 761 " , in Arhivil someşanU, nr. 10. d in HJ36, p. 348.

13 - .. Arhiva Someşanci" 1 93 www.cimec.ro

cu ' ădit caracter antifeudal , pornită din mulţime, cauzată d e stările sociale înoibăgitoare şi aşezată pe o anumită deştep­tare şi l umină a minţ i i , desigur neîmplinită dar suficient şi precis clarificată asupra ţeluri lor sociale ale luptei . Ţăranii sînt conduşi de alţi ţărani, mai buni cunoscători ai stărilor �i ai d reptur i lor , sfătui ţi - la r îndul lor - de unii preo�i mai luminaţi, în special de protopopul Atanasie Anton, pre­cum şi de avocatul Mihail Ealea, vicecomitele Maramurc>­<;;u lui. Oamenii adună documente şi hîrti i , întocmesc la în­ceput cereri şi memorii , recurg în cele din urmti la opozi­t ia făţi';iă, r efuzînd să plătească obligaţi i le de natură iobaqă. Răsmeriţa se iscă încă în deceniul al IV-lea al secol u lu i a 1 XVI I I - lea şi s e va aprinde cu o deosebită putere întrP anii 1 750-1 762. Mişcarea ţăranilor este sprij inită, din umbră sau pP faţă, şi ele preoţii satelor , pentru că aceştia deşi aveau o stare social-economică mai bună ckcît enoriaşii lor erau totuşi departe de aceea a confratil o r de altă na�iona l i tate .1i erau supuşi aceloraşi vt>csaţii şi înrobir i naţionale şi sociale. Susţin şi îndeamnă la rezistenţă pc ţărani, cl ar desfăşoară ac · ! iuni <;; i în num!Cle lor propriu. Aşa, în cole dintîi z i le a lP anu lu i 1 758 . ,arhidiaconul din Năsăucl împ r<'Ună cu preoţi i :;. i cap<'larii satelor , adunaţi în sinocl , S<' aclrest>ază ma�J istratu­lui cu pl însoarea că deşi privi leqii le p reoţi l o r români el in 1 699 au fost confirmate în 1 745 iar în 1 746 comisia mi xtă a decl arat că preoţi i români uniţ i p osedă aceleaş i imunitaţi, cl ropturi ş i libertăţi ca şi ceilalţi preoţi ai rel i �J i i lor recPpte . . . totuşi preoţii din distr i ct sînt expuşi tu twor vec.<:n ţiilor, l i se iau v itele şi se vînd, încontinuu sînt i ntero�Jati , atacaţi . a lungaţi , ocărîţi şi împovăraţi cu tot felul de impozite." ' ';)

Acesta este temeiul material care a apropiat ş i cointe­resat prf'oţi i satelor în sprij inirPa şi clesfăşurar<'a revoltei. Despre protopopul Atanasiu Anton se spun<'a că . , a,-ea cauza românilor someşcni mereu la sufletul său şi în cadrele posibi­l i tăţii făcea tot posibilu l pentru bi ruinţa acestei cauze. Cînd s-a simţit slăbit şi aproape de moarte a căutat ca românii e l in distr ict să facă înaintea lui legămint că se vor spr i j in i î mprumutat pînă la ult ima p i cătură cit' sîwJe, pentru b i ru inţd cauzei . " 17) In scrisoarea pe care Antoniu Naszodi (zis şi An-toniu Lupu sau Antoniu Fărcaş) protopopul Năsăudulu i , o

trim ite în 1 9 iunie 1 76 1 lui Ş tefan Cutc, ţăranul conducător al răsmeriţei comunelor , î l sfătuieşte să se ft' rească dC' ma­�J istratul bistri ţean Klein şi de oamenii lui ,

1 6 . Virgil Şolropa . . , Revol!a districtului nbiiudean 1155--1162", i n Arhiva someşond, n r . 2 2 , d i n 1937, p . 147.

17. Stefan Buzi i ă . , .Protopopii şi vicaril Năs�udnlul"', i n Arhiva someşană. nr. 27 din

1 94

� � m. '

www.cimec.ro

. , iară despre alte n 'aibă grij ă că am nădej de mîne­alaltă să-i duluiască pc dînşii . . . fii bărbat ! Nu te teme, că Dumnezeu î i cu cei ce se unesc . . . "1H l

Un alt sfătuitor vrednic al ţăranilor �i al conducătorilor şi fruntaşilor lor a fost avocatul Mihail Balea din Sighct, vicecomite de Maramureş. El a fost acela care le întocmea paşapoartele pentru călătoriile la Viena şi le dădea scrisori de recomandare. In memoriul din 20 iul i t• 1 76 1 , înaintat pre­şedintelui staturilor ş i comisiei guberniale, răscul aţii satel or vor lua atidine fermă pentru a scoate şi a nu implica pe Balea în cauza acuzelor lor :

. ,Pe D-1 Mihail Balea elin Ieud mn în �J înclu nu ne-a venit să-1 punem în fruntea noastră , cu at it mai puţin să-i j urăm credinţă ; nici nu i-am pro­mis nimic, căci berbeci i i -am dat lui pe bani . ' " 1)

Cert este, se desprinde din cele ele mai sus, că l umina pornită ele j os , din rîndul şi starea ţă răni mi i s-a bucurat ele sprlJm şi de sfat din partea celor ce aveau ştiinţa şi cu­n oaşterea învăţată a luminilor minţ i i sănătoase şi a raţiun t i umane.

Revolta celor 23 de sate se dezlănţuie puternic în anul 1 755 cînd, cu pril e j ul conscricrii s-a urmărit să se înscrie' ş i s-a înscris starea ele iobaq pentru locuitorii acestor comune

. ,Cu pri lejul conscrieri i ( muni pul a ţio) în moci per­fid au încercat să ne iobăqească, ceea ce obser­vînd noi şi spcriinclu-ne, am trebui t să pornim la apărarea l ibNtăţi i noastre, neovînd omul comoa­ră mai scumpă decît libertcr teu. Am ştiut şi aceea din tracliţi i l0 rămase de la strămoşii noştr i i , că. 1 uîndu -s0 Rodna împreună cu vidicul f'i ele la j u­cleţul Dobâca, s-a încorporat la o raşul Bistriţa aşa că locuitorii români ctu Clcceptut nceleuşi liber tăţi şi privilegii C CL şi locuitorii bislriteni."211)

Din acest memoriu se desprind două elin căil0 ele lumi ­nare ş i cuminţire ale populaţiei , amîndouă specifi cate ele către răsculaţi. Una din ele este " tmdiţia rămasă de Jet strci­

moşi", iar cealaltă constă în "informaţiile oamenilor buni' ' ,

care ştiu ş i au înţeleger0a lucrurilor ş i a ordine lor împără­teşti. Ceea ce este semnificativ este că se refuză obl igaţii le de natură iobagă nu numai pentru că 0le sînt grele şi greu

1 8 . Cf. V1rqil Şolropa, "Revoita Districtului niis�udean . . , i n A rhiva someş a n ă , n r . 23 d i n 1 938. � - 400.

19. Ibidem. p. 365.

20. - . . Memoriul din 1161 " , i u A ll l i v d �omeşan(l n r . :n , <lin t YJB. p . J58

! 95 www.cimec.ro

d e împlinit ci cu deosebire pentru faptul că ele instituie o stare de drept, o stare contractuală care n-a fost niciodată contractată. După ce înşiră o serie de obligaţii şi dij mc aşe­zate rînd pe rînd pc semănături , vite, cărăuşit, crîşmărit, mo­rărit, v înat, pescuit etc. un alt memori u şi o altă j albă, din acelaşi an 1 76 1 , continuă astfel :

"Obligamentele de mai sus, prestate în mod par­ticular, am refuzat a le îndeplini în anii precc­denţi din următoarele motive :

1 - Fiindcă temel ia acestor obligamente pres­tate de obiceiu anticipativ a fost bunul nostru plac ş i onorarul prestat funcţionarilor cu titlu de s alar nu se întemeia pe un drept oarecare, nici pe vreun privilegiu special .

2. - Fiindcă cu trecerea timpului au începnt a pretinde aceasta de la noi ş i a o stoarce cu sila ca o datorie contractată cu voia , ba ce e mai mult . bunăvoinţa şi recunoştinţa noastră au început a fi interpretate spre primejdia noastră şi spre pier­derea drepturilor noastre personale şi reale şi cliP prestarea de bună voie a unor astfel de îndatoriri să făurească argumente pentru stabilirea stări i noastre de iobagi. Astfel acum nu mai putem să tăcem şi să neglijăm drepturile noastre cîşti ·

gate ."2 1 )

In această argumentare se fac în mod manifest văzute ecourile şi rezonanţe]e ideilor ilumin istc despre drepturile reale şi naturale, s ituaţii contractuale şi de l iberă acceptare drepturi personale etc. Centrală este pretenţia strictă a re­cunoaşteri i situaţiei de oameni liberi. Intr-un proces verbal al guvernulu i translivan, încheiat la Sibiu în 15 februarie 1 760, se specifica astfel cuYîntul delegatului năsudcan îm­potriva magi stratului bistriţean :

"Apărătorul valahi lor a doved it însă drepta­tea acestora cu ar�Jumen te puternice scoase atit elin natura moşiei re�Jcşti ( funclus regius) c ît şi dreptul de incorporare şi a arătat că ei trebuie sti fi 0 consideraţi l iberi şi nu iobagi şi că sînt gata sa plătească mai mult decît d ac ă ar fi iobagi cu con­d i �ia însă ca titlul n ou c e l i s-a dat să se ştear­gă."22)

2 1 . C f . Vasile Bichigean, ,.Material documentar• , in Arhiva someşană, nr. 18 , din 1936, o. 348.

22. Vasile Bichigean, , .Material documentar", in Arhiva someşană nr. 13 din 1930, p. 345.

www.cimec.ro

In afară de j albe şi mcmoru , m afară ele clelegaţiilc tri­mise la Bistriţa, la Sibiu şi dC' trei ori . în 1 758, 1 759 şi 1 760 l a Viena la l mpără teasă , ţărani i au fost timp de peste opt a11i într-un continuu tumult, s-au adunat răsvrăti tor în satele lor sau, prin reprezentanti-delegaţi, la Năsăud, Salva, Fel­dru , Mocod etc. pentru a lua hotărîri comune. Au refuzat să dea obligaţii le pretinse' de magistratul bistriţean, şi-au ales j uzi proprii şi se supuneau numai hotărîrilor acestora sau conducătorilor răscoalei . Intre conducători se impun cu dc­sebi re două nume de ţărani , Ştefan Cu te Nimigeanul din Feldru ş i Macavei Pop sau Macavei a Popi i din Mocod. La răsmeriţă ia parte activ şi Tănase Todoran sau Tocloran a lui Dănilă , cel care va fi în fruntea revoltci din 1 763 .

., . . . Macavei a Popii din Mocodul districtului va­lah aparţinător oraş.ului Bistriţa şi :--Jimigean al i ­a s Ştefan Cute din Feldru [sînt] capii ş i conduccl.­torii r ăsvrătirii val ahilor nemulţumiţi din acest district. . . " se specifica în nişte instructiuni ale guvernului translivanP)

Ştefan Cute era un ţăran de rînd, intel igent, bun orga­nizator şi cu o anumită cultură şi ştiinţă de carte, lucru ce se desprinde din actele şi scrisorile menţionate a fi fost ga­site asupra lui la percheziţia elin 1 76 1 .24)

Care au fost obiectivele acestei răscoale care a pre­mers cu trei decenii răscoala , desigur ele alte proporţii , a lui Horia ? Ele se desprind din documentele tumultului , mişca­rea răsvrătitoare împlctind bătăl ia desfăşurată în fapt cu cea desfăşurată pe calca memoriilor ş i a suplicclor.

1 . - Inlăturarea prestări i obligaţi i lor ne natură iobagă, intrate rînd pe r înd ş i pe nesimţite în uz, ca urmare a pre­dării unor contribuţi i pentru acoperirea salariilor funcţiona­rilor, magistraturii . Nu se vor supune decît obligaţi ilor fis­cale iar mai mult nu, pentru că . , ţinutul nostru este atît de pietros ,

steril şi necorespunzător" încît . ,l1ICJ no1 mşine nu putem tră i de pe pămîntul nostru, ci trebuie sb ne cîştigăm pe bani �i cu muncă manuală arături şi fîneţe pe hotarele satelor săseşti şi ale judeţe­lor învPcinate."2�)

f'u se vor supune cl ijmt• i şi nu vor face munci gratuite. Dacă au făcut acestea pînă acuma au făcut din neştiinţă.

2 3 . - Arhiva simeşană nr. 1 3 diu 1930, p. 320. 24�' - Arhiva someşană nr. 23 d in 1938, pp. 398-399.

25. Cf. Virqil Şotropa, ,.Revolla Dlstrlclulul nlsludean• , in Arhiva someşană, nr. 23 din 1 938, p. 359.

1 97 www.cimec.ro

Acuma însă ştiu că au datoria ele a se îngrij i atît de ei cît ş i de vi itorul copiilor lor.

. ,Căci oare de unde vine că noi . . . după finali­zarea manipulaţiei am plasat protestul Ia capitlu ? Şi de unde vine că noi neînţelegînd să d ăm d ij ma pe seama magistratului am îmblătit-o pînă l a un grăunte ş i am ascuns-o în biserica noastră ? Sigur vine numai de acolo că : Mai întîi , de cînd ţin oa­menii m inte, bistritenii totdeauna au încercat sa ne atace condiţhmea liberă şi să ne atribuie titlul de iobagi. Deci alterarea situaţiei noastre ne-a făcut să ne îngrijim în prezent de noi şi în viitot de urmaşii noştri. Nici nu poate fi numită păcă­toasă această faptă a noastră căci "q1 1i agit secun­dum leges et sibi de lege succurit, nulli videtur in­ferre violen tiam."26)

2. - Să fie aleşi în magistratura comitatului şi români din districtul românesc aparţinător B istriţei sau alţi români invăţati . pînă cînd vor aj unge şi locuitori i Văii Rodnei să aibă copii mai învăţaţi şi să aibă şcoli mai bine organizate spre acest scop .

. . . . . noi fiind conform sensului vechilor noa­stre privilegii asemeni liberi ş i privilegiati ca :;;i locuitorii saşi b istriţeni . . . ne rugăm ca şi din vi­dicul nostru să fie introduşi cu drep t de vot şi cu post stabi l patru persoane în magistratul b istri­ţan. Iar dacă azi încă nu avem între noi oameni învăţaţi, putem totuşi institui alţi oameni nobili valahi ( n .b. nobil i în înţelesul de oameni l iberi şi cu ştiinţă de carte) din naţia noastră, pînă atunci cînd ne vom putea şi noi creşte copiii în ştiinţe."27)

3. - Nu numai că dintre români , .nu se instituie dregă­tori" clar nici copiii lor nu sînt acceptaţi în breslele oraşului Bistri ţa :

. . . . . copiii noştri nu sînt acceptaţi în breslele lor. . . "28) se plîng cu multă obidă în memoriul din 1 759. De aceea cer cu insistenţă acceptarea copiilor la meseri i :

" . . . să se dea şi copii lor noştri posibi l i tatea, ca ş i sătenilor saşi , să înveţe în oraş meseri i , să intre în bresle, să cumpere acolo case . . . "20)

26, - , .Memoriul dln marile 1759" ; cf. Virgil Şotropa : op. ci t . , p. 273. .,. 27. Ibidem, p. 360. 28. Ibidem. p. 369. 29. Ibidem, p. 360.

1 98 www.cimec.ro

Este evident că întreagă această luptă se naşte şi-şi are izvoru l în contradicţii le social-economice existente. Ea se coroborează însă şi se luminează î n pl anul conştiinţei cu o s imultană deşteptare ş i luminare a maselor poporului . Es­te grăitoare în această privinţă intervenţia amintită a unui ţăran anonim , în adunarea ce a avut loc la Vărarea în 1 759. interv0nţie adresată comisiei clelegatc a magistratu lu i :

. . - Hoho ! Din aceasta nu va fi nimic. Ce-şi în ·· chipuie ma�j i stratul ! Val ahii încă au minte, nu numai clomnii .":Jo)

Cum s-a încheiat şi care a fost rezultatu l acestei lupte ? Obiective le ci vor fi transpuse, începînd din 1 762, în luptele pentru şi împotriva înfiinţării grani �f'i militare. Incă ele ia începutul anului 1 762 Viena începl' tatonările în scopul în­fiinţări i la Năsăucl a unui regiment ele �J raniţ ă românesc. Re­alizarea statutului m ilitar promite locuitori lor să-i aşeze în situaţia de oameni l iberi . In schimb <'i se vor angaj a ca sol­daţi de pază a graniţei şi luptător i pc cîmpuri le de bătălie ale Austro- lh1ga r ie i .

Cum a răspuns populaţia la această ac ţiune a Curţii vic­neze ? Unii vor emigra în Moldova, cei mai mulţi însă vor accepta milităria , văzînd în ea scăparea de pericolul îniobă­girii ş i posibilităţi mai mari de dezvoltare materială şi spirituală .

Lucrurile nu se vor desfăşura deloc simplu. Acceptared stării mil itare se face, în primul r înd, pentru a se primi de la împărăteasă . . carte" scrisă prin care să se ateste condi ţict de oameni l iberi , să se desc h idă şcoli pentru cei tineri . s-i se dea dreptul de iarmaroace etc. Or, un astfel de rescript întîrzia să sosească. Interesa nu numai faptul că, militar i

f i ind, vor fi declaraţi a fi oameni l ibe ri c i interesa şi se ce­r <'a să se spună clar că <' i vor fi trecuţi în regimul mi l i lar ca oameni care şi pînă atunci au fost liberi . că acesta le-a fost statul şi în ainte de militarizare ş i că nu au fost transpuş1 în noua stare dintr-o stare socială de iobăgie. Aceasta se cerea atît pentru a restabi l i un adevăr istoric , cît şi pC'ntw a se evita în vi itor, în cazul unei eventuale clesfiinţări a re­gimentului, redarea lor ca iobagi, către oraşul Bistrita sau către altcineva. Or tocmai aici se încurcă iţc>le şi împără­teasa nu răspunde clar, aşa cum i se cerea. Mai mult încd. în actele de transpunere alcătuite de către bistriţeni , . . j ucle-

30. Ibidem, p. 362.

1 99 www.cimec.ro

le , consiliul şi comunitatea oraşului liber Bistriţa" înscr iu textual că ei "dăruiesc" împărătesei ţinutul şi locuitorii lui . absolvindu-i de iobăgie însă în cazul desfiinţării reqimentu­lui "oraşul Bistriţa să-şi recapete dreptul avut asupra V ă. i i Rodnei şi a locuitorilor ei ."31 ) In acelaşi act, intitulat , . Re­servanda" şi datat în februarie 1 763 se cere împărătesei

să dispună ca să nu se introducă în districtu l va­lah tîrguri de ţară ( iarmaroace) şi săptămînale :;.l nu fie admişi acolo meseriaşi (profesionişti) ar­meni ori de alt neam, în dauna oraşului . a bresle­lor şi a comerţului făcut de aceste."J2)

In aceste împrej urări se continuă luptele anterioare şi tumultul celor 23 de sate, se dezvoltă acest tumult într-o ade,· ărată răscoală ce se desfăşoară armat în mai 1 763. Răs­coala este condusă de bătr înul de peste o sută de ani Tăna­să Todoran.

In 1 O mai 1 763 urma să aibă loc la Salva, l îngă Năsă­ud, pc locul numit Mocirla, inspecţia batalioanelor grănice­reşti de către generalul Bucov, depunerea j urămîntului şi sfinţirea steagurilor ele către episcopul Petru Pavel Aron. Soldatii sînt cu toţi i adunaţi. In faţa rîndurilor iese bătrînul Tănasă Todoran si prin cuvinte simple dar cu conţinut pre­cis şi c lar le arată oamenilor că toate cele promise la înscri­erea în statutul mil itar nu le-au fost date, că sînt transpuşi din iobăgie, că şcoli încă nu s-au deschis şi nici alte d rep­turi nu s-au primit.

"De doi ani mai, s întem cătane, adică grăniceri . şi car te n-am căpătat de la inalta împărăteasă că sîn tem oam0ni liber i . Ne-au scris iobagi , dăm da­re, facem slujbe cătăneşti ; copiii noştri vor mer­ge pînă la marginile pămîntului să-şi verse sin-· gele, dar pentru ce ? Ca să fim robi, să n-avem nici un drept, copiii noştri să fie tot proşti , 01 i vom învăţa ceva ori ba ? Aşa nu vom purta ar­mele că şi sfînta lege să ne-o ciufulească tisturilc. Jos armele ! Al ungaţ i afară păgîni i d intre hotarele noastre ! Auziţi c restini români , numai atunci vom sluj i , cînd vom vedea carte de la inalta împără­teasă, unde-s întărite drepturile noastre ; pîna atunci nu, odată cu capul ! Ce dă gubernia şi can­celar ia din Beciu, e nimica, î s minciuni goale de· azi pe mîine ! "33)

3 1 . C f . Virgil Şotropa, , . I nfiintarea grani,el milllal'e n3s3udene .. , i n A r h i v a someşdnd nr. 24 din 1938, pp. 1 1 -ll.

32. Ibidem. p. 43. 33. Ibidem. p. iO.

200 www.cimec.ro

Batal ioanele aruncă, demonstrativ ş i s imbolic armele j os, le ridică apoi şi cer ofiţerilor să părăsească locul. Ge­neralul , episcopul şi ofiţerii scapă cu fuga. Nu este posibi l s ă crezi c ă o astfel d e răscoală a fost pur şi simplu sponta­nă. Cum a fost însă pregătită, de către cine? Nu se ştie. Semn că totul s-a făcut în cea mai mare taină. Tănasă Ta­cioran, în vîrstă de 1 04 ani , va fi tras pe roată; alţi trei vor

fi spînzuraţi , iar 1 5 dintre răsculaţi vor fi bătuţi crunt cu vergile. Oamenii însă şi-au cerut drepturile şi s-au arătat a fi ne-nduplecati . Voiau _să fie l iberi şi să aibă şcoli , să nu fie proşti ş i să nu poată fi prostiţi . Acest înţeles al vieţi i lor l-au cerut cu pericolul vieţii şi cererea lor a fost însemnată cu semnul roţi i pe care a fost tras bătrînul Tocloran. Nu din neştiinţă s-au desprins toate acestea, ci din dcstulă ştiint< L ch iar dacă o ştiinţă s implă şi modestă.

Scurt timp după răscoală a venit o comisie aulică. Ea se va strădui să constate că oamenii nu s-au răsculat îm­potriva î mpără tesei ci pentru a-şi primi drepturile cerute şi îndreptăţite. Regimentul rămîne înfiinţat. I n 16 martie 1 764 Maria Terezia va elibera acel "Entwurf dercn Patental iu;u tur die walachischc Grănitz Mil itaren des Rodnaer Thalls" în care considera neclară starea anterioară a locuitor i lo r dar, - pentru că magistratul bistri ţean, care crede că are dreptul să-i fi primit ca supuşi posedaţi , a renunţat pentn: totdeauna la orice drept de posesie -, precizează starea de oameni liberi a 9rănicerilor şi urmaşilor lor. Este vorba evident de un documcnt de compromis.

"Fiindcă acei locuitori nu puteau însă a fi primi ţi pînă acum, ca liberi, clar după ce magistratul bis­triţan ne-a înmînat toate documentele în baza ca­rara credea că are dreptul să- i privească ca pe supuşii săi şi a renunţat solemn la orice drept po­sedat, am voit să facem în cazul acesta special o excepţie de la regulă clecretînd că Cl lÎt acei locui­tori cît �i descendenţii lor, sco�i din orice supu­şenie, să fie priviţi CCl liberi �i investiţi cu toate prerogativele şi imunităţile aces tora. Declarăll1 precis că proprietăţile individuale şi venitele din ele, scutite de dijmă, rămîn nealterate şi pentru moştenitori . . . ". 34)

Această panoramă a luptelor social -politice, cu prezen­ţele şi implicatele ei qnoseologice, nu s-a desfăşurat în spi-· r it închis şi l imitat, ci - urmărind interese şi obi ective lo-

34. ll:>idem, p . 103.

20 1 www.cimec.ro

calc şi specifice - orizontul ei era desfăşurat larg şi se va şti a f i doar o parte a luptei naţionale româneşti. Acest lucru se reflectă, spre exemplu , în atitudinea avută faţă de răs­coala lui Horea şi mai ales în activitatea desfăşurată de Ioan Para.

Intr-o anumită m ăsură mişcările sociale din Valea Roci­nei sînt un prolog al unor acţiuni sociale mai ample, în­dreptate împotriva rînduielilor feudale. De aceea răscoala lui Horea nu a fost fără ecou în acest ţinut, în ciuda mil i ta­r izării lui. In primele luni ale anului 1 785, spre exemplu, ci­tim într-o însemnare că în comitatul Cluj ului s-a răspîndit vestea că grăniccrii români ş i anume grănicerii din distric­tul confiniar al Rodnei "s-ar fi înţeles ş i se pregătesc de răscoală". Şti rea aceasta o comunic ă comitelui Clujului con­tele Ioan Csaky, în 26 februarie 1 785, şi adunarea comitatului decide să se raporteze numaidecît guvernului . 35)

Existenţa unui orizont naţional cuprinzător al gînduri­lor şi luptelor năsăudenilor se remarcă în mod evident în ac­tivitatea lui I oan Para. De aceea vom insista în mod deosebit asupra acestei activităţi. Protopop şi vicar la Năsăucl , om cu multă cultură şi cu fire hotărîtă şi îndrăzneaţă, Ioan Para a desfăşurat o amplă activitate de soli citare şi protest, este iu continuă neînţelegere cu episcopul Ioan Bob ş i în permanen· tă legătură cu Petru Maior, Iosif Mehesi , Vasile Pop . Igna­ţie Dărăbanţ ş.a. Pe de altă parte activitatea lui , în orizon­tul cuprinzător al luptelor pentru drepturile românilor cliP Transilvania, nu trebuie înţeleasă detaşat de activitatea lui de z i cu z i în mij locul oamenilor între care trăia şi astfel c împui v izual al năsăudenilor se deschide într-o lumină de puternic răsunet iluminist şi înţelegere activă a deşteptări i . De la Ioan Para şi din Năsăud se va porni, la începutul ultimului deceniu al secolului al XVIli-lea, o puternică activitate militantă, ca­re pretinde drepturi naţionale şi sociale pentru toţi români i transilvăneni şi care se va integra , pregătindu-1, Suplexull!; din 1 79 1 .

In 1 790, Vasile Pop, fost vicecomite d e Hunedoara, este persecutat şi întemniţat pentru că în timpul lu i Ios if al I l-lec­fusese vicecomite şi pentru că şi după aceea continua să apere drepturile fireşti ale românilor împotriva intereselor nobil iare care se restaurau ascuţi t şi răzbunător sub Leopold al 1 1-lea. Ioan Para trimite împăratului , printr-un cunoscut al său de la Viena, un memoriu datat "Năsăud, 28. XII s .n.

35. - Arhivele statului Năsăud, Fondul Nicolae Bejan.

202

www.cimec.ro

1 790", în care arată că Vasile Pop este persecutat pentru c :î s -a arătat a fi bărbat înţelept, în măsură să apere cu price­pere plîngerile şi cererile îndreptăţite ale naţiunii române :

. . . . . ex odio nationa l i et quia observant virum is­tum solide doctum et prudentum esse, qui posslt sua et nationis afflictae grava mina M-ti V - rae Ssi­mae humil lime exponere". 3B)

Faptu l că Vasile Pop este persecutat şi întemniţat, pen­tru a fi oprit să meargă şi să apere drepturile naţiunii �i al e> sale propri i , acest caz ilegal, "hic i llegalis casus" , produce consternare în întreaga naţiune română, căci aceasta vedL cum toţi oamenii ei luminaţi sînt excluşi de la trPburile pu­blice şi împiedecaţi a sustine şi apăra drepturi le fireşt i :

" . . . verum etiam totam valachicum Nationem i n clesperationem conjecit viclenclo quod capacioarc> ex eadem subjecta ab offici is publ icis gerendis per Hungaros excluduntum". 37)

Memoriul acesta este trimis cunoscutului ele la Viena în­soţit de o scrisoare în care î i cere acestuia să- I prezinte îm­păratului şi-1 face atent să-i comunice tot ce i se spune:

" Sitis circumspecti , cauti, attenti quisquicl vobis loquatur, svadeat, clisuacleat, ut nobis omnia sin­cere pro notitia et clirectione referre positis , ant3 omnia dum ad quemcumque pergetis bene parati pergite ut sciatis rem ordine, solide et funclate pro­ponere, ad responsa attenclite et vobis imprimi­te". 38)

Tot în această scrisoare Ioan Para face o concisă clar foarte grăitoare prezentare a stării sociale şi politice a ro­mânilor elin Transil vania.

"Clerus enim absque omni subsistentia manet, na­tia oppressa j acet, Nobiles Valachi ab officiis ex­cluduntur, nemo est qui subcurrat".39)

In luna iulie a aceluiaşi an 1 790, Ioan Para militează pen­tru reprezentarea egală a românilor în dietă. Deoarece epis-

36. cr. Zenovie Pâclişanu, "Luptele românilor ardeleni din 179J- 1792"', Cultura Nclliond­la - Bucureşti , 1923, p. 83 . . , . . . din urd natîonală şi fiindcă au observat că acest bărbat este temeinic invd�at si p1 udent şi cd.. poate sd expună Maj . Voastre dobo­riloarele plîngeri ale !3ale şi ale natiun i i " .

37.' Ibidem, " . . . a împins in treaga na�iune română la disperare, văzînd c ă cei m a i ca­pabili supuşi ai ei sint exclu�i de maghiari de la praclica oficiilor publice " .

38. Ibidem, p . 82. , .Fiti precauţi, prevăzdlori ş i aten�i la orice vi s e spune şi sfătuieş­te, ca să ne puteti relata totul in mod clar, a cunoaşte şi a directiva ; înainte de loale atunci cind răzbale�i l a cineva să fiti bine pregă.ti�i. ca să ş li � i să propune�i lucrul în mod clar, temeinic şi bine molivat , să fiti aten�i la răspunsuri şi să v i le imprimaţi in minte" .

39. Ibidem. . . Caci clerul rămîne fără de orice subsisten�ă, naţiunea zace oprimală, no­bili i valahi s i n l excluşi de la treburile publice, nu este nimeni care să ajute" .

203 www.cimec.ro

capul Ioan Bob nu numai că nu v rea să meargă în fruntea acestei acţiuni dar o 5i împiedică, Ioan Para va aj unge cu Ul' nou memoriu pînă la Viena. Memoriul , oprit de guvernu l transilvan, cere împăratului să admită în dieta ardeleană mai mul ţi deputaţi români, nu numai cei doi episcopi con­ducători ai bisericilor române.

" . . . praeter d iaeceseos ordinarium alios quoque idoneos deputatos cum votis in sessionibus habea­mus, medio quorum necesitates, gravaminaque nostra debita modal itate demisse proponere et con­formem j ustitiae effectum solicitare possimus". �r.,

Cererea este de factură strict iluministă atît prin preco­nizarea modalităţilor de apărare a drepturilor fireşti ( grava­mina noastră debita modal itate clemisse proponere et confor­mem j ustitiae solicitare possimus) cît şi prin motivarea cu c are începe suplica: Este o lege firească ca cei năcăjiţi şi in mod obişnuit asupriţi şi loviţi să ceară sprijin de Jet cei în­dreptăţiţi a sprijini şi că toţi oamenii cinstiţi să-i spdjine în lupta lor pentru progres şi perfecţionare.

"Naturalis illa lex est ut miseri opem, afflicti so­latium, gravati subsidium - ab iis quos Deus eurn in finem praeposuit - supplicent et denique ut omnes mortales honestis et legalibus mediis sut perfectionem adlaborent. Hac proinde naturali lege nos quoque impulsi praesumpsimus . . . " . � 1 )

Aşadar el sprij ină lucrările celor săraci, desfăşurate cu mij loace. cinstite ş i legale, împinşi de o lege firească: naturali l ege nos quoque impulsi praesumpsimus. Spre deosebire de iluminiştii occidentali , i luminiştii români văd o obligaţie fi­rească şi legică să spr i j ine şi susţină cererile celor obidiţi .;.i asupriţi. Această lege le direcţionează viaţa şi activitatea. îi apropie şi integrează luptătorilor ce pornesc de j os şi care nu rămîn numai la luminarea minti i c i aşează pe loc primar luminarea şi îmbunătăţirea vieţii lor materiale şi social-po­l itice.

Acest memoriu nu va ajunge la Viena, pentru că a fost oprit în drumul ce i-a fost destinat. Ioan Para - în toamna aceluiaşi an - va trimite o nouă suplică, în care va arăta că episcopul Bob nu numai că nu se află , aşa cum a1

4 0 . Ibidem, p. tfi. " . . . i n afara cpiscopilor să avem şi a H i deputaţi cu drept de vot i n d ie lci , prin mij locirea cărora să ne putem expune, pe calea ingăduită, nevoile şi plîngerile noastre şi să cerem rezolvarea lor conform dreptăţiiu. 4 1 . Ibidem , pp. 86-- 87 . . . Este naturală (firească) acea lege care îndeamnă ca cei neno­rociti si in mod obişnuit asuprili şi loviti să ceară ajutor de la cei pe care D·zeu i-a pus spre acest scop (să fie solicilali) şi in sfirşit ca loti muritorii să lucreze prin mij loace cinstite ş i legale la perfeclionarea lor. Aşadar, stimulaţi de această jege naturald.. e:m indrdznit. . . · .

204 www.cimec.ro

trebui , în fruntea acţiunilor de emancipare dar î i şi împiede­că de la aceasta ş i le-a cerut să nu se amestece în treburile naţiuni i şi să rămînă doar pe l îngă doleanţele stricte ale preoţimii : " . . . ad negotia nationis non se imitterct". �2 )

Subtilă manevra lu i Bob, supusă intereselor asupriri i na­t ionale şi sociale, dar şi mai hotărîtă voinţa lui Para ş i a ce­lorlalţi de a nu diviza lupta, de a încălca sfatul ce-l e la epis­copul în scrisoarea din 30 mai 1 790 în care îi spunea:

" . . . svadeo, JW se aci saecular ia huismodi negatia immisceat seci si insta re vuit, ea quae sunt cleri petat, ut pote subsistentiam et alia privi le�J ia sub aliis ve ro dcsistat". 4:1)

Un nou memoriu , el i n octombrie 1 790, se va face ele ase­menea în numele tuturor românilor şi se vor pretinde drep­turi generale pentru toţi : mai mul ţ i deputaţi în d ietă ş i apro­barea de a se ţine un congres naţional care să dezbată căile ş i mij loacele de fericire şi perfecţionare a naţiunii române, cea mai numeroasă ş i purtătoare a celor mai multe şi mai grele din sarcinile social-politice şi economice ale Transilvaniei .

"Nos valach i , qui in magno Tranniae Principatu omnes reliquas nationes simul sumptas mul titudine gentis l onge anteccllimus, consequcnter t'tiam in praestationc ac baj ulatione quorumlibet publ i co­rum evidentissime supcramus, partim sumus mil i ­tes confiniari i , partim nobilcs, partim liberae con­dit ionis partim deniquc coloni et isti quidem in co­lonical ibus Dominorum terrestr ium, i l l i vero in pro­pri is su is sessionibus habitantcs . . . " ; cerc să se aprobe ţinerC'a unui congres naţional : " . . . oramus, quatemus dignaretu r nobis quoque valachis aci ana­logiam nationis Il lyricae pro exponendis ct coram Sac ro M-ttis V -rae S-simac conspectu debi ta moda­litate cl imississime substernendi s momentuossimis gravaminibus nostr is nationalem congressum . . . clemen tissime indulqcre".

Fiindcă se refuză aprobarea congresului , Para trimite o

nouă scrisoare în care îşi exprimă nedumerirea şi nemulţu­mirea pentru interzicNea con�Jrcsului :

"Non capimus . . . cur igitur nobis solis Valachis convenire, perfcctionem atque felicitatem \' i i s mo-

42. Ibidem. p. DO . ., . . . srl nu se amestece in treburile naţiuni i " . 4 3 . Ibidem, p . 86 . . . . . . sfătuiesc, �d nu s 0 am�"ilcce i u problf'mele publice �cculare de

acest fel, iar d.tc� vred să insisle şi s{a cenră cele carP. sînt alt> clerului in măsura in care este i n stare sil oiJPuJ.. de ld a l t i i suh�islenlc şi u i t e p 1 i v ileg i i " .

'

. 205 www.cimec.ro

disgue licitis quaerere indulgere non posset. Siqui­dem tametsi omnibus reliquis nationibus in hoc principatu simul sumptis copiosiores simus, cun­dus tamen infeliciores i nferioresque sumus". Hj

Plină de nemulţumire şi amărăciune scrisoare! Este opr i­tă de la perfecţionare şi fericire naţiunea cea mai numeroa­să a Transilvaniei , nu i se permit nici măcar căile legale de conlucrare l a progresul propriu. I mpăratul rămîne însă ne­induplecat, deşi - aşa cum bine remarcă Z. Pâclişanu -"niciodată n-au vorbit reprezentanţii noştri atît de energic � i de răspicat cu purtătorii coroanei împărăteşti" . ��)

Şi totuşi bătălia nu se va termina aici şi cu aceasta. I n acelaşi a n 1 790, împreună c u Petru Maior, Ioan Para redac­tează o nouă suplică, mai amplă în conţinutul şi moti\'aţia el s i apropiată Supplexului din 1 791 ( ceea ce marchează pre­zenţa acestor doi bărbaţi în redactarea acestilia ) . Se cer cu insistenţă drepturi egale ale românilor cu celelalte na ţiuni transilvane, recunoaşterea lor ca cea de a patra natiune po­l itică. Pe unul din exemplarele acestui supplex se află sem­n ături le lui Ioan Para şi Petru Maior, iar pe al doilea semnă­turile mai multor ofiţeri din cele două regimente de graniţă româneşti , de la Năsăucl şi Orlat. Ambele au fost trimise lui Jgnatie Darabant, pentru a fi duse la Viena. Imprej urări ne­fa,·orab i le au făcut ca el e să nu ajungă la adresă. Ceea ce este deosebit ele important este faptul că ele sînt semnate ciP către ofiţerii români din cele două regimente de graniţă ro­mâneşti, ceea ce dă greutate deosebită ideilor pentru care militează şi pe care le promovează, oglindind pătrunderea acestora şi în atmosfera vieţii mi litare. Din regimentul grăni-ceresc năsăudean semnează căpitanul Ioan Şincai , fratele lui G. Şincai , prim-locotenentul Vasile Pop. locotenenţii Atana­sie Androne şi Nichifor Jarda, stegarul Dănilă Galan.

Memoriul face apel la principiul egalităţii în dreptu ri â celor ce suportă sarcinile publice, la egalitate, fraternitate şi l ibertate în cadrul societăţii civile şi pentru oamenii socie­tăţii civile, face referinţă la p rincipiul modern al numărulu i

.u . I b idem , pp. 90-� 1 . , . Noi Vdlahii , care in marele principat al Tran!,i)vaniei i n t recem cu m u l t prin num il r toale celelalte natiuni luate l a un loc şi care aşadar, i n mod e\·idcnt. l e i n treccm ş i prin prestarea oricărcia dintre greutăţile publice, fiind parte m i l i lari de granHă, parte nolJili, parte de conditie liberă şi i n sfîrşit parte colon i pe moşiile domnilor de pămînt, ceilalti însă fiind locuitori pe propriile lor sesiunii. . . vd rugăm s ă binevoiU a ne uproba şi nouă românilor. i n analogie cu congresele na· t iunii ilirice, un congres nati onal. pentru a putea expune Maj . Vstre. pe calea per· mi să, cele mai importante şi mai urgent <le prezentat plîngeri ale noastre . . . " . .. Nu intelegem . . . dece numai nouă românilor nu ni se îngăduie să convenim pentru a căuta, pe cdi permise, (ericirea şi perfec punea noastră. Deşi s i n te m mai numeroşi decit toate celelalte na,iuni conlocuitoare luate luolaltă, Lotuşi noi sîntem cu totii mai neferic iti şi de o stare mai i nferioară · .

45. Ibidem , p. 16.

201) www.cimec.ro

în organizarea v ieţi i publ ice �i în general se referă la cerin­ţele dreptului natural ş i la respectarea lor , căc i suplexul este

"in ipso n aturali iure fundata"

şi pentru că noi

"tam statum militarem regulatum acque ac confi­niarium maxima in parte constituimus et contribu·· t ionem regiam alique publ ica onera pcrinde in maxima parte nos prestamus ac supportamus" . Hi )

De asemenea:

"Justitiae quae unicuique mortalium clistributiv ­esse debet nihil magis consonum magisque conve­niens esse potest quam ut i l l i popul i , qui in una eademque republica sub una capite publica onera aequaliter supportant ac pro communi felicitatc communibus laboribus ac viribus desuclant benefi­cia quoque et comoda eiusclem rcipublicae commu­niter et aequa ratione inter se subdiviclant"Y)

Cu acelaşi zel a lucrat apoi Ioan Para şi în desfăşurarea de mare amploare na�ională care a fost Supplex Li bel lus Va­l achorum. Despre acesta va scrie că în dieta el in 21 iunie 1 79 l a umplut inimile d e m irare ş i le-a răscol it foarte puternic atunci cînd a fost citit :

"Planum universorum Valachorum . . . 2 1 -ma Junii publice in congreqatione l t'ctum miros exci tav i t animorum motus . . . ". �8)

La acelaşi Suppl.ex probabil se r(' feră şi sc r isoarea el in 8 apri l ie 1 791 către episcopul Ignatie Darabant, l a Viena, că­ruia- i aduce elogii pentru zelul pe care-I arată în treburile naţiunii şi , vorbind despre apelul ş i lucrarea minţii ce are a prezenta în faţa împăratului , îi cere ca , dacă nu va reuşi să o prezinte şi dacă crede ele cuvi inţă, să i -o trimită lui pen ­tru a o remite împăratului pe cale mi l itară , prin intermediul reqimentului năsăudean.

"Nos quidem pro nostra tenuitatC' concinaveramus aliquocl opusculum, et instantias insuper, quae om­nia intel ligo esse praemanibus I lltatis Vestra ad

46. Ibidem, p p . 93-94 . . . . . . noi constituim cea mai mare parle a t i t î n s t d lul m il i tar re­gulat cit şi î n ce; de �ranitti. prcstăm şi suportăm i n cea mai mare parte cunlribu­

iţiile oficiale şi qreu l ă l i l e publice " . 47. Ibidem, p. 92 . . . Dreptăţii, care trebuie acordată fiecărui o m , nimic nu-i poale fi m a i

potrivit ş i m a i couvenabil d e c i t ca popoarele care locuiesc i n aceeaşi �ară ş i sub dceeaşi conducere �d suporte i n mod egal sarcinile publice ş i să lucreze cu puteri unite pentru fericirea comună. să împartă intre e i , printr-o judecată dreaptd, bene­ficiile şi privilegiile aceleaşi tări " .

48. Ibidem, p. 105 . . . . . . planul tuturor românilor, citit public i n die:a d i n 21 i u nie, d iscal o extraordinare mişcare a sufletelor. "

207 www.cimec.ro

magnum sibi meritum apuci Deum faceret Nationi et clero succurenclo, quo si vero per rationes al i­quas nolles I l l tas Vra hoc Negotium aci aulam pro­movere, dignetur omnia mihi transponere. I nterim orarem eandem 1\ ltatem Vram quatenus d ignare­tur aliquod tam ex i l l is quam alta sua prudentia et experietia compositum opus sub manu conceden', quod ego dC'in de via militaria ad manus M-atti� perveni re facturus sum". 4�1)

Intr-o altă scrisoare, adresată aceluiaşi Ignatie Dara­bant în mai 1 79 1 , şi deci scrisă tot în contextul luptei pentru susţinerea Supplexului , Ioan Para este ele părere că lucrurile merg greu pentru că arţiunea ar trebui să fie întărită şi su5-ţinută prin delegati trimişi la Viena în numă r mai mare, carP să depună împreună tot zelul şi toată priceperea pentru a învinge obiecţi i le şi a duce lucrurile la bun sfîrş it .

" . . . et hic haeremus quia viri cum plcnipotentia deputandi et delegandi , qui strenue apuci Augus­tam Aulam agere, obiectionibus occurere et effec­tum bonum procurare scirent". 50)

El însuşi , în ce-l priveşte, "ad omnia resolutus fui et sum". Necesitatea deputaţilor o va sublinia şi Iosif Meheşi mai

tirziu, în timpul cînd la Viena vor fi trimise hotărîrile luate de dieta transilvană asupra Supplexului :

"Cît e mare lipsa ca să vie în sus depută(ia lesne vom j udeca de ne vom aduce aminte că tocmai a­cum se vor trimite şi lucruri le dietei în sus. Multe bune rezoluţii s-ar putea izbîndi aici pe vremile acestea de ar sta omul cu de-adinsul de lucru . . . "51 }

Acestea sînt cîteva d in cele ce au marcat desfăşurarea şi încheierea secolului al XVIII - lea în v iaţa locuitori lor ţi­nutului năsăudean. Aceasta a fost panorama luptelor dusă pe căi legale sau i legale , pentru afirmarea naţiunii române, pentru c îştigarea unor drepturi fireşti, naţionale şi sociale. Fondul este înrădăcinat în condiţi i le vieţii materiale ş i fră-

49. Ibidem, p . 98 . . . �oi , pe dertsupra. i n!)tontclor , dr:l i n toc m i l , penlru nevoile noastre, o �uplică. cd:-e - dupil. cile am i n l eles - este in mina Ilustrd.ţii Vstre, - care bi­nemcrild î n fala luiDzeu prin ajutorul pe Cilre-1 aduce naliunii şi clerului, - şi dacd Jl latea Vlră n u ar voi şi putea. rli n anumite motive, să promoveze aceste tre buri I t! cur tea imptirdtească, să binevoiascd a mi le trimile mie . ln acelaş timp v-aş. ruqa !-.d-mi inmiihl\ i suplica compusă ş i u l i t a din acelea cil crede prin inlelepciunea s i

· experienta sd., - pe care apoi eu le voi [ace după aceea s ă ajungă in m i na

� t ă t i i Sale pe cale militară " . 5 0 . I bidem , p. 1 0 2 . . . . . . şi aici n e - a m impotmoli t , deoarece ar f i fo�t necesari bărbaţi

cu puleri plenipotentiare şi deleg(1 t c ctep�i!le, care cu zel să Ci implinit lucrul la curtea impărăted::.Ca. �a prei n t i mpin._ ... obiectiile si să. dobîndească un rezultat bun"' . 5 1 . - . , Scrisoarea din 26 august 1791. a lul Iosif Meheşi"', c r . Z. Pdclişanu, op. ci t. , p. !07.

208 www.cimec.ro

mîntat în conştiinţa deşteptării şi luminării omului asupra drepturilor n aturale ale omului. lmpletirea l uptei duse cu ajutorul minţii ş i al penei cu lupta dusă cu armele violenţei a fost rezultatul unirii în lupta comună a m aselor populare ş i a intelectuali lor lor. Aceasta a fost şi optica în care a fost gîndită şi invăţată, în imediata apropriere a sec. al XVII I -lea, istoria patriei şi a culturii româneşti în şcoli l e de la Năsăucl . Reproducem aici c îteva rînduri eli ntr- un manuscris, elin 1 872, al unei . . Istorii a literaturii române" aşa cum se preda în c la­sele proaspătului înfiinţat liceu . Am specifica însă că acest curs tr0buie înţeles nu ca o redactare întîmpl ătoare ci ca o refl ecţie a ideilor care circulau în şcoli le năsăuclene încă de ia începutul secolului a l XIX-lea , ca o redactare a unor idei ce deveniseră tradiţionale ş i care Sl' infi l trează în cultura ace­stor decenii . atît în cultura intelectuală cît şi în cea folclo­rică, în lumea legendelor care exprimau aspiraţiile poporului mai puţin şcola rizat dar nu mai putin deşteptat.

.. Pe la finea secolulu i al XVI II-lea românii de pretutindeni dar mai ales cPi din Transi lvania se deşt('aptă din lunga letargie ce-i adormise ş i cu toate si l inţe le [ altora ] . . . de a-i stinge, îndrăsnesc cr medita la recuperarea drC'pturi lor ş i a l ibertă­ţi l or pierdute. Semnalul se dcte la 1 784 de un ple­beu a cărui meserie era păstoria, dar în care bă­tea o inimă nobilă ş i mare. Horea, în unire cu al-1 i companioni . Cloşca şi Cri şan, proclamă liber­tatea . . . Ei se fac martir i i naţiunii . e i muriră, mă­reaţa lor i eleC' însă ani ma poporul. . . Ideea ele unire şi reconstitu i re a tuturor părţilor Daciei merse clrC'pt la inimo mulţimii ; sentimentul de patrie şi libertate se deştepta elin nou , imaginaţi i ­le se aprinsPră, iar l eqC'nclele, ca fi ice ale fante­zici şi aspiraţiunii poporului veniră să pC'rpetuC'ze trista recordare a und l upte mem orabile. PiPrise imperator Daciae, Daci a romană trebu ia să rcîn­vie şi atunci români i încep a lucra cu tot zelul ce le da un sentiment national la răspîndirea cultu ri i şi literaturii mrţioncr le. ' '52)

Luptele şi deşteptarea adusă de secolul al XVIII -lea marchează o coşti inţă ş i un obiectiv clar - liberta tea omu­lui şi o naţiunii . Obl iq aţ ia omului ele a lucra la propr ia sa deşteptare ş i restaurare este înţeleasă ca o lege funclamen-

52. - ,.Istoria limbii ş i llleraturll ro·mane", m s . 1872, c M l a 3 0 , Arhivele statului Nă­săud, Fond Todn Ciocan, pdchel XVI I , dosar 159.

14 - .,Arhiva Someşand" 209 www.cimec.ro

tală exsitentă în însăşi f i rea �i natura omului . N e î m p l i n i tă ea se va continua şi rid i ca pc noi nive l e în deceni i le şi S<' · colele ce vin , se va împ l ini mereu ş i se v a a f i r m a , at it P <' plan local dt ş i în orizontul întregii naţiuni . St rădani i le pentru luminarea minţi i se vor împ iPti cu lupte i <' pentru l u­minarea ş i el iberarea vieti i . luptele şi interesele locale se ,-or implini şi contopi în cel<' genNale, a i C' întregu lu i pop(Jr român şi ale întregii omeni r i .

Revenind la Năsăud, l a inceputul secolulu i a l X LX- lt>a ' om vedea c ă , - dacă robotele şi claca ce fuseseră impusc' de către magistratul bistr iţ<'an au fost şters<' , ca urmare a ac­ceptării stării de militărie , - au apărut alte ş i altefel de robote, aduse de noua stare, au apărut obl igaţiile faţă ele r<'�J i ment . pentru acoperirea ch eltui<' l i lor l ui administrati ve şi de î m ­b răcăm inte, pentru aprovizionarea ofiţer i lor cu l emne etc . I ş i Yor face din nou loc şi \:or reapăr<'a din timp î n t i m p tend inţ<'le d<' inscriere a l ocu i tor i lor Văi i Rodnei c a foşti io­ba�J i . î n scopul p re�jăt i r i i unor s i tuat i i ce put<'au reapa re' în cazul desfiin ţăr i i r c'gim entul ui. In 1 87 1 , cînd t rece p r i n Na­săud, î mpăratul , . . Francisc I , i se î n m în ează o p l î n q <' r e p r in

care se solic i ta ca , . el i n tabPiele ele consc r i p ţ i e sa se şteargă epitetul de << fost i obaq » " . I mpă ratu l clei o rezultie de esch ivare . Oameni i vor pers ista .. pî ­nă cînd a venit abia orclinaţiunPa ca cuvîntul acesta să se schimbe în altu l : «contr ibuentes» , . . . nevrînd nicicum a l e da n u m e' l e CL' I -au a\ ut îna­inte de mi l i tar izare : <di bNt in i»�:1)

Vor trece a n i i şi va i sbucni ma rel e' tumu lt reuJ i uţ i onar ele la 1 848, care va rPlua pe un plan dezv oltat Supp l ex u l de la 1 79 1 ş i toate suplex u ri l e sPcolului a l XVIl l -l ea. La Năsăucl adunării(' şi frămîntările ce au avut loc în toată Transi lva­n ia s-au refl ectat de asc'menPa în neşterea i ntcn s i v ă a pro­testului ş i a preti nder i l or . Congresul de la B la j apăr înd in tcresele întregii naţiuni le apără i mp l ic i t şi P<' ale qrăn icP­r i lor . In acest sens se exprima spre <"xepl u v i carul Maccdon. Pop, care a luat parte l a adunarea ele pe Cîmpia Libertăţii . i n scrisoarea ce o trimite, ca informar<', l ocţi itoru lu i ele co­mandant al rc9imentului , căpi tanul Lcon Pop :

.. Der Congress hat Intercssen cler �Janzen Nation vor Augen 9chabt, folglich auch der Grcmer".��)

53. Macedon Pvp. . , Activilalea "Vlcartlor foranel episcopeştl gr. cal. din Districtul N:i· saudulut·, 1875. pp. 24 şi 28.

54. - ,.Scrisoarea lui Macedoo Pop clltre cllpllanul Leon Pop. din 24 iunie 1 848"" ; cf.

2!0

Virgil Şolropa . . . Pagini memorabile din 1848", in Arhiva someşană n r . 3 d i n 1 925, p. 4. : .. Congresul a avul inaintea ochilor interesele inlregii natiuni. prin urmare d dle grănicerilor·.

www.cimec.ro

Acelaşi Maceclon Pop, intors ele l a Blaj , va trimite făn1 nici o întîrziere, cu data ele 25 mai 1 848, o circulară către toate comunele, pentru a se citi tuturor locuitorilor , infor­mîncl poporul despre cele hotărîte şi cerute la adunarea d • � l a Blaj .

"Dezbaterile s-au terminat în 1 4 , 1 5 , 1 6 şi 1 7 cînd s-a cit i t petiţia. Punctele P('tiţiei au fost ce­le mai de frunte u rmătoarele : 1 . - Naţia

·româ­

nească să fie receptă, prin urmarc să aibă toah: acele drepturi ele care se bucură cea ungurească., săsească şi siculină ; 2. - Să aibă deputaţi la die­tă a proporţione ; 3. - Românii să poată vorbi şi scrie în l imba lor l a orice dicastPrium sau oficiu­lat ; 4 . - Incetarea robote lor fără dcspă�Jubire, adică prostimea în provincie să nu mai l ucre l a domnii proprietari ; 5. - In privinţa unirii Ardea­lului cu Ungaria s-a poftit ca obiectul acesta me­mentos să nu se ia în dezbatere ck către statur t pînă cînd naţia romd.nească nu va f i reprc'zentată.

Pentru mi litarii români el in regimente de mar­�Jine încă s-au poftit uJwle îmbunătăţi r i , precum şi în privinţa lucrurilor biserin.'şt i încă s-au făcut unii paşi. Acest0a şi alte](' , compuse î n două <;U­pl ice, s-au aşternut Maj estăţii ş i la d i etă. Rezulta­tul î l vom vedea ele vom trăi. . . ".�·; )

Congresul "s-a încheiat cu cel mai bun r înd şi lini şte spre gloria eternă c1 popomlui". Grănicerii vor n're însă să l i se' aprobe să ţină ş i ei o ad unare l a Năsăud, pentru a sus­ţ i ne şi sublinia aderarea lor l a congresul ele l a B la j şi pc'ntru a se consulta asupra dor inţelor ş i pos tul ate lor ce' le au. Vor avea Joc două adunăr i , una la 1 O i u l ie şi alta l a 1 3-1 4 sep­tembrie 1 848. Postulatele sînt formulate pe punctP şi înain­tate curţi i v ieneze. Se cerc ca "în l i ste le> ele conscricre să s � accentueze condiţia << l iberă» ele pin<l acum a locuitor i lor" f pct. 2) ; se insistă ca din "veni te le fondului de monel i r ( hai­ne mil itarc) să se dea ca a j utor copii lor ele �J răniceri care' '' or av0a să facă stud i i mai înalte sau vor îmb răţişa mese­r i i le" (pct. 6.) - este semnificativă această tratare îmbrd­ţişată a s tudii lor înal tp şi a învăţări i meseri i lor ; se cere să se asigure condiţii ca . . �J rănicerii să-şi poată conserva na­ţionalitatea, religia şi l imba" şi "orice petiţie scrisă în Iim ba română să fie primi tă de autorităţi " (pct . 1 . ) ; - "in i nte­resul serviciului să fie primiţi in re�Jiment numai acei ofi-

:l5. Cf. Arhiva somC'şCHid u r . 18 d i n H )36. p . 435.

21 1 www.cimec.ro

teri ş i funcţionari streini care posedă l imba românească" (pct. 7 . ) ; "să înceteze robotele ş i furnizarea de lemne pen­tru ofiţeri şi slujbaşi" (pct. 1 4 .} ; în şcolile existente "să se în­fiinţeze" catedra "pentru instrucţia în matematică" (pct. 8.) . La punctul 1 3 a l petiţiei adunării din 1 0 iulie se cere ca . ,populaţia e le peste 40.000 a regimcntului să aibă dreptul să trimită la dietelc viitoare c îte doi deputaţi" iar în adunarea din septembrie 1 848 se pretinde ca , . românii" să-şi aibă "a proportione reprezentanţii lor" în d ietă.5!i)

Sînt de evidentă factură practic luministă notiţele de j urnal. întocmit în ani i 1 848-1849 de către sergentul Simion Domide :

"In anul 1 848 cînd lumina libertăţii începu să-şi împrăştie razele peste lumea întunecată a sosit şi pentru mine timpul să păşesc în lume ca bărbat. Cu finea lui August am părăsit institutul militar din Năsăud şi am intrat ca soldat. . . in­tr-un timp c înd lumea era dej a în cea mai mare fierbere. Acei monştrii vicleni ale căror complo­turi, la căderea lui Napoleon, sugeau întreaga Eu­ropă şi amărau viaţa poporului mai mult decît cru­zimile celui mai crîncen război, s-au prăbuşit şi atunci au ocupat locul meteori i l ibertăţii" .57)

Grăitoare r înduri şi în mod simplu expresive pentru atmosfera şi ideile ce b întuiau printre rîndurile batalioane­lor celui de-al doilea regiment românesc de graniţă în anii 1 848-1 849. Este tot mai evidentă lărgirea sferei de interese şi coroborarea interesului colectiv local cu cel naţional şi cu cel uman în general. Nu numai românii năsudeni îşi pu­neau interesele în obiectivele generale ale tuturor români­lor translivăneni dar şi aceştia vedeau l a Năsăsud un pu­ternic centru de pornire şi desfăşurare a luptei naţionale şi sociale. In 1 844 Simion Bărnuţiu şi Vasile Pop îşi caută şi găsesc refugiu, în faţa asupririlor şi asupritorilor, la Năsăud. O mărturiseşte ultimul, în cuvîntul său rostit în adunarea generală a Astrei, ţinută la Năsăud în 1 870.

"PNmiteţi-mi acum el-lor a-mi lua rămas bun de la acest oraş, ciP la acest loc de care pc mine mă leagă triste dar totuşi dulci amintiri - cînd în­tî ia oară, înainte cu 26 de ani, am ieşit în arena, am păşit pe scena vieţi i publice şi m-am î mbulzit

56. Cf. Virgil Şotropa, Paglol memorabile din 1848", in Arhiva someşanii nr. 3 din 1925, pp. 9- 1 0 şi 14 .

5 7 . - "Ziarul ser!jeDiulul Simion Domlde•, i n Arhiva someşană n r . 1 9 din 1936, p . 54 .

212 www.cimec.ro

ca apărător al unei cauze drepte, am fost silit a căuta scăpare şi azil dinaintea contrariilor şi l-am aflat aici în Năsăud, la fericitul vicar Ioan Marian unele cu asemenea fericitul Bărnuţiu , fostul meu co­leg, am petrecut mai multe săptămîni.";;M)

După 1 849 George Bariţiu a fost pus sub supraveqherE' politică pe un timj de zece ani. Intr-o vreme se răspîn­dise zvonul că viaţa i-ar fi în primej die. Intervin prompt 64 ele comune, care trimit scrisori de sprij in şi îmbărbătarC'. Dintre aceste comune 29 sîn t elin ţinutu l Năsăuclului. Intr-o mulţumită publică George Bariţiu îşi exprimă r0cunoştinţa şi h otărîrea ele a lupta în continuare .

. ,Vă mulţumesc onorabile comune ş i prea stima­ţilor O-ni cu toată frăgezimea inimii melc, pen­tru gr i ja ce purtaţ i ele v iaţa mea ; vă rog totuşi ca înainte de a îngrij i ele un individ sau altul sii priveghem cu toţii zi ş i noapte pentru viaţa na­ţiunii . ";;9)

Năsăudul se manifestă ca unul dintre puternici le centw de luptă pentru drepturi naţionale şi sociale ale tuturor ro­mânilor . După ce multe ş i substanţiale doleanţe scrise ş i luptate la 1 848 rămîn neîmplinite, cei care vor continua sa spere şi să creadă îş i vor îndrepta apelurile şi către năsău­deni. Aşa de exemplu în 28 februarie 1 867, Alexandru Bo­hăţel. căpitan al Districtului autonom românesc al Năsău­dului . primeşte u rmătoarea scrisoare de la I osif Gal l , -funcţionar la cancelaria aulică elin Viena şi pe atunci încă ataşat intereselor poporului român, - scrisoare în care ra­sunau ecourile luptei ce se ducea împotriva acţiunilor de desfiintare a autonomiei Transilvaniei.

. ,Unica speranţă mai c Districtul Năsăudului. Combinaţiunea general aprobată merge într-acolo ca năsăudenii . sau în adunare generală sau - da­că nu se va putea aceasta - altcum, să protesteze în contra nelegiuitci desfiinţări a autonomiei transilvane . . . Lîngă acest protest să se alăture apoi toate comunele române din Transilvani a ş i

corporaţiunile române, prin adrese îndreptate că­tre năsăucteni sau tron . . .

După aceste însă ar trebui să mai urmeze cli11

58. - Transilvania nr. 18 din 15 septembrie 1870. 59. G. B a ritiu, . ,Multu.mlUl publică", i n Foaid pentru minte, i n i m ă şi l i teratură, nr. 15

din 12 aprilie 1 86 1 .

213 www.cimec.ro

alte părţi ceva şi mai puternic , şti i cam a la Blaj 1 848. lnsă deocamdată protestul ar fi ele l ipsă ne­înconpurat".60)

Am insistat asupra acestor aspecte pentru a amplasa în cadrul �Jcneral , pc care 1 -a cunoscut ş i avut, mişcarea şi fră­mîntările ce au avut loc în j urul Năsăuclului .

Reluind firul evenimentelor năsăuclcne de Ia 1 848, de unde l -am lăsat, vom căuta, în cele ce urmează, să ducem mai departe paginile istoriei acestor locuri . Apreci inclu-se rezultatele pozitive ale l uptelor anilor 1 848- 1 849 nu se pierde din vedere că dacă au fost nimicite relaţiile feu­dale barbare au ma i r ămas încă multe de făcut pentru drep­tur i le omului , pentru ca oamenii să trăiască omeneşte. Incă la 25 iulie 1 848 Maccdon Pop scria :

. ,Der Sturm und clic Gewaltti:itigkcit der Ereignisse h at clie dri.ickendcn Feudallsten und anderc aus elen barbarischen Zeiten abstammenden Unge­bi.ihrcn zernichte ; die gebi lcleten Aristocraten haben Freilich dazu beitragen. Dank da fiir im Namen cler Mensch hcit . Dies ist aher noch nicht qenuq ; um in Fricden unei Eintrach t zu leben, ist noch etwas notwendig : clic menschliche Behan­dlung, die Beri.icksichtigung cler Menschen­rechtc . . . "61

Nu este destul istorici omului că s-au înlăturat sarcinile barbare feudale, pentru a trăi în pace, în bună şi omeneas­că înţelegere este absolut necesar ca omul să fie tratat ome­neşte, avîndu-se în considerare drepturi le omului, d reptu­rile material e, sociale şi spirituale ale omului . Deşi prin re­voluţia de la 1 848 se desfiinţează iobăqia, năsăudenii vor tre­bui încă să mai continue lupta, insistînd asupra recunoaşte­r i i măcar în aceste împrej urări noi a faptului că ei au fost dintotdeauna l iberi . Era în această insi stenţă ceva din expe­rienţa celui care suflă şi în iaurt atunci c înd s-a fript o dată. De aceea vor aduna din nou documente ş i h î rti i şi vor porni din nou pe drumurile Vienei . Cu ele în desagi Vasi le Naşcu, �nvăţătorul de respectabi lă memorie, va bate iar l a usi le curţi i împărăteşti. lată cum ni-l înfăţişează loanchim Mu-rcşanu , la care se opreşte într-o seară la Budapesta, într-un popas ele drum :

60. Arhiva •omesană nr. 8 din 1928. pp. 1 1 4-115. 61. Arhiva someşană nr. 12 din 1925, p. 13 . . . Vijelia ş i violenla evenimentelor a nimicir

apăsăloarele nedreptăti feudale precum si altele, provenite din timpuri barbare ; aris­tocratii cullivati a u contribuit, fireşte, şi e i l a acest lucru. Mulţumită pentru aceas­ta. in numele omenirii. Acest lucru nu este însă suficient ; pentru a trăi in pace şi armonie mdi e!::.te necesar încă ceva : rela�ii umane, respectarea drepturilor omului. .. " _

2 1 4 www.cimec.ro

. , Destul că într-o seară soseşte l a Pesta Vasile Naşcu , arhivă vie de pie memorie în cauzele gră­nicereşti şi aduce cu sine o pNechc ele cl<'sac!i plini cu scrisori şi mai vechi şi mai noi . . . ".�2)

Strîngeau documente pentru că, aşa cum mărturiseşte Naşcu, într-o scrisoarp el in 1 855, convingerea sa şi a eponi sale, - . ,a compune şi a dezbate fără a avea dovezi de aj uns , spre a putea pune sub nas intriganţi lor şi inimic i lor români­l or , nu e lucru uşor" .li3)

La Viena Vasi l e' Naşcu va intra în leqătu ră cu rcpre­Z<'ntanţi de frunte ai culturii ş i luptei românilor : Axcnte Se­ver, Vasi le Pop, V incenţiu Babeş, fratii Mocioni , frat i i Hur­muzak i etc. Aceştia el in u rmă vor promite cop i i dună docu­mentele ce le deţin şi care privesc tinutul Năsăuclului şi re­la ti i le sale economica-soci ale şi cultu rale.

La Viena nu-i este uşor . Pînă în cele el in u rmă, după ani de strădui nţe ş i insi stenţe, va obţine n'ea ce cerca - recu­noaşterea condiţiei ele oam0ni liberi în toate timpu ri le şi ' eacuri le .

. ,De astă dată, - scrie 0 l în 1 86 1 , - am scăpat cu Valea Rocnii ele ne r('cunosc a f i fost <d ibertini » , aceasta a u dorit-o străbunii noştri , părinţi i ş i ma ales intel i genţii noştri . De c î te o r i de la anul 1 558 încoace nu a probat amărîtul ele c ler din Valea Rocnii pînă în 1 764, cinci s -a infi intat institutul confiniar , să se l impadă de concliţiunea << iobagi săseşti » ş i nu a putut scăpa ele titula aceea urgisi­tă , probat-o în 1 8 1 7, apoi alţ i i în 1 852 şi nemurito­rul I'vfar ian, vicaru l , s-a dus în woapă fără de a a junqe scopul dorit. Evenimentele anului 1 848 .,.i 1 849 ne-au nimicit arhivele şi totuşi ele ici colea am fost aşa de norocoşi a n<' aduna In cîtva do­cumente şi date ele puturăm dovedi. . . că am fost J i bP ri . "fi-I )

Se va ajung(' in cel e din urmă, în anul 1 H6 1 , ca ţinutul să poată fi o rganizat ca district autonom român, clesfăşurîn­clu-ş i activitatea ofici ală în limba română. Dist rictul au to­

nom român o / Năsăudului ( 1 86 1- 187 1 ) a fost constitui t in baza diplomei împărăt<'şti el in 20 octombrie 1 8t0 şi a auto­�J rafului împărătesc din 24 martie \ 86 1 .0'-;) Se combate oric e ·

f:i2. Ncstor Ş i m o n , , .Vasile Naşcu"', Nc�h;ăud. 1 91 1 . p . 1 95. 53. Ibidem, p . 91. 64. I bidem, p. 405.

65. Arhivele statului N.::l s d u d . Fondul Iulinn M a n i a n . pac. 10, dos. 2t1 ; , , Protocolul con­ferintei din 18 aprilie 1961. . . " .

2 1 5 www.cimec.ro

maşi naţie menită a numi căpitan al Distr ictului un neromân sau a împiedica întroducerea l imb i i române ca l imbă ofici­ală în district.

"Nici să treacă cuiva prin minte că aici poate s 3 întroducă o altă l imbă decît cea română î n dis­trict, pentru că noi grănicerii ştim a fi cu toţii una, nici încap între noi caste, ca cele din comi­tate, între boier i şi răscumpărat i i iobagi , j eleri s .c ."6B)

In cuvîntul rostit la serbările elin 1 8-1 9 iul ie 1 86 1 , cu pr i le jul instalării ca şi căpitan al districtului a lui Alexandru Bohăţel, notarul districtual Florian spunea :

. . . . . Azi jură românii districtului acestuia credinţă statornică principiului egalităţii şi l ibertăţii con­stituţionale . . . "Bi )

Constituiţi în district l iber ş i autonom, năsudeni i vor continua lupta pentru obţinerea altor drepturi , pentru spr i ­j inirea luptei pentru dreptate a tuturor românilor. In 25 sep­tembrie 1 862, "universitatea di strictului " înaintează regelui o . . adresă" prin care, referindu-se la d iploma din 20 octom­brie 1 860, cer ca

"acele clase ş i naţionalităţi care pînă acum n-au fost îndreptăţite, de aici încolo să se compute şi numere între cele îndreptăţite. Executarea acestei prea înal te diplome cu privire la naţiunea română după lupte de un an întreg, încă pînă azi nu s-a dus la îndeplinire, pentru că deşi naţiunea româ­nă e cea mai numeroasă ş i cea mai veche în Tran­s ilvania totuşi dînsa nicăieri nu e privită ca atare, nefiind dată pînă acum ocazia ele a se reprezenta ca naţiune română ş i nefiind pînă acum prin lege declarată de naţiune regnicolară ş i numărată în­tre naţiunile patriei prin lege recunoscute".

In dietă aveau deputaţi numai d istrictul Năsău­dului şi Făgăraşului de aceea se va cere reprezentarea şi participarea la conducerea statului , putere regnicolară, să se "convoace cît mai curînd dicta Transilvaniei pe baza egalPi îndreptăţiri ca în aceea să poată fi recunoscută ş i naţiunea română, după factorii care-i posedă, egal cu toate celelalte surori na tiuni ale patriC'i . "08)

66. ,.Declaratie•, in Ga::ela Transilvaniei n r . SO din 12 aprilie 1663. 67. Gazeta Transilvaniei nr. :"6 din 1 iu�ie 1861. 68. " Adresa congregatiei di�lrictului Năsdud din 25 septembrie 1 862" . i n Foaia pentru

m i n �e . . . nr. 4 1 din 7 noiembrie 1 862.

2 1 G www.cimec.ro

Din toate locurile citate şi la care s-a făcut refer ire se desprinde în mod evident că ideile i luminismului au conti­nuat să acţioneze pînă tîrziu în secolul al XIX-lea, lucru ex­plicabil dacă ne gîndim la condiţiile social-economice şi la sarcini le politice care stăteau în faţa popoarelor.

. ,Secolul a l XIX-lea, numit al lumini lor, al l ibertă­ţi i şi al naţionalităţii reclama în ton imperativ că ş i acestui popor ( românii) . . . se i s e' dea dreptul de a trăi gustînd şi e l din deli ciul l i bertăţii , care 0ste proprietate comună pentru omenirea întrea­gă" - vor scrie în decen iu l al VI I I - l ea al secolu-

lui al XIX-lea profesori i de la g imnaziul d in 0Jăsăud A.P Alcxi 5i M. Pop.ll9)

Acestea sînt c îteva d in ţelurile socia 1-po li ti cc ale 1 uptei de deşteptare naţională şi socială desfăşurată pe locuri le despre care vorbim. Lor l i se adaugă altele, mai ele amănunt. nu însă de mai puţină semnifi caţie ş i l umină. In toate se con­turc>ază caracterul prin excelenţă politic al luminismului ro­mînesc caracter căruia î i serveşte cf'alaltă trăsătură ce ca­racterizează de asemenea prin excelenţă iluminimul româ­nesc, - culturalizarea mul ţimii , a naţiuni i . Şi a fost funda­mentală şi rodnică această desfăşurare a deşteptării culturale şi naţional-sociale a românilor, a fost creutoore în planul adevărului istoric obiectiv, al însuşi iluminismului mondial. Raţiunea însăşi şi omul s-a convins şi pe aceste locuri că lumina nu poate lumina, că min tea nu poate fi cuminte ( = cu minte) decît c uminţind mulţi mile , devenind un instru­ment :in mîna lor şi pentru ele. Că, aşa cum scria Ioan Para în suplexul său din 1 790, este o lege naturală aceea care Il îndeamnă pe el să sustină aspirat i i le celor apăsaţi şi care î l îndeamnă p e fic>care o m s ă lucreze la perfecţionarea lui .

. ,Naturali s i l la lex est u t miseri opem, afflicti so­latium, gravati subsid ium . . . supplicent et cleni­que ut omnes mortales honestis et legal ibus mc­diis sui perfectionem adlaborent". (Cf. nota 4 1 , pg. 204 ) .

Sînt evidente l imitele teoretice ş i practice a l e aces­tui iluminism si ale iluminismului în general .

Este evident că el şi-a mărginit strădanii le la căile ş i mij loacele legale, de aici ş i preponderenta suplexurilor şi a memoriilor. Nu a fost însă, aşa cum am văzut, singurul drum pe care s-a mers. A trebuit să treacă timp, să se ascută şi mai mult contradicţiile, pentru a se vedea că sînt necesare , atunci c înd nu se poate altfel, şi alte mij loace, i legale Î t l

69. A . P . Alexi ş i M . Pop, , . Ră:t:boiul orienlal ilustrat" . Gra.z 1878, p . '1.7.

2 1 7 www.cimec.ro

sensul legalităţii claselor asupritoare, dar legale ş i cinstite în înţelesul legilor naturi i şi a firi i omului. Cu toate l imitele sale teoretice şi practice, l imite explicabile în epoca res­pectiYă, această luptă a fost o luptă istorică, plină de dem­nitate şi necesară istorici epoci i în care s-a desfăşurat. O luptă plină de omenie ş i inYăţătură, care s-a desfăşurat pr­cîmpurile demiurgiei umane a omului şi care s-a dezvoltat în continuare pe cîmpuri ! <' noi deschise ele progresul pe care' u lterior î l desfăşoară istor ia omenirii . De aceea dacă am in­sistat pînă aici asupra desfăşură ri i sociale şi politice a i lu­minismului în ţinutul Năsăudului, vom trece în cele ce ur mează spre desprinderea celuilalt aspect al lu i , aspectul cul­tural ş i intelectual formativ. Prin unele elin formele sale această activitate i luministă s-a manifestat mai curînd, prin altele mai tîrz iu . Oricînd şi-au luat startul şi ş i-au semnal actul ele naştere, opera lor a fost necesară şi binevenită. Dacă la început cei ce şti au ei înşişi scrie şi citi erau mai puţini, nu trebui<' subevaluată prezenta şi efic ienta lor î n difuzarea ideilor strict necesare deşteptării . Intrate î n cir­cuitul oral, acestei idei se Yor răspîndi cu puterea de răz­batere şi cu viteza vîntului. O dată cu extinderea şi dezvol­tarea şcoli lor va creşte şi numărul celor ce ştiu carte şi ra­diază lumină. Tocmai ele aceea oamenii au avut grijă dt> şcoli ca de ochii din cap . .,Şcoli, .5coli şi iar şcoli", - va striga în gura mare , ca pe un deziderat de viaţă, Ioan Ma­rian, la începutul secolului al XIX-lea. Vorba lu i a fost pre­gătită în 1 763 de bătrînul Tănase Todoran care, cu arma în mînă. se adresa soldaţilor ele acelaşi neam cu el : . . . . . Copiii noştri să fie tot proşti , ori \·om învăţa ceva, ori ba?". Unei asemenea trebuinţc nu i se putea pune stavilă. Vor învăţa şi vor vedea mai clar că este bine să înveţi . De aceea vor învăţa şi ei , şi vor învăţa ş i copiii lor. Mai puţin cei bătrîni, mai mult cei mai tineri. Vor învăţa de la cei învăţaţi, vor învăţa în şcol i , de prin gazete, ele la cei pe care şi cu care se întîlneau pe cimpurile de luptă din Germania, Belgia, Ita­l ia , Elveţia, Olan-Ja etc. Şi cu cît vor şti mai multe cu atit vor fi mai pretenţioşi pentru ci şi pentru copiii lor . Işi vor scrie aceste trezi ri de conştiintă şi-n procese verbale, în carP îşi vor face socoteala cc' lor dobindite şi a celor ce sînt de dobîndit. I ată ce scriu, spre exemplu, în procesul verbal a· comisiei economice din 2-3 aprilie· 1 840 membrii acestei comisii , organizate pe lîngă regiment :

218

, .Este aproape imposibil să se modifice subit mo­dul de lucrare al grănicerilor bătrîni . Cei de etate

www.cimec.ro

mij locie, care au avut ocazia în decursul campa­niilor să vadă multe în ţările streine, precum �i tineretul, promit mult pc lîngă o bună condu­cere". 70)

Se vor zbate fără odihnă pentru înfi inţarea şcoli lor , pe care le vor susţine contribuind elin sărăcia lor proprie, pen­tru învăţători ş i profesori bine pre9ătiţi, pentru introduce­rea matematici lor şi a ştiinţelor naturi i , pentru deprinderea unor pri ccperi practice şi învăţarea meseri i lor.

Invăţătura de carte s-a bucurat în acest ţinut ele grij a şi preţuire încă de prin sec. XVI-XVII . Existenţa la începu­tul secolului al XVII -lea a dascălului Toader din Feldru nu poate fi privită ca un fapt sinquratec. Dacă logofătul Patraş­cu Ciogolca îl va chema în anul 1 635 să-i înveţe feciorii e semn că el era cunoscut ca pricepător a l acestui lucru şi era priceput pentru că se va fi deprins în această activita­te ; de această deprindere se vor fi bucurat şi copiii din sa­tul său, din Feldru.

Egumenul Partcnie al Voroncţului , originar din părţile Năsăuclului , într-o scrisoare către bistri ţcni , elin 1 635-1 645, spune că un fecior al popii Toma elin Năsăucl se află " învă­ţînd carte în ţară la noi, nu la mănăstirea noastră ci la a l tR mănăstire. "71 )

Şi ca aceştia vor mai fi fost şi al ţii . Intr-un loc sau în altul e i au învăţat să citească şi au venit să înveţe şi pe al ·­ţ i i . In "Contribuţii la istoria şcoalclor năsăudene" Virgil Sotropa notează, după tablourile din 1 7 1 4 şi 1 733, că " în Năsăud protopopul Atanasie a adus pc popa Pahonie ca clas-· căi pentru instruirea copiilor elin sat, iar în "Juşfalău c po­menit învăţătorul Arsinte".

Dintr-un protocol elin 1 724 al magistratului Bistriţei SP desprinde de asemenea că "popa Herţa din Mocod le-a luat

lui Petru Alexă şi văduvei I leana a lui Nemc<;: Ioan c îte un copil şi i-a trimis la învăţătură la popa Tofan din Baia, ele unele au întors acasă, de­sigur spre a da ş i ci la rîndul lor instruire copii lor din Mocod". 72)

Rînd pe rînd satele îşi deschi d şcoli , modeste, pentru învăţătura copii lor. E imposibil ele fixat date pe comune, mai ales că mult timp, în conscripţi i, învăţătorii sînt însem-

• naţi la aceeaşi rubrică împreună cu cantorii bisericeşti şi clopotarii .

70. C f . Vir9il.

Şolropa, ,.Un aci memorabil". i n Arhiva somcsană n r . 1 2 d i n 1930, p . 161 . 7 1 . H�u"!uzakt , Documen te pri

.viloare la isloria românilor, XV, 2, p. 1009 şi 1015.

72. Vtr!=JII Şotropa, "Contributii la istoria şcoalelor nAsAudene". i n Arhiva someşană, nr. I l , din 1929, p. 1 .

2 1 9 www.cimec.ro

, .Numai din tabloul de pe anul 1 750 se vede pre­cis că în cele 23 sate aparţinătoare protopopid­tului năsăudean toate au învăţător i" . 73)

Aşadar, la mij locul secolului a l XVIII-lea se certific<i existenta şcolilor în toate comunele acestei regiuni. Ele vor fi făcut o instrucţie el ementară, în ale scrisului şi c ititului . Dar la mij locul secolului a l XVl ii- lca se r idică cuvînt pen­tru şcoli mai bine organizate, pentru a avea , . oameni învă­ţaţi" şi a , .putea şi noi creşte copiii în şti inţe" - scriau răsculaţii din tumultul anilor 1 755-1761 în memoriul de do leanţe din 29 iulie 1 79 1 . 7� ) Aceste cereri pornite de le. mase le ţărăneşti , ne permit fără îndoială să tragem două concluzii despre starea şcolil or :

- şcolile pe care Virgi l Sotropa le află consemnate în tablourile din 1 750 nu erau existente de puţin timp ci aveau cel puţin o vechime care să permită şi să pretindă un pac; mai departe;

- cerinţa unor oameni mai învăţaţi în ştiinţe este o caracteristică a epocii şi a ţărilor cele mai înaintate, pre­zenţa ei în r îndurile insurgenţi l or de condiţie socială mo­destă este foarte semnificativă pentru n ivelul lor de lumi­nare ş i deşteptare.

La mij locul secolului al XVIII-lea oameni de rînd, din populaţia săracă, doresc ş i au de gînd să-şi crească copii i în cunoaşterea ştiinţelor. E nevoie ca şcoli le să se depăşeasca , să iasă din elementarul scris-citit şi să pătrundă mai adinc în ,-ehicularea cunoştinţelor. Infi intarea unor astfel de şcoli este o condiţie ce se pune la accceptarea stării mil itare în 1 763. De fapt, o dată cu înfiinţarea regimentului de wani­ţă, se deschid la Năsăud, Maieru ş i Nonor ( transfprată apoi la Sîngeorz) şcoli triviale, în anul 1 766; la Zagra şi B îrgău în 1 786. La 1 iunie 1 77 1 se deschide la Năsăud ş i o şcoală latina-germană sub denumirea de şcoală normală. Ea a\·ea drept scop să pregătească învăţători pentru şcolile să­teşti. 75) In acelaşi timp au fost organizate într-o formă mai exigentă şi şcolile naţionale săteşti, în afara şcolilor trivia­le dar în legătură cu ele:

, .Afară de aceste şco l i (n.b . şcolile triviale) s-au mai deschis încă 44 şcoli naţionale pe spesele co­munelor, ce numărau la 34.000 suflete pe l a anui 1 830". 76)

73. I bidem , p. 2 . 74. Arhiva sorneşana. nr . 2 3 d i n !938, p. 360. 75. V . Şolropa - 1'. Drăgan, , .lsloria şcoalelor năsăudene", 1913, p. 11 şi 73 ; Arhiva

svmeşană nr. 27. din 1939, p. 362. 76. Grigorc Moisi l , "0 paglnli din lreculul lnslllutelor de lnvli\limlnl din NAsliud", în

Şcoola practică, an. I I I , nr. 11-12 din 1885.

220 www.cimec.ro

Invăţămîntul face neweşit un pas înai nte. Este remar­cabilă preocuparea pentru prC'găti rea unor învăţători , prin şcoala normală . Extrăgînd d in actC'le ofi c iale a le anilor 1 769-1 770 Virgil Sotropa , în stud iul "Infiintarea graniţei mi l itare" scrie următoarC'le rderitor la şcol i :

"Cînd s-a mi l itarizat ,D i s trictul Rodnei , mai îna­inte ele toate s-au l uat p<'ntru de a crea şcol i în care tineretul ele aminclouă sexele săi primească instrucţie. . . Iar d upă ce în scurtă vreme se simţi 'fo losul ce-l avea · tinNetul instruit în cetit, scrie; ·şi calcu lat, acum 'numero�i copi i elin 1nt.r<'q d is­trictul se prezentară la ş col i " ; de asem<'nea "va­lah i i elin comitatele învecinate nu ezită de a-şi tri­mite copi ii Ia şcoale în acel district; ba din dorul de a învăţa se asociază la tineretul şcolar c hiar ş i grăniceri mai în etate."77)

De asemC'nea , . într-un act semnat la 1 766 de episcopul

Atanasie RC'clnic citim că «adevăraţi şi declaraţi>) învăţători se află in comunele grănicereşti: Hor­dau, Telciu, Zagra, Mocod, Mititei, Runc , Năsăud, Rodna, Maieru, Leşu, Sîn�Jeorz, I lva-Mare, Feldru . Vărarea, Rebra Mare, Rebrişoara, Salva, Monor Sieut. Gleden, Ruşi i -Munţi, Morăr<"ni şi Săcălău care încă era să fie mi l itarizat" . 78)

In anul 1 784 se va desch i de', cu 50 de elevi , institutul mi­l i tar. Menirea lu i era să pregătească tiner i pentru statul mi­litar, scriitori în cancelarii , învăţători etc. Elevi i primeau cărti ş i rech izite în mod gratuit, plătite din fondul de pro­vente.

, .Deşi scopul institutului ş i al şcoli i normale era mi­l i tărC'sc, adică cultivarea tineri lor m i l itari pentru �ervic iu l armelor, totuşi a făcut un bun serviciu pentru statu l învăţătoresc şi preoţesc" . 79)

Pe măsură ce vor trece ani i se va răzbate tot mai adînc în probl ema şcolii şi a şcolarizării copii lor şi t inerilor. Intr-un circular al vicarului Ioan Halmagi, elin , .29 a lui ianuarie 1 797" SC' pot citi despre şcoal ă şi învăţătură cuvinte asemă

nătoare celor ale lui Petru Maior, din Didahiile sau învd.­ţ ătu ri l e pentru creşterea fi i l o r ( 1 809) . -

77. Vir�il Şolropa . . . lnliinlarea granilel militare n�săudene", in Arhiva someşană nr. 25 din 1 939, pp. 335-336. 70. V. Şol ropa, .. Contribui il la Istoria şcoalelor nasăudene", şn Arhiva someşană nr. 1 1 .

rl i n !929. p. 2. 79. G r . Moisil , op. c i t .

221 www.cimec.ro

. . Şcoala este ele mare folos pentru învăţături! pruncilor , care ele nu vor fi toţi preoţi şi cl ieci ş i feţ i şi întru pita împărătească. . . încă şi i se v a deschide mintea şi înţelepciunea . . . Aceasta este datoria părinţilor pentru fi i i săi , cum au făcut pa­r intii săi cu dînşii să facă şi ei asemenea cu ai săi, pentru bună îndptarea norodului , pentru a se înmulţi darul şi răsplătirea cea bună el in neam în neam. ' '80)

In anul 1 826 este numit clascăl la Năsăucl I oan Marian. Incepîncl din 1 833 va fi d irector- inspector peste toate şcol i lP din regiment. Om cu o foarte frumoasă pregătire , profi l cie autentic luminător, aşa cum a fost Şincai , el va da un pu­ternic impuls şcoli lor populare naţionale, pregăti rii învăţa­tarilor pentru aceste şcoli. Deşi avea pregătire şi functie preoţească, a fost vicar al Năsăuclului , el a dat o putern ică orientare ştiinţifică învăţămîntulu i şi legătur i i lui cu practi ­ca. Iată cum îl caracterizează un contemporan:

. . Din partea rel igioasă era mai m ult raţional ist. de-a pururea citia cărţile lui Barth , cel mai mare impugnatoriu al religiei revelate; în biserică to­tuşi şi faţă cu poporul era popă bun, va să zică ştia face foarte bine pc fariseul . Din Bibl i e citia mai mult pentateucul , nu însa din punct ele vederc religios, ci mai mult naţional , z i­cînd : Moise' a fost cel mai mar(' naţionalist pe lume, care a voit să-şi ridic(' naţiunea sa la c('a mai mare treaptă a culturi i şi prin urmare dcmr, ca să-I urmeze fiecare. De aceea şi dînsul avea model pe Moise, propunîndu-şi prin şc0ală a îna­inta cultura românilor şi în adevăr meritelc lu i în astă privinţă sînt şi vor rămînc eterne" . 81 )

La insistenţelc şi ini ţiat iva lui se va fi constitui t desi­qur în 1 827, pe l îngă rcqiment, comisia şcolară - destinata a se în�J rij i de starea şi prowesul şcol i i ş i învăţăturii .

In 1 826 se deschide la Năsăud o şcoală pentru fete, t rec­ventată la început numai de· fiicele ofiţerilor, însă - cu timpul - şi O(' cele ale grăniceri lor. Circularele lui Marian, prin care îndemna pe aceştia să-şi trimită fetiţele la aceast1 şcoală, sînt semnificativc şi vorbesc în general despre în­ţelegerea rostulu i şcol i i şi al cultivări i . Circulara din 9 au9. 1 835 :

80. Ju ! i a n Ma[\i a n , .,Documente bisericeşti .. . i n Arhivil someş a n d , n r . 7 d i n 1927, pp. 42-43.

81. Maredon Pop , op. c i l . . p . 5 4 .

222 www.cimec.ro

"Deşteptaţi-vă o dată fe.�cecore pe sine �i unul pe altul şi v ă folosiţ i f i icele voastre în şcoala fete­lor cea din Năsăud, unde să înveţe prunci le mai frumos . . . ce-i plăcut in toată lumea, a toarc·e l î­na , c înepa, inu, bumbac, a ţese pînzur i ş i pănuri mai subţir i . a coase şi croi h aine de tot felu l . a face mănuşi şi colţuni . a semăna şi qr i j i k'�Jumc de grădină ş i a-şi fierbe' cîteva fc, lur i ele mîncă r i A învăţa ceva nemţt'şte. C ă toată sărăcia mil ita ­r ilor noştri v ine mai cu seamă elin neştiinţa ş i prostia femeilor, care d in mult0 bucate fac mîn­

care pu �ină şi rea, cart' lucru mai l a toţi cei C I! ştiu viaţa de pe aici e cuno&cut. Deci feş teca rc

părinte, tată şi mamă, ca re-şi iubeşte fi ica sa cum­secade, fie-i milă de d însa şi o îm:cstrezc cu în­văţătura cea mai sus pomt>nită , decî t c are mai mult ş i mai bun nu-i poate da". R�)

Se pare că in urma accstui îndemn au fost t r i mist> ma: multe fetiţe ciC'cît putea cuprinclc şcoala . De aceea, în 1 83/ . se va construi o şcoală nouă şi Marian va reveni cu u n nou îndemn:

, ,Cultura ş i prcfacerC'a popoarelor pretutindenC'a iară mai ales în militărie purcede de la ştiinţa ş : prcfacerca femeilor , precum şi prostia ş i să rădu mai cu seamă vine el in n l'şt i i n ţ a ş i stric area fe­meilor, care cu durere fi eştecare creştin o ved<·. Binele mi l i tăresc pofteşte şi toţi n'i mai mari do­resc propăşirea şi inţe iL'pt irea Îl'mei lor mi l itare, care numai in şcoală se poate cîştiqa începînd din pruncie la ca, cleei ' ă aduc aminte cu tot de-adin­sul să învăţaţi poporc.'n i i da toriile sale către prunci ş i mai alc.'s să le pmwţi înainte cît e ele mare pă­catul celor ce-şi traq prunci i de la şcoală" . 83)

Invăţătura era privită aşadar ele către.' Marian ca un mij loc pentru un trai mai ridi cat. De aceea el cerea şcol t i s ă aibă o legătură cît mai mare cu viaţa , cu activitatea prac­tică ş i utilă. Asta nu numai în şcoala ele fete ci in toate şco­l ile săteşti. Sub directoratul lui Marian s0 va introduce i�·, clasa a IV-a a şcolii normale înv ăţarea pomicultur i i , agn­culturi i , albinăritului etc . în aşa fel încît elevii acestei şco' i , aj ungînd la rîndul lor învăţători . s ă cultive mai depa rtt' a­ceste deprinderi.

8 2 . Arhivn someşană nr. 1 7 , d i n 1933, p . 236. 83. Circulare nr. 136 din 20 X . 1837, in . , P rolocolul poruncilor" pe 1834-1840. Arhivd

parohiei Poiana !Ivei, jud. Bislri)a-Niisăud. pp. 69-70.

223 www.cimec.ro

. . I nvăţătorul ridicat pentru scopul acesta va avea să înveţe pNfect ('conomia ele casă şi cîmp, �ti in­ta forestieră şi pomicultura, atît în teorie cît şi in practică . El va avea să propună aceste studii in mod teoretic elevilor clasei a IV-a normale în 2-3 ore pe săptămînă în lunile de iarnă; să cxer­citeze primăvara, vara şi toamna în moci practi c cele învăţate iarna; în fine să instruezc cu ocazia deprinderilor practice totodată şi pc tinerii grăni­ceri obligaţi la şcoala de rcpetaţic d in I'\ăsăud, Salva şi Rebrişoara". Cei care vor învăţa vor re­comanda la r îndul lor �i altora aceste . ,metode practice, cu ocazia tinerii adunărilor economi ce săteşti. Cu învăţătorii actuali ai celor 44 comune grăni­cereşti instructorul economic va avea să ţină pri· măvara şi toamna un curs teoretic şi practi c de cîteva săptămîni �i tot el va avea să ia parte la toate comisiile ş i consultările economice . . . Invăţătorii celor 44 şcol i primare vor avea să în­ceapă instrucţia economică şi s-o continue siste­matic pe locuri comunale şi particulare părăgi­nite, care apoi fiind cultivate ori se vor distribui între săteni , ori se vor întrebuinţa în folosul co­muni tăţi i " . 84)

Marian va insista şi va obţine chiar să se ia unele mă­suri şi mai stricte, în scopul deprinderii de către tineri a a�tivităţilor practice.

, .Marian a interven it şi la comanda regimentului , ca să nu se permită nici unui tînăr a se însura pînă nu va dovedi cu testimoniu şcolar că a cer­cetat şi terminat şcoala şi pînă nu va avea in gră­dina sa un număr de pomi altoiţi de mîna lui. A­ceastă excelentă dispoziţie a avut ca rezu_ltat c ă întreg ţinutul grăniceresc a devenit î n urmă o grădină plină cu cele mai bune varietăţi de tot felul de pomi roditori . De asemenea nu se da voie fetelor să se mărite pînă nu dovedeau că au un anumit număr de cămăşi, prosoape, viguri de pîn· ză et. ( Ordinul din 20 ianuarie 1 845) ". 85)

Preocuparea aceasta, desfăşurată cu atîta insistenţă de către Ioan Marian, este mai veche. Educaţia unor priceperi

84. Procesul verbal din 2-4 aprilie 1840 al comisiei economice a regimenlului grănice· resc. în Arhiva someşană, r.r. 12, din 1930. pp. 161-162.

85. Iuliu t-1oisil, .,Figuri grănicereşli" -- rol . Din granita năsăudeană, nr. 2, p . 20.

224 www.cimec.ro

�i deprinderi de economie awară a intrat Şl ll1 vederi l e plc: .. -nului de învăţătură ale institutului militar înfiinţat la 1 784. Se pare însă că a ici , la început, economia se învăţa mai mult teoretic. Totuşi . . sub d irectoru l Nes to r lstrate ( 1 8 1 0-1 830)

so învăţa şi practică la stupinile (prisăci le) ridi­cate în grădina institutului" .8n) .. Avea institutul şi 9răclină ele l0gume şi pomi în care se deprincleau al u mnii interni cu cei externi în cultivarC'a pomilor, le�Jumelor şi a stupăritu­lui " . 8;)

Paralel cu preocuparea p<:>ntru instruirea şi deprinde­rea unei lucrări mai şti inţifice a pămîntului şi pomiculturii a existat o preocupare susţinută şi pentru învăţarea mc'se ri i­lor ş i formarea unor meseriaşi dintre români . ln această privinţă erau a fi trecute obstacole mai serioase, în primul rînd cele privitoare la admitNea şi primirea copii lor la ast­fel de învăţături . lncă prin 1 8 1 0 v icarul Ioan Nemeş .. a cld·r

amză ca comandantul regimentului să trimită şi alţi 1 2 tineri la Viena, ca să înveţe meseri i . ca aşa sa aibă grănicerii din s înul lor pălărieri , fauri . mesari etc . , ci n-au voit să învet<' afară de unul lstrate ş i unul Ordace, care au înv ă·ţat l ăcătuşeria. "88)

De aceeaşi problemă se va preocupa ş i comisia <'cono-mică, în şedinţa sa elin 2-3 apr i l i e' 1 840 :

. . . . · .. Din l ipsa 1pielari l or , tăbăcarilor, curelari lor, cizmari lor ş i p�mtofarilor în comunele gramce­resti . săteni i sînt nevo i ţi să-şi vîndă pieile crude oentru un preţ derizoriu mescriaşilor d in oraş şi împrej u rime. de la care îşi cumpără cu preţ în­Z<'cit cismele, ghetele, opinci lc , curelele ş i blă­n ur ile ele tot f<'iu l . Tn baza diferitelor ord ine \ <'ni te ele' la superio­ri tăti, qrănicer i i s-au rugat în mai multe rînduri să fie primiţi copii ele-ai lor ca ucenici la maieştr i i el i n orasele ard<'lenc mai apropiate ş i m a i depăr­tate, însă dintre toţi numai în Cluj au fost accep­taţi doi ucenici de făurar. Nu rămîne alta decit să se intervină la locu ri ] <• mai înalte să poată fi tri­mişi din fi ecare companie un număr de tineri �J râ­niceri la învăţarea de meserii în Viena sau în alte oraşe germane". 89)

86. V. Şotrnpa -- N . Drilgan. "lsloria şcoalelor nă.săudene", 1 9 1 3, p . 37. 87. Gr. Moisil , op. cit. 88. Macedon Pup, up. c i t . . p . 19. 89. Procesul verUal al comisiei economice, in A rhiva someşLJ.nd nr. 1 2 din 1922. p . 1 58 .

15 - ,.Arhiva Someşană" 225 www.cimec.ro

Rezolvarea acestei doleanţe va cunoa!;)te o realizar� mai e\"identă abia după 1 852, cind fondul de provente al regimentului se va transforma în fond de burse ş i se vor trimite tineri mai mulţi la învăţarea de meser i i . Tot atunc: Yor apare şi alte orientăr i , - preocuparea pentru înfi in ţa­H'a unor şcoli reale, cu profi l pract ic nemij locit, !;) c o l i cll' a r ­te şi meseri i . Această preocupare se Pxpr i mă c lar intr-o corespondenţă din Ni:isăud, el i n anul 1 852:

. . . . . apoi l ipsa de o şcoală real-superioară o sim­tl' ş i p lugaru l , care rămase în posesie ele o palm<.\ ele loc şi dacă nu-şi va p roveclea viitorul prin în­văţarea unei meserii . trebuie să ia lumea in cap". 90)

Preocuparea pentru şcol i şi şcolarizare s-a desfăşurat aşadar în funcţie şi de urmărirea conştientă a ut il ităţii prac­tice a învăţături i , ele uti litatea cunoştinţelor de cultură ge­nerală şi , pe baza acestora, î nvăţarea unei agriculturi şti in­ţifice şi a maseriil or.

Şcoli . şcoli ş i iar şcol i , va susţine, ca pc un deviz ele viaţă . Ioan Marian. Organ izate intr-o structură mai cores­punzătoare, la mij locul secolu lui al XVI I I - lea, sub dirPcto­riatul lui Marian, şcol i le popular0 vor cunoaşte o nouă dez­,-oltare în cuprinderea copi ilor, în conţinutul celor învăţate şi în pn•găti rea învăţători lor pentru aceste şcoli . Va cunoaşte o dezvoltare evidentă pr0clarea cunoştinţelor fizica-naturale a i storiei ş i geowafiei.

Printr-o orclinaţiune din 1 827 Sl' iau măsuri ca in zi lei<' de duminică şi sărbător i să se organizez0 o instruire supl i ­mC'ntară , de repetiţio, pentru tinerii de 1 2-1 5 ani , ca aceş­tia si:! nu u i te c0le învăţate în şcoală. Este asa-numi ta şcoa­lă d<' repetit ie sau şcoală de clumineci şi să rbători .

Pentru o mai bună plată a învăţători lor , pPntru asiqu ­rarea cărţilor pentru copii ş i a altor rech iz i te nec0sare desfă­şurării învăţămîntului . Toan Marian Ya organiza const itui rea fondurilor şcolare comunale. DPspre ac0stea începe Jwgo­cieri şi muncă cl0 lămurire cu săt0ni i şi comune](' in anul 1 83G, cere aprobarea constituiri i lor în 1 837, o primeşte şi I l' înfiinţează în 1 837-1 838. Astfe l s-au pus bazele fondu­r i lor şcolare comunale', care au jucat un marp rol în mun­ra ele ridicare spi rituală a acestor comune. Ele nu s-au con­stituit din plus de avere ci din sărăcie şi nevoie. D0 ace('cJ gestul acestor oameni merită un pl us ele respect şi stim8.

!JO. G<""zela Tran5.ilvaniei, n r . 6 6 d i n 2 august 1852.

226 www.cimec.ro

, .Cred că nu exagerez cînd zic că dintre toate ti­nuturile locuite de români nici unul n-a adus atî­tea sacrificii pe altarul şcoli i c îte a adus fostul district al Năsăudului . " n 1 )

Iată cîteva elin faptele care au luminat viaţa ş i acti\· i ­tatea l u i Ioan Marian ş i a contemporanilor lui , cîteva d t n faptele meritorii care i-au adus respectul locuitori lo r acestui ţinut, contemporani sau posterior i lu i .

. . Mi-aduc aminte elin an i i trecuţi , c înd oram la Năsăud , cum spuneau oamen i i despre activul şi zelosul bărbat, repausatul v ie ar Marian . . . (despre zelul lui] pentru bunăstarea şcoalelor comunal e . Şi oare unde au fost mai bune şcoale decît la �) ră­nicerii no�tri români ?"92)

O primă preocupare pentru îmbunătăţirea corpului în ­v ăţătoresc se constată în t impul orqanizări i graniţei , pri 11 înfiinţarea şcolii norma le ş i a institutului mil itar, din tre ab­solvenţii cărora erau aleşi ş i învăţători i . Un nivel supNior de exigenţă didactică se man ifestă apoi în timpul di rccto­ratului lui Marian. El va fi ş i mai mult c re'3cut trei decenii mai tîrziu, sub d i rectoratul lui Vasi l0 Petr i . loan Marian r i ­d i că cu multă hotărîr0 preten ţia pentru înv ătăto r i bi n< ' pre­gătiţ i . In acest scop el va organiza, pentru absol venţi i şco l i i normale ş i ai institutului militar , care urmau să i ntre în învăţămînt ( după ce împlineau vîrsta de 1 6 ani ) , cu rsur i pre ­parandiale de şase Juni, cur'3uri l a care se pr('(lau cunoştin­ţe qenerale ele pedago�J ie ş i metod ică, cunoştin ţe ş i deprin­deri de economie de casă, qrăd ină şi cîmp, l i mba română şi germana, aritmetica de.

Primul curs preparandial este desch i s l a 1 noi embr ie 1 837 şi este condus ele Marian . El l e va organiza ş i conduce an ele an pînă în 1 842, c înd se va îmbolnăvi şi în­cepînd ele atunci le va conduC<.\ pînă în 1 848, învă tătoru i Moise Panqa. Tot acesta va redesch ide ser ia cursuri l o r pre­parancliale după r evoluţia din 1 848, la 31 clecembrir 1 849. Semnificativ de reţinut este faptul că la aceste cursuri î r ­v ăţau nu numai tineri el in graniţă, ci ş i el in alte provincii . ci mergînd apoi ca îm·ăţători în satele lor . Aşa de ex<'mplu din cei 9 1 cursanţi ai anului 1 849-1 850 numai 22 de t ineri erau grăniceri . De factură luministă est0 atît ci rculara ce pregătea deschiderea cursului în 1 849, dată de Mac0clon Pop, cît şi cuvintul acestuia la desch iderea acti \· i tăţ i i .

91. Gazcla Trdnsilvanieî n r . 34 d i u 1682. 92. Ioan Papiu, , ,Noll'e istorice privitoare la şcoli!e românilor ... i n A m i c u l şcodJ,�i I L

n r. 1 8 d i n 6 . V . 1 86 1 . p. 1 4 1 .

227 www.cimec.ro

"In timpul trecut, şi anumit cînd domneau regi :;; i principi. . . , nu era i ertat românului nici batăr a cerca şcoala ; acum însă cei care voiesc a fi în­văţători capătă stipendiu de la stat. Ce puternică mutare ; duhul !timpului , violenta evenimentelor întîmplate în anul acesta au sfărîmat c ătuşele ce legase aşa cumplit dezvoltarea puterii intelectu­ale a românilor. "93)

Aceste rînduri puteau fi c itite în c irculara lui Macedon Pop din 30 dec. 1 849. Cele ce urmează puteau fi auzite în cu­vîntul său din ziua deschiderii cursurilor.

"Lanţurile care legaseră puterea intelectuală a ro­mânului au început a se sfărma . . . Duhul timpului prezent, violenta evenimentelor au produs princ; ­piul egalităţii care. . . garantează românilor ase­menea drepturi ca ş i celorlalte naţiuni din mo­narhie.

Insă tineri lor ! Ca romann să se ştie folosi d<' drepturile garantate, ca să fie respectaţi de na\iu­nile Europei. . . au trebuinţă să înveţe, au cea ma1 mare trebuinţă de şcoale.

Şcoalele însă numai atunci vor aduce doritul folos, dacă vor avea dascăli procopsiţi. Numai aceştia sînt în stare a ridica onoarea şi fericirea naţiunii. . . Voi , tinerilor adunati aici , voiţi a fi dascăli sau învăţători. Frumoasă chemare ! Ce fo­los putem aduce omenirii mai mare decît dacă vom învăţa tinerimea - zise oratorul roman Ci­cero. Voi veţi trebui în viitor a planta în frage­dele inimi ştiinţa şi morala ; însă, ca să fiţi în sta­re, înşivă trebuiţi a învăta."94)

Deceniile ce urmează anului 1 848, deceniul al 6-lea şi a l 7- lea a l sec . XIX cu deosebire, vor răzbate mai adînc in privinţa preocupări lor luministe, continuînd şi dezvoltînd ceea ce deceniile şi secolul anterior au făcut pentru şcoli şi pentru luminarea poporului. In cuvîntul pe c are-I rostea la adunarea generală a Astrei , ţinută la Năsăud în 8-1 0 au­gust 1 870, Ladisl au Pop , preşedintele asociaţiei aprecia că :

"nici nu este un alt ţinut din Transilvania, afară de Braşov, a cărei poporaţiune să fi făcut mai mari s a c r i fi c i i pPntru înaintarea culturi i poporului şi să fi dat mai multe dovezi că virtutea romană n-a

93. Cf. V. Şotropa, , .Dup:i revolulia din 18�9·, in Arhiva somcşană nr. 7, din 1 927, pp. 11-12.

94. Arhi ... ele statului Năsăud, Fond Virgil Şotropa. pac. XXII, dos. 288.

228 www.cimec.ro

apus, - şi dacă s-a şi zugrumat vreodată ca iar a înviat, - în cît poporaţiunea din d istrictul Na­săudului ! Cu tot dreptul se poate zice despre el . că virtus romana recliviva. "9�)

Aceeaşi consideraţie o exprima şi aceeaşi valoare atri­buia preocupării pentru şcoli şi căpitanul Districtului au­tonom românesc a l I"ăsăudului, Alexandru Boh ăţel :

" . . . Locuitorii acestui district încă în starea sa cea primitiv ă, încă în secolul trecut, înainte de aceasta cu 1 00 de ani, curînd după militarizare, sau înspăimîntaţi de tristul lor trecut, sau în ur­ma unui simţ natural, au elat cel mai învederat semn cum că cunosc necesitatea culturii ş i sin t setoşi de ca, dară cunosc de altă parte şi însem­nătatea axiomei «că unde-i unul nu-i putere» , aşa s-au însoţit cu toţii , spre întemeierea institutului de învăţămînt central r idicat aici în loc , care du­pă j urstările de atunci au răspîndit razele lumi-

• • " 96 nu . . . :

Pe aceste zidiri de peste un secol se vor c lădi , în cont i ­nuare, primel e decenii a l e celei ele a doua j umătăţi a secolu­lui al XIX-lea. Cursul preparandial se va transforma în 1 859 în şcoala normală ele învăţători , se va înfiinţa în 1 863 l iceu l . se vor trimite tineri să înveţe diferite meserii , se va mil ita pentru şcoli reale, cu profi l nemij l ocit practic .

In sensul ultimei orientări, care elin păcate se va rea­liza mult mai tîrziu, s-ar putea cita multe locuri şi exprimări . Vom reda spre exemplificare doar cîteva fragmente dintr-o scri soare deschisă, publicată în primul număr din 1 854 al Ga­zetei Transilvaniei, semnată G.M. şi intitulată "De sub Hcniu".

"Popoarel e nu vin la avere numai prin şcoli înalte ş i prin un număr mare de inteligenţi , care dotaţi fiind cu cerutele ştiinţe ocupă osebite posturi şi ofi ci i ale statului, c i şi cu r idicarea şcoalelor pa­parale, agronomice, comerciale şi cu deprinderea ramurilor acestora de cîştig". Trebuie ieşit elin mrej ele rutinei şi conservatorismului căci "pînă cînd românii vor păzi statu quo-ul în economia şi cultivarea pămîntului şi nu vor lepăda principiul «aşa ne-am pomenit» , « aşa ne-am trezit» , · or «cum a trăit moşul şi strămoşul meu vor trăi şi copiii mei» - pînă atunci tot mizeri ş i împilaţi vor ră-

95. Transilvania nr. 18, din 15 septembrie 1870. 96. Ibidem, nr. 20, din 15 oclumbrie 1 870.

22!) www.cimec.ro

mâne, iar întocmindu-se şi dînşii după împrejurăr i şi spiritul veacului , adaptînd metod de economie rurală , cultivarea pămîntului şi nobilitarea v itelor mai amăsurat c ircumstanţelor. . . mai I c>sne va fi a funda şcoli înalte. "97)

Regimentul de �Jraniţă, organizat şi înfiinţat în anii 1 762-1 763, va fi desfiinţat Ia începutul anului 1 85 1 . In cei aproape o sută de ani cît a durat, s-au constituit , din venite şi remuneraţi i ce revcneau de drept grănicerilor (prestări de <;cn-ici i , cîrciumărit, morărit , aprovizionare cu lemne etc.) . două fonduri :

- , . fondul de provente" elin care se acopereau cheltu­iel ile administrative ale re�1 imentului ş i unele cheltuiel i şcolare ;

- "fondul ele mon d i rc " , înfiinţat în 1 830 pentru a servi la procurarea uniformclor mi l i tare.

După c!C"sfi intarea regimentului s-au ridicat şi pronunţat pretenţii asupra acestor fonduri . atît elin partea Narului statului cît şi din partea grofului Kemeny. A început o b ă­tălie a documentelor, petiţii lor şi drumurilor Ia Viena pînă c înd ele au fost recunoscute, aşa cum erau ele fapt, proprie­tate' a foşti lor grăniceri. Invăţătorului Vasile Naşcu i se în­sumă în primul rînd meritul acestei reuşite. El era delegatui mereu fără odihnă a l comunelor, cel care ducea cu dînsul la Viena clesagi între�J i ele documente şi împuterniciri po­pulare.

Problema care se ridica, după recunoaşterea dreptului ele proprietate ş i ele asemenea ş i în timpul cît se lupta pentru recunoaşterea lui , era cca referi toare Ia destinaţia şi drumul ce urmau să ia aceste două fonduri . Inţelepciunea locuitori­lor comunelor foste grănicer€'şti se va concretiza şi expri­ma în hotărîrile adunărilor generale a le comunelor distric­tu lui . Ţinute mai întî i în fiecare comună şi apoi l a Năsăucl , prin delegaţi i comunelor, adunările d i n 1 86 1 şi 1 862 au ho­tărît ca :

a. - Trei din patru părţi ale fondului de provente să s� constituie în "fond şcolar central" , destinat a zidi şi asigura necesităţi l e materiale ale şcolilor, cu deoseb i re ale unui gim­naziu superior ce se preconiza a se înfi inţa la Năsăud.

b . - O parte din cele patru ale fondului de provente să se ,-erse pentru mări rC'a fondurilor şcolare comunale.

c . - Fondul de mundirc să fie transformat în fond de stipendii sau de burse.

91. , , D e s u b Heuiu"', i n Gazeta Transilvaniei nr. 1 din 2 ian. 1854.

230 www.cimec.ro

l n teleaptă şi plină de lumină hotărîre ! Negreşit că i a adoptarea e i au avut un r o l însemnat ş i intelectuali i ţinutu­lui , munca l o r d e lămur i re clesfă�urată în r îndul maselor po­pulare. Regimentul de la Orlat a avut aceleaşi fond uri însă fărîm iţ îndu-le pe comune le-a făcut in efective şi n<'văzute în u ti l izarea lor . Vor fi fost şi la Năsăud frămîntări �i păret i difer i te. A u trebuit să f ie. Pînă la urmă însă a învins mintea luminată �i raţiunea.

lmPcliat după desfi i n ţa re a re�J im entu lu i , în februarie 1 85 1 , Macedon Pop i i scria lui Iacob Murcşanu :

. . Desfi inţa rea re�J imentel o r a sosit . Despre partea noastră s-a compus o supl ică . . . punctele ţi le vo i comuni ca altă dată, după C <' o dată se vor pu riza ş i subscrie de bătrîni , care din fiecare comunita­te, pentru dezbaterea întrebăciuni i : ce voiesc a face cu ban i i monturului ? , v or veni a i c i . Nu nu­mai a noastră ci a tuturor românilor inteligenţi d orinţa este ca fondul aces ta de 28.000 f. arg. sa se întrebui nţeze pe seama şcoale lor mai înalte, căci quvernu l nu se pare a fi în stare a r idica şcoa­le, d e care avem neapărată trebuin ţă.

Ca să fie cu toţ i i în coînţe leg(• re am l ăsat î r. z i lele trecute u n c ircular către preoţi spre a l e eli..! consil i u să se lipeoscă de cei inteligenţi."!1H)

Circul arul despre car(' este> vorba grăia astfel : . ,Vor v eni întrebatc> satele ce vor voi a face cu banii destinati pentru facerea vesmintC'lor mil itar0 (Montursfondqelder) ? . . . şi cred că pentru c\ c>zba­terP vor veni din f iecare sat cîte doi bătrîni. A tuturor românilor inteligenţi opiniune este ca din interesele acestui capitol să sc fundew şcoale mai înalt e. Dacă n-om oveCL oameni învăţaU nu ne ştim folosi de drepturile goran tate. Deci d aţi consiliu săteni/ar celor mCLi CI I minte ş i în specie care> vor ven i la dezbatere , ca să se lipeoscă de cei inteli­genti. Ce fel de şcoale ? Aceea se va putea şi mai tîrziu decido, după primi t consili i ! şi de la o / ţi băr­baţi core au experienţă, ştiinţă şi înc redereo po­porului."9n)

Această circulară şi întroaqa activ i tate priv i nd destina­ţia şi uti l izarea fonduri lor au fost iniţi ate ş i conduse el e către intelectual i i elin Năsăud, - Maccclon Pop, Moise Pan�J a ,

98. Arhiv,l someşand n r . 6 d i n 1�26, pp. 88-89. !19.! A r h i v a someşc1n<1 n r . 7 d i n 1927, pp. 20-21 .

231 www.cimec.ro

Petru Tanco, Vasile Petri . i ar mai tîrziu Alexandru BohăţeL Grigore Moisi l , Ioachim Mureşanu , Florian Porcius şi a l ţ i i .

. . Văzînd eu . . . cum că amintitele fonduri s-au re­cunoscut de proprietate a grăniceri lor. . . am che­mat la casa v icarială încă înainte de adunarea re­prezentanţilor comunali pe directorul şcoalclor normale Moise Panga, pe locotenentul Petru 'Jan­co şi pe învăţătorul normal V asile Naşcu spre a ne coînţeleqe despre modul cum adică am pu tea aduce pe reprezentantii comunelor, ca aceste fon­duri şi osebit fondul monturului să le lase pentru scopuri şcolare şi anume pe acest din urmă pen­tru stipendii , împărţinde studenţilor de la gimna­zii. academii şi universităţi, care vor avea calcul' buni. iar pe celelalte pentru scopul menit la în fiintarea lor . . . " . 1 00)

In sprij inul acestor intenţii ş i i niţiative va veni ş i Ga­zeta Transilvaniei , care va adresa foştilor grăniceri îndemn şi sfat, provocîndu-i

. . pe ce au mai scump ca nu cumva să se depărtezf ele la scopul cel mîntuitor. . . cerînd . . . vreo altă întrebuinţare a venitelor. . . decît numai pentru scopul ridicării institutelor de cultură." 10' )

Pregătite şi g îndite în colectiv şi cu sfatul tuturor ro­mânilor inteligenţi, adunările vor lua hotărîri de frumuseţe rară în dezvoltarea culturii . Vor renunţa, cu toată sărăci3 şi nevoile celor care renunţă, la împărţirea fondurilor şi ie vor destina pentru şcoli şi pentru înaintarea în ştiinţe şi în­văţături. Iată cîteva extrase elin actul ele . . Invoire" al adu­nărilor :

. . Noi subscriş'ii. reprezentanţi a i tuturor co­munităţilor din fostul regiment al I I -lea român de frontieră în Transilvania şi acum cuprinse în Dis­trictul autonom al Năsăudului, facem prin aceasta cunoscut tuturor. . . cum că toate comunităţile re­prezentate prin noi . . . cleliberînd fiecare în parte ş i apoi înţelegîndu-se şi laolaltă, . . . şi după ce aceleaşi comt tnităţi din experienta de toa te zilelE. au priceput : că nimica nu poate fi pre astă lume lui O-zeu mai plecat şi oamenilor mai folositor decît dezvo l tarea inimi i omeneşti ş i că aceasta numai prin institute de învăţămînt se poate efec-

100. Macedon Pop. op. c i t . , pp. f8-69. J Ol . Gazeld Transilvaniei nr. 12 din .J IV. 186�. p . 94.

232 www.cimec.ro

tua, - pt"in noi ca mandatari i lor legitimi şi tri­miş i ş i în specie în cauza prezentă , au statornicit şi încheiat cu putere pentru fiecare comunitate şi pentru fiecare membru din comunitate împrumut [reciproc] obligatoriu ş i nestrămutat următoarele :

I . - Toate fondur i le aşa numite confiniare, în­fiinţate în timpul cît a sustat regimentul al II-lea român de frontieră în Transi lvania şi adică fondui aşa numit al proventelor şi al monturului (Montu­rus und Proventefond) . . . transpunîndu-ni-se nouă ca ale noastre în proprietate şi posesiune, să nu să împartă între proprie ta rele comun ită · ;, fără să ră­mînă aşa laolaltă şi să formeze un întreg nedes­părţibil al comunitţilor proprietare . . .

I l . - Fondul aşa numit al monturului . . . fiind încă la desfi inţarea regimentului prin proprietarii lui menit pentru stipendii, aşa ele acum încolo să aibă numirea ele "fondul de stipendii", iar fondu l aşa numit al proventelor , avînd noi de cuget a-l consacra cu totul pentru şcoalf' să se numească . . fondul scolastec" . . .

V. - Fiindcă fondul numit mai înainte al mon­turului şi acum de stipendii este destinat pentru ajutorarea şcolari lor mai scăpătaţ i din fi i i celor 44 comunităţi proprietare confiniare . . . , elin interese­le şi venitele lu i curate să se formeze stipendi i amăsurat împrej urărilor. . . C a l a aceste stipendi i să fie totdeauna competitori în abundenţă el in fii i proprietarilor foşti confiniari . va avea comitetul confiniar de a priveghia după talente eminente nu numai între şcolari. clară şi între cei care nu um­blă l a şcoală, şi aflînd talente pentru orice rarr. ele ştiinţă sau artă , s înt ele a se considera cu pre­ferinţă fără respect personaL familiar sau mate­rial, şi cel puţin a treia parte din stipendiul de în­trebuinţat [va fi destinat] spre a se rid i ca într<.> români clasa cetăţenească, adică : spre îmbrăţişa­rea, lăţirea şi consolidarea meserii lor ele tot soiul. . .

VI . - Fondul numit pînă acum al proventelor şi de acum înainte şcolor, luîndu-şi comunităţile subscrise de deviza : litem tura şi cultura poporu­lui român în toa te ramurile de ş tiinţe, arte şi me­serii, de acum încolo să se întrebuinţeze numai pentru scopuri şcolare şi adică :

1 . - . . . a patra parte a întregului venit diJl regalele acestu ia se va estrada caselor comuna-

233 www.cimec.ro

234

le . . . spre intregirea fondului şcoalelor comunale şi acoperirea altor spese ale comunităţilor ; iar celelalte trei părţi ale întregului venit curat. . . vor rămîne în fondul proventelor, recte şcolar.

2. - Din fondu l acesta să se susţină şi pe vit­tor cele cinci şcoale triviale din Monor, Borgo­Prund (Prunclu Bîrgăulu i ) , Sîngeorz, Telciu şi Za­gra . . .

3 . - Şcoala normală ele 4 clase elin Năsăucl do­rim să se reorganizeze după planurile cele mai nouă ele învăţămînt din deceniul nostru . . .

Lîn�Jă şcoa la aceasta să se adauge şi o şcoali:i mai înaltă de fetiţe, organizată conform altor ase­meni şcol i din patrie, mai ales însă dorim ca Îfl această şcoală pe lîngă învăţăturile şcolare să se exercite cu cea mai mare dil igenţă deprindere� feti ţ0lor la curăţenie, gătirea mîncărurilor , lucrul mîini lor de tot soiul şi la grădinărit. . .

4. - In opiclul Năsăud . . . să se fundeze ş i r i ­din• u n Gimnoziu complet naţionol român.

b . - In acest gimnaziu va avea drept de a în­v ăţa oricine fără distingere ele naţional itate şi religie.

c . - Pentru organizarea dinlăuntru precum şi pentru metodul învăţămîntului să se compună un statut în care să se exprime curat că limba învd­ţămintnlui pentru totdeauna cît va susta acest in­stitut, să f ie cea română . . . ; mai încolo voim C i:l în statut să se îngrijească şi despre aceea ca ş tiin­ţele iilozofice şi matematica să se predea cît mai larg, iar pentru is toria naţională română şi litera­tura limbii române să se fiinţeze şi să fie o catedrâ de sine . . . ; asemenea dorim ca artele frumoase, pictura şi muzica vocală şi instrumentală, care la români pînă acuma fură atît de părăsite, să se ia în distinsă consideraţie.

d. - Lîngă clasele qimnazialc să se ridice şi un departament pentru ştiinţele rea le, între un curs de trei sau mai mulţi ani, asemenea altor şcoale reale din patrie, cu aceea distinge re numai · ca în acest ram de şcoală ştiinţele se vor propune în limba română.

Organizarea dinlăuntru şi planul de învăţâ-mînt să fie întocmit astfel încît acoalea să-şi poa-

www.cimec.ro

tă cîştiga tinerii pregătirile nc'cesarc pentru tot ramul de meserie, arte şi şti inţele tehnice.

Mi ales dorim : ca în acest departament să se ridice o catedră pentru agronomie, hortologie ŞI pomologie atît teoretică cît şi practică" . 102)

Se resimte în vorbele şi frazele acestei învoiri răzbătînd cadenta unei înţelepciuni bătrîneşti şi a unei experienţe se­culare ele viaţă, răzbătînd de undeva elin adîncurile bogate ale poporului , cuminţenia modestă dar fermă a istor ici . Se clcschicle în rîndurile acestei învoiri un orizont ele largă perspectivă pentru răspîndirea luminii prin şcoli, pentru de­servirea şcolară a populaţiei. Se instituie pentru cultura ce· lor mul ti un fond adunat din propriul lor necaz, din sărăcia celor mulţi qrăniceri români cum se va exprima Liv iu Re­breanu mai tîrziu, un fond incropit prin sacrificiul unor ne­voi e lementare. Un fond adus la altarul culturii şi al şcolii S-au întîl nit în această h otărîre ţăranii şi intelectual i i sate­lor, luminismul incomplet a l primil or şi acela mai complet al celorlal t i . Totul pentru şcoală şi pentru deviza ce şi-au luat : Literatura şi cultura poporului român în toate ramu­rile de ştiinţe şi arte. Şcoli de cultură 9enerală elementara, de cultură generală mai înaltă, şcoli pentru băieţi şi pentn' fete, şcol i reale pentru învăţarea şi deprinderea mescri i lor şi a tehnici i . Şcoli ! pentru că el in experienţa lor ele fiecare zi s-au luminat despre rostul învăţături i , au înţeles marele folos al cărţii . De aceea adunăril e poporului au statornicit ş i au hotărît să facă totul pentru a deschide un drum mc.i larg cultivării , luminii .

După adunări le din 1 86 1 învăţătorul normal Cosma Ancc scria entuziasmat redacţiei Amicului şcoalei :

"Bravii locuitori din Valea Rodnei , cunoscînd dînşii că cultura dă unui popor cea mai solidă pu­tere, şi-au dat în 26 şi 29 septembrie, apoi în 5 ;oi 8 octombrie 1 86 1 consimţămîntul ele a se « înfiinţa un gimnaziu naţional complet, înfi inţarea unei şcoli reale» etc." I03

In temeiul acestor hotărîri va lua fiinţă la Năsăud un gimnaziu complet, u n liceu românesc. Cei care pînă acum au purtat asupra lor armura lui Marte se îmbracă în zal ele Mi­nervei. Cultul ştiinţei în locul virtuţii mili tare. Această

102. , .Instrumentul lundatlonal pentru tnslitutele de lnvlitilmlnt şi educatie din Districtul Nil•iludulul" , in Transilvania, pp. 4-10.

103. , .Domnule redactor"', Amicul şcoalei I V, nr. 32 din 11 aug. 1862.

235 www.cimec.ro

schimbare a armelor şi a direcţiei de viaţă este înţeleasă in spirit ilwninist practic. Este ideea ce se înscrie în însăşi oda gi mnaziului .

Astăzi virtuţii belice străbune Fiii lui Marte de pe \lalea Rodnei Şli1 1 să-nsoţească a doua

VIRTUS ROMANA REDIVIV A Docă romanii, domnitorii lumii

In mama noCLs tră, acea veche Ramă Zidiră altare şi temple măreţe

Socrei Minerve

Azi, s trănepoţii, ţie o Minerva Tie-ţi consacră brava lor junimc, Ea va fi ţie auriu] templu

In Dacia veche.

Ideea semnatarilor actului Invoiri i este aşezată funda­mental Ia t0melia noului aşezămînt. Această aşezare a fost relevată şi în cuvintele ce s-au rostit la deschiderea gimna­ziulu i . Profesorii şi elevii acestei şcoli vor conlucra pentru mărirea naţiunii române prin cultură şi ştiinţă.

"La asta se vor elupta învăţătorii rezoluţi , care ne­băgînd în seamă orice d ispreţuire, vină clînsă ele oriunde va veni, unicul scop să le fie : Mărirea na­ţiunii române prin CUltiVarea junimjj romane,' ' ifH)

Aceeaşi idee se desfăşoară în continuare în cuvîntul vic<'căpitanului distr ictului :

"Ziua de astăzi e una din cele mai însemnate î n i storia d istrictului nostru. In ziua de azi vedem împlinită o aşteptare îndelungată a poporului no­stru, vedem desch izîndu-ise şi tinerimii noastre templul ştiinţelor pe propriul pămînt şi din pro­priile noastre mij loace . . . De acum înainte putem să sperăm că nici un talent nu va mai apune ne­dezvoltat din l ipsa ocaziunii , precum s-a întîmpla1 aceasta pînă acum, fiindcă cei mai puţini părinţi se află în stare a întreţine pc tinerii săi timp în­delungat la ins ti tu te streine.

De astăzi încolo acest i mpediment nu mai exis­tă 1 s-a pus, nu numai pentru populaţiunea dis­trictului nostru, c i ş i pentru românimea din veci-

1 04. V. Şotropa-N. Dră.gan, ,.lsloria şcoil1elor năsăudene " , 1 9 1 3 , p p . 156şi 160.

236 www.cimec.ro

nătate, fundamentul culturi i intelectuale şi prin aceasta i s-a elat posibilitatea de a-şi c îştiga ş1 m viaţa publică aceeaşi valoare politică care i se cu­vine după numărul ci , după puterea ei materială ş i după măsura în care contribui€', pe cît cu bani atît şi cu s îngele său, mai mult decît oricare na­ţiune a acestei ţări . . . ; în viitor numai de ](1 noi va să mai a tîrne dezvoltarea noClstră intelec fllală şi to todCl tă şi cea mClter ictlă şi prin urmare, întă­rirea şi înflorirea naţionalităţii noClstre române."

Prin dezvoltarea şi luminarea intelectuală la dezvolta· rea materială, la înflorirea materială şi spirituală a naţiunii române. Ideea o exprimase cu mai bine de o j umătate de veac înainte Samuil Micu :

"Prin învăţături se cîştigă înţelepciune şi prin în­ţelepciune se dovedeşte fer icirea".

Această idee va continua să deţină mult t imp primu' loc în mintea şi-n viata profesorilor si elevilor Năsăudului , le va fi călăuză şi însemn de d rum. Infiintarea gimnaziului român, zicea în. 1 868 - la serbarea de la 4 octombrie - un elev,

"este dovada că românul e viu şi voieşte să fie tare şi mare, însă ştie că tare şi mare nu poate fi d ecît cînd toţi fii i românilor vor fi culţi , vor fi în­armaţi cu toate armele minţii , recerute spre atare avantaj în lumPa cea multă, în sînul naţiu­ni lor" . 1 05)

Şi tot atunci, un alt elev : . . Ştiinţa e ceea ce înalţă şi susţine un popor . . . Trăiască dar toţi cei ce lucră pentru înaintarea ei . trăiască părtinitorii stiinţei ". l 0A)

Şi tot atunci profesorul I . Papiu se rostea rel evînd că gimnaziul a rc d rept scop "a lăţi lumina peste orizontul Ro·

mânici. . . a fi raza stîlpului de foc care va con­duce poporul român prin întunf'fi cul deşerturilor şi-1 va scoate la promisa patr ie a împliniri i dorin­ţelor lui . . . Măreţe sînt faptele belice . . . dar mai măreţe s înt învingerile Minervei, f('purtate prin arma cea învingătoare de ceţurile întunecoase, adică prin ştiinţă . . . Poporul fără ştiinţă şi cultu· ră. fie el cît de mare e şi fără putere deoarece

105 . . . A cincea aniversare şcolară in Ni:is:lud .. , i n Ma!=Jazinul pcdanogic, t. I I , 1868, p. 384. 106. Ibidem, p . 397.

237 www.cimec.ro

ştiinţa c aceoa care dezvoltă puterile spi rituale )i prin aceasta înaintează pe cele fizice. . . Poporul lipsit de ştiinţă este l ipsit de libertate fi indcă ş tiinţa e arma fermeca tă cu care-şi poate cineva elupta liberta tea ; ea este punc tul cercat de Ar­himede". 107)

Plugul unei naţiuni rămase în incultură nu cultivă aşa bine pămîntul ca al unei naţiuni culte, va spune Alexandru BohăţC'l. Şi tot el va continua:

. . Au trecut timpurile împărăţiei forţei brutale, a iC' domniei fanatismului ş i . . . pe viitor au să domneas­că ştiinţele, artele ş i cultura , ca precum peste tot între naţiuni le lumi i acelea vor j uca rol principal care sînt şi vor fi mai înaintate în ştiinţe , arte şi cultură , aşa şi în societăţi , între popoare mai mici sau chiar frînturi ele popoare , aceia vor avea în­tîi etatea care vor aj unge mai curînd un qracl m a i înalt el e ştiinţă , arte şi cultură" . 1 08)

La unsprezece ani ele l a înfiinţarea liceului , în 1 874, profesorul Dr. Constantin Moisil , încercînd o scurtă in cursiuno despre rostur i le gimnaziului şi despre gînduri le î ntemeietorilor lui asupra acestor rosturi scria de asemenea:

. . In 4 octomhrie 1 863 . . . începu a se rC'aliza, a de­veni faptă dorinţa de mult nutrită ele populaţia districtului Năsăucl. Cultul lui Marte, care exis­tase aproape un sC'col în această parto a faimoasei Transi lvanii . so înl ocui cu cul tu l Minervei . Pre­cum mai înaintc> . . . ieşiau din acest teritoriu min­dri luptător i . . . pc toate c împuri le de bătălio al"· Europei , astfel şi după desfiinţarea graniţei lupt'l nu se întrerupe, clară l upta ele aci înainte trece pc> cîmpul cultivări i intelectuale . . . Rc>cunoscură cu toţii că forţa brută şi-a pierdut îns('mnătatea, că . . . de aci încolo sînt chemaţi a-şi îndeplini datorin­ţa faţă de naţiune, pa trie şi omenie prin îmbră­ţişarea ştiinţelor şi artelor. Toti fură pătrunşi de au•a convinqere că v i itorul unei naţiuni so poate asigura numai pe calea culturi i . recunoscură pon­clerozitatea eclucaţiunii . . . recunoscură în urmă că cul tura adevărată se poate c îştiga numai pe baza unei dozvoltări şi educaţiuni nationale" . 1 09)

107. Ibidem. �F · 380--394. 1 08. Al. Bohdlel. Cuvintarf> l a adunare dm 1 870 a ASTREI. lint:ld lrt Nd�dud, -- în

Tran�ilvania n r. 20, din 15 X . 1 870. 1 09. Dr. C. Moisil . .,Scopul studiului gimnazial• , i n Programa a cinn�a a f!imndziul u i ,

1873-1874, B i > l rita 1 874. pp. 5-6.

238 www.cimec.ro

Aceeaşi idee despre rostul şi locul i mportant al şcol i i o exprima în 1 866 colectivul de redacţie al revistei năsău­<lene Magazinul pedagogic, colectiv format din profesorii ş i învăţătorii Vasile Petri , Maxim Pop şi Cosma Anca.

"Cultura poporului . . . e condiţionată de la starea şi înflorirea şcoalelor " . 1 1 °)

Vom închide şirul exemplelor despre circulaţia acestei idei cu un fragment el in lucrarea de la examenul de maturi­tate a lui George Coşbuc, l ucrare a l cărei subiect era : "Petru Maior" . Punerea acestui subiect în examen exprima şi ca a taşarea şi i nteresul pentru ideile i lumini smului; lucrarea lui George Coşbuc , l a r îndul ci, vo rbeşte despre clifuziuneo. şi pătrunderea acestor idei în rînduri le eh'\- i lor .

. , In zilele bătrîne, se înălţau �J inţ i le pr in puterea braţelor deveneau mari pr in duritatea fierului , în­să cădeau tot aşa de repede precum s-au înăl �at. fără de a lăsa după ele v reo urmă ele ex istenţd.. Astăzi însă popoa rele S(' nd.zuiesc a se' face ne­muritoare nu prin �J l on ţul uc i �Jător , c i pr in puterea condeiului " . 1 1 1 )

Crescuţi în acest ideal şi în acpastă con\ inqerc, absol­vent i i gimnaziului îşi vor face o datorie dP viaţă elin Meas­tă luptă pentru r ăspîndirea luminii .

, .Gimnaziul el in Năsăud , scria în 1 888 un elev el in clasa a VIII-a , exi stă de 25 de an i . In acest timp a emis din s înul său un număr însemnat de fii a i naţiunii român0 dintre care cei mai mulţi sînt lu­m inători ai poporului , sînt apostol i a i şt i inţelor şi artel or, sînt adică cclificatori la ma re le edific iu a 1 culturii noastre naţionale. I ată clară un nepreţuit serviciu pe care g imnaziul el in t'\ăsăucl în decur-. ele 25 ele ani l-a prcstat în mod indi rect culturi: naţionale române". 1 1 2)

In general aceasta a fost funcţia şcol i lo r ele tip rural sau mic-urban. Populată cu copi i i poporului ele j os sau a\ micii producţi i meştcşugăreşti , ca va promova intelectual i .care se integrează obiectivelo r maselor ş i s<' integrează lo r pentru că î i s înt legaţi p r in ori9ine ş i context social. Ei au fost luminătorii neobosiţi şi modeşti a i poporulu i , catedrele larg frecventate ale ştiinţei şi artei. Nu numai oamenii în­tre care au trăit şi şi-au desfăşurat zilele şi activitatea i -aL

1 10. Inv i tare la prenmncraliune la Magazinul pedaqoqic, Năsăud 1 866. 1 1 ! . G . Coşbuc, •:Petru Maior", el. Limba şi l i teratura, voi. X I . . 1966, 1, . JBO. 112 . I1��16�ecuranu, . . lnsemn:llatea şcoalelor .. , in Muza �om(�Ş<mă pe anul 1888-89. pp.

239 www.cimec.ro

Yăzut în acest chip, ci ci înşişi s-au cunoscut a fi astfel , şi-au înscris viaţa pe această magistrală a istoriei .

"Ne trebuie lumină, mai multă lumină . . . căci un popor fără lumină nu numai că nu-şi ştie c îşti­ga mij loacel e spre a sta în cumpănă cu alte po­poare dar e l însuşi sieşi , prin neştiinţă, îşi cau­zează daune" . 1 1 3} "Şcoala este cum o face învăţătorul . . . ; şcoalc bune nu pot fi decît cu învăţători harnici; învăţă­torulu i însă î i strigăm:

Voieştf' şi vei putea ! Luminează-te şi vei fi ! "

Deci "cu voia tare trebuie să se însoţească şi lu­minarea" . 1 H)

Cultura poporului este condiţionată în principal de in­strumentul prim al promovării ei, - şcoala şi învăţătorul. Aceştia trebuie să fie legaţi de popor şi să aibă chemare pentru misiunea lor sfîntă.

"Gimnaziul are să pregătească prin instrucţie şi educaţie tineri care devenind bărbaţi şi intrînd in viaţa publ ică să nu fie în stare a deprinde mecanic cutare sau cutare oficiu, ci care să fie capabili a cuprinde starea culturii spirituale şi morale all: timpului şi popoarelor, să fie capaqili a judeca in­dependent şi a aprecia mişcarea spirituală a tim­pului în care trăiesc şi prin aceasta şi a celei fizice a poporului , şi această înain tare ct o considera de problemă a vieţii sale".

Această insistenţă era cu atît mai necesară cu cît , sub imperiul relaţi i lor capital iste ce-şi exercitau rolul şi influen­ţa din zi în zi mai mult şi mai electiv, existau absolvenţi ca­re deveneau indiferenţi faţă de interesele poporului şi erau interesaţi de propriul lor confort şi propria singurateca lor înavuţire.

"Pl îngeri care se aud adeseori despre tinerimea noastră, că absolvind ş i intrînd în viaţa publică devine i ndiferentă faţă de interesele poporului nostru, că năzuinţa ei este îndreptată numai spre a-şi cîştiga în timp scurt o stare bună materială şi un confort de aj uns, - plîngeri de o atare na­tură sînt numai argument că gimnazi i le noastre

113. Nestor Simon, .,P";iminl, patrie, român". 1886 : Arhivele statului Nă>ăud, Fond JuliaD Martian, pac. IX. dosar 23.

114 . .,Limbajul invă!lllorulul in şcoală" , in Magazinul pedagogic, t. 1 . 1867, pp. !3!f-140.

240 www.cimec.ro

nu urmăresc scopul cel adevărat s-au abătut de l a atingerea acestui scop . . . ".1 15)

Era nevoie de luminători aşa cum au fost în deceniile anterioare ş i în veacul trecut, bărbaţi cu răspundere faţă de popor ş i despre care s-a vorbit cu respect atît în timpul cît au trăit cît şi după trecerea lor din viaţă. Cinstirea aces­tui chip uman a l omului a fost o deprindere omenească il locuitorilor acestui ţinut. Era firesc să fie preţu i ţ i apară tari i dreptv ri lor f ireşti. Să ne oprim acum puţ i.n asupra pa­ginilor pozitiv înscrise de ilumi nism ş i de bărba' i î nvăţaţi, în interesul poporului care i-a învăţat ş i pentru nevoile acestui popor.

"Bărbaţi conducători ş i luminători ele spi r itul po­porului ne sînt mai de l ipsă . . . Acum lumea e des­chisă, soarele civil izări i îşi varsă razele asupra tuturor. NimPnea nu are l ipsă de cioma�J . Timpu­r i le acestuia sînt îngropate în patria cu lturii " . 1 1�)

Pentru această rază axial ă a vieţii lor, intelectualii de acest chip au fost cinstiţi pe Valea Rodnei . numele lor a ră­mas în mintea şi-n inima oamenilor d in tată în fiu , aşa cun! rămîne o carte îndrăgită în biblioteca fami!iP i : Toan Marian, Vasi le Naşcu, Grigore Moisil , Vasile Petri , Maxim Pop, Paul Tanco, Artemiu Publiu Alexei . Ioan Lazar , Alex<mclru Bohă­ţel, Florian Porcius, Ioachim Mureşanu , Cosma Anca şi mulţi al t i i . Adevărul este că ei au fost cărţile vii , de învăţătură, ale acestor oamf'ni. De aceea nu tw surprinde ş i nu trebuie să ne surpr indă tonul nereţinut elo9ios al cuvintelor ce se spun la mormintele lor. Vorbind l a î nmorm întarea lui Ioa •

Lazar, în 1 873, A rtem iu Publiu Alexi îşi intitula cuvîntu:i : "Incă o pierdere naţi onală" şi continua :

"Incă nu ne sînt uscati ob raj i i de lacrimile pe mor­m intele proaspete a 1 c• c<:>lc•br i lor El iarle, Bol inti­neanu, Iancu etc . , încă n u sînt veşte j ite cununilP şi flori le decoratoare ale cru r i lor lui Sa9un<1, Ma­cedon Pop, ş.a. care prin talentele şi v i rtuţile lor <:>mi nente au contribuit atît de mult la cleşteptared şi fortificarea si mţămintelor romîneşti şi iată din nou s înt0m vulneraţ i , c!Pve să pl îngem pierc!Nea l ' TI P i tal0nt frumos, ec! ipsarea unui luceafăr pro­rn i tător clP rontribuir i îmbucurătoare pf'ntru salu­tarea român i m i i . . .

Pierderea este mar0 şi s imt ită cuci se întîmpli:i. io

1 15. Dr. C. M o i s i l . op. c i t . , p. 7. 1 16 . louchim Mureşan, . ,Cauza morlalllăţll", 1 857, Arhivele s l il t u l u i Nosiiud, Fondul r. Marticm, pac. V, dosar 27.

16 - . ,Arhiva Someşand" 241

www.cimec.ro

un timp cînd avem cea mai mare' l ipsă de bărbali erud i ţi şi cu deosebire de bărbaţi ai prindpiului şi de caracter. . . Renaşterea noastră astăzi nu se poate' decît prin cultură, ştiinţă , educaţie ş i instruqiune rom â ­nească. Aceasta o prevedea Lazar. . . " . 1 1 �)

Ioan Lazar însuşi, l a 4 octombrie 1 863, după ce mu]ţu­mea lui Vasile Naşcu , Grigore Moisil ş i Petru Tanco pen­tru tot ce au făcut spre deschiderea gimnaziulu i , făcea un ape'! la respectarea bărbaţi lor demni a i poporu lui :

"Domnilor ele la Năsăucl! Respecta ţi-\ ă bărbaţi i demni , ca toate naţiunile cu lte ale lumii " . 1 1 8)

Care au fost idei le şi îndemnurile difuzate ele aceşti oa­meni ai lumini i? Erau ideile şi îndemnuri le ck a răstu rnd rînduieli feudale, ele a apăra l ibertatea ele g îndire şi de viaţa a omului , ideile dreptăţii sociale şi a unei rînduieli mai o­men<'şti , a le promovări i şcol i i şi învăţătu r i i , ale dezvoltării ştiinţelor şi a apl icări i l o r în viaţă şi pentru viaţă, dezvol ­tarea meseri i lor şi a industri i lor , toleranţa rel igioasă sau vederi materialiste asupra lumii. combater<_'a superstiţi i lor şi a luxul ui , stimularea confecti i lor specifice po rtului naţio­nal etc.

Toate popoarele din Balcani , scr iau în 1 878 Ale:xi şi Pop, "vor fi constituite în state autonome, po.J baza principiilor de liberta te şi naţionali tate şi astfel vor încep0 o viaţă nouă, o viaţă de lumină, de progres si c iv ilizaţie" . 1 1 9)

Intr-o lucrare despre Wilhelm Tel l , elaborată prin anii 1 872-1 873, Artemiu Publ iu Alexi vorbea clesprP Vo ltaire şi despre Rousseau ca despr0 nişte el ibe ratori nu numai ai Franţei , ci ai lumii întregi .

"Voltaire ş i Rousseau mîntuiesc Franţa ele fc,uda l i sm. înarborează în Europa drapelul libertăţii şi al democraţiei adevărate. Popoarele tresaltă, se de.� teaptă şi se opucă de muncă. Revoluţiile se­colului trecut ş i a celui prezent nu sînt decît niŞ· te erupţiuni produse ele acel gigant vulcan format ele i deile acestor mari apostoli ai Franţei ş i a � omenirei întregi " . 1 �0)

1 17. A. P. Alexi. . ,Necrologul Doctorului Joanne Lazar. Nhăud, septembrie, 1873. Incă o pierdere naflonall.... in Gazeta Transilvaniei, nr. 66, din 1 1 sept. 1873.

118. 1. L., ,,Nislud"', în Gazeta Transilvaniei nr. 97 din 9 X . 1863. 1 19. A . P. Alex1 - M . Pop . . . Războiul oriental ilustrat" . Graz 1 878, p. 689. 120. A. P. Alex• . , .Helvetia şi Wilhelm Tcll". Brdşov 1888. p. 69.

242 www.cimec.ro

Şi, ca o sint0ză a concepţit' i sale propri i �i a conc0pţiei epoci i sale :

. . Dreptatea, libertatea şi adevărul compun sub l ima tri­nitate ce înalţă pe om." 1 �1 )

In ceea ce priveşte' atitudinea intelectual ilor faţă el<' re ­l i gie', ea s <' situează fi<' pe o tratart' raţi onal istă a reliq i<' i , f ie pe o atitudine d0 toleranţă î n problPmele şi credi nţele

religioase, - C'Xc lucler<'a fanatismu lui , - fie ch iar pe pozi­ţii materi alist-at0iste .

Este semnificativă spre ext>mplu atitudinea el <' tol eranţă manifestată în actul de . , lnvoi rt>" , căci în g imnaziul ce an'a a se înfiinţa . . avea drept el(' a înv ăţa oricine, fără cl istin�J(' ­re e le naţionalitate şi rel igie" ; este o poziţie' a maselor care au trecut şi au ieşit el in cadrei<' unui confcsionalism fanatiC; şi 0xclusivist. Că nu est0 vorba de o frază întîmplătoar<' se desprinde şi din al te locuri ca racter isti ce' . Aşa spre exf.'m­p l u Ioan Lazar scrie în seph'mbrie J H63 l u i Ioachim Mur<: ­şanu spunîndu-i că opinia qen0ra lă în privinta profesor i lor <'ste ca act'Ştia să f ie laici c a l i f i c a ţ i , nu preoţi :

. . Voiesc să aibă proit'sor i cenzori şi unsu, iară de popi s-ar feri ca d0 ce l cu qr ipă roşi(' " . ( Sc r isoarea din 21 sept. 1 863. ) 1 22)

Toan Marian, deşi avea formaţie clerical ă , avea o pmi ­! i c raţional istă chiar în problem<'le r<' l iqioase ; pr�f<•so rul � i di rectorul Ioan Lazar, e l însuşi avînd pregătire teologica, . . apăra şi susţinea toleranţa religioasă, l i bertatf.'a cultului şi a c redint('i " ; în ce< •a ce-l priv0şte p0 A.P. Al exi , e l era u n matNial i s t notor iu , desfăşura o activitate deschisă ciP răs­pîndire a unui matNialism naturalist. In studiu l . . T s to r ia dezvoltării idei lo r cosmoqonice şi �Jeologice", publ icat în programa sau anuarul l iceului pe anul şcolar 1 877-1 878.

Alex i mi l i tează pentru dezvol tarea liberă a şti inţelor �i co!l­clamnă amestecul b i s<'r ici i în dezvoltarea l or , ati tud inea ci nocivă faţă ele activitatea şti inţ i fică a spi ritul u i uman. l n u r ­ma pub l ic ă r i i ac0stui studiu , episcopul M i h a i l Pa\ < · 1 face ob­servaţii şcol i i ş i - i cer<' să retra\Jă el<' la e]('V i anuare l < · d i -­fuzate :

. . Mare durere a cauzat acestui ordin ariat sn i < ' fea Istoria dezvoltării ideil or cosmogonicP şi qeolo­gice de Dr. A.P. A l 0x i , publicată în Pro�J rama a IX-a a Gimnaziului superior român gr. cato l i c d i n Năsăud, ca r<' conţine mai mul t<' aserţi uni \ d.til mâ-

1 2 1 . Ibidem , p. 6 ,

1 22 . Arh. Stai. Niisăud - - f-ond loctchim M u rp,sanu, pa.ch. LV I . , do�cH 357.

243 www.cimec.ro

toare religiei . . . , unde religia creştină se arată ca nimicitoare a ştiinţelor antice şi ca împiedecă­toare a activităţii spiritului uman. "123)

In anul următor, 1 879, se pare că episcopia a fost infor­mată că la Năsău d elevii ar discuta existenta lui D-zeu şi cere relaţii în această privinţă. Vicarul Grigore Moisil răs­punde prin scrisoarea din 28 februarie 1 879 şi răspunde în­tr-o formă tolerantă şi, în or i ce caz, l ipsită de fanatism :

"Despre disputele studentilor de aici despre < ·xis­tenţa lui D-zeu nu m-a înştiinţat nimeni , nu zic ca poate nu se va fi întîmplat".124)

In privinta atitudinii fat� de religie a iluminiştilor na­săudeni putem afirma aşadar că ea a cunoscut o varietate de manifestări , de la cele materialist-at<?iste şi pînă la cele care purtau un carater religios ; o atitudine mai generală n fost aceea de toleranţă şi de excludere a fanatismului religios.

Mai radicali ş i mai unitari au fost în privinţa supersti­ţi i lor şi în combaterea lăcomiei preo',il or. Aceasta c h iar î n cazul c1ericilor. Aşa ele exemplu , v icarul Ioan Marian con­damna lăcomia preoţilor şi j efuirea săracilor de cătr e aceştia.

, .Deci au început a năzui spre preoţie oameni. . . plini de lăcomie şi sumeţie, numai ca să scape de a slujbelor legătură şi fără sudoare să-şi poatd strînge avuţie mare din jefuirea săracil.or".125)

In anul 1 836, în timpul epidemiei ele dezintcrie , - . a "boalei cea cîrl i gătoare şi de pîntece strîngătoare" , - Ioan Marian, în circularele pe care le trimite, cerc cu multă ho­tărîre să se lumineze oamenii după sfaturile medicilor ş i să se combată superstiţiile şi credin ţele în visuri .

"Mai pe urmă am băgat c:e seamă că umblă femci leneşe şi înşelătoare prin sate speriind muierile cu moartea ca să le dea cămăşi şi zadii sau pînzetur i , unele ca acele trebuie prinse şi date în mîna poli­ţiei . Apoi toate mincinoase)e au început visuri de a visa , care de care mai mincinoase , ca zicala d e obşte că capra visează curechi şi scroafa qhind& . cleei visuri le nu a u nici o credinţă ş i n ic i o pute­re peste lucrurile cele vi itoare, căci ele sint re­producţia gîndurilor celor mai nainte, şi acum ur-

123. ArhiveJe s l atului Năsăud, Fondul LiceuJui Gcorqe Coşbuc, pach. IV. , dosar 12/1. 124. Arhivel� s t n.tu!ui Năsăud. Fondul vicn.riatului Rodnei, pach. 250. 125. "0 predică a lui Ioan Marian, llnut3 la Rodna in 2 martie 1837", in Arhiva some­

şană nr. 9, din 1926, p. 82.

244 www.cimec.ro

mează mai ele obşte elin lrică, fantasie, pentru aceea să se înveţe oameni i a nu crede visurilor şi pînă ce va trece căldura verii a trăi cu foarte ma­re cumpătare" . 126)

In acelaşi fel vorbeş te şi într-o altă ci rculară, el in 20

septembrie 1 836 :

, . Se aude că oamenii fac pozne păgîneşti cu intim­plarea bolii de pîntece stringătoare, care bine ci! acuma e nouă şi neştiută de oamenii de acum, dar înainte de multe sute el!' ani se citeşte a fi mai fost, însă nu sub acest nume, c i sub numele de moarte neagră, cind n efiind doftori învăţâţi ca acum, iară o amenii fiind proşti, plini de cre­dinţe deşarte şi !leascu ltîncl ele cei învăţaţi s - au stins aşa de tare cît unele ţări au rămas mai rJOa­le de locuitor i . Pozne e le aceste păgîne sînt a cre· de că moartea e o femeie, că ciuma e o fomeie, pentru care î i fac cămaşă ce o numesc cămaşa c iu­mei, o pun între h otare. Din aceste pozne păgill e şi nebune e a trece oamenii şi dobitoacele prin gă­uri pe sub pămînt, printre focuri noi aţîţate prin frecarea deolaltă a două lemne uscate" . 1 27)

O preocupare de natură i luministă, care a cunoscut la Năsăud o practică deosebită a fost aceea a interesului dt�o­sebit pentru ştiinţele naturi i , pentru cunoaşterea legi lo r ca­re domnesc în natură şi pentru răspîndirea cunoştinţelor ma­tematice. De la elementara atenţie acordată artimeticii in şcolile poporale ale sec. a l XVII I-lea şi pînă la insistarea mereu crescută pentru predarea şi învăţarea ştiinţelor n aturale, a fizicii , a geografiei . De asemenea o gri­Ja prîncipală s-a avut pentru învăţarea l i mbii şi istoriei n aţionale. In suşirea şi răspîn direa cunoştinţelor despre na­tură , chiar la n ivele e lementare, este făcută în intenţia ele a se sprijini viaţa practică a omului. Chiar dacă această in­s istenţă apare mai tîrziu , ea este binevenită şi a venit tocmai pentru că era necesară. Cunoaşterea naturi i î l eli­berează pe om, pentru că î i arată că în natură nu acţionea­ză alte forţe decît cele naturale şi că, bazat pe cunoaşterea acestor legi fireşti, care pred omnesc în natură şi societate, omul poate acţiona cu rezultat bun pentru v iaţa şi condiţiile vieţi i sale. Ceea ce se stabileşte şi a fost stabi lit pe cale in­ductivă este o temelie reală a activităţii omului. O practică

126. Circulura vicarială din 16 august 1836, in Arhiva p arohiei Poiana Ilvei, "Protocolul poruncilor pe 1834-1840", p. 42.

127. Arhiva someşană nr, 17 din 1933. p p . 245-246.

245

www.cimec.ro

bună şi salutară este aceea care se aşează pe procedura filo­zofului natural ş i a cunoaşterii naturale, inductive, a naturii şi a l0gi lor ei.

. . . . . să se întîmple aceea ce se întîmplă la clădire a unui edificiu : arc să s e urmăr0ască procedura fi­lozofului natural , care îşi formează toate legile naturale pe baza teoremelor [ = cunoaştorilor 1 captate mai mult pe cale inducth-ă. " 1 2R)

In şcol i ş i în gimnaziu oste necesară )i î nvă 'arca elisei ­plinelor umaniste, dar este foarte importantă l ăr�J i rca prE:­dării ştiinţelor n aturi ; cunoaşterea legi lor obiective, însu­şirea ştiinţelor matematice şi ale naturii care . , au şi dat -scrie Paul Tanco în 1877 - în mare parte o d irecţie nouă cu­getării ş i dezvoltării spirituale ş i în urmare şi un av int nou intregii dirccţiuni". 1 29)

Dezvoltînd ideea Ya continua :

. ,Nu se poate no�Ja că studiile umanistice sînt de mare însemnătate pentru cultura formală. Atit limbile clasice cît şi istoria ne introduc în caracte­rul , spiritul şi cultura timpului trecut şi astfel for ­mează scara pe care trebuie să n e înălţăm pentru a înţelege starea politică, culturală şi socială din prezent ; dacă însă voim a scruta lumea din toate punctele de vcc!ero, dacă ne întrebăm după origi­nea şi soarta a tot ce v ieţuieşte şi prin urmare şi a omului , dacă ne punem întrebarea despre mar­ginile libertăţii morale şi a voinţei, a tot ce este posibil şi imposibi l , atunci · toate aceste întrebări se pot rezolva numai mînă în mînă cu lPg i le pozi ­tive a naturii şi a speculaţiei fi lozofice. Numai printr-un studiu profund oi ştiinţelor na tuwle ne vom cîştiga o judecată fundată despre pozitie: omului în univers şi vom pătru nde în viaţa şi fap­tele lumii umane, pentru că şi aici, în mic ca şi îr mare, predo mnesc ocelecrşi legi naturale ca şi în univers. Ştiinţele naturale formează în prezent, graţie achiziţiunilor lor celor mari, centrul vieţii intelectuale ; ele taie afund în dezvoltarea cultu­rală a popoarelor şi în organismul ştiinţelor ş i cu cît c îştigi mai mult teren, cu atît este mai mare progresul culturii şi ştiinţei întregi" . 1 30)

128. A. P. Alexi - M . Pop. .,Războiul oriental. . . • , p. 5. 129. Paul Tanco , "Conslderallunl pedagoglco-dldactlce asupra lnslrucliunll disciplinelor

malemallce in glmnazll", in Programa a VIII-a a gimnaziului din Năsăud, Blaj, 1 877, p. 6.

130. Ibidem.

246 www.cimec.ro

Sub liniNea i mportanţei dezvoltării şi însuşir i i dezvol­t ate a ştiinţelor despre natură este o idee centra lă a ilumi­nismului, o desch idere a l uptei de elibPrare a omu l ui. Căci r> desci l inire clară a ce este posibi l şi ce <'ste imposibil ne-o poate ela numai cunoaşterea naturii . Ele ne dau temeiul în­ţelegerii reale a l ibertăţii omului. Experienţa ('ste calea de cunoaştere reală a naturii şi numai prin această cunoaştere se poate elibera omul . Cu o i umătate ele s0col mai înainte J-kqel subl inia aceste merite al<> i lumi ni�mului :

, .Es ist also die Frfohmng cl i c> Wischensch aft cler Welt qcworclen, dcnn clie Erfahrunq ist (' ine rscite clic Wahrnehmung , dann abcr auc ll Auffinden des Gesetzes , cl0s Tnnern , ckr Kraft, indem sic das Vohanclene au f ein <' Einfachhei t zuri.ic hfilh rt. . Gcgen elen Glauben auf Autorităt ist cl iP Herschaft cks Sub j ekts duch sich selbst gesetzt worden, und el in Naturqcsetzen wurclen als clas cinzi�J Verbin­ckn cl e cks Ausserl ichcn anerkannt. So wurd0 a l len Wundern widcrschprochen; denn clie Natur ist nun c i n System bekenntcr un ei erkannter Gesetze, cler Mensch ist zu Hause darin, uncl nur das q i l t , worin er zu HausP ist, e r i st frei durch clie Erkcnntnis cler Natur ." 1 :1 1

Ştiinţa despre natură, spUt1('a Pau 1 Ta nco, cunoaşterea l egi lor naturii şi societăţii îi aduce omului o j udecată ade­vărată, bine întemeiată, îl e l i berează şi-i învederează pozi­ţia sa reală în univers, posibi l ităţile şi l imitel e voinţei sale l ibere. Işi face ceou în acest(' rînduri ale dascălului năsău­dean, gîndul heqelian despre' i lumini sm, că ştiinţa natu ri i î l învaţă p e o m să fie a l omului .

I n conferinta prezentată la 1 septembrie 1 8P.:l l n aclunar<>a qen<> rală a Astrei, ţinută la Braşov, A.P. Alexi c:punea între altelc şi acest<' cuvinte, a căror răspîndire la Năsăud nu nE' îndoim că o făcea încă din pr imii ani de profesoral ( 1 873) :

"Tră im în un veac carele se numeşte al luminii şi ';it i intei , trăim în v0acul în care popoarele . . . , nu-şi pot for t ific a ş i as i�Ju ra \ ' i i torul cl<'CÎt prin lum i n ă şi şti inţă.

1 3 1 . Fr. He\'jel , "VorlesUD!JeP ilber d i n Phllosophle d e r Geschichte" , Lei pz:!J·Reclom -- Ver· 1 l d�. pp. 5:i4-545 . . . A�lfel ex�erlen'a a deven i t ş l iin�d de�pre lume,· ctici experien�a este, _ pe de . o pdrle, percep pe, dar pc urmă şi descoperirea le!=Ji i , a intcrnului , a f�rtci , reducmd cele date la elementar. . . Fată de credinta in uutoritale a fost pu­�� guvernarea �u i.Jieclului prin s ine in�uşi. iar legile ndlurii au (osl cuno!':>cu le cd S ln!JUrul _ ele_ment _ d_e conexiune a ex ternului cu in lernul . Astfel au fost contrdzise toate mmumle,

_ c�c1

-�latura . este acum. un �i�tem de legi cunoscute s i recunoscute. om':ll e�le_ aca�ă m _smu_l _ ci , el este l1ber prm cunoaşterea naturi i " . (Hegel : ,.Prele-

gen de filozofie n ts l llrle l " , Bucureşti 1968. pp. 407-408) . ·

24i www.cimec.ro

De aceea întîlnim astăzi pc toate popoarele progresînd pe aceste căi, le întîlnim emulînd în lupta pentru cultură. şi şti inţă, care luptă este în adevăr cea mai nobi lă şi cea mai onestă dintre toate luptele omeneşti.

Poporul românesc încă trebuie să participe la această luptă cu toată demnitatea . are să-şi în­cordcze toate puterile şi să se înroleze sub dra­pelul ce poartă inscripţiunea : Lumină şi ş tiinţă.

Oară ce zic ? Poporul românesc a fă r ut deJ a mai pe toate terenurile ştiinţifice bune începutu l i ş i progrese, afară de disciplinele apărţinătoare şti­inţelor fizica-naturale. Pc terenul acestor cliscJ ­pline. . . s întem. . . numai nişte modeşti începă­tori" . 132)

Acelaşi A.P. Alexi, încă în 1 876, într-un studiu intitu­lat "Botanica în şcoala populară" şi "Incă ceva despre bo­tanică" milita pentru lărgirea drepturilor ştiinţelor naturale în şcoala poporală.

"Cum că o considerare mai more a ş tiinţelor na­turale chiar în şcoalele poporale ne-ar presta mai mari foloase de viaţă, decî t a tî tea cateheze, ne putem convinge din istoria dezvoltări i culturale a tuturor popoarelor mai culte . . . Este adevărat că progresul spiritual a contribuit şi contribuie mult la progresarea unui popo r, însă scrutînd pl­nă la fund ne convingem că acesta se condiţio­nează prin o stare materială bună, iar calea cea mai sigură de a putea aj unge la această stare ma­terială este îmbrăţişarea, studierea şi apl icarea r aţională a tuturor ştiinţelor reale în viaţa prac­tică". 133)

De aceea tineri i trebuie să-şi însuşcască ştiinţele despre natură şi să le deprindă şi apl ice în practică, în viaţa cccJ­nomică. Pentru îndrumarea şi luminarea acestui drum sînt necesari învăţători şi p rofesori bine pregătiţi în disciplinele ştiinţifice.

"Făcîndu-se aceasta, şcoal ele noastre ar lua un zbor mare în d irecţia ştiinţelor naturale, am ve­dea din zi în zi familiarizîndu-se tinerimea cu ele şi ele aici inclemnîndu-se la toţi ramii ele industrie,

1 3 2 . A. P. Alexi, , ,Despre imporlanla studiului bolanlc", i n Şcoala română. Sibiu 1885, p. 3.

133. A . P. Alexi, , .Inca ceva despre botanlc�·, i n Şcoala Română, Sibiu 1 876, p . 139.

248

www.cimec.ro

comerţ, la ştiinţele politehnice, silvanale, agrono­mice etc. şi de aici înaintînd bunăstarea ma teriCLlc a lumii, care e fundamen tul civiliZCLţiei, pentru că o naţiune săracă materialmente progresează 5i spiritualmente foarte greu".1 34)

Este în mod susţinut afi rmată , ele către Paul Tanco primul doctor în ştiinţe matematice din România -, impor ­

tanţa studierii matematici lor , care au dat şi dau un . ,puter­

nic sucurs. . . ştiinţ<' lor naturale şi arte lor tehni co-meca­nice". 1 35)

Conferinţa învăţătorilor elin Di strictul autonom a l Nd. · săuclului. ţinută între 25 şi 29 septembrie 1 BG2, clezbătuse de asemenea cu multă seriozitate problemele prcdării ştiinţelor naturale şi a cunoştinţelor economice .

. ,După cunoştinţele cele mai elementare din ş ti ­inţele naturale să l i se implante şi cunoştinţe eco­nomice, precum despre creşterea şi nutrirea ani­malelor de la economic, apoi nişte axiomatc scm ­te despre natura pămîntului , î n c ît priveşte eco­nomia ţărănească, mai încolo a-l deprinde în prac­tică cu semînarea, plantarea şi cultivarea pomilor şi a plantelor mai de lipsă, precum legume şi al­tele, aşa ' fasole verde, morcovi, pere de pămînt, curechiu ş.c. , - însă toate acestea într-un mod plăcut pruncilor, ca să-i atragă la şcoală şi părin­ţii să priceapă folosul învăţături lor aduse de fii ·

lor ca şi ei să aibă aplecare a şi- i trimite la şcoală".136)

Aceeaşi idee a utilizări i şi utilităţii celor învăţate a sus­ţinut-o prin acţiuni concrete, în deceniul a l treilea şi al pa · trulca al sec. al XIX-lea, Ioan Marian. Ea v a fi în mod sis­tematic reluată şi dezvoltată. Amintim aici rolul deosebit al revistei Ma9azinul pedagogic, care a apărut la Năsăud în anii 1 867-1 869. Intr-un articol intitulat . ,Ştiinţele reale în şcoala poporală ' ' ( 1867) se susţine pătrunderea d0zvoltată a ştiir:.­ţelor reale în şcoala poporală , .unde partea cea mai mare a poporului îşi capătă singura cultură" . . . . ,Accentuăm nu nu-

mai însemnatatea şi importanţa studiului naturil ca o cultură sănătoasă şi adevărată pen'tru învă­ţători , c i mai v îrtos pentru boza ce o pune c u l turii omeneşti" căci "lnstruireCL din ştiinţele reale tre-

1 34. Ibidem, p. 1 40. 135. Dr. Paul Tanco, op. cit . 1 36. , . EY..TRAS" din protocclul şedintt?i l inule ld Năsăud în 25--29 sepl�mbrie 1862, în

/,micul �coalei nr. 47, d i n 24 X L 1B62.

24!) www.cimec.ro

buie să îndemne şi conducă pe discipol la fJrJ\ ·uea, la scru tarea smz cunoaşterea nnt1 1rii şi n Jegiior ei"_l3i)

In conferinţa învăţători lor d in 1 9-21 decembrie 1 863 . Vasi le Petri va susţine de asemenea amplificarea loculu i �t i inţclor reale în şcoal a poporală ş i va indica procedeele metod icc ale predări i lor pe bază de experienţe :

, . 1 . - Invăţătorul să facă inaintea prunci lor ex­perimentul.

2 . - Să atragă atenţ ia şcolarului asupra fpno­menului produs. 3 . - Să numească şi alte fenomene analoa�Je. 4 . - Din toate acestea prunc i i să deducă legea". 138)

Intrcagă această insistenţă asupra predării şti inţelor na­tur i i în şcoli ne va apare şi mai deplin în valoarea ei rea' ă dacă nu pierdcm din vedere că după 1 848 în Transi lvania se ducea o campanie desch isă şi oficial ă împotriva şti inţelor reale, fiind considerate ca izvoare de l iberalism, materialism şi necredinţă. In 1 885, într-o lucrare intitulată , . Inscmnăta­tea ştiinţelor reale �i modul tratării lor în şcoala popora lă" , - prezentată de învăţătorul Ignat Seni în cadrul societăţi i învăţătorilor numită, după numele lu i Ioan Marian, , .Reu­niunea Mariană, - în această l ucrare zic. citim următoa­rele" :

După 1 848 în învăţămînt , . se provoacă o reac ţiune însemnată atît din partea bisericească cît :;>i din cea pol itică. Ca rezultat al acestei reacţiuni , au fost la anul 1 854 aşa numitele Reguln tive şco­lare pwsane care restrîng învăţămîntul , loviră cu deosebire în şt i inţele reale declarîndu-le de pro· ducătoare a l iberal i smului , matc'ri al ismului şi ne­credinţei. Indată după Prus ia vine Austria cu or­d inaţiunea din anul 1 855 ca ştiinţele real e să nv se trateze în ore separate ci numai pe baza legen· darulu i . Acum i arăşi s-a redus învăţămîntul nu­mai la trivium : a citi , a scrie ş i a ca lcula". 1 39}

Semnificaţia ş i cadrul istoric al celor scrise şi apăratt­spre şi despre ştiinţele natur i i este aşadar eYidentă nu numai pentru ţinutul ş i şcolile Năsăudului, ci în planu l mai larg al dezvoltăr i i ştiinţei ş i cultur i i în întreaga Europă.

137. ,.Ştlln!ele reale in şcoala populara·, în Magazinul pedogogîc, 1 . 1, 1867. 138. Amicul şcoalei nr. 49 din 1863. 139. Arhivele slalului Năsăud, Fondul Reuniunii Martiana. pach. I I .

250

www.cimec.ro

O altă i dee şi d irecţie de adi vi tate prive�tc dezvoltarea învăţării l imbii , l iteraturii ş i istoriei naţionale. Lumina şi cultura nu S L' pot dezvolta decît în c adru l specificului naţio­nal. Iată o altă idee ş i un alt c împ l aborios deschis de mişcarea i luministă .

. . Principiul de naţionalitate este sinqura religie . . . care poate conveni Europei moderne. . . Acest principiu este puntea colosală peste care v a trece Europa modernă la unitatea umană". Acest "prin­cipiu al naţional ităţ i lor" este . . produsul propriu al secolului luminos în care trăim". 1 �0)

Prin l imba naţională ştiinţele devi n şi e lo , ca ş i artele, naţionale .

, .Cultura nu mai atunci poate f i adevărată, numai atunci poate să aibă o înrîurire binefăcătoare, nu­mai atunci se formează caractere dacă ca este ba­zată pe naţionalitate" . Şi se citează în sp rij in o frază din Schleiermacher : "Auch clic Wiessen­schaft ist durch clic Sprache national, wie di f' Dichtkunst". 1H )

In cursurile şi-n lecţiile de limba română, în activitci­ţile societăţii elevilor, Virtus romana recliviva, se stăruia cu multă grij ă asupra învăţării şi perfecţionării limbii materne, naţionale.

"Fără limbă mintea omenească ar fi restrînsă între nişte c atene, fără a se putea produce fapte mă reţe, fapte de nemurire sau ceva sublim în v ia­ţa spirituală , pentru aceea zice Hercler : «Nu h arfa lu i Amfion, regele tcban a edificat cetăţi, nu var­ga miraculoasă a lui Moise a schimbat dcşerturi·· le în grădini frumoase ; li mba învăţătorului , acest patente a l omeniri i , le-a făcut acestea . . . » .

Prin limbă ne nutrim spi ritul, î l nobilităm şt-t arătăm calea pe care trebuie să urmeze în ajunge­rea scopului său, prin dînsa ne cîştigăm o abun­denţă de cunoştinţe şi ştiinţe, ne putem cunoaşte pe noi înşine, ne putem cunoaşte cu lu mea şi cu artele frumoase . . . ; fără ca ne-am tăvăli în întu­neric şi neştiinţă, nu ne-am putea perfecţiona şi nu ne-am putea îndeplini datorinţele noastre fa-

140. A . P . Alex! .- M . Pop, "Războiul oriental ilustrat' , Graz 1878, p . 24. 141 . Dr. C. MoiSII, "Scopul studiului gimnazial . . . ·, in Programa gimnaziului pe anul

şcolar 1873-1874, Bistriţa 1874, p. 8. "Ştiinţa este, prin vorbire. naţională ca şi arta".

25 1 www.cimec.ro

ţă cu nOI mşine . . . Intr-adevăr, limba e u rzitoarea şti inţelor . . . a invenţi ilor , faptelor ş i virtuţilor mari , ba chiar şi a plăcerilor speciale , prin urma­re l imba este una din cele mai scumpe tezaure ce le posedă omenirea". 1 42 ) Sînt rînduri desprinse

dintr-un curs-manuscris de "Istoria l imbii şi l iteraturii ro­mâne", predat la Năsăud l a începutul deceniului al 8-lea al secolului al XIX-lea.

Aceleaşi lecţii scot în laudă şi lumină rolul luptei ln ; Micu, Şincai . Maior, Eliade, ş .a . pentru deşteptarea ş i dez­\-oltarea limbii naţionale :

"Cu finca secolului trecut [sec. al XVIII-lea] ş i începutul secolului prezent. . . , vedem ivindu-sE-­mai întîi din Transi lvania, apoi din toate părţi le Dacii lor un număr de bărbaţi care atinşi de s itua­ţia epocii strigă cu un vers patent : «Deştepta­ţi-vă români ! . . . » şi strigătul lor nu s-a făcut în deşert, nu ! . . . Acela provoca o adevărată revolu­ţie în deşteptarea naţională şi în lumea l iterară română. El făcu de astăzi românul de pretutindeni e mîndru de numele său. Acei bărbaţi deteră u · 1 zbor consolator şi îmbucurător de inimă simţului limbii ş i literaturii naţionale . . . ".1 43)

Deosebită grij ă s-a avut nu numai pentru l im-ba naţională c i şi pentru istor ia naţională căci

" între armele moderne ce le vedem uzitîndu-se la toate popoarele culte, istoria naţională ocupă primul loc . . . Soarele l ibertăţii popoarelor, ce le-a eliberat elin j ugul t iranismului, a vărsat binefăcd.­toarele sale raze ş i peste vînjosul ş i imortalul po­por român ; lumina ştiinţe i a deşteptat şi în piep tul său conştiinţa demnităţii sale şi marii sale mt­siuni ce o are în vi i tor . Dacă atunci, elin vitregia timpului , din apăsarea insuportabilei sarcini a tira­nismului nu s-au putut interesa de cultivarea isto­riei naţionale, primei condiţi i de viaţă, astăzi tre­buie cu puteri înzecite să se apuce de acest lucru. Este o datorinţă sfîntă şi românească ca unul fie­care să se intereseze ele tot ce cade în sfera cultu-

rii, acestei fiice a Minervei" . 1H)

142 . . ,lsloria limbii şi llleralurli române pin� in prezenl", m�s. 1672, probabil al pro!. �1axim Pop, Arhivele statului Năsăud, Fond Ioan Ciocan, pach. XVII, dosar 159, fila 1.

'

143. Ibidem, fila 30. 144 . A. P. Alexi. ,.Din pomelnicul \ marlirllor români de la 1848-1849", in Transilvania

I li , nr. 19 din 1 octombrie 1B'i0

252 www.cimec.ro

Intre alte idei ele factură luministă care au c- irculat in zona năsăudeană, aş mai vorbi despre acPea a "curmări i răz­boaielor" şi aceea, interesantă şi curioasă, împotriva luxu­lui . In introducerea la Resbelul oriental. A.P. Alexi şi M. Pop militează pentru "stîrpirea războiului, ştergerea s i ste­mului militar." Ideea nu l i se pare a fi o utopie, ci o idee ce se poate realiza, aşa cum s-au împlinit şi altel<'. aşa cum s-a înfăptuit "ştergerea robotei, emanciparea ţăranului ele j ugu1

sclaviei, de biciul şi nuielele domneşti, proclama­rea libertăţii şi egalităţii între toate clasele ele oa­meni. . . înă lţarea drapelului luptei naţionale . . . In­cetarea războaielor cu arme f iz ice ar fi cc>l mai eminent şi mai sărbătoresc triumf al gen iului .;; i al p rogresului om0nesc". Sumele fabul oasC' ce se cheltuiesc şi sînt înqhiţite ele armată şi războaie "s-ar folosi la ricl icarf'a de şcoal <' poporale, d ife­r ite instituţii ele învăţămînt şi educa t ie , l a infi in­tarea ele reuniuni l i terare şi şti inţ ifi c<', l a fon da­rea ele institute pf'ntru orfan i , să raci ş i văduve :;,i alte scopuri atît de salu tan� si binefăcătoarP pen­tru omenire" . . . "Prin ol iminarea mi l i tar i smului şi încetarea războaielor s-ar dărîma mur i i ce des­part popoarele cleolaltă, s-ar instal a depl ina fră­ţ ietate şi adevărata libertate în tn' naţiu n i , i ar acestora s-ar oferi un centru de încumnăţire ş i în­tîlnire, un centru moral : altaml pen frl l cultma umanităţii . . . Ştiinţele ş i luminil e secolului nostru ar prospera cu succes strălucit" . . . " C"c;ntrovcrse ­le popoarelor s -ar putea aplana uşor ş i pc cale paşnică, cu pu t ine� spesc si fără s înqe ş i totcloauna în favorul aceluia de a ct!rui parte s e află drepta­tea". Va stănîni " i ntel i q<'nta lumin ată ele şti inţă şi de moralul înaltului principiu de drepta te, core o re numai doctrina pentw întreaga omenire şi la o cărei masă sîn t toţi oamenii deplin egali . . .

Un tribunol interna tional comp1 1s din bărbaţii cei mai lr zminaţi şi mai distinşi prin simţul de jus­

tiţie şi eruditie înaltă . . . or fi cu m111 t mai capabili să aplcmeze controversele ce s-ar ivi între diferi ­tele popoare"_ 145J

Interesantă şi surprinzătoare este repetata abor­dare a unei alte preocupări specific i luministe : combaterea

luxului . Lipsa condiţiilor reale care să-1 f i născut, lipsa lor

1 4 5 . A. P . Alex: -- M . Pop. o p . cit . , p p . 4 , 5. G . 7. 1 1 . 1 3 , 1 4 .

253 www.cimec.ro

mai evidentă şi generală într-un ţinut şi la o popul aţ ie să­racă, ne dă dreptul să ne gîndim tocmai la o l egătură des­tul de intensă pe plan teoretic cu ideile i luminismului euro pean şi cu preocuparea pentru identificarea realităţii lor. Pro­blema luxului. se ridică în mod surprinzător dacă n<' q in­dim că maj oritatea populaţiei acestui ţinut era prin excden­ţă săracă . Este de crPzut negreşit că au exi stat unele pă­trunderi de ţesături costisitoare, care aduceau situaţia că de pe spatele ţăranilor se îmbogăţeau fără nic i un scrupul co­mercianţi i şi industriaşii . Cert este însă că lupta împotriYa iuxului se face cu deosebire pentru păstrarea portului naţio­nal . a specificului naţional a l confecţii lor vestimentare. S :· recomanrlă dezvoltarea " industriei mici . ele casă" şi se com­bate luxul şi importul ele stofe şi ţesături streine, pentru că el duce l a ,părăsirea portului străvech i naţional. . . frumos :;; i trainic" . 1 �1;) Uneori lupta împotriva luxului se ducea în mod exagerat, incluzînclu-se în lux şi o naturală şi firească preo­cupare pentru înfrumuseţarea ţinutei vestimentare. C: ampo­nia împotriva luxului o începe încă Ioan Marian. O scri soare a lui, din 27 martie 1 835, îndemna oameni i la respectarea portului strămoşesc şi la renunţarea l a "portul . . . pestri t ,

scump şi comedios" ; să se îmbrace în h aine lu­crate . . în alb şi negru firesc ( fără mătase, bumbac, strămături şi pestri ţătur i ) , cu mult mai ieftin şi mai ele ci nste". "Jmbrăcămintea românească . cea adevă rat română, de sub muntele Ţării Ro­mâneşti ( ce stă el intr-o năframă albă în cap, o că­maşă albă ca omătul , fără şi re ş i împ(•striţături apoi două pînzături de tot neqre ş i apoi coltuni a lb i . frumoşi şi opinci sau cisme negn' . - . un la i ­băr alb de pînză cu mîneci ş i un şorţ a lb dinainte. apoi ele iarnă un pieptar de miel , înfundat. în preţ ele doi fr. 30 cr. şi un suman ne�J ru frumos , dară fără blană) ". 1n)

Este evident că în preocuparea de a se preveni cheltu ·

ielile ce întreceau posibil ităţile reale a le locuitorilor şi de· a veghea la păstrarea portului specific naţional, Marian a mers pînă la austeritate ş i zgîrcenie, ajungînd la combate­rea unor tendinţe fireşti de cstetizarc a portului naţional. înfrumusetări cerute - spre• ex. la pieptare şi cămăşi - de însăşi dezvoltarea esteticii populare. Este remarcabilă însă

1 46. Nes l or Simon. "Pămtnl. patrie, român"', Arhivele �talului Năsăud, Fond lulidn Mar­ţian, pach. IX, dosar 2.3.

147. Arhiva 'omeşană nr . 1 0 din 1929. pp. 121 şi 122.

254 www.cimec.ro

susţinerea şi prom ovarea confecti i l o r spPci fice portului r o ­m ânesc.

De lux se va p reocupa şi comi s i a econom i c ă a re­g imentului în şedinţa sa el i n 2-3 apr i l i e 1 840, el i n comi sie făcînel parte multi ţ ă rani-grănicC'r i .

"4. - S-a lăţit între fc'mei luxul , aşa c ă încer' a purta atît căm ăşil e c î t ş i p î nzături l <' împodobite cu multă brod<' r i e ş i pc'ntru c o l o ra tu l p î nzel o r fo­losesc coaj a ele mcri ş i p r u n i , p r i n ceea ce cauzea �

ză mare p a g u b ă culturi i pom i l or. Apo i poartă pieptarC' ale căror m ar g i n i şi înainte şi îndărăt sîn t împodobite' cu c iucuri ele mă tase>, care fac că piep­tarul, c a r e mai înainte' costa 3-4 f i . acum îl cum­pără cu preţul înzecit , 30-40 fi . şi ar trebui să se' dea poruncă stri ctă să î n ceteze acest abuz.

Luxul este cu atît mai împovărător pentru qrâ­nic'er i , cu c î t î n l i psa m u n c i to r i l o r ciP profesiune obiectel e S<' cump ă r ă din a l te pă rţi ş i ban i i i <''i pentru totd eauna d i n cercul reqimcnt u l u i " . 1 48)

Toate' aceste i d e i , - d <'spre d rc,pturile şi l i b e' rtă ! ilc omului, despre l ibertate şi cqal itate, d espre d reptatea socia­lă şi naţional ă , despre rolul m inţi i ş i r a ţiun i i , ri<'spre impor­tanţa învăţătu r i i şi a şcoli i , a ş t i i n ţe l o r d<.'spre natu r ă , ş i al­telC', s-au răspîndit d e la unii la alţi i , au rezul tat din p rocesul d e lumi na r e ce s-a real iza t p e d i fe ri t<' căi ş i pr in el iferik mij l o ace. Soldaţi i rcgi mentul ui d e' �J raniţă , atun c i cînd s-au întî lnit pe c î mpul el e bătăl i e cu soldaţi i l u i N ap o l <'on , n u au putut rămîne î n afara c i r cuitului c i < ' idei P<' c a re acPş t i a el in u r m ă l e purtau cu C'i în lume. Aşa cum sprP exc' m p l u în v o ­c abul arul l ocal a intrat d enumi r<'a franceză a c a rtoful u i in traducerea ci românescă , " p N e d e• pămînt" s a u a l te cuvi nte· ele p r ovc' n ienţă c l a r ă , tot aşa au trebu i t să-şi facă l o c ş i i d e i i l>

revoluţiei de' l a 1 789. Au ci rculat de as<'menca c ă r ţi l a inte­

l ectua l i i l ocu l u i şi , prin ei, ideile au cobo r î t din f i lel e' c ă r ţ i ;

î n r înduri le popul aţie'i . DeosPb itul resp<'ct p e carp 1 - au cu­

noscut în acest ţinut "bărbaţi i înv ă ţa ţ i " şi " lu m i n aţ i " <'Ste

consec inţa tocmai a v eh i cul ă r i i pc• care <' i au făcut-o către

ş i pentru popor. S-a păstrat pînă în zilel e d e azi î n această

regiune obiceiul de a transmite instrucţiuni şi "porunci" d u ­

m i n e c a , în adunarea întreg i i comune. Poruncile? acestea v o r

fi fost negreşit de multe o r i ş i înv ăţătu r i , p r i l e j de du m i ri r< ·

1 4H. Arhiva someşană nr . 12 d i n 1930, p . 158.

255 www.cimec.ro

ş i deşteptare. Dacă s-ar fi păstrat vreo însemnare scrisă a lor, la d iferite comune, aceste j urnale ar marca interesante trepte pentru evoluţia istorică în acest ţinut. Să lăsăm însâ acestea, pe care le putem doar bănui şi să urmărim căile de pătrundere a culturii pentru care avem şi găsim însem­nări. Să vedem circulatia cărţ i i , a gazetelor, or�Janizarea unor comisi i ş i societăţi , desfăşurarea unor conferinţe pen­tru intregul popor etc.

Trebuie văzută şi l uată in considerare atît cartea veni­tă cît ş i cea p lecată de aic i . Este în afară de orice îndoială că în secolu l a l XVIII-lea ş i începutul secolului al X I X-lea a circulat carte luministă la Năsăud. In ceea ce priveşte mij­locul secolului al XIX-lea prezenţa cărţi i este e\· identă, prin fondurile bibliotecare rămase din această perioadă. Es te d� neînchipuit că un om ele talia lui Ioan Para sau a unor ofi­ţeri ca Sincai şi alţii , să nu fi avut şi cunoscut cîteva din cărţi le mai de renume ale epocii lor şi ale ideilor pentru ca­re �e angaj au . Este însă greu să şti i care d intre cărţi le păs­trate pînă azi le-au putut aparţine şi dacă ele fapt le-au apar­ţ inut. Există la Năsăucl un fond vechi ele carte în latină �i germană. editii ale secolului al XVIll -lea. De asemenea, există carte luministă d in secolul al XVIII -lea în fondul ră­mas de la Ioachim Mureşanu ( 1 832-1 903) . Despre acest fond a l lui Ioachim Mureşanu, Iuliu Moisi l spune că a fost moş­teni t de acesta de la I oan Lazăr. Există carte veche şi în fondul donat de Virgil Şotropa, moştenită de l a Florian Por­cius. Există deci în mod clar un fenomen de transmitere şi păstrare a fondurilor bibl iotecare. Este foarte probabi l ca aşa cum Ioachim Mureşanu pă:o:trează biblioteca lui Ioan La­zăr, acesta - la rîndul l u i - să fi păstrat şi preluat fond de­carte de la înaintaşii săi. Pentru existenţa acestei păstrări în

continuare pledează şi faptul că în acelaşi fond de carte exis­

tă mai multe exemplare elin acelaşi titlu şi aceeaşi ediţie ex. Wolf sau Baumeister. Este totuş i �J reu să precizezi isto­ric c irculaţia uneia sau alteia dintre cărţi. Ceea ce nu tre­buie apoi uitat este că multă carte elin fondul bătrînilor s-a d istrus şi ars în vraiştea focului d in 1 848-1 849. Fapt cert este că pînă astăzi s-au păstrat l a Năsăud, în d iferitele fon­duri ale actualei bibl ioteci a Fil ia le i Academiei din Culj -bibl iotecă existentă la Năsăud, - m ulte titluri ş i ediţ i i ale secolului al XVl ll- lea. Cităm a i c i cîteva dintre ele : - Hugo Grotius : "De jure bel/i ac pacis" Amsterdam , 1 GSO 1 - I .G. Heineccius : "Elemen ta iuris civilis" Vondobonao

1 777 ; "Praelectiones academicae" Berl in, 1 7 42 ;

256 www.cimec.ro

- Montesqu ieu : Werk vom Geist der Gasetze" Prag, 1 786 ; - Chr. Wolff : "Compendium elementorum matheseos uni-

versae" 1 763 ; Fr. Cr. Baumeister : "Elementcz ph ilosc ph ie recen tioris"

1 77 1 ; "lnstitutiones philosophiae rationolis" 1 776; J. J. Rousseau : "Der gesellschoftliche V ertrag ader die

Gwndregeln des ollgemeinen Staatsrech ts" Mar­burg, 1 763 ;

Volta i re : "La l-Ienriode" 1 766; "An f i- i\1ach iczvel" 1 74 1 ; "Der ;z w wissende Philosoph" 1 78!'Y; ,,.Des .Ilerrn

Aroue t von Voltaire sămtliche Schau�pielc" Nii­renberg 1 77 1 ;

- Fr. ele Salignac ele la Motte Fcnel on: . ,Les aven twes de Telemczque fils d' Ulisse" Rotterclam 1 78 1 ; "Leben u nd Toten des Grafen Cczglios tro'' 1 794;

- S. Cr. Holmann : "Philosofiae natmalis primcze Jineae · 1 765;

L. Ph. Thumig: ,.[nstitutiones philosopioe Wolfianoe' 1 729; " Traite d'educcz tion" 1 749;

Hcrder : ldeen zur PhiloFophie dc r Geschichte der JVJen­schhei t" Riqa 1 790;

- · Petru Maior : "lstorin pentru începu tul românilor in Da­cia" Buda 1 8 1 2; "DidGhii, odică invăţătwi pen tru creş terea fiilor" 1 809;

Kir Grigorie: "Logica care acum Jn t î i s-a tălmăcit în lim­bCl patriei" Bucureşt i 1 827 .

I n afara cărţ i lor c•x i sten tc în fondur i le bibliotecarc exis­tă evidc>nte ş i rl cspre posib i l i tatea c i rcu l aţiei unor căr ţi CP. nu au fost păstrate şi care treceau dintr-o mînă în alta. llrl circulara din 28 mai 1 835, emisă în urma sesi zări i consiliu­lui de curte obst0sc, loan Marian i nf n r m ează a supra a două cărţi , - una a lu i Lamcnnais iar ceala l tă a lui George Sancl - ambe l e f i ind considerate ca pcrict:l �·u!"e pentru

·c red inţa

religioasă ş i ordinea soc i a lă . . . După două note a înaltul u i Cons i l i u de cu rtC' ob .. ştesc, s-au vîr î t în ţări le i mpăratul ui două cărţi foarte oprite, pentru că cuprind în sine învăţătu r i răscolitoare şi răsnă t i t o a r e ele popoar<' , una el i n ace l e cărţi poartă ti t lu l ( Les) Clffoires -de Rome � i întors în l i mba nemţpască Anqelegenlwi ten Roms F. v . La :M<'rmais i'lbersetzt von Hi nclem i th zu B a ­sel bei I .G. Ncukirsch 1 8 :l7, al doilea pl ină de rău­ta te carte şi drept acPea a�emenC'f.l foarte onr i ta P Journ al de Monde făcută ele Maclam G<'or9e Scmd, de care cărţi o mar(' parte s-ar f i v î r ît ş i î t, ţara ungurească .

17 - ,.Arhiva Someşand" 257 www.cimec.ro

Pentru aceea . . . vt>ţi . . . ispit i ) i rprca u nd<' s-ar afla una sau ambe el i n aceste cărt i ) i or i la c inP din frătiile voastre sau dintre paroh ieni s-ar gă­si . minten a o trimite încoace şi el<' n-ar vrea a o da a-i înştiinţa numele sau mi <' sau Mărir i i sale Domn Obermeister şi cu sfîrş i tul lun i i \ · i i toare v ine ele făcut înşti i nţa re' de nu s-au a f l a t ' " . 1 �!')

I n ţinutul Năsăuclului nu numai câ au c ircula t ş i s-au citit cărţ i le epocii , dar s-au şi scris căr ţ i , d i ntrP care undn au cunoscut o anumită răspinclirP. Desprt' una d i n t rP Ple publicată la Graz în 1 878 şi tratînd dc•spre ră;bo i u l d <' inde ­pendenţă elin 1 877, - prima istor ic a acestui război . - am vorb it adoseori pînă acum. Este vorba desprP cartPa : Dr. "\ _ P . . Al lcsi ş i praf. Massimu Pop - "Resbt>lulu o r i en t a l e• i l lu '> ­

tratu " Graz 1 878.

Mer i tă o prezentare deosebită poemu l lui A n l onius Cossime/i: "Poemation de secunda leqione valac l l i ca" . Poe­mul este important pPntru că prezi ntă o ckscr i er<' '� � i nutu­Iui şi locuitorilor , a preocupărilor exi sten te' l a mi j l ocul ş i în cea de a doua j umătate a secolulu i al X V I I T - l e n . Anto­nius Cossimeli a trăit la Năsăud între anii 1 7G2 şi 1 785, f i ind ofi ţN în regimentul de grani ţă. Deşi poemul c •ste scr i s ÎP h exometru 1 atin s i ele> ci inaccesibil mas('i ele o a mc'n i , totuşi ideile> cuprinse în el au fost desigur spuse şi ascu ltate de namenii în m i i locul cărora autorul l or trăia şi pc' care-i În\·ăţa. Poemul a fost publicat la Sibiu în 1 768. El e-;t0 ded i ­cat lui Carol Enzenb0rg, col onelul comandant al Regimen­tull' i al T I -lea qrăniceresc d i n Năsăud între anii 1 764- 1 777. In st i l apologetic SC' relevă o serie de merite al0 acestuia in qpera de cultivare' a populatiei Someşului supe r i o r . In mocl exagerat, pentru a se scoate în evidentă merite1e colo­nelului şi ale mil i tarizării , poE'tul va prezenta starea ante­rioară a q răniceri lor în cuvinte' sumbre, l oc u i to r i i f i i nd des-crişi ca necunoscători şi înapoia ţi , trăind primi tiv şi sălba­tl'c , în sărăcie:

Montibus in patriis genitus, nemorumque perennis I ndigena, atque hominum caetu p ropC' d i ssi tLJ S omn i Accola Samussi, nativam fronte �Jcrebat Barbarien . . .

(Locuitorul de pe Someş, născut în mijlocul munt i lo r strămoşeşti, trăind d in vel işte tot î n păduri ş i i z o l a t aproape

1 4 9 . . Arhiva parohiei Poiana Ilvei. jud. Bistrita-Năsăud, . . Protocolul circularilor vicariale pe 1806-!834, p . 63.

258 www.cimec.ro

de orice societate omenească, avea imprimată pe frunte să l ­bătăc i a prim i tivă . . . )

Colondul Carol de Enzenberg şi organizarea mi l i ­tară î i v a a j uta să înveţe atît meseria armelor cît şi pe cea a cul t iv ă r i i mai bune a pămîntului , faptele războinice ale lu i Romulus precum ş i îndeletnicir i le p aşnice ale lui Numa:

A l Corolus lotis munus Cereale locerlis Urgct, el ignaro tradit praeceptn Coloni, Et, qune cu m boum quis sit gregis, indicat, l lsus Quo sata Jaetn moda spicis onerentur opimis, Igno tasque docet sulcis commitlere fmges.

(Carol p romovează el in toate pu ter i le cultura bucate lo r ş i dă învăţătur i ţăranului nepr iceput, i i arată cum să s<' î n ­grij ească ele vite , c e folos a r e de turme, c u m pot da semînă­turi le �J rasC' rod îmbe l şugat şi cum să încredinţeze b razde­l o r sem i n te ele roac!P necu noscu te pină a tunci) .

Pent ru a face ca acest prog res şi acC'astă î m·ătătur;.t nouă să fie t rain i că s-au desch i s şcol i :

Utque perennet orus, convulsClql le s t irpitus ([ f ru Dispereo t, Jobes, studiis, unimisque juventae

Formnndis, doctae reseruntur ubique polestre.

(Ca opera să fie trainică şi rău l , smuls d in rădăc inci , să piară cu totu l , desch ide' pretut i ndeni ins t i tute rl <' i n v ăţă­mînt pentru cultivan•a suf l etulu i şi formarea caradPru l u i tinerel or generaţi i ) .

Abstrăg încl rl <> exaqcrarea desc r i e r i i stă r i i antN i oa re înregimentări i , infi rmată după cum am văzut d<' s i tua ţ i i l e el<' fapt, precum şi de apol o�J ia max i m desfăşurată l a aclr<•sa r.o­J one lu lu i Enzenberg, deşi nu trebuie negate une l e mL'­r i t<' ale accstuia , - ceea ce r ămîm• grăitor în p oem cstc î n ­suş i m i <'zu l l ui , miez î n care s e reflectă sp i r i tul lumi n i st al epocii . faptu l că, voind să descrie o institut i e militară, va ră­mîn<' în cea mai mar0 p arte pe l înqă oper<·l e el<' c u l t iva re şi l um i n a r<'. Prin activitatea rk r i d i care culturală a a ccst01 oameni se va aduce la stare f i rească ( i n natu ral <'s Pff i mwre) tot ceea ce înainte e ra neformat, căci mint('a a�Jeră ş i ha l ­n ică împl in('şte munca a doi oamC'ni ( facinu s m e n s p<'rf icit una duorum) . Exprimînd această încredere în puterea cul ­turii , poemul se înche i <' cu versur i ! C' :

Forsitan haec multos crrbor despecto per onnos

-------�--------·--·--------------··-·····-··-·····----------------

V iv ida iam Sl lfg it ------------------------··· · · · · · · · ······-.. ·--·····

Dignos parturiet fructus, rndice sub imo V is po trio occultotur odh1 1c el nobile semen

259 www.cimec.ro

(Poate că acest arbore dispreţuit mulţi ani

----························· · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·· · · · ·············· · · · · · · · · · · · · · Va creşte pl in ele viaţă .................................... . Va aduce roade vrednice; sub rădăcină

Stă ascunsă forţa strămoşească ş i sămînţa nobilă) .

Gazetele de asemenea au constituit factori de mare im­portanţă ai procesului de luminare. Gazeta ş i broşura au avut o mare importanţă pentru saltul omului către moder­nitate. Citi rea gazetelor era, cum bine s-a exprimat Hegel, ca "o rugăciune a dimineţi i real iste". 1 50) Ele informau asu­pra situaţiei din lume şi-1 orientau pe om în real itatea con­temporană. In perioada regimentului s-a citit presa în lim­ba germană, această l imbă fiind de mulţi bine cunoscută Largă răspîndire a cunoscut, la aparitia ei , presa în l imba română. Specific satelor din această zonă a fost faptul că presa odată citită, de către abonaţii satului , era transmisă şi altora, trecea din mînă în mînă la cei ce o puteau citi � i sr> denrinseseră cu citirea ei , trecea din gură în gură la cei­lalţi . Aceasta a dus la crearea unei tradiţii păstrate pînă l a începutul secolului al XX-lea, obiceiul sătenilor, al unui grup dintre ei , ele a trf'ce la nouă-trei zi le pe la casa intelec­tualului , dascăl sau preot, pentru a vedea . ,ce mai spun ga­zetele" ş i .,ce mai e no1 1 prin lume". Cele aflate de către aceşti interesati cercetători ai casei de informare, erau trans­mise apoi şi altora şi veh iculau de la o casă la alta, de pe o stradă pe alta.

Ţăranul se punea în legătură şi se informa de la i ntelec­tualii satului , aceştia de la cei ai districtului , ele la �ăsăud, iar aceştia din urmă aveau - aşa cum am mai văzll t - strin­se l egături cu maj oritatea conducător i lor culturali şi pol i­tici ai Transilvaniei şi de peste Carpaţ i .

La apariţia primulu i număr al Gazetei de Transi lvania , Ioan Marian trimite cele două numere din comună în co­mună, trecindu-Je de la una la a l ta , pentru a fi \·ăzute, citi­l e şi pentru a se face abonamente. Oare procedeul nu se ba­zează pe un obicei? Şi de puţine or i s-a lucrat şi pînă atunci în ac0st fel? Negreşit că practica despre care găsim această însemnare era de multă vreme intrată în sti lul de lucru a1 oamenilor. In c irculara care însoţea transmiterea din comu­nă a Gazetei de Transilvania, Marian scria:

1 50. ,.nokumenle zn Hegels Entwlcklong", 1936. p. 360, e l . Jean Hyppolile, .,Etudes sur Morx el H�gel ' , Paris 1955, p, 47.

260 www.cimec.ro

, .Fraţilor ! pe l îngă pofta ele sărbători feric ite vi se trim i t 2 astea ieşite numere de Gazeta Transil­vană, ca cel ele pe urmă cetitoriu să m i-o tr imită înapoi. După ace0a, fiindcă al doilea semestru se începe la unu iunie, pe care se poate pren umer� . . . . însemnatul p reţ pe o jumătate de an m i -1 tn· m iteţi. . . Ar fi bine şi patriot ic lucru ca batăr de fiece companie preoţii să ia cîte un exemplar . . . " . 1 5 1 )

Iniţi a tiva ş i i deea de a se abona comunele a prins cu s iguranţă, aşa cum apare spre exemplu din l ista de abo­naţi pe care gazeta o publ ica în numărul 46 a Foi i pentru minte, in imă şi l iteratură d in 3 1 clec0mbr ie 1 862. In l ista abonatilor l a Gazetă şi l a Foaie sînt trecute 31 comune ale d istrictului năsăudcan.

In 1 854, un anume G.M. , . de sub Heniu" îşi reînoieşte abonamentul scri ind redacţiei :

"Finindu-se anul 1 853 îmi iau voie de a înnoi ami ­ciţ ia cu Gazeta Transilvaniei de care nu mă pot l esne despărţi ; ş i cum m-aş putea eu despărţi de un ami c aşa s incer şi gelos , care asudă de atîţi f:l an i pentru luminarea ş i dezvoltarea puter i lor spi ­r ituale ale poporului român". 152)

In ani i 1 867, 1 868 şi 1 869, Vasi le Petr i , Max im Pop :;il Cosma Anca vor redacta şi face să apară la Năsăud o re­vistă cu caracter pedagogic , Magazinul pedagogic, ţintind cult ivarea însăşi a luminatorilor satelor , căci

, .cine vrea să înveţe pe altul o l imbă oarecare trebui e mai întî i să o cunoască el însuşi". L;3)

Paralel cu dezvoltarea şcolilor, cu răspîndirea şi lăţi ­rea cărţii şi a ziarului , va apare şi i nteresul pentru organiza­rea de bibi l i oteci publ ice de împrumut. In această idee scrie în 1 858 căpitanul Sivestru Torni :

, .Eu s înt şi rămîn de acea părere că c ine vrea să faca ceva pentru naţie, facă pentru tinerime, pentru

p runci , - facă pentru şcoli".�"�)

Pentru materializarea acestui gînd el va iniţia la Năsăud , prin donaţie proprie, înfiinţarea unei biblioteci , împreună

151 . Circulara din 11 aprilie 1 848, Arhiva parohială Poiana Ilvei, Protocolul poruncilor, pp. 79-80.

152. Gazeta TrdnsiJvaniei nr. l, din 2 ianuarie 1854. 1 5J . Magazinul pedugogic, l. I. 1867, p. 1 40. 1 54 . Scrisoarea din 16 XII. 1858 a lui Silveslru Torni către George Pop, ColecPa perso­

nald. Coşbuc Anlon - Năsăud.

261 www.cimec.ro

cu Grigore Mois i l , bibliotecă numită in memoria lui Ioan Marian ,.Biblioteca Mariana". Primele cărţi le trimite în m artie 1 859. El îş i expl ică acest gînd şi această dorinţă în scr i soarea din 30 octombrie 1 859 .

. ,Şcoala superioară năsudeană, care m-a crescut mare ş i m-a făcut fericit o voi înceta a o uita nu­mai c înd nu voi mai trăi . Dar numai cu dorinţe deşarte nu e de aj uns. Imi amintesc cu durere trista s i tuaţie cînd în afară de cărţile de şcoală nu aveam nici o altă lectură şi ce însemna un corp didactic, o şcoală chiar, fără cărţi , fără lectură ? Eu mi-am cumpărat de cîţiva ani mai multe cărţi . . . pe care, ca o mică dovadă a recunoştinţei me­le, le voi onora şcolii superioare din Năsăud, pen­tru a pune baza unei biblioteci şcolare".1"5)

C înd, în 1 864, va oferi şi trimite noi cărţi Bibliotecii Maria­na , el \'a scrie el i n nou lui Grigore Moisil :

. . Rog a le primi pentru acea bibl iotecă cu aceeaşi pietate cu care eu o cinstesc , căci eu onorez numele lui Marian cu tot devotamentul ; - acestui pentru patria noastră incomparabil Pestalozzi avem noi a-i mulţumi totul".150)

Avînd o anumită tradiţie , gimnaziul superior năsăudean va organiza încă elin primul lui an biblioteca pentru elevi . Deschisă şi începută a fi organizată încă elin anul 1 864-1 865 ea se va dezvolta an ele an, bucurîndu-se ele numeroase do­n ati i şi contribuţii.

Prin c i rculara elin 1 1 martie 1 877 Grigore Moisil va lăr­!] i sfera preocupării pentru înfiinţarea de b iblioteci şcolare ş i va cere tuturor învăţător i lor să se străduiască pentru . , înfiinţarea de biblioteci şcolare locale" în fiecare şcoală şi comună.157) Acţiunea aceasta credem că trebuie privită ca o acţiune de mobil izare şi lărgire a unei iniţiative care este consemnată şi de preocupările conferintei învăţătoreşti din 1 9-2 1 octombrie 1 863 ; această conferinţă a înscris între hotărîrile luate şi pe aceea ca . , l a fiecare şcoală comunală să se înfiinţeze cîte o bibliotecă" .1 58)

In cuvîntul pe care-1 rostea l a adunarea din 1 870 a As­trei, căpitanul Distr ictului Năsăudulu i , avocatul Al exandru

155. Arhiva someşanli, nr. 23, din 1938, p. 507. 156. Ibidem. p. 510. 1 57 . . . Protocolul poruncilor pentru scoala comunală di� llva Mică, incepind din prima

noembrie 1859", Arhiva parobială !Iva Mică. •

158. Amicul şcoalei, nr. 49 din 1863.

2G2 www.cimec.ro

Bohăţel, se referea la faptul că înfiinţarea şcolilor încă ÎI� secolul al XV!l l- lea exprimă evident că locuitorii accstu1 ţinut . ,cunosc necesitatea culturii şi sînt setoşi de ea. dar� cunosc pe de altă parte ş i însemnătatea axiomei : Unde-t unul nu-i putere . . . " . 1 50 )

Spir itul colec tiv s-a manifestat timpuriu şi în mod frec­vent la aceşti oameni. El s-a făcut văzut nu numai în acţiu­nea ele înfiinţaT(' a şcolil or ş i în apărarea uno r drepturi ameninţate, c i şi în alte pri l ej uri şi forme de acţiune, cum a fost şi acela pentru organizarea, în scopuri de propăşire, a unor comisii şi societăţi . Pentru dezvoltarea şcolilor se va o rganiza incepind elin anul 1 827 comisia pentru învăţămînt, akătuită elin reprezentanţi -delegaţi ai tuturor comunelor. Mu It mai veche decît aceasta este comisia economică a dis­tri ctului. Una se preocupa de îmbunătăţirea bazei materi­ale şi d idactice a şcolilor, cealaltă analiza şi lua h otărîri pentru dezvoltarea agriculturi i , a meseri i lor , a creşt<' r i i vi­telor ş.a.

Acest orizont de desfăşurare a vieţii năsăuclene explică spe exemplu şi prezenţa ei în primele acte prin care se ur­zea infiintarea Asociaţiei transilvane pentru literatura ro­mână şi cultura poporulu i român, - ASTRA. Cererea, înain­tată la 10 mai 1 86 1 , este semnată şi ele trei năsăudeni : I oan Florian, Macedon Pop şi Alexandru Bohăţel. In ea era in­scrisă, ca un temei al solicitării , dor inta nezel runcina tă ş i neabătută a români lor d e a f i "părto.şi luminării ş i culturii moderne".H;o

Pentru spr i j ini rea şi folosirea ace:=-tci rs .:: c i 'l t i i se vor inscrie, depunind taxele rccerute, ca membrii , nu numai in­telectuaţii ţinutulu i ci şi ţărani, precum şi toate comunele . . . Consemnarea" membrilor societăţi i , dată ele societate în ;-.;o. 1 -3 din 1 8 7 1 al revistei Transil\ ania, menţ ionează spre Pxempl u numele a şase ţărani d in Tăure precum şi a 38 c::>­mune din regiune.

ln adunarea �wnerală a ASTRE ! din 1 870 rl0 la Ni4 săud . , at î t singnatic i i locuitori cît şi comunele acestui d istrict" real izează pentru societate o contribuţie d e 5.470 fl. 1 6 1

In anul 1 86 1 se orqanizează l a Năsăud .. CosinCl română"

sau "Reunit meCl de c i t i / " . 1 (;2) Acesta est<' anul cînd se constată scriptic existenţa ei. De fapt Casina este mai veche, pentru că la 1 2 noiembri e 1 8GO spre cxemp1u Silvcstru Torni trimi-

1.19. 1 ransilvania, n r . 2 0 d i r 1 o e i . 1070. l':iO. Aclele priviloare Ja urzirf'd Astrei, S i b i u l 6li2. p. 5 . 16 1 . Tra nsi l vania , n r . 2 0 d i n 1870. lti2. Arhiva sumeşană.. nr. :!3 din 1 838, p . 508.

2()3 www.cimec.ro

te la Năsăud două hărţi şi propune ca ele să se aşeze în sala casinei române. In anul 1 862 ea este menţionată , sub nu­mele de "Societatea de lectură din Năsăud" , în nr. 46 din decembrie 1 862 al Foii pentru minte, inimă şi literatură. Ea a\'ea ca scop ,citirea revistelor, gazetelor, cărţilor, desfăşu-· rarea de d iscuţii cu diferite teme ş i pc diferite probleme etc. 11;3)

Incepînd cu anul 1 868, Casina, reorganizată, se va tran­sforma în "Reuniunea română de lectură" , se vor organizc:. cicluri de conferinţe şi alte acţiuni culturale. Un astfel de ciclu de conferinţe a fost spr(' exemplu organizat şi este menţionat de A.P. Alexi în anul 1 874. 16�)

Un rol şi o activitate deosebită a avut societatea elevi­lor de la gimnaziu , Societa tea Virtus Romana Rediviva. Ea îşi începe activitatea, în structură oficial consemnată şi aprobată, în anul 1 870. Organizarea şi înfiinţarea ei a fo�t cerută de un grup de elevi în septembrie 1 868. In cerereo lor aceştia arată că tinerimea studioa�ă este , .mişcată de sim tul pentru înaintarea în cultură şi ştiinţă" şi ca u rmare solicită aprobarea oficială a unei societăţi de lectură a ele­vilor.W5) Elevii însă au desfăşurat activitate l i terară, ştiin­ţifică şi culturală şi înainte de institui rea de drept a socie­tăţii . Aceasta se înjghebează încă cel puţin prin 1 867, după cum mărturi seşte V. Gr. Borgovan în ale sale "Amintiri din copilărie , ; (Bucureşti-Braşov 1 909) .

Statutele societăţi i precizează scopul şi mij ­loacele :

" 1 . - Scopul societăţ i i este perfecţionar<'a în şti inţă şi cultură.

2. - Mij locul prin care voieşte a ajunge acest scop e : c itirea de ju rnale, mai ales româneşti, li­terare şi ştiinţifice, citirea de cărţi fol ositoare ; afară de aceea deprinderea în declamarea de bucăţi şi poezii alese şi operate proprii".l66)

Factura multi lateral luministă se v a păstra cu multd. insistenţă în desfăşurarea activitătii societăţi i . Aducem cî­teva exemple în această privinţă. Astfel, o lucrare pre­zentată de elevul Gavri lă Onişor din clasa A. VIII-a în şedin­ţa societăţii din 29 februarie 1 876, purta titl ul : , .Misiunea oricărui discipol pentru a propa�Ja în timpuri le acestea cri­tice, în popor, cu ltura" şi afi rma necesitatea cultivării şi a răspîndirii culturi i .

103. A rhiva someşand nr. 1 9 din 1936. p . 36. 1 64 . . A . P. Alexi, . ,Helvetia si Wilhelm Te! l ' . Brasov ! 8B8, p. I I I . 165. Arhivele slatului Năsăud. Fondul Liceu1ui Georqe Coşbuc, pach. J . dosar 1/1 166. Arhivele statului Năsăud, Fondul Liceului George Coşbuc, pach. 93, dosar 2Hl'l .

264 www.cimec.ro

. . Este un adevăr i rccuzabi l şi probat prin istorie că oricît de mică ar fi o na\iune ca poate să de­v ină mare şi puternică, dacă-şi va r idica palatul sacru - cultura naţio nală". 1 67)

In cuvîntul de deschidere a societăţii pe anul şcolar 1 889-1 890, preşedintele ei nou ales, elevul Titus Pop, pleca < le la cuvintele lui G<Hhe , .Licth , mehr Licht" ş i arăta celor f)rezenţi că , . ştiinţa e putere, lumina ştiinţei e calea ce con­·<luce pc om la mărire, e arma cea mai puternică ce r idică. popoarele, e baza culturi i _ l 68)

Şi exemplele s-ar putea cita cu sutele. ln încheierea acestei părţi , în care am prezentat socie­

tăţi le care au fost organizate ş i au activat l a �ăsăud, voro aminti în cîteva cuvinte conferinţele învăţătoreşti şi socie­tatc'a învăţătorilor. Conferinţele învăţători lor se desfăşoară în mori concret şi bine organizat încă de la începutul deceniu­lui a l şaptelea al secolului al XIX-lea. Ele dezbăteau, a:;,c; cum am mai văzut, nu numai probleme strict şcolare c i ş i probleme care pr iveau întreaga activitate de luminare des­făşurată de învăţător. Conferinta d in anul 1 869 va lua ho­tărîrea de a se înfiinţa o societate a învăţători lor din dis· tr ict, Reuniunea Marian-3 - nu mită astfel după nume'c unui respectat dascăl , Ioan Marian. Acc'astă h otărîre a confer in­ţei din 1 869 va fi reluată de conferinţa din anul 1 872, care a lege o comisie : comisia aceasta a rC'dactat proiectul de sta tute ş i a stabi l i t că sigi l iul , .R euniunea Mariana" vu avea emblema Minervei. InsPmnul este simbol i c şi semnifi­cativ pentru intenţii le ş i ori zontu l întemeietori lor socie­

tăţii .

.. l luminismul s-a înscris în istoria omului ca o filozofie

cu puternice valenţe practice, ca o concepţie cu deschidere: către mase, exoterică. De aceea d imensiunile lui trebuie descifrate nu numai în straturile urbane ale gîndir i i ş i nu numai l a profesionişti i intelectu ali , ci trebuie c itite în r în­<"lurile tuturor claselor sociale. Acest l ucru impl ică desigur înţelegerea iluminismului nu numai ca o şcoală, a unui anu­mit secol , ci şi ca un fenomen ele pE'rmanentă trezi re ş i deş­teptare.

In interpretarea i luminismului românesc nu ni se pare cu nimic motivată rămînerea doar pe l îngă o perioadă Î!l mod strict încorsetată secolului al XVITI - lea sau extinsă cel mult la primele două deceni i ale secolului al XIX-lea.

1 67. Arh !vele statului Năsăud, rev. Muza someşanii p e anul 1 875. 168. Arhivele s t atului l\iJshud, rev. Muza someşancl pe anul Hl89-1890.

2fi'i www.cimec.ro

Date fiind condiţi i le social-economice şi culturale specifi-­ce, i deile iluminismului îşi întind raza de acţiune pînă în cea de a doua j umătate a secolului al XIX-lea, primele două de­cenii ale acestuia cunoscînd ş i prezentînd o amplă manifes­tare a ideilor i luministe, mai mult sau mai puţin îmbogăţitc ş i dezvoltate în raport cu noile condiţii sociale.

La sfîrşitul secolului al XVIII-lea ş i începutul sec. a l XIX-lea Transi lvania era u n

. . adevărat ghem d e contradicţ i i sociale şi naţionale ce impuneau cu necesitate schimbări radicale în în­săşi structura societăţii . . .

Este tocmai perioada cînd, pe continent, po­poarele asuprite îşi cereau cu hotărîre d reptul l a viaţă l iberă ş i independentă, respectarea entităţii lor naţionale unitare, suverane. Ecoul acestor lupte, aspiraţii ş i revendicări se face puternic s imtit ş i în cadrul Imperiului h absburgic. Se conturează tot mai clar aspi raţiile maselor asuprite de acest im­periu pentru el iberare socială şi naţională, pentru constituirea în state naţionale independente. In acest context se accentuează şi procesul de redeş­teptare naţională a românil or , de formare a naţi­unii românc". 1 69)

Abordînd în general toată problematica ce a preocupat in t reg curentul i luminist, il uminismul românesc a pus ac­centul principal cu deosebire pe acele idei ce aveau direc­tă legătură şi importanţă pentru lupta socială ş i naţională, pentru autonomia cleşteptată a individului şi a naţiun i i .

Fiind promovat ele intelectual i de factură populară , i lumi­nismul românesc are puternice Je�Jături cu poporul ş i se prezintă nu numa i ca o mi şcare cărturărească 'şi filozofica, cum a fost în general iluminismul occidental, c i ca una c""J prepoderenţe socia le , avînd un puternic caracter social-po­litic şi întemeind o amplă luptă pentru drepturi socia le şi naţionale, pentru libertate, egalitate ş i fraternitate, pentru o perspectivă umană a emancipăr i i omului.

Această atitudine' mil itantă şi-a avut clesiqur l imitele c i , limite ce se specifică pe de o parte în faptu l că ca s-a desfăşurat cu deosebi re pe calea m emori i lor şi a not i t i i J o r , pr in . . mij loace1e legale-" şi pe . , căi permi "e" , pe ele altă pa rte· în faptul că marea ma joritate a il uminişti lor considerau CLi destulă exclusivi tate neştiinţa şi ignoranta d rept izvorul inegalităţii sociale şi , în consecinţă , rămîneau exclusiv p ·· lîngă acţiunile de cultural i:zare şi luminare, considerate de

169. Nicolae Ceauşescu : . . CuY i n l are la adunarea populară de pe Cîmpia Libertă\ii de la Blaj . . . • , Bucureş:i, 1973, pp. 8-9.

26G www.cimec.ro

oi ca fiind singura cal e a progresului social -uman ; ace�stă optică le-a închis perspectiva adevărate lor cauze ale me­galităţi i sociale şi adevărata cale , revoluţionară, a progre­sului socia l .

Pe aceleaşi direcţii ş i cu aceleaşi limite s-au înscr is ş i accentele desfăşurate ş i aşezate la Kăsăud şi în j u rul Na­săudu lui . Nu au existat aici intelectua l i care să fi tăcut şcoală fil ozofică şi f i lozofic specificată, însă a existat o ple­iadă meritorie de intelectua l i modeşti , care şi -au anwstecat idei le şi faptele cu cele ale ţărani lor şi micilor producători , in lupta pe ntru înlăturarea încercări lor de îni obăgire, îu lupta pentru starea de oameni l iberi , pentru libertăţi naţio­nale şi <;ociale, pentru bărbaţi luminaţi şi pentru şcoli ale poporul ui şi ale maselor l argi populare. Toate aceste ţelur i s -au însumat în corpusul unei convin9eri care a constituit un imbol d şi o fundamentare pentru o activitate social-cu l ­turală meritorie, a contribuit în mod concret la promova ­rea progresului . Convingerea aceasta a fost afirmată l a Na­săucl de către mul ţ i şi în multe rînduri. Vasile Pctri o respu­nca în 1 876 astfel :

"Ştiinţa este viaţa. Ignoran �a este moarte. Un po­por se înalţă sau decade în virtutea cultur i i de ca­re dispune".l i0)

Luminează-te ş i VC'i fii ! Acest deviz de v iaţă nu numai că şi-a adus contribuţia sa directă la emanciparea omenirii , clar - ceea ce este mai important - s-a elevat în planul su­perior al unei noi concepţi i, al concepţiei socialiste despre lume, cea care a făcut din om o fiin ţă radicală, rădăcina tu­turor lucrurilor umane, sociale. Căci , aşa cum spunea Marx :

,A fi radical înseamnă a merge pînă la rădăcinu lucrurilor. PPntru om însă rădăcina est(' însuşi omul" . 1 7 1 )

IlO. Vasile Pelri, .,Gitre cllilorl", in Şcoala rom<Înă 1, nr. 1 , din 2 ianuarie 1876. 17 1 . K. Marx, "Conlrlbul�l la critica lllozoilel hegeliene a dreptului. Introducere" i n

Marx-Engels, . , Opere , v o i . 1, Bucureş ti, 1957, p. 421. '

267 www.cimec.ro

A ndrei Muresanu În constiita lui Eminescu , , ,

IOAN CUTOVA

In antumele lui Eminescu, Iigura lui Andrei Mureşanu apare o s ingură dată, în Epigonii, clar puternic basorelifată

în compania marilor personalităţi artistice ale perioadei pa­şoptiste. ln spatiul aqlomerat al Epigonilor, poetului revolU·· ţiC'i translivănene din 1 848 i se consacră o strofă întreagă, c a şi lu i Hel iacle, Alexandrescu sau Negruzi , ceea ce atestă inte­resul ce i-l purta luceafărul poeziei noastre, aflat la data ela­borării poemului în fluxul marilor avînturi petriotice şi a amplelor desfăşurări de aripi care vor însoţi zborul lui astral .

Figurînd în Epigonii printre atîtea nume ilustre, dragi poporului nostru, Mureşanu nu a�are doar ca simplu partici­pant la revoluţie sau autorul celebrei poezii, ci este înzestrat cu toate atri butele unui erou romantic din vastcle sinteze poetice concepute în perioada v ieneză ca : Ingeri şi demon, Impărat şi proletar sau Povestea magului călător in stele, De­monism, Memento mor•ii, Mureşanu etc . . rămase in !Tlanuscris.

Eminescu a arh itecturat în persoana lui Mure�anu, ampli­ficată, propria lui imagine ce şi-o făurise în aceşti ani de mare efervescenţă, aceea de bard al l ibertăţi i , de poet-profet de poeta-vates. Opţiunea la acest titlu ele nobl·2ţe spirituală o făcuse încă la vîrsta de 1 7 ani , cînd. in "Odă lui Heliade" , declara solemn :

2GB

De mi-ar trimite-Opolor s-aleg dintre cunune Ghirlanda n-aş alege-o de flori plăpînde, june, Ci falnica cunună a bardului bătrîn. Eu n-aş alege lira ce-mi cîntă de iubire, Ci ceea care falnic îmi cîntă de mărire.

www.cimec.ro

Generatoare de sugestii, mai semnificativă este mărturi­sirea personajului Ion d in romanul , .Geniul pusti u " , implicat în acţiunile revoluţionare ale anului 1 848, care, chinuit de do­rinţa de a fi util patriei, s-ar fi vrut trăind în vremuri de de­mult "în mijlocul poporului, să fiu inima lor plină de geniu .. capul cel plin de inspiraţie - preot durerrilor �i bucuriilor - Bardul lor" . 1 )

Transpunerea cvasi identică a vocabularelor cheie din ci­tatu l de mai sus în strofa amintită din , .Epigonii" indica ipo­teza în care se închipuia Eminescu, in anii frumoşi ai tinere-1,ii, ipostază ilustrată magnific de Andrei Mureşanu pe planul creaţiei artistice încărcate d= seva revoluţionară, ca şi pe a­cela al aderării afective la viaţa şi frămîntările poporului.

Numai un om, dimensionat astfeL era capabil să scuture lanţul "cu vocea lui ruginită" să "rupă coarde de aramă", "să smulgă munţilor durerea" să spună "brazilor destinul " , şi bo­gat în sărăcia-i ca un astru "să apună preot deşteptării noas­tre, semnelor vremii profet" .

Pentru ca parametrii viziunii lui grandioase să cîştige în perspectivă, prelungeşte realul pînă la marginile mito logicu­lui, punindu-1 p� Mureşanu să schiteze gestul aceluia care "cheamă piatra să învie ca şi miticul poet" . Miticul poet este Ampb ion din mitologia greacă, fiul lui Zeus şi al Antiopiei care, ca să răzbune suferinţele îndurate, distruge cetatea Thebei unde domnea Lycus, cel ce-l aruncase după naştere pe muntele Cethaeron . Dar după distrugere a început să re­clădească Theba, folosindu-se d2 lir1<1 sa fermecată. la ale că-­rei acorduri armonioase, pietrele vrăj ite se aşezau si ngure la

locul lor. Ca şi miticul poet, Mureşanu prin poezia sa, prin cintecul

său vizionar ce a pus în vibraţie inimile tuturor românilor, a aj utat la construcţia unei patrii libere.

Alăturarea lui Andrei Mureşanu marilor personalităţi ar­tistice şi politice --- Heliade, Bolliac, Alecsandri etc. , - a căror multiplă activitate pe toate tărîmurile, porneşte şi se d2fineşte prin adeziune totală la marşul spre Lbertate al în­tregulu i popor, su9crează pc ele o parte ideea unităţii naţiona­le, iar pe de altă parte, deschiderea lui Eminescu pentru fră­mîntările românilor din Transilvania, dovedinclu--se un bun cunoscător al situaţiei naţionale, sociale şi poLtice a acestora.2)

Tn 1870, Eminescu publică în Federaţiunea, ziar româ­nesc, care apărea la Budapesta, trei articole. "Să facem un

1 . Em inescu, Proz d , E d . p l . Li teratură, 1964. p. 121. 2 . . , . . . incd de foilrte l indr Eminescu se ilfld i n miezul încilcilelor probleme politice

ale imperiului Au!l.lru·U n�Jilr ca unul care elin adolescen�ă cunoscuse ş i adincise ne­( cs i l ă ti le de via�ă p u b l i c il , nu�ionald ale poporului sdu" , Zoe Dumi lrescu-Buşulenqa. E m i nescu, Ed. Tineretului. 1963, p, 75.

·

2G9 www.cimec.ro

Congres" , "l n unire e tăria" şi "Echilibru", în care vehicula idei înaintate pentru acele vermuri, legate de destinul poporu­lui său. Referindu-se la Transilvania. el scrie : . . Nimeni nu trebuie să fie aici stăpîn decît popoarele însele şi a trecE' s u­veranitatea în alte braţe decît în acelea ale poporului e o crimă în contra lor" .

Conclud2m deci că epoca vieneză a lui Eminescu se ca­racterizează prin afirmarea unui interes deosebit, prin recep­tivitate şi admir'aţie faţă de lupta revoluţionară a popoarelor în general şi a românilor din Transilvania în special.

Diagrama evoluţiei poetice a artistulu i , dovedeşte o co­relaţie profundă între preocupările de ordin practic şi crea­ţia literară în raport cu riiferitele etape dle activitătii lu i m··­tistic::> . Asa cum spune Tudor Vianu, on::>ra lui Emine5cu ":-e lasă cu destulă uşurinţă sistematizată în cicluri. Intr-un nu­măr de ani, rela tiv restrîns, este totdeauna preocupat de an u­mite motive tipice. Pentru f'PO('a tinereţii, motivele prepon­deren te sînt, pe ele o parte îmbinarea revol u ţi :mism ul u i li be­ral cu reflectii sceptice asupra lumii şi vieţii . . . "3)

Substanţa poeziei sale din această p2rioadă - ,·ămasă în mare parte în manuscris - constituie meditatiile asupra is­toriei popoarelor, id('oile de dreptate şi nedreptate. de bine şi de rău în evoluţia istor'ică a societăţii .

Este perioada marilor osmoze romantice ale scriitoru lui , a vastelor construcţii sociogonice '?i cosmogonice, cu irizări în întreaga operă de maturitate.

Alături de poeme ca f\1emento morii, în care j etul impul­surilor literare este subţiat de infiltraţiile. în ch iar miE'?:Ul liric speculativ, al motivulu i fragilităţii vieţii omului - ecou al străvechiului vanitas - vanitatum sau fortuna labilis -

Eminescu încearcă să contureze profiluri umam· implicate in marile îndeştări revoluţionare ale anului 1 fl48, cum ar fi Ior.. si Toma din Geniul pustiu sau _IVJ.ureşanu din cele trei pro­iecte dramatice , conc('pUtE' în r:eri oada studenţiei de b Viena.�)

Cele trei lucrări , nefinisate, rămase, cum spune I . Negoi­tescu "în zona prepoetică'' , dar care anunţă pe autorul Scri ­sorilor sînt diferite ca structură şi mişcare de idei. Pe noi ne interesează pr;n contigenţile directe cu 2ven imentele din 1 8·!8,

primul poem.

3. Vianu Tudor, Sluriii de l i leralură română, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1965, p. 231. 4. Poemul despre Andrei Mureşanu �e află în 3 redactii unitar� prima d_in c�a. 1869,

Andrei Mureşanu, tablou dramatic intr-un act despre care Emmescu sena lUI 1. Ne­gruzzi : , . Am scris-o intr-un timp cind sufletul meu era pătruns de cură�eni_a id':!a; i ur i lor. cind nu eram rd.nit de îndoială " . A doua versiune Mureşanu pare a h scnsa cr:il . în 187 1 . A treia versiune, fără t i t lu e din laşi cea. 1876. Vezi edilia : Mihai Emi­ne�(. U , Opere alese, voi . I I . Ed. pl. Lileralur�. Bucureşti, 1964.

270 www.cimec.ro

Elaborarea celor trei tablouri dramatice, intrupînd, ma; ales în primu l, imaginea poet ului .pro fet . c:u·!' s

.e co?�ope��.e

cu aspiraţiile poporului şi-l îndruma spre bme ŞI fenure, h ­xează indicele preocupărilor intime ale lui Eminescu �i o pro­pensiune către figurile revoluţionarP Uln' c'S(•nţia�izeaz5 1� �'!­moment dat, prin caracterul l upte i lor , iclealunle mulţ1m11.

Andrei Mureşanu este şi el pentru Emine!><..:U, o figură complexă, de o factu ră excepţională, construită romantic şi focalizînd în structu ra lui sniritual-mwală tr?.sături specifice satanismului şi titan ismulu i ,5) care se cristalizt.>ază în iposta­za de poet-profet ·

. . . şi pal izi i poeţi Profeţi sînt plin de vise a i albei d imi neţi.

(Mur�·�anu)

Implicati ile titanice şi satan ice , frecventp în multe din <:reaţiile epocii viencze , mă!>oară coordona tele vi1.i u n i i lui Eminescu asupra vieţi i şi societăţi i . ca şi caracteru l a nt:nc­mic dilemati c al fiinţei lui morale, cnracterizate printr-o evo­luţie discontinuă ce se poate cuprinde în antonimcle ascen­dent-descendent.

"Acum, entuziasmul exploziv, în �lăcărar:a proteshră se convertec;c antitetic în dezami'igi re . de:d uzie şi scepticism , C�l o consecinţă a experienţei lui in tekr ·t 1 1 a le şi a adînciri i fi \o­zofiei schopenhauriene" .6)

Poemele eminesciene care au ca erou pe Andrei Mure­şanu sînt încărcate pînă la baroc ele su�Jestii ş i id ei ce izvo­răsc din contemplar2a istoriei , a ritmulu i dt·nivelat al dezvo l­tării societăţii umane, a cond itiei om ului în �storie, a ex isten­

ţei unor surse permanente de nedr-r•ptatP , ră 1 1 , oprimare şi nefericire. De aceea , ele pot fi con siderate icleograma concep­ţii lor social-politice ale autorului G losse i , în mod ck mani fes­tare în planul ideilor generale, turmltP in protoplasma unor creaţi i d2 o liricitate tulburătoare .

Printr-un act de translaţie, Emim•scu alege a l ter ego al său pe un revoluţionar cu care se află i n acl'lasi ungh i dP i n­cidenţă în felul de a vibra la morile ch emări �i d ureri ale pa­triei; poetul atri buie acestuia toate i ngredien tele specula ti ve şi afective ia r'elaţia om-societate-natiune, care configurează o filozofie a istorieiî ce-i dau posibiEtatea să extragă con­cluzii pesimiste din succesiunea de forte aducătoare de su �e­rinţe, încălcări ale legii , samavolnicie i .

5. P�ntru l_ămurire.a JH)� iuni . d e salanism ş i Litanism, vezi Ma le� Călinescu, ,.Geniul şi titanul 1n poez1a lUI Enunescu " , Bucureşti. Ed. pt. Literatură, 1934.

6. D. Popov ici , Poezia lui Eminescu, Bucureşli, Ed. Tineretului, 1968, p. 299. 7 . . ,Cu capul aplecat asup id mesei i-mi făceam planuri de aur - cugetam asupra ace­

lor mistere din viala popoarelor, din mersul generatiunilor, care asemenea (luxului şi rerluxului mării duc ca o teribilă con!-.ecintă ici la inăltare, colo la cădere" . Emi­ne.:;;cu, Opere d lale, p. 121.

27 1 www.cimec.ro

E drept că, dacă ne referim la tabloul dramatic in discu­ti e, implicaţiile filozofice izvorind din experienţa social-isto­rică, au ca element prim coagulat ideea proeminenţei răului in lume , nu a unui rău cosmic, exterior, ci al acelu ia p rolife­rat de caracterul P::>laţiilor sociale şi naţionale. Această con­�tiinţă a hegemonki răului converteşte incandescenţele revc­luţionare in ample valute pesimiste, care definesc tocmai du­alismul structurii psihice ale lui Eminescu, aşa cum am mai amintit.

Cei mai mulţi exegeţi ai operei eminesciene postume s înt tentaţi să considere această conving·::>rc primordialitatea răului - ca izvorînd exclusiv din cunoaşterea filozofiei scho­penhauriene. "Orice compunere exprimînd răul in lume. da­tează din epoca studenţească, de cînd poetul putuse citi pe Schopenha urer" 8)

Liviu Rusu, citind versuri din poemu l Mureşanu declara " Regăsim. în aceste pasaje filozofia lui Schopenhauer versi­

ficată".9)

E foarte posibil ca ideik:- filozofului german, de care Emi­nescu a luat cunoştinţă in perioada studjlor vieneze să fi avut

un rol de catalizator în ansamblul gîndirii lui politice. Nu trebuie să neglijăm însă acuitatea receptivităţii poetului faţă

de tot ce venea in atingere cu trecutul poporului român, 1 0) cu

seismele vieţii în conj ucturi istorice nefavorabile, cu diagra­

ma încîlcită a situaţiei din timpul lui, pentru a conclude că

aprecierile pesimiste, sumbre uneori, ce se degajă din poemul

Mureşanu şi din alte poeme, sînt reflexul dezamăg:rilor

pe plan social şi politic. În ace�t context, răul îşi are izvorul î n experienţa prac­

tică a poetului la care putem asocia, ca influenţă care a adîn­cit ideea, concluzia schopenhaureană a răului stăpîn in lume,

sămînţă a vieţii .

Aluziile la suferinţele poporului său puse i n gura lui Andrei Mureşanu sînt ilustrative în a,..est sens .

. . . atîta pl a n d2 rele

s-a grămădit puternic în viata ginţii mele

încît îmi vine-a crede că sîmburele lumii

e răul . . .

8 . George Călinescu - Opcril lui Eminescu. Minerva 1 970. p. 1 8 . 9. Liviu Rusu - Emine::.cu $1 Schopenhaurer. E d . pt. Literat ură. Bucureşti. 1966, p. 21.

10. Sin l şi unii care-I socotesc pe Em inescu pesimist sub inriu:irea lui Schopenhaurer.

272

I nlă cd.-n g indul meu Emil:cscu n-a rost pesimist, ci scirbit de ce!e ce !le petreceau in jurul lui . 1 Slavici, Amint i ri. Ed. pl. Literatură, 1967, p. 99. •

www.cimec.ro

Acest "îmi vine a crede" , ind:că sursele subiective care au facilitat cristalizarea ideii persistenţei eroului, supuse de­sigur - prin lecturi din opera schopenhaureană - unui pro­ces de creştere şi infiltrare în chiar miezul concepţi•2i asupra istoriei atît de frămîntate a "ginţii" sale.

Să adăugăm însă că Schopenhauer găseşte rădăcini le ră.ului nu în cauze social-istorice, ci în însăşi , ,datul existen·· ţei" .Pentru el, răul este de natură metafizică şi reprezintă, o facilitate cosmi<:ă.

Soarta ginţii din care face parte, viziunea un•2i "albe di­mineţi" nu intră în sfera preocupărilor lui filozofice, cită vre­me acestea constituie coloana vertebrală a gindirii lui I.:mi­nescu.

Incor�orate în vaste construcţii, cu o complicată arh i tec­tură ideatică si compoziţională, concepţiile social-istorice şi fi­lozofice circumscriu şi d:agr•amează amplitudinea vibraţiilor poetice ale geniului nostru naţional . F.le se află în consonan­ţă cu gîndirea , acţiunea şi creaţia unor patrioţi din timpul revoluţieii cum a fost o2roul celor trei poemP dflamatice.

Alegerea lui Andrei l\Iureşanu ca poet-parolă , ecou a l propf'lilor lui convi ngeri, reprezintă o mcdal i tate romantică obişnuită de autoexprimare în condiţi i lP unei identităţi de LP­l uri şi impul suri revoluţionare. Expur�Jat de orice imponde­

rabile biografice, esenţializat pînă la ştprgerea conturului ill­dividual, implicat în mecanica unor simboluri dl' mare anver­gură, Andrei Mureşanu devine, în tab lourile dramatice emi­nesciene , o proecţie m itologică a ideii ele poet luptător, de pot y::rofet, vizionar, cu toate prerogativele ce i le conferă i­maginatia înfrigurată a tînărului Eminescu .

Aşadar, în tabloul dramatic, intr-un a c t a cărui elaborare a început încă din 1 869, într-un pPisaj de "o romanticitate să.lbatică" , cum spune Eminescu în indicaţ iile de regie, în a­proprierea unu i sat de c olibe peste care . , se revarsă o galbenă lumină de lună" stă visător Mureşanu. Coloratura l liper l'O ­mantică a decorul ui este accentuată dt' prezenţa unui clopot care "sună dogit 1 2 ore - miezul nopţii" , cînd l\1ureşanu se scoală şi în faldurile unPi lungi tirade îşi dezvoltă spirala gîn­dirii şi simţirii lui legate obsesiv de soarta neamului său .

In această postură meditativă, în apropierea unui peisaj care sugeP::'a:>:ă distrugere şi m izer ie . trecutul i se pare In­tunecat .

. . . "privesc trecutul şi icoana lui barbară e zugrăvită aspru d-ursita-ne amară" .

Viitorul de asemenea rămîne nedesluşit după perdeaua ceţuri l or .

, .puterea care toarce a vremii fir - aceea îmi e necunoscută" .

18 - "Arhiva Som.eşană" 273 www.cimec.ro

Curba meditaţiei serpuieşte într-o succes:une de întreb2.ri care aşteaptă răspuns.

Oar2 evenimentele din viaţa unui popor sint întîmplă­toare"! sînt ele rodul unei oarbe întîmplări sau un trebuie "rece şi neîndur•at le prestabileşte mersul?

, .Şi dacă trebuie toate să fie aşa cum sînt Ce legi urmează vremea ? cu ce drept ea apasă O ginte ca pe seama-i o alta să ridice? Oare viitorul poporului lui să fie mai fericit"!

.\nalizînd însă noianul d2 fapte, poetul conclude amar că · "sîmburele lumii" e răul. El este principiul care stă la baza cucerir'ilor, a asupririlor, iar popoarele se lasă înselate de vorbe goale. Răul înseamnă egoism, interes şi el asc�nde sub vălul de cuvinte evlavioase ale popilor care propagă ideea �­xistenţei unei vecii în care "răul găseşte-a lui osîndă şi b:­ne12 răsplată" . : � )

Insăşi ordinea socială este o expres ie a răului ş i e a tre­buie distrusă,

" Şi s fărmaţi cu o mîndră strigare trium fală Ordinea cea nedreaptă, �ireată, infernală" .

Con el uzii le la care aj unge eroul, deci privind structura malignă a unei societăţi bazate pe aprige antagonisme de cla­să n u îşi au sursa în speculaţiile metafizice ale poetu lui. ci în nedreptăţile şi denivelăril2 sociale care proli ferPază perma­nente conflicte.

Trebuie să pornim de la premiza că Eminescu concepe amplele sale compoziţii lirica-dramatice într-o perioadă cînd pe plan european se făceau simţite valurile unei descuraj ări generale în urma degradării ide.aluri lor revoluţionare ale bur­gheziei, a �trangulării aspiraţii l or spre lib2rtate şi fericire.

Ca şi marea majoritate a inte lectualilor cimtiţi, cupleşiţi de gustul amar al unor experienţe istorice descurajate. indu­rerati de destinul nefericit al popoarelor lor, Eminescu aj unge la ideea universalităţii răului în viaţă şi societate şi este con­taminat de ,:;enţimentul disperării şi al zădărniciei.

Dar autorul Răsunetului, prin acordurile grave ale l irei sale, exprimase în versuri dăltuite în bronz, ideea luptei şi a încrederii în valenţele revoluţionare ale poporului, capabile să înfăptuiască o insurecţie.

Spre deosebire de finalurile depresive ale majodtăţii po­emelor sale, subliniind o stare de ataracsie şi r:::-semnare. aici,

11 . T d e i a o regasim formulate astfel in Impărd.t şi Proletar sau Viala, vezi strofa care

incepe cu versul , .Relipia-i o frază de dinşi inventată • .

274 www.cimec.ro

sub imboldul avînturilor generoase ale eroului său Mureşan u curba gîndirii lui Eminescu este ascendent?i.

După suita de meditaţii pesimiste, colorate de sentimen­tul unei profunde dezamăgiri care anulPază însuşi sensul exis­tenţei, Mureşanu - adică Eminescu - îşi încheie amplul monolog cu mare încP2dere în viitor, in forţa granitică a nea­mului său capabil d e-a escalada răul şi a se afirma major î n istorie :

" . . . aşa poporul meu In tine e puterea, înălţarea-ţi şi pierirea-ţi . . . poporu-mi menitu-i ca să fie Altfel de cumu-s altP.le. Eu nu cer fericire Pentru a lui viaţă - O naţie iubită! Vei înţelege doru-mi. vei şti să-l preţuieşti '! Voi să te văd, iubito, n u fericită - mare ! "

l-75 www.cimec.ro

Preocupările pedagogice ale lui Andrei Muresanu ,

ILIE PETRI

Fiul morarului din Bistrita - Andrei 1furesanu - vine la Blaj în anul 1 832, unde st�diază doi ani filoz�fia si teolo­gia. Aici se împrieteneşte trainic f:U Gheorghe Baritiu care era student. Această prietenie adincă se va prelungi de-a lun­gul multor ani la Braşov.

Cînd Bariţiu părăseşte Blajul, preluind conducerea şco­lii române din Braşov, în anul 1 837, se gîndeşte să-1 aducă de la Blaj şi pe Andrei Mureşanu.

Intrucit poetul era student în ultimul an, Bariţiu îi ob­ţine dispensa de a intra in învăţămînt fără a-şi fi terminat studiile. Astfel că în anul 1 83R Mur2)CIDU se stabileşte la Bra­şov, ca institutor la şcoala română condusă de Bariţiu. Peste doi ani, în 1840, trece ca profesor la gimn aziul românesc, i n care calitate funcţionează pînă în anul 1 84fl. Aşadar peste zece ani de activitate pedagogică, închinată luminăl'ii fiilor acestui neam de care s-a simţit lega·: toată viata.

Preocupările sale pedagogice sînt adun ate în cîteva lu­crări rămase fără prea mare ecou, dar, cu toate acestea, idei­le profesorului Andrei M:ureşanu sînt, parte dintre ele, ac­tuale.

Despre acestea ne-am gîndit să ne ocupăm in lucrarea de faţă, considerînd un meritat omagiu adus poetului revo­luţionar, al cărui glas s-a auzit departe, peste munţi, chemind la luptă împotriva asupririi de atunci , pentru unire şi deş­teptare naţ.ională.

Firul călăuzitor care 11!?-a condus la găsirea materialului necesar l-a constituit lucrarea "Andrei Mureşanu, poezii şi

276

www.cimec.ro

articole", ediţie îngrijită şi prefaţată de D . Păcurariu 1 953. E.P.L. care cuprinde pentru prima dată bibliografia completă a operei lui Andrei Mureşanu, alcătuit ă de Mihai Zamfir.

Prezentarea începe cu Cap. I, In volume, care cuprinde, în ordine cronologică :

1. "Icoana creşterii rele cu mijloace de a o face _ şi mai rea" . După principiile renumiţilor bărbaţi Gr. F. Salţman şi Carol Han, tradusă şi pr-::>lucrată pentru rom<'mi de Andrt·i l\1urăşanu, Bra�ov, Tip. l u i Ion Gătt. 1 848.

2 . "Din poeziile lui Andrei Mureşianu' ' , Braşov, 1 862. 3 . . ,Din poeziile lui Andrei Mureşianu" . Ediţi a a doua, Si­

biu, 1 8 8 1 . 4. "Poezii". Bibl. "Semănătorul", n-rde 5 1 , 5 4 , Arad.

II. IN PERIODICE:.

A. Poezii originale. 35 de poezii, unele semnate cu iniţi­alele A.M.-u, altele cu pseudonimele "Eremitul din Carpaţi' ' . Toate sînt publicate în revista "Foaie pentru minte, inimă şi literatură", între anii 1839-1 855. Intn· acesk• creaţii se aWi şi "Stihuri . rostite de u n şcol ariu în exanwnul din şcoala ro-· mânească din Braşov, l a 1 839" , febr•uarie 8. (Foaie pentru minte, inimă . . . " 1 839, 12 febr.). Este vorba despre o poezie care şi prin titlul ei spune ceva despre poetul cu largi preo­

cupări pedagogice, dacă ţinem seama de epoca sa. B. Poezii traduse şi imitaţii. In total cinci poezii, sem­

nate A. M., în "Foaia pomtru minte, inimă şi literatură". C. Proză originală. 1 5 l ucroări, publica te în aceeaşi "Foaie

pentru minte . . . ", în "Gazeta Transilvan iei" şi "Telegraful român", semnate A.M.-u, iar unele fără semnătură.

Printre titlurile care spun ceva despre profesorul Mure­sanu, cuprinse în acest capitol, se numără : "Cuvintarea sco­lastică" şi "Trecerea omului de la slobozenie la moral" , am­bele publicate în "Foaie pentru minte inimă şi l it2ratură" în anul 1 839, 30 iulie si r•es):ectiv, 6 august.

D. Proză tradusă şi ]lrelucrări. 17 lucrări, dintre care 1 6 î n "F. p.m.i .l . ' ' , 1 839, 3 0 i ulie, iar ultima î n . . Gazeta d e TraP.-silvania", 1847, 20 oct .

·

Pe linia preocupărilor noastre de a-l pr•ezenta pe Andr�i Mureşanu ca pedagog, aşa cum mai menţionam, ca omul unei morale sănătoase şi H ridicării poporului spre lumina cărţii, menţiune ce o face în cel e două prefeţe la . ,Icoana cro::>şterii rele . . . " 1 848 şi "Poe; i" 1 862, se pot mE'nţiona lucr•ările "Ceva pentru tineri", 1 ian. 1840, "Creşterea face toate", 28 apr. 1 840, "Predicile pentru procopsirea tinerimii săteşti". 14 dec. 1841 , "Fiul demoralizat" , 15 iunie 1 842, "Ţigara cea dintîi-

277 www.cimec.ro

povestire" , 6 sept. 1 843, "Un cuvint in favorul omeniei' ' (du­pă Weiland), 20 iulio2 1 847, toate publicate în "Foaie pentru minte, inimă şi literatură".

III . DESPRE SCRIERI ŞI AUTOR. (In ordine cronologică)

25 de articole semnate de Iacob Mureşanu, i\ ron Pumnul, Aran Densuşianu, G. Bariţiu, G. Bogran-Duică, Valer Branis­te, Ioan Raţiu, N. Iorga, Petre V. Haneş, Ioan Lupaş, G. Că­linescu ş.a.

Autorii articolelol"' fac remarce asupra valorii poetului si a publicistului A. Mureşanu, subliniind şi importanţa educ�­tivă a poeziei sale.

Cred că edificatoare pentru tema noastră este "Notă des­pre : "Icoana creşteri i rele" cu extras-2, în "Foaie pentru min­te, inimă şi literatură", X IV, 1 85 1 , nr. 12 , 22 martie, pp 92-93, nesemnat.

Admiratorul anonim al profesorului Andrei Mureşanu îşi incepe articolul astfel : "Noi avem cărţi puţine scrise bine in ramul creşterii ; cartea însă prelucrată după Zalţman ş i publi­cată la 1 848 de Dn. Andrei Mureşanu pe atunci profesor gim­nazial iar acum translator gubernial , este una din cele mai bune. Oare cîţi o citesc? 1\fulţi în adevăr, p:mtru că acea car·­te au pătruns in un mare număr de familii şi au indreptat o mulţime de boale moral e, cu toate acestea după cit este cu­prinsul ei de mîntuitoriu, pînă acum n-ar mai fi să se afle nici un exemplar de vînzare mai virtos cînd şi preţul îi este numai de 1 f. apţ.

Cu această ocaziune mai dăm din . ,Icoană" cîteva capete spre a conving>2 pe toţi cititorii despre folosul ei cel învede­rat" . (Sînt reproduse fără nici un comentariu trei din capi­tolele cărţii, considerate, cum e şi firesc, cele mai importante. Este vorba de : "Supune-te tu băieţilor tăi inainte de timp' ', "Apără copiii tăi in contra altora cînd ştii că n-au dreptate", "Fă-ţi co{:'iii preaîndrăzneţi, a toate ştiutori şi limbuţi ") .

Titlul dat de au tor cărţii sale despre educarea celor ti­neri s-ar părea că derutează pe cititor l a prima ved2re ("Icoa­na creşterii rele . . . ") , dar, dacă luăm în considerare afirmaţia din prefaţa volumului pe care o semnează "traducătorul" -si acesta nu-i altul decît Andrei Muresanu -, ne dăm sea­�a că "Icoana" cuprinde o multitudin� de principii educati­ve, prezentate intr-o formă alegorică, scoţînd la lumină prin pilde, povestiri şi exemple culese din realitate. tocmai ce se întîmplă în viaţă lăsînd pe cititori, de preferinţă pe părinţi, să mediteze asupra modului cum trebuie să facă bine şi nu rău. Cartea este scrisă cu scopul îndreptării ,oamenilor mai mari şi mai mici", într-o vreme cînd pe plan naţional nu

278 www.cimec.ro

nu existau alte izvoare de inspiraţie şi profesorul A. Mure�a­nu •2ste stăpînit nu numai de a deştepta la luptă pe toţi ro­mânii prin înflăcăratul său "Răsunet" ci şi de rid icarea in­telectuală a r:oporului, vizînd tinăra generaţie.

Aşa se explică faptul că autorul foloseşte un model stră­in, pe care cu multă pricepere îl adaptează la condiţiile con­crete ale poporului în aceea vreme .

D i n fiecare capitol trenspare sentimentul patriotic. de astădată prezentat sub altă optică, avînd ca obiectiv esenţial ridicaP2a nu la luptă cu arma, ci la un război împotriva ne­ştiinţei de carte, a ignoranţei şi a imoralităţii.

Andrei l\1ureşanu este un pedagog conştient de starea de înapoi�;;•re a ţărănimii de atunci, şi pentru a se face dt mai înţeles de oamenii de rînd, preferă alfabetul cirilic. fapt pe care îl j ustifică în al său cuvînt "Către cititori", cum o va face şi în prefaţa la volumul de versuri din 1 862, cît �i înio­cuirea numelor de persoano2 germane cu romfmeşti, pe care le consideră des în tîlnite la noi.

Convins de imperfecţiunea lucrurilor, de< i �i a căr'�i lor, A. Mureşanu spune : "Imi aduc aminte de zisa unui profesor ce avui în gimnaziu şi pe care ne-o spuse de mai multe ori : acela spuse : "Nu este om bun pe lume care să nu aibă �i ceva rău" şi din contră : "Nu este om rău în lume care să nu a l b:t şi ceva bun în sine. Aşa merge preafireşte şi cu cărţile; nu

este ca,rte bună să n -aibă şi ceva rău într- însa ; şi iarăşi : nu este carte rea să n-aibă �i ceva bun. Prin urmare, aceasta cu­tez a zice şi despre versurile mele : la un ii vor• plăcea, iar la cei m a: mulţi poate că nu vor plăcea.

Unii din onoratii lectori îmi vor fm e r;oate :mpul arc c:t pentru ce eu, care mă ţin, vezi D oamne ! de clasil. progresişti­lor, am p us să se imprime cark•a mea cu cirilicP şi n u cu l i te­re romane strămoşeşti?

La aceasta răspund cum că am dorit c·a oricine va apu­ca cartea mea la mînă să n-aibă cuvînt a o lăpăda, zicînd că nu ar putea (citi) cu litere de aceste ; aici înţeleg clasa bătrî­nilor, cari întru adevăr, dacă n-au învăţat pînă la 40-50 de ani ai etatei lor, apoi de ·acum înainte fără îndoială că nu vor mai învăţa; prin urmare ace�tia toţi ar fi rămas lipsiţi de citirea versurilor mele ; mai încolo am voit a cruţa şi pe partea femeiască ce a trecut de 35-40 de ani şi caP? iarăşi, dacă nu a învăţat a citi cu litere străbunE> cind îmbla încă la şcoală, apoi cum în deşert s-ar încerca a se dpprinde cu d<> acel soi de litere. Eu din parte-mi prom it de voi fi fericit a-mi desface promisi unea ,aceasta în timp mai scurt, atunci a doua eriţiune, la care voi adauge şi piese nouă , fără nici o îndoia­lă o voi tipări cu romane sau străbune". (Prefaţă publicată d<� A. Mureşanu în fruntea •2diţiE>i sale de poezii din 1 8 62).

279 www.cimec.ro

Aşa cum se despr'inde din dedicaţie, cartea ("Icoana . . . ") este un omagiu adus mamelor, care sint răspunzătoare de creşterea şi de educarea tinerilor :

, .Mamelor române din toate provinciile, unde se vorbeşte această limbă, ca

celor dintîi crescătoare de prunci de la al căror bună sau rea începătură ce o fac în viaţa pruncilor săi atîrnă ferici112a sau nefericirea lor personală, înflorirea sau apunerea statului, lă­ţirea moralităţii, au din contră, ruinarea a tot ce este moral, bun, drept şi plăcut lui Dumnezeu, dedic această carte".

Profesorul A. Mureşanu, ca şi în "Răsunetul", apreciată de Nicolae Bălcescu o adevărată Marseilezii româneasc& nu se adresează doar românilor din Ardeal, ci tuturor mamelor din cele trei provincii , und2 se vorbeşte limba română.

Iată şi aici prezentă ideea de unire, de ridicare a întregii naţiuni spre ştiinţă şi cultură, subliniind şi aspectul fericirii sau al nefericirii statului, al înfloriri i şi ridicării morale a oa­menilor.

In cuvîntul către cititori, care de fapt con !,ine concepţia profesorului A. M:ureşanu despre educaţie pentru toti fiii şi fiicele neamului şi a sati�facţiei pe caP.:- o trăiesc părinţii cînd aceştia sînt buni, el spune : " . . . căci nu e părinte pe lume care, fie-i soarta cît de vitregă, să nu simtă în sufletul său o fier­binte dorinţă de a se vedea înconjurat de bunii si ascultătorii săi fii şi fiice' ' .

Pentru a face pe cititori să pătr'Undă m ct i uşor sensul spuselor sale, autorul face referiri la animalele care-şi de­monstrează ao2leaşi senUmente materne şi paterne, ca în fi-· nal să-şi pună întrebarea f�re-::�scă : . ,Dacă vitele necuvîntătoa­re o fac aceasta, cu atît mai vîrtos o va face omul, fiinţa . . . cea mai nobilă pre y:ămînt?".

, , A şti că născutii noştr•i sînt o :�=arte din noi" -:;i alte ob­servaţii privind legătura dintre părinţi şi cupii , sînt urm:'lte de concluzia : "oh aceste sînt cele mai dulci cugetări ce se pot învîrti cîndva prin, m intea omenească. Pruncii buni sînt doar adevărata avere a omului pămintt>an " . Şi averea este cu atît mai mare, cu cît sînt mai mulţi copii într-o familie. Căci "un părinte cu fii mulţi or'i o � vor zice contrarii . e în stare a lu­cra şi a cîştiga şi mai mult decît cel sterp". A�reciază popoa­rele carP aveau m ulţi copii (greci, romani, evrei) . ,şi alte se­mintii vechi, care erau binecuvîntaţi cu fii mulţi ' ' .

Cît priveşte petrecerile si desfătările, nimeni . nici chiar actorii nu pot aduce satisfacţii depline păr,:nţilor . ,pentru min­tea si inima unui părinte drept cugetătoriu de cît petreceri l2 şi c�prinderile cele nevinovate ale pruncilor săi ' ' .

Pentru a spori natalitatea, A. Mureşanu trece in revistă actele cugetate şi necugetatp ale copiilor : gînguritul ce lor

2'l0 www.cimec.ro

mici, pînza tesută de Elencuţa, care, deşi sînt . . dulci şi ieftine desfătări . . . " si care sint în sta.P::> a ne desfăta si însenina min­tea şi în cele

' mai amăgitoare împrejurări. Fil�d vorba despre

copii, doi trei, .auzi pe unii zicînd, treacă, meargă, ducă-se, iar cînd vine al patrulea şi al cincilea încep unii din oamenii de astăzi a încreţi fruntea. Mare este această rătăcire ! ", conchide autorul.

Faţă de cei care susţin ,,că din pricina numeroşilor prun­ci ce au, nu mai pot avea zi bună" , profesorul A. Mureşanu are următoarea atitudin::>, exemplificată plastic : .. �.:u pe unii ca aceştia îi aseamăn cu un călător ce şezînd pe ţărmul unui iz­vor limpede, care prin ) inul său muJ"mur îl invJă să bea, se plînge că moare de sete".

Această situaţie e pusă pe seama creşterii "cea întorto­chiată ce o dau (părinţii) fiilor lor". Copiii aceştia se deprind la . ,neascultare, la incînire, arţag, oapriciu, lene, dezordine şi deşertăciun::>, d upă cum or•:cine uşor se va conv:nge din cu­prinsul acestei cărţi' ' . Iată d<:'ci care este esenţ a lucrării de care ne ocupăm.

Apoi, copii care sînt dedaţi la acest<:'a, ve��i bine că "nu pot fi avere şi mulţumire pentru părinţi" . Im dacă aşa stau lucrurile "un asemenea părinte e silit a asuda toată ziua" ca să-i poată întreţine şi a le ţinea din cînd în cînd cite o pr-e­dică amară sau a-i şi tăia cîteodată cu nuiaua pentru des:'le necuviinţe ce le fac".

In familiile cu mulţi copii, unde unul plinge, altul ţipă, altul se ceartă, nu e de mirare că părinţii "aşteaptă cu nerăb­<lare minutul în care depărtindu-se de familie-şi să poată pe­trece liber o oră două, amorţindu-şi obositele simţiri cu un pahar or'l două de vin ori de vinars".

Pedagogul A. Mureşanu se ridică împotriva bătăii, a mal­tratării copiilor de către " tiranii" lor părinţi. dar condamnă şi pe aceia care aud şi asistă nepăsători la scenele de bătaie.

Această stare de . ,compătimire" il duce pe autor la ur­mătoarea formulare : "Fraţi R.omâni ! Trăim într-un timp în care bărbaţii C"ei cultivaţi din toate naţiile se silesc a înfiinţa însoţitori pentru emanciparea sclavilor, ba şi a vitelor. ca să nu mai fiL, rău tr•atate de către tiranii cei nepricepuţi" , în­demn la părăsirea m·estui ,,prejudiciu vechi si ru'ginit'', --­

bătaia. Atrage atenţia părinţilor care-şi pedepsesc pruncii fără a

ţin� seama de marea vină pe care o {:'Oartă aceşt ia prin exC'm­plul personal pe care îl dau fii lor• şi fiicelor : . ,Cum vi s-ar părea cînd cineva v-ar convinge cum că voi (părin tii) pedep­siţi pe născuţii voştrii pentru că învăţară asa bine ceea ce le-aţi propus?" .

281 www.cimec.ro

"Şi apoi nimic: nu e mai adevărat decit aceasta. Funda­mentul tuturor răutăţilor, necuviinţelor şi a viciurilor ce le au băieţii trebuie căutat la tată ori la mamă sau şi la amîn­doi deodată. Aceasta sună cam aspru dar tot este adevărat".

Concluzia acestei constatări, valabile şi a?i, o dă spunînd ; "Născuţii sînt pururea icoana părinţilor" .

Andrei Mureşanu, ca şi Ion Cro2angă î n poveştile sale care, cum este bine cunoscut, izvorăsc din experienţa de via­ţă a poporului, foloseşte nu de puţine ori, proverbe şi vorbe înţelepte, cu acelaşi scop de a face ideea moralizatoare cît mai înţeleasă de cititori : "din oaia proastă, proastă se naşte' ' _

Folosind c a exem ple nume româneşti - George, Antonia �.a. cum <12 fapt remarcam şi la început, 31utorul subliniază că . ,mărirea şi mulţumirea greşelilor• pruncilor", pe lîngă "ap!P­oare (inclinatie)" se mai adauge şi cu altele, care îi mulţeşte­şi măreşte răutăt ile" ' , cauză pusă în sarcina părinţilor, dar, d� astădată stabileşte trei principii de care se ocupă pe l arg :

1 . Exemplul sau pilda părinţilor. 2. Lipsa inspecţiunii sau a privegherii. 3. Greşelile creşterii. Vorbind despr•2 exemplul părinţilor, ni se parte important

şi actual modul cum pune problema, de aceea, citatul, va cu­prinde înţelesul, fără comentarii : "Băiatul ajuns încă în stare de a se putea folosi de cruduţa sa minte, nu poate face alta decît a imita sau urmări ce vede S[\u . ce aude de la alţii. Cine ar cere de la el mai mult ar semăna cu u n om nebun, care ar pretinde ca eu, fiind român, să vorbesc franţuzeşte sau ita­lien<>şte măcar că în viaţa mea nu �uzii cuvînt în acele limbi.

Acum să cercetăm după exemplul ce noi părinţii, îl dăm născuţilor noştrii. Noi ne certăm în casă înaintea fiilor, şi apoi tot; cerem, ca ei să fie iubitor'i de pace. să înconjure cear­ta şi neînţelegerea; noi venim adeseori beţi acasă, şi tot pof­lim ca fiii noştri să păzească cumpăt în mîncare şi băutură :

noi fiind în umor bun, începem a ne enumera înaintea fiilor păcatele tinereţilor n oastre, iar cînd încep şi 2i a face cîte o nebunie de acele, îi batem fără nici o cruţare ; noi ne plîngem asupra luc1•ului mult, fericim pe . . . pierzătorii de vară că n u lucră şi t o t trăiesc, i a r cînd pruncii încep a da semne că nu le place lucrul si osteneala, îi înfrutăm cum ne vin::' la gură ; noi facem cîte o necuviinţă şi desfrînare înaintatea copiilor noştri, vorbim cuvinte de ruşine în auzul lor, iar cînd încep şi ei a repezi cîte una auzită de la noi, îi a.-dem cu varga fărâ milă. Pute-a-vom dar nega noi, părinţii, că premergem cu exemple rele înaintea fiilor noştri? Putea-vom zice. că nu noi sîntem dascălii necuviinţelor ce le vedem în familiile noas­tre?".

282 www.cimec.ro

Acestea sînt concluziile pedagogului A. Mureşanu, care a dovedit multă cunoa�tere a vieţii oamenilor, sub toate aspec­tele ei.

Cînd d2zbate punctul al doilea, se ridică împotriva acelor păr•inţi care susţin "că ei ar fi dat pruncilor lor cea, mai bună creştere şi tot nu văd vreun folos în urmă-le".

"Cum poate fi altfel cînd copiii fac trei ore pe zi la şcoa­lă iar de aici înoclo îi lasă de sine, au pe mîna servitorilor şi a servitoarelor, au pe uliţă, unde venea în societate cu cei ma desfrînaţi şi scîlciaţi băieţi" .

Vina este, din nou, atribuită părinţilor pentru că "îi lasă de capul lor, fără nici o inspecţi une".

Desr-re "greşelile creşterii ' ' , profesorul Mureşanu spune că , ,sînt atît de numeroase, încît ar trebui să seri cărţi în­tregi, cînd ar trebui să faci o relaţiune despre toate. Ce e spre exemplu mai de comun la noi, decît ca o mulţime de necuviinţe să le trecem cu vederea cind sîntem în umor bun. iar cînd ne supărăm pe c eva, să ne ped�'psim pruncii pentru cele mai mici �i mai mărunte scăderi?"

Exemplele sînt de aşa manieră alese, încît concluzia <Wa­re de la sine şi aici : "A creşte pruncii în modul acesta, va să zică a stinge focul cu ulei ori a îneca peştele î n apă".

Această încălcare de drepturi naturale pentru în treaga societate omenească, "din park'a părinţilor, au pentru copii triste urmări : supărare, nemulţumire, invalizi , disperaţ i , in­apţi pentru orice lucrare care cere puteri fizice".

Toate observaţiile se încheie cu i nterogaţia, şi ea foarte actuală : . ,Ş.i cine pierde din toate întîmplările acestea, au n u părinţii întocmai c a ş i fii i?" .

Apare pe urmă mărturisirea poetului-profesor• din cal"2 ">e poate afla şi timpul cît a funcţionat, dar şi gene:1.a lucrării de faţă ("Icoana . . . ").

"Acestea toate mă indeamnă pe mine, care de zece ani de cînd mă cuprind cu tinerimea avui prilejul a mă convin­ge deplin despre adevărul celor zise, a mă folosi de principii­le renumitului Zalsman şi a prelucra de pe a lui cărticica aceasta''.

Şi, mai departe, j ustifioaP2a adusă faptului că a făcut o adaptare a lucrări i pomenite · "Eu adeverii aceasta cu multe exemple culese din viaţa pract ică, din care anevoie va citi ci­neva unul, să nu-şi aducă aminte de vreo casă. unde tocmai aşa decurg lucr'llrile cum sînt acolo descrise".

Partea finală a cuvîntului introductiv, care cuprinde chintesenta ideilor pedagogice ale poetului A. Mureşanu, a­runcă o lumină binefăcătoare asupra scopului major, •2duca­tiv urmărit de profesor :

283 www.cimec.ro

"Numirile germane le botezai româneşte, ca cu atîta să ajung mai bine la scop. Părinţii carE' sint încă sălbatici, stiu bine că nu se vor îndrepta; îmi vor trintl c�rtea; ba unii poa­te o vor şi arde; dar eu nici că scrisei pentru aceia. Iar

· pă ­

rinţii care mai poartă în sînul lor o scînteie de dragoste că­tre născuţii săi, o vor citi cu luare aminte, şi se vor întreba pe sine : oare se poate ca eu să fiu cauza nefericirii fiilor mei. �\.cest cuget î i va combate, şi d upă ce vor lua la nouă judeca­re, s ·� vor convinge despre adevărul spuselor mele' ' .

Sacrificiul editării acestei cărţi ar fi fost uitat de către autor. în cazul în care , . . . . 1 0 p�rinţi prin aceasta (prin carte) vor deveni la simtire îndreptîndu-ş modul tratării băieţilor de mai înainte . . . dacă prin aceasta tinerei:> acelea fiinţe vor de­veni reaşezate în starea şi in drepturile ce după mintea �:ea sănătoasă li se cuvine; voi uite. toată supărarea ce mi-ar putea preveni din altă parte, voi uita de ostE'neal a ce o pusei pre­lucrînd-o şi de spesele ce le făcu i cu a ei t ipărire' ' .

Justificarea formei p� eare a dat-o lucrării se pare ab­solut valabilă şi ştiinţific pusă : , ,Cartea este scrisă intr-un ton glumeţ nu că doar aş fi fost de părere, cum că nebunii­le şi prejudiciile pe care îmi propusei a le combate, n-ar men ta un ton cît de serios, ci ca cu atît mai multi să aibă răb­dare a o citi , ştiind că mulţi n-au gust a citi un ce serios' ' .

Pentru a explica titlul şi forma alegorică a acestuia, cît şi pentru a atragE' masa de cititor•:. sînt ilustrative următoa­rel2 : "Vor fi poate şi de acela, care se vor mira de titlul ei zicînd că nu trebuie citită, deoarece nu ne înva!ă a face bine, ci a face rău. Pentru aceia adaug numai atîta, că omul mai curînd se îndreaptă din principii negative, decît din pozitive; apoi principiul acestei cărţi este : . . Nu face aşa, că nu e bine· · .

Chiar şi bisericii îi propune această metodă de a răspîn­di ideea de bine - reformă îndrăzneaţă pentru vrelm'2a aceea - "de a propune de pe amvon poporului mai de mul . .

te ori slăbiciunile si scăderile în care înoată prin exemple luate din viaţa practică, în loc să tot cînte, ca să urmeze mo­ralitatea, pe care numai după nume o cunoaşte, sînt sigur ca ostenelile lor ar fi înzecit mai răsplătite de cum sînt ele aşa, căci oam2nii iesind din bisE'rică se apucă de viaţa veche ş!-şi mînă slăbiciunile înainte, iar atunci s-ar ruşina în fundul inimii lor, văzîndu-şi despoiate 5i aduse la lumină toate fap­

tele cele nemorale". Un ultim argument nimerit pentru vremea lui, cît şi

pentru cartea lui, din care se desprinde o viziune clară se referă la caracterele cirilice in care a fost scrisă , ,Icoana. .

,

(Să nu uităm că ne aflăm în anul 1 848). : "Alţii îmi vor zice poate, că de ce nu o scrisei într-un stil

reformat. cu cuvint? nouă şi c-ăci nu o tipării cu litere strei-

284 www.cimec.ro

ne? Răspund că scopul m eu fu a scrie cit se poate mai popu­lar, ca să fiu înţeles şi de ce! mai de pe pre urmă dăscăluş, apoi deşi mă folosii ici, colo de un cuvînt nou, nu lipsii a-l spica cu altul vechi şi cunoscut. Cît pentru litere, n-am să zic nimic, căci scopul mă dezvinuie deplin" . (Aceeaşi mărtu­risire o face şi în prefata la volumul de poezii din 1 862).

Pe aceeaşi linie a ataşamentu lui faţă de popor, dar ş i cu u n simţ autoe:ritic dezvoltat. profesorul A. Mureşanu îşi î n­chek� al său cuvînt către cititori : " Primeşte-o dar bunule citi­tor şi o foloseşte cu acea curată tendinţă, cu care o scrisl'i eu, şi treci cu vederea acele greşeli pe care eu nu din răutate, ci din slăbiciune le voi fi comis".

Lucrarea lui Andrei Mureşanu, de fap t o prelucrarC' după principiile renumiţilor bărabţ:i Kr. H. Zalţman şi Karol Han, conţ ine 38 de capitole al căror• conţinut educativ se desprin­de lesne din povestiril•2 puse pe seama oamenilor şi a copii­

lor de toate vîrstele. Voi ami nti doar cîteva dintre acestea,

pentru a ne da seama, în primul rînd, de ce poartă titlul aces­ta şi care sînt sectoarele de activitate pe care le ţinteşte :

-- Fă-le numai vreo n edreptate, şi atunci ura va urma de (la) sine ;

Fii nesimţitor către fi i i tă i cînd vreau să t·2 îmbrăţişeze în nev inovăţia lor şi nu lua parte la bucuriile lor, şi vei ve­dea, că prin aceea te-ai făcut neplăcut şi urgisit pentru tot­deauna înaintatea lor ;

- Opreşte-ţi pnmcii de la desiătăd nevinovate şi te vor urî ;

- Arată adeseori neîncredere în copi i i tăi şi vei că cu vremea te vei face un lucru de ură înaintea lor ;

- Ped2pseşte-ţi pruncii pentru acele scăderi, care suţi le faci prea de multe ori ;

�alt ; Retr1age--ţi iubirea de către unul, şi o dăruieşte

Cînd pedepseşti pe unul, laudă pe celălalt ;

vedea

tu în-

celui-

Dacă cineva vată mă pe fiul tău, în loc să te sileşti a mici lucrul, tu n înalţă şi îl ridică pînă în ceri, şi nu te as­tîmpăra pînă cînd ,- inovatul nu-şi va lua pedeapsa :

- Cînd sînt necăjit, dă-le ceva la mînă sau înainte că­ruia să-şi poată vărsa m înia.

Sînt doar cîteva dintre sfaturile pe care le dă autorul, dar, ele tP2buie în ţelese aşa cum ne învaţă : " . . . că omul mai curînd se îndreaptă din principii negative, decit din pozitive; apoi principiu l acestei cărţi este : Nu face aşa că nu e bine " .

Subcapitolele care s e desprind d i n carte p u n î n lumină alte aspecte pe care le vizează buna creştere, ele avînd rolul să dea un plus de înţelegeP2 a modului cum trebuie rezolvate problemele educaţiei.

285 www.cimec.ro

Un rol cu totul deosebit îl are "Adaosul" la cartea lui Zalsman despre Karol Han. Sînt peste 50 de pagini cu 18 ca­pitole, puse în concordanţă cu vîrsta şi cu puterea de înţele­gere a copiilor.

Să amintim două dintre acestea : - Fă-ti copiii mincinoşi înaintea altor oameni străini ;

- Fă-te judecătoriu asupra lucrurilor ce învată pruncii în şcoală.

Cartea aceasta o considerăm cel mai poziti v exemplu de contribuţie a unui pedagog din acel timp din ţara noastră, pu­să la îndemîna cititorilor>, dar credem că, învăţăturile din ea pot foarte bine să ne servească şi nouă, astăzi, ele avînd, în bună măsură principii de care ne putem şi trebuie să ne ser­vim în educarea tinerilor noştri.

Menţionăm că, în anul 1 8 5 1 , la 22 martie, un necunoscut semnează o "Notă despl'2 Icoana creşterii rele", în "Foaie pentru minte, inimă şi literatură" , cu care ocazie subliniază importanţa cărţii ca fiind "una din cele mai bune în ramul creşterii" scrisă pînă atunci.

"Cu această ocaziune - spune autorul notei - mai dăm din "Icoană" cîteva capete (capitole) spre a convinge pe toţi cititorii despre folosul ei cel invedei'at".

Prin acestea vrem şi noi să demonstrăm cu adevărat cît de grăitoare sînt aceste afirmaţii p2 care le face autorul des­pre cartea amintită.

Supune-te tu băieţilor tăi înainte de timp. Nicolae şedea colo şi taia cu cuţitul într-un lt>mn. Mu­

mă-sa avea mare trebuinţă in bucătăr·i e de piperiu ca să cl i­reagă bucatele. Nicol ae ! str igă dar mama, sai fug<1. de-mi du de la neguţători ul din colţ un lot de piperiu; însă el n u sări . După cîtva timp veni mama �i-1 întrebă : încă nu te-ai dus'! - Mă duc de loc! răspunde Nicolae. Incă tot n-a mers. Incă tot nu s-a dus băiatul d!lpă piperiu ? î ntr·2bă într-un tîniu mumă-sa, c:înd tocmai îi trebuia oiperiul . Acum dar> nici să meargă. Fugi tu M arie şi-m i adu piperiul, căci de v0i aştepta după acel ticălos de băiet, nici peste 0 oră nu va fi pri mul gata. Fata se duse de loc.

Acum veni �i N icolae încetişor şi Imrel;ă pe mumă -sa ce să aducă?

Du-te, mişelule, că acum nu am trebuinţă de tir..e. De mîncat ai mînca, şi dacă min carea nu-i gata la vremea sa, atunci răcnesti ca turbat, dar pentru mum ă-ta nu vrei să te mişti un pa.<i. Lasă că de aici înainte nu o să cer• de la tin:� niciun fel de serviciu, de la un prunc aşa mi"Şel ca tine!

Atîta aştepta şi Nicolae. El se prefăcea, ca şi cînd s-ar fi supărat, însă din inimă se bucura. Altădată îl strigă soră-sa

286 www.cimec.ro

pe fereastră : Nicolae ! să vii numai decît însuţi, că mama are să te trimită undeva. Băieţelului nu-i veni aceasta la soc(J­teală, căci se afla la joc în uliţă.

De aceea, îi şi dete un răspuns răsfăţat : dar George nu poate merg-2? şi cu aceea î�i urmă jocul mai departe. După cîtva timp iarăşi îi strigă leliţă-sa : Nicolae ! să vii numai de­cît căci de nu, mama te va spune tatălui nostru . A)teaptă să-mi iau haina căci sînt dezbrăcat, şi să-mi curăţ încălţămin·· tea mai întîi. Nu poei ven i aşa degrabă. Nu tn'Cură citeva mi­nute, cînd soră-sa iar veni la fereastră şi-i zise, ca să rămînă acolo. căci acum n-are mumă-sa trebuinţă de el .

Aceea o dorea Niculiţă. De aci înainte băietul nu făcu n i ­m i c pentru casă, c i d e cite ori î l mîna undeva, începea' a mor­măi şi a strimba din nas. Stricart•a lui sporea mult şi prin ace2a că fratele lui cel mai mic la asemenea prilejuri se îm­bia el pe sine să meargă, şi aşa cel mare scăpa totdeauna cu faţa curată . Insă prin aceea mai pe urmă deveni la atîta rău ­tate, încît nu vroia să asculte n imic ric mumă-sa.

Carolina primise un bilet de teatru în dar şi voia să meargă în acea seară. Dar mamă-sa avea multe trebi din pricină că le veniseră nişte streini de b ţară. Deci cerf'rea băietei de a merge la teatru nu putea .fi decît refuzn tă . Cli·o­lina, învăţată de fratele său, ÎlH . .:epu a plinge încetişor- şi strim­ba din nas cînd o întrE ba ceva rnuma-sa. Prin aceasta ce cî�­ti'gă fetiţa? Mumă-sa neavînd vreo siaturD icie în purtarea :7i lucrările sale, pe lîngă toată treaba ce o avea, nu numai că o lăsă să meargă, ci încă îi şi ajuta ca să se îmbrace în gală . Aşa ! acum ştiu eu ce să fac, cugetă Caroli'la în sine. De cite ori voia a merge la plimbare• eu cL•.tare )i cutarP, aV•2a întru nimic a strimba din buze .<; i a-şi constrîngp p uţin fruntea, �tiind sigur, că prin aceea îşi cîştigă voie de la mumă-sa. Mij­locul acesta îl fol osi mai tîrJ:iu şi spre alte scopuri mai pericu­loase, mai ales după ce văzu. că mumă-sa tocma de ar zice_• că nu, mai tîrziu tot se înduplecă.

Apără copii i tăi contra altora cînd ştii că n-au drept .

Cocoana Eu frosina, Mina. Catinca, Maria, Rozalia Toml, poartă un dialog despre şcoală, pe marginea comportării ele­vilor şi a curăţ.eniei corporale. Din acest dialog se ajunge la concluzia că minciuna trebuie înlăturată din viaţa oamenilor.

Fă-ţi copii i prea îndrăzneţi, a toate ştiutori şi limbuţi.

- "Puiul va fi mai d(:'ştept decît găina! " Conciliatorul Teoclor avea numai un băiat După toate în­

cercările "acesta pe tot anul ce trecea se făcea tot mai nesu­ferit, încît nime nu mai voia a conversa cu eL "Copilul răs­făţat voia să ştie totul şi ,să le le schimbe pe toate după fan­tasticile sale idei ", iar tatălui îi era teamă , .că de va intra in

287 www.cimec.ro

vreun post public va răsturna toate ce se află în fiinţă, şi va croi după capul său la care îi lips•?şte o doagă".

Crezul pe care î l poartă ca pe un stindard într-o sade­tate pe care o doreşte mai bună îl găsim şi în alte publicaţii d e ma� mică întindere, dar a căror valoare n u este mai prejos decit cele întîlnite in "Icoana creşterii rele" de care ne-am ocupat.

In acest sens merită să ne oprim asupra a încă două ar­ticole. Primul poar·tă titlul , ,Ceva despre tineri", p? care l-am descoperit în " Foaie pentru minte, inimă şi literatură", III, 1 840, nr. 1 (1 ian.) p . 8 şi cu menţiunea "e:xtract de A.M.-nu".

Pentru valoarea lui ed ucativă indiscutabilă pe care o pre­zintă, cred că reproducerea. în întregime, nu poate sti ngheri .

"De vrei tînărule să duci o viaţă liniştită şi mul ţumită pre ţămînt, însemnează-ţi aceste cuvinte, care d? n u-ţi voi" şi folosi toate deodată, cel puţin le vei putea altora da cu folos in alte stări împr•?j ur : Nu cerca n iciodată a-ţi face prea mul­te prietenii ! Nu toţi oameni i sînt buni şi cu încredinţare. sau de sînt buni, dar nu sint în aceia ani , sau în acelea relaţii, î n care s ă fie potriviţi pentru prietenia ta. Acela dar să-ţi fie prieten, care cu anii, cu relaţiile, cu învăţătura şi cu bunăta­tea inimii ţi se va potrivi. Cine incheie prietenii, fără să pri­vească la inima şi capul prietenului său, acela sieşi să-şi im­pute, de cumva priet 2nia îl va aduce la nenorocire, şi la in­şelare.

Nu cerca a stirni despre tine o părere mai bună, decît numai de care e�ti verdnic: căci într-alt chip prea uşor ţi-ar fi ca tu să deştepţi astfel de aşteptări, la a căror mulţămire nu ţi-ar sluji puterile. Aşa dar nu înşăla pe nimenea cu vaza cea de afară, ca!"e trebuie sa piară odată; ci mai vîrtos fii natu­ral şi necuprins în toată purtare<>, ta. mulţumindu-te mai vîr­tos cu aplauzul conştiinţei tale d2cît cu lauzi! e cele deşerte ale mulţimei : ceea ce voieşte a se En guşi la altii : in sfirsit se va descoperi. Cu cît se sileşte cineva mai tare a-şi arăta ştiin­ţa sa înaintea altora, cu atit mai uşor poţi străbate în cuţi­tele lui · si cu cît va cerca învăţatul mai puţin a străbate îna­inte c� atîta mai tare i se vort recunoaşte vrednici ile l u i : cu cît �a fi mai modest in conversări şi în adunări deLcate, cu atîta mai tare va putea înaj nta : care voieşt2 a deştepta vază cu puţina sa ştiinţă, prealesne se va rusina. Cearcă-te tinere a te cuprinde totdeauna cu lucruri scopului tău amăsurate, şi ţine minte, cum că numai omul lucrătoriu şi sîrguitoriu poate avea nădejde, că va fi înaintat şi netrecut cu vederea în viaţa cetăţenească, ş i cu oareşice reverinţă i se vor încredinţa lui lucruri ponderoase, cît ce vor afla că dînsu e CI'::>Scut pentru unele ca acelea. Semeţia şi deşertăciunea încă 7i celui mai

288 www.cimec.ro

vrednic bărbat, sînt primejdioase şi păgubitoare, dar cu cît mai vîrtos vor fi acestea tînărului şi tinerei '!"

Andrei Mureşanu se vede că a perssistat în preocuparea de a face, cu toate mijloacele care i -au stat la îndemînă, edu ­caţie celor mulţi şi privaţi de ao�astă posibilitate şi de acest drept. El a exploatat, dacă nu tot, aproape în întreg�me cele mai bune scrieri cu acest caracter.

In acet>a!')i "F.p.m.i.l .", III, 1 840, nr. 18 (28 apr.) pp. 1 37-1 42, semnează un articol cu titlul "Creştt>rea face toate ! " cu iniţialele A.M.-nu .

"Ingenuas didicis�e fideliter artes Emollit mores, nec sinit esse feros".

Ovid. epist. 9; 1 .2 ; de Ponto Acest motto apare la înc::>putul articolului ca imediat <>ă

precizeze în titlul scris cu caractere cir'ilice : , ,Frumoasele măiestrii învăţate cu credinţă F"ac năravurile blînde în omeneasca fiinţă".

După o serie de referiri la necesitatea dezvoltării indus-· triei, a şcolii şi a culturii, profesor'lll Mureşanu spune :

"0 creştere, ce o cîştigăm mai întîi în casa părinţilor ce-­lor bine nărăviţ i , după aceea în şcoli, . . . o •::>ducaţie bună, pu­blică ne aduce toate : la aceea dar trebuie să fie toată băga­rea noastră de seamă îndreptată. Căci numai prin aceasta se poate asigura l ibertatea civilă. nobilimea car'acterului comun a unui ceteătean, ştiinţa, măiestria şi meşteşugul, cinstea, lim­ba unei naţii, înflorirea naţ.iei, numai prin aceasta se poate asigura scopul cel mai mare a întrunirei civilor, adică : do­minarea minţii ţeste întuneric . . . libertatea civică e un bun mare şi nepreţuit, dar un om cr'lld, necultivat, nici e harnic nici vrednic a se împărtăşi din trînsa" .

*

. Experienţa acumulată de :r;oetul şi pedagogul patriot, î n ce1 peste zece ani d e activitate pe tărîmul învăţămîntului, s-a concretizat în aceste lucrări cu caracter educativ. Multe din­tre ideile arătate şi-au demonstrat valabilitate?a atunci, dar şi acum, î n zilele noastre, cînd progresul ÎP.. toate direcţiiL� este un rezultat al instrucţiei şi educaţiei maselor, concepţ.ia lui Andrei l\1ureşanu luminează calf;•a noastră înainte, î n centrul căreia stă omul nou p e care îl dorim cît mai aproa­pe de visul lui şi al celorlalţi înaintaşi care s-au dăruit pro­gresului şi binelui .

Aceste gînduri sînt un omagiu adus lui Andrei Muresa­nu care este o părticică din fiinţa noas lră naţion ală şi pe c�re facem bin::- că nu-l uităm.

19 - , .Arhiva Som.eşand" 289 www.cimec.ro

BIBLIOGRAFIE

1 . Icoana creşterii rele cu mijloace de a o face şi mai rea. După prin­cipiile reputalilor bărbaţi: Kr. F. Salţman şi Carol Han. trad u�ă şi p�elucrată pentru români ele Andrei Mureşanu.

2. Andrei Mureşanu, poezii şi ar ticole, Editie îngrijită şi prefaţă ele D. Păcurariu, 1 963. Editura pentru literatruă.

3. Notă despre Ico �na creşterii rele. cu extrase. In , .Foaie pentru min­te, inimă şi literatură", XIV, 1 851 , nr. 12 (22 martie, pp. 92-93. ne­semnat).

4 . Ceva despre tineri. în . . F.p.m.i.l.", III , 1 840, nr. 1 (1 ian. ) , pag. 8, ex­tras de A.M.-nu.

5. Creşterea face toate (După Martin Schell) - .. F.p.m.i.l.", III. ! 8 W. nr. 18 (28 apr.) pp. 1 37-142, Irad. de A. M.-nu

6. Stih uri rostite de un şcolariu în examenul elin şcoala românească in Braşov, la 1 839. februarie 8 - . . F.p.m.i.l." Braşov, II 1 839 nr. 7 ( 1 2 fe­bruarie). p. 55, semnat A.M.

290 www.cimec.ro

Din activitatea lu i George l a Casa Scoal el or

1

TR. RUS

Cosbu c ,

La sfîrşitu l secolului al XTX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în vechiul Regat s-a desfăşurat o amplă mişcare cul­turală al cărui <>cop era ridicarea din punct de vedere cultu­l'al şi economic a truditorilor satelor. Această activitate, în care rolul principal l-au avut învăţătorii din mediu l rural, era coord onată şi înclrumată de Casa Şcoalt>lor - instituţii' specializată în educaţia adulţilor si coordonarea activităţii culturale desfăşurată în cadrul şi în afam şco l i i . - creată in anul 1896 din initiativa lui Spiru Haret.

Spiru Haret în cali ta te d·::> ministru al În\'ăţămîntu l u i , paralel c u sprij inirea m orală şi materială a unor institu ţii şi viitori intelectual i ' ) , a antrenat, în mişcarea de culturaEzare a satelor. o seamă de scriitori ai epocii şi oameni de ştiin ţă de mare prestigiu. Pri ntre aceştia s-a numărat şi George Coş-­buc, care ani de-a rîndul, alături de Al . Vlal ; uţă, M. Sado­veanu, Şt. O . Iosif, D. Anghel etc. , a desfăşurat o prvdigioa­'lă activitate la Casa Şcoalelor.

1. Avem in vedere. de exemplu, ajutoarele acorda le lui Octavian Go�a şi A urei Vlaicu. Intr-o scris . . >are Lrimi5.ă de la Londra, la 5 octombrie 1910, O. Goga ii scria urmăloa· rele ministrului invătămînlulu� : "Vd rog să primit� expresia prorundei mele recunoş­tinte pentru dcorddrea bur�ei prin care mi-a�i dat prllejul să mă apropii de o lume nouă ale cărei îndrumări si frumuseU îmi umplu sufletul de o lumină nPcunoscută. După monotonia vie�li ingusle şi sărace din col�ul meu din Ardeal, aceste minuni ale civilizatiei îmi stirnesc impre::,ii fără r.umăr şi-mi ddu dor de muncă. De aceea nu găsesc indeajuns cuvinte ca să vă pot muHumi pentru acest nou act de binefacere cu care spriJiniti năzuin�ele noastre literare. " . Aurel Vlaicu îşi manifesta multumirea pentru ajutorul acordat în felul urmdtor. în scrisoarea din 17 septembrie 1 9 1 2 : ,.Reintors in tară după o cdlălorie fd.culă in toa­le centrele de peste munti dle românilor, unde in măsura puterilor mele am aprins flacăra entuziasmului national. primul meu gind s-a îndreptat către d-stră, care atit la primele mele inceputuri cil şi mai pe urmă, prin acordarea premiului Academiei, m-ati incurl:ljal ŞI ajutat atit de mul l . Fdrd !-tprijinul d-slr� drumul meu Pra mult mai greu . . . •. (Arhivele Statului Bucureşti. Colectia Spiru Harel, dosar. IV, riie le 5 şi 6) .

291

www.cimec.ro

Poetul George Coşbuc şi-a început activitatea în cadrul ao�stei institutii la 22 martie 1902 ca sef al biroului adminis­trativ şi de c�respondenţă�). In această calitate şi apoi de la 1 aprilie 1 905 ca referendor3) a contribuit la impulsionarea activităţii de culturalizare a lumii satelol", la închegarea şi dezvoltarea bibliotec:lor rurale şi şcolare.

In primăvara anul ui 1 907 . avîndu-se în vedere capacita­tea, experienţa şi bogata activitate de luminator al robilor I�ă­mîntului care secole de-a rîndul au udat cu l·acirmi, sînge şi sudoarea frunţii glia strămoşească, este numit şef de birou de control al activităţii extraşcolare4), post pe care-I deţine ne­intrE'rupt pînă în anul 1 909 ; de la această dată îl întîlnim din nou în actele oficiale în calitate de referendor. In 1 9 1 7 este numit şef de birou, ial" începînd cu martie 1918 figurează în statele de plată, pentru scurt timp, ca referendor5).

Pătruns de o nemărginită dragoste faţă de popor, cunos-­cător adînc al nevoilor ţăranului român, G�orge Coşbuc, î n dese rîndur'l, a cerut condiţii mater:ale pentru săteni şi lumi­narea lor cu ajutorul conferinţelor şi cărţilor. In fiecare lună alături de AL Vlahuţă "ambii literari distinşi, cunoscători ai nevoilor noastre" , care ştiu �ă sc:r•ie şi să vorbească "adevă­rata limbă a poporului român" după cum sublinia adminis­tratorul Casei Şcoalelor în adresa din 28 octombrie 1 902, a cutreierat satele ţării vorbind î n adevămta limbă a poporu­lui român şi s-a îngrijit de selecţionarea şi editare-a într-un volum a celor mai bune conferinţ.� prezentate de învă ţători î n cadrul cercurilor culturale.

In cercurile culturale unde se urmărea ridicarea stării morale şi materiale a sătenilor r.r:n cultivarea în conştiinţa acestora a sentimentelorr frumoase şi îmbogăţirea cunoştinţe­lor lor practice, problemele tratate au fost variate. Ele se re­fereau la agricultură, grădinărit, combaterea alcoolismului, creşter·2·a vit2lor şi îngrijirea lor, bolile molii=s:toare şi com­baterea lor, istorie, religie, sărbătorile păgîne etc. In unele cercw·i s-au discutat şi probleme sociale acute ale satului ro­mânesc considerate de autorităţi , ,primejdioase" despre care Coşbuc avea cunoştinţă. Astfel, la cercul din comuna Prundu din j udeţul Argeş, u nii învăţători în cuvîntările lor au ară-tat că "lipsa de şcoli e datorită boierilor care dore�u ca po­porul să nu fi•::- luminat' ' . Invă(ătorul din satul G eamănă, î n cadrul aceluiaşi cerc cultural. vorbind despre i mportanţa zilei de 24 ianuarie, printre altele a menţionat că Unirea Princi­patelor nu s-a putut face timp de secole şi din cauza unor

2. Jdem. C11sa Şconlolor, dosar JiJ902, fila 2 3. ldl!r.t, <:u�u.r L 1!::1:15, f i l a 424. 4 . ldem, do�EJ.r :!.'.i�G?, fila 33. 5. Idem, dosar 2d911 şi dosar 2:1918.

292 www.cimec.ro

boieri străini de aspiraţiile şi năzuinţele poporului. "Vodă Cu-7-a. venind a dat dreptate ţăranilor care doreau unirea Prin­cipatelor - arată acelaşi conferenţiar - şi a scăpat de îm­pilările boierilor această clasă t,ărănească, singura care a vrut bin::>le ţării "6) .

Sîntem în perioada în care poeziile lui Co�huc şi în spe­cial "Noi vrem pămînt" au pătruns adînc în inimile şi con· ştiinţ.a ţăranului român din întreg spaţiul mioritic.;)

Cercur·ile culturale au constituit şi un mijloc de răspîn­dire a literaturii populare, în care se reflecta şi ura ţăranil or împotriva exploatării lor. Astfel. după 1 907, cu toate măsu ­rile luate de autor•Jăţi , în multe judeţe ale ţării se cîntau cîntece de genul acesta : In ·anul nouă sub::> sapte 1 Incepe lu­mea să se revolte 1 Cu securi şi cu topoare .' Pe' ciocoi să m-i omoare. Un inspector şcolar nota că , . l iteratura poporană de azi are multe producţii de felul ăsta ')i ia proporţii care ar trebui să ne dea de gîndit" .8)

Adînc preocupat de problemele popularizării cunoştinţe­lor ştiinţifice în popor, Coşbuc a cerut ca în conferinţe să nu se trateZI2 "chestiunile prea cu seriozitate filozofică", iar con­ferenţiarii să nu se lege ,·.de chestiuni înalte şi vagi, de su­biecte academice" deoarece astfel dE' teme nu au efect "în fa­ta unui auditor compus numai din ţărani în mare parte anal­fabeţi" .n) In vedE'rea stabilirii conferinţelor ce vor fi ţinute în viitor şi care să răspundă nec2sităţilor de culturalizare a ţăra­nilor, în y:;erioada 26 ianuarie - 24 februraie 1 903 a partici­pat la adunările generale ale cercurilor culturale din judeţe­le Buzău, Prahova, Tg. Jiu, Turnu Severin 5i Muscel. 10) .Pe baza concluziilor rezultate din discuţiile cu revizorii şcolari �i cu unii învăţători, propune, l a sfîrşitul lui februarie 1903, să se întocmească, pentru întreaga ţară, lista conferinţelor ce urmează să S>2 ţină în cadrul cercurilor culturale care să cu­prindă subiecte de primă necesitate, ascultate de ţărani cu plăcere, iar pentru învăţători să constituie un valoros instru­ment orientativ. Problemele specifice fiecărui sat, urmau sa se trateze de către învăţători după împrejurări şi potrivit ne­voilor locale. In acelaşi timp, a avut in vedere ca aceste pro-bleme să fie expuse in cadrul unui bogat program artistic pentru ca "să-i facă pe ţărani să prindă plăcerea de a ascul­ta conferinţele".

6. Idem , dosar 6011912, fila 4 . 7. L a 2 0 iulie 1906 Alexandru Vaida, cu ocazia interpelării făcute i n Parlamentul ma­

ghiar in problema agrară. cunoscind influenţa poeziei "Noi vrem pămînt" i n lumea satelor, dd citire versurilor : Să nu dea Dumnezeu cel sfint 1 Să vrem noi singe nu pămînt, 1 Cind n u vom mrli putea răbda, 1 Cind foamea ne va răscula, 1 Christoşi sa fi\i, nu veti scăpa / Nici i n mormint ! (Ion Clopotei .,Revolu\ia din 1918 şi unirea Ardealului cu România" . Clui . 1926, p. 40) .

8. Arhivele Statului Bucureşti, Casa Şcoalelor, dosar 60/1912, fila 4. 9. ldem, dosar 6/1903. fil a 5.

10. ldem, f i la 2 .

293 www.cimec.ro

Propunerea lui G. Coşbuc a fost acceptată şi ca urmare în toamna anului 1 903, sub îngrijirea lui apare volumul "Con­ferinţele populare ţinute de învăţători rurali" care a fost pri­mit cu mult interes în lumea celor obiditi. fiind folosit ani de-a rîndul de C'ătre apostolii satelor ca u;,_ '

preţios îndi"2ptar in activitatea pe care au desfăşurat-o în munca de cultura­lizare a maselor.

Dintre conferinţele selectate şi stilizate cu grijă de Coş­buc, dîndu-le o formă literară corespunzătoare şi care au cu­noscut o largă popularitate şi au fost ascultate cu plăcere de săteni amintim : îngrijirea vitelor de muncă : bolile molipsi­toare la animale de casă; sărbătorile păgîne ; relele alcoolului ; cultura cartofului, zarzavaturilor, inului şi cînepii ; insectele vătămătoare plante lor etc. 1 1 ) . ,Am căutat să alcătuiesc, după cum am putut, cu subiectele tratate un ciclu care să cuprin­dă cestiunile cele mai apropiate de nevoile ţăranului" sub­linia poetul în prefaţa la volumul "Conferinţe populare ţinu­te de învăţători rurali".

Din iniţiativa Casei Şcoalelor, în toate judeţele din ţară s-au înfiinţat bibliot•2ci popu lare pe lîngă şcolile primare, în scopul dezvoltării gustului cititului la săteni şi prin aceasta să se ridice, pe cît posibil, �i nivelul lor cultural. Cu trierea căr­ţilor, care urmau să se distribuie bibliotecilor, au fost însăr­cinaţi G. Coşbuc, Al. Vlahuţă şi M. Sadoveanu. "Asupra căr­tilor de literatură poetică are să-şi dea cuvîntul d-1 referen­dal Al. Vlahuţă - nota Coşbuc într-un referat. Eu nu pot să-mi dau avizu l decît a supra cărţilor scrise anume pentru popor" .12)

Cărţile repartizate lui Coşbuc pentru a fi recenzate, erau temeinic analizate sub raportul conţinutului, din punct de vedere al realizării artistice şi sub aspectul limbaj ului. Sem­nificativ în acest sens este referatul asupra lucrării lui M. P. J\Iiosotis . ,Sfaturi diverse" în care pr•intre altele , menţionea­ză : "Sfaturile nu sînt rele, însă stilul cărţii e cam rău. Prea întins şi lăbărţit şi - din dorinţa de a fi popular - prea vulgar şi cu totul neîngrij it. Pe alocuri e provincial - olte­nesc, cu ailantă. ălea, ăstea, ăl de-a făcut, verbul a rîde în­trebuinţat ca reflexiv (vrei să te rîzi?). Pentru unitatea lim­bii culturale e păgubitoare orice scriere de popularizare î n graiuri provinciale căci dislovă ceea c e trebuie închegat.

Cărticica aceasta ·ar fi, cum se vede. scrisă pentru olteni, deci cită vreme scopul Casei Şcoalelor esti::- să aibă cărţi scri-se pentru toţi românii, ea este nu numai afară din scopul Ca­sei Şcoalelor, dar indirect împotriva l ui " . 1 3)

1 1 . Jdem, filele 15-16. 12. Idem, dosar 4• 1903, fila 160. 13. Jdem, dosar 6; 1905, fila 29.

294 www.cimec.ro

Din mulţimea cărţilor propuse a f i repartizate bibliote-­cilor populare sau şcolare, George Coşbuc propune să se re­ţină numai lucrările valoroase, accesibile ţăranilor. Recen­zînd lucrările lui V. Podeanu si I. Costin nota că nici unul

d intre aceştia nu scriu "pentru'

popor, nici măcar popular. Cărţi l e lor n-ar fi reale pentru bibliotecile noastre " . 1 �)

La fel de h otărît este Coşbuc faţă de scrierile l acrimoge-­ne ale poetei Smara (Smaranda Gheorgh iu). pe care ace2�-:;ta în repetate rînduri le-a oferit spre vînzare Casei Şcoalelor'. Ast­fel, în referatul iunie 1 908, Coşbuc scria. , . Asupra broşurii Tara mea. eu m i-am dat o dată avizul. Doamna Smara ştie ce răspuns i s-a dat. Asupra celorlalte două scr'ieri şi-au dat a­vizul şi d-l Vlahuţă şi d-1 Sadoveanu. S? vede că av izul lor a fost negativ altfel nu ştiu de ce mi s-ar cere şi avizul meu şi să fie curte de casaţie". In ultima parte a referatului ara­tă : "Eu nici nu voiesc şi nici nu înrdăznesc să trec peste avi­zul d-lor Vlahuţă ş i Sadoveanu, îndreptînd u-l şi contrazicîn-­du-1. Răspunsul meu este acesta : avizurile date" . 1 ·')

De o adevărată solidaritate dă dovadă Coşbuc şi atunci cînd recenzează volumul de versuri "Calvar" al aceleaşi poe­te. "Eu nu pot s ă-mi dau avizul d?cit -asupra cărţilor scrise anume pentru popor, nu pot m a i ales acum fi indcă d-1 Vla­huţă şi-a dat o dată avizul asupra cărţii d oamnei Smara şi eu n-am nici o datorie să aprob şi nici dreptul să dezaprob cele ce a spus d-sa ca singurul în drept de a cerceta cărţile lite­rare. Pentru bibliotecile populare cartea, , .Calvar" nu e po ­trivită"_ l li)

Respingînd piesa de teatru "Hai nmnc' ' a lui G . 1. Coatu, poetul îşi motivea:'ă punctul de vedere astfel : "Eu d;n prin­cipiu sînt împotriva acestor fel de pi12se teatrale în care se . ,combate" bet ia . . '\ utori i pun pe copii să-şi bată _joc de pa ­rintii lol' şi să le facă morală . Fondul etic al pieselor e din capul locu lui i n admisibil. Efectele piesei sint mai totdeauna contrare celei voite de autor. In felul ncesta se compromite lupta împotri va alcoolismului şi se produce în tărani un d is­

preţ pentru încercăril e teatrului sătesc. Şi apoi fondul lite­rar! Veşnic acelaşi calapod , acel•?aşi scene, acelea.)i probe . Acestea le spun despre toate piesele care au pretenţia de a fi antialcoolice' ' . 1 7)

Coşbuc a stăruit in mod deosebit ca să se răspîndească în lumea f a te lor şi--n şcoli cărţi valoroase din punct de ve­dere tematic şi l iterar, accesibile ţărăni mii . A pl'2ciind, de pil­dă, conţinutul şi arta li terară a scriitoru lui Emil Gîrleanu , Coşbuc în referatul asupra volumului , . Bătrînii" nota : , ,Volu--

14. lrlen. do s er 41!903. fi l < 1 1 0 1 .

l .:i . lde1:1, dosar 5 " 1 901::1 , f î l c1 3 . 16 . l d e n , d o s a r 4 1903, f i ] ,, l loO. 17. ldcm, fi i<J 30.

2D5 www.cimec.ro

mul Bătrînii e potrivit pentru bibliotecile populare. Dacă si:1t fonduri aş propune să se cumpere pentru bibliotecile po�ora ­le şi cele secundare un număr îndestulător de exemplare" . 1:�) Pe ao�leaşi considerente se întemeiază .)i avizul favorabil faţă de .. Legenda Funigeilor ' ' de Şt. O. Iosif şi D. Anghel şi , .De­monul'' lui Lermontov traducere in versuri de 1. Rădulescu. "Fiind cărţi bune şi de folos, s-ar• putea cumpăra din de exemplare pentru bibliotecile secundare" . n1)

Din colecţia "Sarang.a" Iaşi, recomandă să se cumpere pentru bibliotecile populare numai cărţi valoroase ca : Poezii şi Călătoria lui Cuza la Constantinopol de D. Bolintin·�anu, Nuvele de Gane, .Starea socială ·a poporului român in trecut de Filipide, Istoria românilor de A. D. Xenof:ol. Schiţe de 1. L. Caragiale, Fabule, Meditaţii, Epistole şi Satire de Gr. Alecsan­drescu etc.

Scriitorul, bun cunoscător al copiilor, a incurajat, de cîte ori a avut prilejul, literatura pentru cei mici. Astfel. potrivită pentru copii i se părea şi lucrarea învăţătorului Gheorghe Vasilescu "Sfaturi ţăranilor". " 0 carte bună. Pentru şcolile de adulţi cu d2osebire, drept carte de citire. Bucăţile sînt po­trivite pentru copii să le citească"20) sublinia poetul in refe­ratul său.

De asemenea. a încuraJat lucrărlle car•e tratau problemE! utile activităţii desfăşurate de către ţărani. In referatul asu­pra lucrării

"Vocabular botanic" de Z. C. Pantu, după ce ara­

tă că acesta nu-i un simplu vocabular al numirii plantelor, ci o enciclopedie a botanicii şi un îndruma!"' în medicină şi în spe­cial în cea populară, sublinia următoarele : "0 lucrare după a mea ştiinţă unică pînă acum in literatura noastră. Eu aş îndrăzni să propun d-lui ministru să cumpere vreo sută de exempl·are nu ca incurajare pentru autor, care se ocupă se­rios şi cu pricepere de botanica poporală şi scoate acuma al doilea volum, ci pentru că cred că lucrarea lui a.r fi de un fo­los real poporului".21)

Aceiaşi poziţie favorabilă o are şi faţă de lucrare<.� dr. V . .S. Christodulo

"Curs elementar de medicină şi farmacie do­mestică", deoarecp "e bine alcătuită şi bine scrisă, populară". La propunerea lui Coşbuc, Casa Şcoa12lor a cumpărat un nu­măr de 50 exemplare.

In acelaşi timp George Coşbuc a făcut demersuri pentru ca autorii talentaţi, dar lipsiţi de mijloar-e materiale, să f ie sprijiniţi pentru publicarea propriilor lor creaţii. Propune, de exemplu, cumpărarea de către Casa Şcoalelor, a lucrării lui Al. Cazaban , .Incurcă l ume" şi acordarea unui ajutor bănesc

18. l dem, dosar 5 1 906. fila 43. 19. Idem, fila 92. 20. Jdcm. dosar 4 ' 1�03. f i l a 10.3. 21. Idem. fila 85.

20G www.cimec.ro

lui V. Tecontia pentru a traduce unele din poeziile lui Mihai Emin12scu în l imba germană. , ,ldeia cu traducerea autorilor noştri în limbi streine - reliefa Coşbuc - e de o importan­ţă capitală pentru noi. De aceea, cred că e bine să se urmă­rească ideia". Ministerul Cultelor şi Instrucţiei publice, la i n-· sistenţa lui Coşbuc, a acordat lui V. Tecontia. un ajutor de 200 lei.22)

Paralel cu activitatea pe care a desfăşura:t-o în cadrul Ca­�ei Şcoalelor, Coşbuc a scris o seamă de lucrări pentru bi­bliotecile populare. Amintim în acest sens : Istoria războiului nostru de neatîrnare şi o antologic - carte de lectură pentru ţărani, cu subiecte variate din care în 1 903 a apărut prima parte.

De asemenea, în iunie 1 905 terminînd de tradus în ver­suri "Odiseia" şi neputînd să o publice din cauza marilor cheltuieli, s-a obligat, ca în schimbul unui aj utor de 1 .500 lei, să nună la dispoziţia Casei Şcoalelor un număr însemnat de exemplare din această lu<.:rare pentru înzestrarea biblioteci­lor şcolilor secundar� şi superioare.2:1

Activitatea multilab:-rală desfăşurată de George Coşbuc la Casa Şcoalelor în calit 'lte de şef d0 birou. referendar, con­ferenţiar la cercurile culturale, autor de lucrăr•i , arLcole de popularizare a ştiinţei şi culegeri literare destinate satului re­flectă încrederea în capacităţile creatoare ale poporului, dra­gostea sa neţărmurită faţă de ţăranul român căruia ii întreve­de un viitor luminos. Form2le folosite de apostolii satelor în ridicarea culturală a maselor. spf'j inite prin toate mijloacele de marele poet, erau conside!''lte de acesta .,nu numai un ca­pac care să împiedice evaporarea, ci şi o alimentare conti­nuuă" a cunoştinţelor truditorilor ogoarelor.

22. ldem, lileie 73 şi 7fi. 23. ldem, dosar 7/1905, l i ld 11 1 .

297 www.cimec.ro

:-::

298 www.cimec.ro

Centenarul George Co�bu c Cronica desfdşurdrii sărbătoririi a 100 de ant

de la naştere (1866 - 1966) OCTAVIAN RULEANU

Omenirea conştientă îşi cinsteşte eroi i . Sărbătorirea lor e un omagiu adus geniului uman, care elin timpuri străvechi a luptat pentru mai bine, spre progres ş i desăvîrşire. O tra d iţie, cu un consens unanim, s-a încetăţenit în v iaţa popoa ­relor prin sărbători rea, în fiecare an, la recomandarc'a Or­ganizaţiei Naţiuni lor Unite pentru Educaţie, Stiinţă ş i Cul­tură - UNESCO a celor mai ilustre şi proeminente perso­nalităţi universale din toate clomc'niile de activitate, cu o­cazia împliniri i unui număr de ani aniversare. Pc agendă a­par mereu şi renumiti cărturari , oameni de ştiinţă, scri itor i �i artişti români.

ln 1 966, printre alti vestiţi sărbătoriţi a apărut şi nu­mele lui George Coşbuc , cu ocazia ccntenarului naşterii ( 20 septembrie 1 866) . 1n Republica Socialistă România, fenome­nul aniversar este de mult un act ele supremă cinstire pa­triotică. Sărbătoriri le devin festivităţi pe plan naţional, In care i a parte întrc�JU l popor. Constituirea unui Comitet na­ţional pe ţară pentru stabilirea programului a însemnat a­precierea integrală a valorii operei unuia el in marii poeţi ai neamului .

lncă din primăvara anului 1 966 s-a inaugurat la rad io o ediţ ie săptămînală Coşbuc, la care au luat cuvîntul persona-l ităţi marcante ale culturi i , vorbind de omul Coşbuc şi ope­ra sa perenă. S-a intensificat munca ele editare a operei coş­buciene în tiraje ele masă ş i în ediţii bibl iofile. fntre 1 5-20

299

www.cimec.ro

septembrie au avut loc "Zilele George Coşbuc". ln aceste zile s-au desfăşurat numeroase manifestări cultural-artisti­ce . conferinţe, simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţi­fi ce· . programe l iterare, rPcitaluri din versurile poetului, ex­pozitii etc.

Toate aceste manifestări au fost încununate de gran­dioasele festivităţi desfăşurate pe Jocuri le natale ale poetu­lui la Năsăud ş i Coşbuc (Horclou ) , atunci în raionul Năsăua. şi la Cluj , centrul regiuni i .

Pana cronicarului va înregistra evenimentele pornind de la baştină. V a coborî apoi l a Cluj si va călători în Capi­tală şi-n restul ţării consemnînd - în linii mari - şi c ît va putea tot ce-a vibrat în semn ele sărbătoare pentru evoca­rea poetului.

D r u m u r i l e c u r g s p r e X ă s ă u d

La Năsăud, din iniţiativa şi sub conducerea Comitetu­lui raional P.C.R., Sfatul popular raional prin Comitetul ra­ional pentru cultură şi artă au alcătuit un Colectiv ele pre­gătire şi or�Janizare a sărbători r i i centenarului Coşbuc, cu sarcini concrete de realizări.

Pe l inie administrativ-gospodărească pe prim plan stă­tea reamenajarea localului şi mobilierului muzeului memo­rial Coşbuc, precum şi refacerea morii , prin achiziţionarea unei mori asemănătoare. ln vederea popularizării momentu­lui festiv s-au emis în perioada centenarului o marcă poşta­lă cu efigia lui Coşbuc, două stampile comemorative care s-au apl icat pe i lustratele, volumele şi publicaţiile difuzate în timpul serbărilor. S-a realizat şi o insignă î n bronz. De asemenea, o serie de obiecte de artizanat cu fotografii şi ins­criptii comemorative. Comitetu l raional de cultură şi artă în colaborare cu Subfiliala S.S.I .F. au pregătit o serie de conferinţe pe tema vieţi i şi operei poetului Coşbuc, prezen­tate pe timpul veri i în principalele localităţi d in raion. Bi­bl iotecile căminelor culturale comunale au fost îmbogăţitc cu volume şi materiale adecvate momentului. Pentru real i­zarea unui program artistic festiv , demn de măreţia ş i sem­nificaţia evenimentului, între 30 iulie şi 1 4 august s-a des­făşurat în raion concursul "Dialog pe plaiuri năsăudene", care a urmărit selecţionarea celor mai bune formaţii în ve­derea marelui spectacol. Au fost întreceri de coruri , solişti . d ansatori, de obiceiuri de nuntă, seceriş. Astfel s-a putut a l ege ce-a fost mai bun şi mai expresiv.

O atenţie deosebită s-a acordat organizării la Muzeul năsăudean a unei expoziţii , prin grij a praf. Alexandru Giur-

300 www.cimec.ro

giuca, directorul muzeului ş i praf. Ion Rusu, directorul Ar� h ivelor Statului , fil iala Năsăud, cu concursul muzeografulm Virgil Teodorescu de la Arhivele Statului din Bucu reşti. S-au mai reorganizat şi îmbunătăţit şi expoziţi ile permanen­te de la Arhivele Statului.

lncă din iunie Radiodifuziunea română a realizat la

liceul G. Coşbuc un concurs "Cine ştie cîştigă" cu tema

"Coşbuc pe meleagurile năsăudene". Au participat elevi d in clasele a X-a B şi a X-a C, pregătiţi în acest scop rle profesorii Octavian Ruleanu şi Oti l ia Tatay. Difuzarea con­cursului s-a făcut la Radio în zilel<' Coşbuc.

S u b s e m n u l z i l e l o r f i e r b i n ţ i

Incepind de vineri 16 septembrie dimineaţa, Năsăudul era in freamăt de sărbătoare. Oaspeţi dragi, sosiţi din toate colţu­rile ţării dădeau oraşului un aspect inedit. Standuri de cărţ: îmbiau lumea la praznic intelectual. Se cumpărau i lustrate cu vederi locale, obiecte de artizanat, volume de, şi despre Coşbuc, ziare locale şi centrale, reviste închinate evenimen­tului . Străzile se animau treptat.

Ora 16, la Muzeul năsăudeon. Un public masiv umplea g rădina şi culoarele. ln holul clădiri i i storice a muzeului -cu pardoseala d in calupuri pătrate de lemn ca pe nemuri Podul Mogoşoaiei d in Bucureşti - simţea! umbrele străbu­nilor. Un cadru etnografic adecvat te transporta în trecut. La desch iderea expoziţiei au fost de faţă prim"secretarul Comitetului raional P.C.R., preşedintele Sfatului popular ra­i onal . şefi de institu ţii şi întreprinderi locale, oaspeţi şi un mare număr de oameni ai muncii . Inaugurarea se face prin cuvîntul prof . Ion Rusu, directorul Arh ivelor Statului Nă­săucl, iar prezentarea exponatelor prin muzeograful V irgi ' Teodorescu. Cele trei săl i s înt neîncăpătoare. In prima te întîmpină atmosfera copilărit' i coşbuc iene, cu Hordoul pitit între dealuri . cu Săl ăuţa jucăuşă, casa părintească - astăzi muzeu -, părinţi , oameni ai satului , Năsăuclul patriahal a l acelor vremuri , şcoala unele a învăţat, colegi i , profesor i i , apoi Cluj ul ş i Sibiul vremii tribunistc. Sala a doua te trans­portă în mediul satului românesc cîntat atît ele expresiv şi sincer în opera poetului. Dăm peste m ateria le deosebi te , do­cu mente famil ia le , opera creatoare, traduceri , ediţi i rare, activ i tat<'a ele cultural izator a l mas<> lor , pentru ca în cea de a tre ia încăpere să pătrundem cu p ioşenie, deoarece gră-iesc aminti ri le . Pi ese ilustrative dau g las preţu i r i i poetulu i d e către cei dragi ai lui , ele oameni i vremii , de popularitatea ele eate s -a bucurat. Şi dacă · în v r<'niuri uitate poetul îşi du-

301 www.cimec.ro

rea cal\ arul unei înwozitoare drame familiale , as tăzi su­ferinţa i s-a transformat în apoteoza ce-i aduce un popo r întreg trezit l a lumina vieţii atît de mult visatc de el . Ex­ponatele cuprinzînd în mare parte piese originale au prove­nit elin ciepozitcle Arhivelor Statului , a Muzeului Peelago�J ic elin Bucureşti şi ele la colectionari particulari.

To t vineri 16 septembrie. ln Aula liceului începe l a ora 1 7,30, sesiunea ş tiinţifică festivă organ izată ele Societo tea dt: Stiinte Istorice şi Filologice din Republica Sociolis tă Româ­nia (S.S.I .F . ). Sala imensă, înaltă ca o cupolă ele catedrala poartă pe fundal un panou uriaş de cul oarea cerului, avînd la mij loc ch ipul zîmbitor al centenarului sărbătorit, cu ins­criptii le de riqoare. Participă oaspeţi marcanti din Capitala şi din ţară, personal i tăţi reprezentativ e din conducerea dl partid şi de s tat, membri ai societăţi i , oameni de şti inţă şi cul tură, cadre cliclacticc din invăţămintul superior, l iceal ş i 9encral . n umeroşi admi ratori ai poeziei. Cuvîntul de desc hi­dere îl rosteşte conf. univ . Emil Boldon, elin Bucureşti , secre­tar general a l S. S.I .F. In alocuţiunea sa a evocat personali­tatea sărbători tului şi a transmis participanţi lor salutul So­cietăţii şi al Ministerulu i l nvăţămîntului. Conducînd lucră­r i le ses iunii a dat cuvîntul prim-s('cretarului Comitetu lui ra­i onal P.C.R. , care a arătat gri ja partidului şi a statului pen­tru cinstirea măreţelor figuri ale poporului român ; urează bun VPnit tuturor oaspeţi lor. Tov. praf. univ. dr. docent .Stehw Poscu, membru corespondent a l Academiei R.S.R., î n cî teva simţite vorbe exprimă omagiul pe care Filiala regio­n ală Cluj a S.S.I .F. o aduce sărbătoritului .

S-au prezentat u rmătoarele comunicări : praf. univ. G.C . . Vicolescu (Bucureşti ) - Locul lu i Coşbuc în l iteratura ro­mână ; praf. Ion .)erdeanu (Cluj ) - Idealul un ităţii naţiona­le în creatia lui G. Coşbuc ; conf. univ . Alexandru Husar ( l aşi) - Cul tura lui George Coşbuc ; prof. univ. Augus tin Z. N . Pop (Piteşti ) - Con tributii bio�J rafice ; conf. univ. Ion Aposlol Popescu (T�J · Mureş) - G. Coşbuc şi folclorul Nă­săudului .

Sîmbătă 1 7 septembrie - ora 9. Continuarea lucrăr i lor sesiunii . Au condus lucrări le , în prima parte prof. Ocl avian Ruleanu, preşedintele subfi l ialei S.S.I.F. Năsăud, iar în în­ch eiere praf. univ . dr. docent Ştefan Pascu, preşedintele fi­l ialei C lu j a S .S.I .F. Au sustinut comunicări : praf. univ . l or' Chiţimin (Bucureşti) - Bocetu l românesc în interpretarea lui George Coşbuc ; praf. univ. dr . docent Govril Istrate ( Iaşi) - Vocabularul poezi('i lui Coşbuc ; praf. d irector Gri­gore Găzdac (Năsăud) - Aspecte ale d antologiei coşbucie­ne ; prof. Onisim Filipoiu (Cluj ) - Comentatorii critici ai lu i

302 www.cimec.ro

Coşbuc în anii ucemoet ; prof. univ. S.E. Demetriun (B�c�­rC'şti) - Traducerile lui Coşbuc din l iteratura sanscnta ; Const. Crişon şi Victor Crăciun (Bucureşti) - George Coş buc - preludii la universalitate.

Asistenţa a urmărit expum'ri le cu o deosebită a ten ţiP ş i cu deplină satisfacţie pentru rea la lor valoare �tiinţifică ş i distinsa lor ţinută l iterară. O park elin aceste comunicări . avînd în plus pe cea a prof . univ. Gunil Scridon (Cluj ) -Natura în poezia lui George Coşbuc, au fost ţinute apoi şi l a Sibiu ( al ături d e altele) î n cadrul unt'i alte sesiuni ştiinţifice organizate tot d (' S.S.I .F.

ln ziua de s imbătă s-au mai desfăşurat şi a lt(' manifes­tări. La ora 1 2 s-au dezvelit două plăci comemorative pe ca­sele unde a locuit temporar poetu l . lina la Sîng0orz-Băi . alta pe casa Ang0linei Pop, sora poetului , în Feldru, undC' popo­sea rccreativ vara Coşbuc. După-amiază la ora 1 7 a avut loc la cinematograf, în faţa unei săli arh ipline un spectacol dC' gală, pri lejuit de premiera filmului clccumentar George Co.�­buc - cîntăreţul pămîn tului românesc. A fost o emoţionan­tă evocare în culori a vietii şi operei lui George Coşbuc rC'­alizată ele studioul Al. Sahia . Dintn' creatorii filmului au luat parte regizorul Pompiliu Gîlmeunu �i scenaristul Govril Scridon. Alţi oaspeţi şi parti cipanţi au vizitat expoziţia de la Muzeu, unde au putut vedea şi expoziţia permanentă el<> etnografie, apoi pe cea privind istor icul Regim0ntului ai l i -lea ele graniţă, precum şi expoziţia de qrafică pC' tem(' coş-bucienC' într-o m anieră nouă şi surprizătoarC' a pictorului năsăuclean Nichifor Someşan. Mulţi admiratori s-au pcrinclat şi la C'XponatelC' ele grafică a](' lui 'J 'o th Desideriu şi Emil Neamţu cu asp0cte năsăudenC' ; de asC'metwa şi la cea dC' fotografii sugestive a doctorului Emil Seli.�ccmH din Clu j , cu imagini grăitoare de pe meleagu rile some<;; <'ne. N-a fost uita nici muzeul memorial Liviu R<'breanu elin Prislop ( cartier năsăudean) , unde' s-au oprit numero�i v izitatori cărora le-a fost gh ici evocator muzeograful 1\ lihui ,\ lortin. Seara , în sala mare a l iceului nr. 2, l a ora � o . un public 0ntuziast şi emo­ţionat asculta cu admi ratie ek'vată Concertul festiv prezC'n­tat ele Orchestw simfonică ct Filarmonicii de sicL i din Cluj.

In program, Rapsodia I şi a I I -a ele Enescu. Artistul emerit Ştefan Ruha a interpr0tat la vioară cu o rară subti li tate , .Ba­l ada" lui Ciprian Porumbescu. In înch eiere' , , .Trei dansuri româneşti" de Theodor Rogalsch i . A fost o seară de ncui­tată trăire artistică.

303 www.cimec.ro

D e l a H o r d o u p o r n e s c z v o a r e l c

Şi se întorc acolo întru slava celui plecat, dar Yeşnic prezent.

Duminică 18 septembrie 1 966. Drumurile spre comuna natală a lui George Coşbuc sînt în freamăt. O mare de oa­meni se tălăzueşte spre ţintă. Maşinile se opresc în Salva. Numai unele răzbat pe valea Săl ăuţei în sus. Hordoul e în tinută de gală. Respiră pretutindeni un aer de măreţie. A co­borît ele undeva ele sus umbra nepieritoare a bardului şi şi-a presărat eroi i pe întreg ruprinsu l zării . Satul şi natura e o imensă scenă. Dea luri le şi străzile gem de lume. Derorul e din basme. Festivităţile au loc în aer l iber, în curtea şcolii , pe un fund al scenic impozant. La ora 1 2 au început să sune tulnirele. Moment solemn. Zumzetul mulţimii a amuţit. Serbările au început. Cuvîntul introductiv î l ţine vi­cepreşedintele Statului popular raional. Salută pe cei veniţi la praznic, evocînd memoria sărbătoritulu i de-un neam întreg. Cuvinte calde de preţuire are pentru oaspeţi; dragi , reprezentanţi autorizaţi ai conducerii de partid ş i de stat. Se află alături prieteni distinşi , sosiţi ele peste h otare să c instească, împreună cu noi, un om şi o operă mereu ac­tuală. Printre aceştia , trei valoroşi poeţi. Iată-1 pe poetul italian Eli o Filippo Ace rocca. Vorbirea sa melodioasă sună vibr ant în conştiinţe şi parcă foarte apropiată ele înţelegerea noastră. Reţinem aprecierea sa : "Aici unde arborii rodesc oameni, memoria lui Coşbuc rămîne ca o rădăcină odîncă în sufle tul poporului şi se ramifică pes te toată lumeo. Se nasc şi sînt sărbătoriţi poeţi şi în oile ţări, dar românii ştiu să-i facă nemmitori. Coşbuc, prin dumneovoastră, este o perso· nali tate a familiei uma·ne" . . .

Am ascultat cu aceeaşi emoţie cele spuse de poetul Ma­teja Matevski elin Iugosl avia. Reprezentant al poporului ve­cin şi prieten dumneasa afirma : "Opem lui Coşbuc, prin va­loarea şi originali tatea ei, ct devenit un bun o/ tu tmor popoa­relor, un sol al vieţii, luptei, nspimţiilor şi sentimentelor popowlui român" . . .

Franţa a grăit întru cinstire' prin poetul ei Max Roqu­et te. Accentele patetice ale expuneri i demonstrau nu numai admiraţia unui popor amic, dar ş i armonia l imbii ce suna melodic în spiritul doihelor şi cîntecelor noastre. Am înre­gistrat din cele spuse : "Un mare poet nu este în truchiparea unui om, ci oglinda propriuhli popor. Ceea ce războte din poezia lui Coşbuc şi din ode,·ărata poezie dintotdeauna es­te caracterul invincibil al vieţii, vraja iubirii, ormo odevd­rului şi certitudinea speranţelor" . . .

: 304 www.cimec.ro

Spectacolul omagia! susţinut de formaţiile artistice de amatori din raionul Năsăud a cuprins în partea întîi transpu­nerea scenică a poemului . ,Nunta Zamfir i i" , cu o prezentare a obiceiurilor locale, c întece ş i l iduri pc versuri coşbucie­ne, poezii . dansuri locale. Textul prezentării programului a fost alcătuit de prof. Vi orcl Pălăgeşiu şi Dumitru Nistor, iar lectura lui au făcut-o Maria Pop şi Dumitru Nistor.

Montaju l literar-muzical-coreg rafi e . ,Nunta Zamfirei" a însemnat o participare masivă a satului într-o totală conto pire la măreţ ia ceremoniei matrimoniale. Peste trei sute de c ăl ăreţi , mulţime de fec i ori şi fete de crai, au coborît de pe dealuri ca dintr-un gigantic amfiteatru şi s-au desfăşurat într-un alai impresionant, în pasul măsurat al ritmului tra­diţ ional. Mireasa, Ana Ti ron ele 1 6 ani , b londă ca visurile poetului , frumoasă în tot, păşea sfioasă a lături ele mirele e ! Aurel Cira, un Viorel c-an i maginaţia poporulu i . Strigă­turi şi j ocuri , lăutari cu arcuşul ascuţit şi trepiclant, urări ş i voie bună au electrizat mulţimea prezentă, pr in grandoarea de simbol a unui popor într<'g ieşit la praznic.

Atmosfera festivă a momentului e compktată prin acor­durile cîntecelor corur i lor reunite din comunele Maieru, Sînqeorz-Băi. Feldru, llva Mare, Rcbri şoara şi Ca�a ele cul­tu ră Năsăud , cu acompaniamcntul orchestrei si mfonice a Fi larmonicii de stat din Cluj şi sub bagheta clirijorului pro­fesor Cornel Pop. Se intonează V irlus Romana, Mama ( ar­monizare de Aristotel Cruceanu) , Pocnind din bici ( tot de A. C ruceanu) , La oglindă (autor Timot<.'i Popovic i - solistă, Maria Pop) şi Glorios Part id ( compozitor Mi rcea Ncaqu ) . D in versu rile lu i Coşbuc se şi recită Ispita (Aniţa Cormoş) , Duş­mancele ( Viorica Isip) şi Deccbol către popor (Gavrilă Ştio­pu ) . Cunoscuţii trişcaşi elin Leşu, laureaţi în multe întrecei ' republicane, prezintă o suită ele melod i i populare sub con­ducerea lui badea George Mihăiese, iar apreciata cîntăreaţă populară Maria Precup din Leşu demonstrează, într-un fel unic, frumuseţea u nui c întec năsăudcan. Taraqoti stul Du­mitni Fărcaş, acompaniat de orchestra populară a Casei de cul­tură a studenţilor . ,Gheorghe Gheorgh iu-Dej " din Clu j a executat în măiestria-i cunoscută melodii populare româ­neşti. lntîia parte a spectacolului se încheie cu o suită de dansuri locale executate de formaţiile din Coşbuc, Casa de cultură Năsăud şi Sîngeorz-Băi.

In partea a doua a programului publ icul a înreqistrat în continuare sentimentul dragostei neştirbite faţă d'e v aloa­rea c întului şi folclorului românesc atît de variat. Corul Ca-sei de cu ltură Năsăud a interpretat Numai una, armonizare de Celestin Cherebeţiu, sol ist Vasile Boldor , apoi Noapte

2 0 - ,.Arhiva Someşană" 305 www.cimec.ro

de vară, compozitc r şi diri jor prof. Emil Catarig. Piesa Sub­ţi rica din vecini de Constantin Zamfi r a fost c întată de corul din Feldru. S-au mai recitat poeziile Nebuna (Dăni l ă Pop) şi Doina ( Gina Pau) . Taraful elin Sîn9eorz-Băi acompaniază pc Mădălina Bulţa care interpretează un cîntec popular. Ion Şorecău din Sîngeorz-Băi la clarinet şi Ioan Ciobotaru la vioară interpretează fiecare cîte un cîntec popular. Dansu­rile populare executate de formaţiile din Lunea I lvei, Telciu şi Chiuza au fost bine apreciate şi ele. Festivalul artistic s-a încheiat prin intonarea c întecului Ţară bogată în frumu-8eţi ele Radu Paladi, interpretat de corurile reunife.

Era spre ora 1 4. Cerul , puţin voalat voia probabil să-şi re\·erse şi e l lacrimile recunoştinţei. Dar n-a făcut-o decît într-un tîrziu , discret, fără oprelişti pentru lumea îndreptată spre casa natală a poetului , unde doreau să se închine în faţa exponatelor încărcate de timpuri apuse. Alţi i o luau P ' ' ', .cărările ce duc l a moară" să vadă locul unde mama îşi aş­tepta fiul , sub pavăza unor plopi ce trăiesc , în parte, şi astăzi.

Hordoul devenise un stup viu, în actiune. Se prelungeau bucuriile participanţi lor la ospăţul sărbătoresc. . ,A fost atîta chiu ş i cînt" ! . . . Satul era un semn al trăiniciei v ieţi i ce nu moare şi al cinstir i i ca ofrandă adusă nemuritorilor. Toată după-amiaza Coşbucul şi Năsăuclul au devenit tribune a l .-> veseliei şi bunei dispoziţii c reate de ansamblurile artistice prin programele lor emise încontinuu. Mii de vizitatori au trecut cu gravitate şi interes alte case memoriale, muzee, expoziţii şi instituţii . Multe scrii de absolvenţi ai liceulu�_ năsăudean s-au revăzut emoţi onant prin sita ani lor scurşi. . . Ecoul festivităţi lor a dăinuit m ult în noapte şi dincolo de ca.

Ş i l a C l u j v i b r e a z ă i n i m i l e

Clujul reprezintă inima Transi lvaniei. In sensul propriu al cuvîntului şi mai puţin în cel metaforic. Era pe-atunci -

in 1 966 - centru regional de care aparţinea raionul Năsăud. Dar Clujul rămîne şi oraşul studenţiei lui Coşbuc. D('c i t ră i ­rea lui alături de evenimentul comemorat s e exp l i că din plin . Grăitor în acest sens este numărul festi\· al Tribunei din 1 5 septembrie. Poate cel mai legat periodic ele momen­tul rinsti ri i . Celelalte reviste cl u jene , Steaua şi Utunk încă au fost la înălţime. Ziarele regionale Făclia şi Igazsag s-au făcut ecoul permanent la pregăti rea, susţinerea şi relatarea prograffi(' ]or bogate legate ele centenar.

Clu jul ne-a dat şi două acţiuni re\·elatori i . V ineri 1 6 septembrie l a ora 1 2 a a\'Ut loc desch iderea expozitiei co ­mcmorative în sala Bibl iotecii centrale unh·ersitare. Au ros-

306 www.cimec.ro

tit cuvinte omagiale Constantin Negulescu, directorul Bi­bliotecii ş i Dumitm Mircea, redactorul-şef a l revistei Tribu­na. Expoziţia cuprinde contribuţia universităţii c lujene la prezentarea unor vestigii caracteristice şederii lu i Coşbul la Cluj . Sînt expuse volume cu operele poetului , în original şi traduceri , reviste şi ziare din trecut la care a colaborat, fotografi i . i lustratii şi a l te materiale iconografie<', facsimile. ediţ i i rare şi festive, partituri muzicale pe texte de Coşbuc, amintiri ale contemporanilor. Printre lucrările documentarP se remarcă şi prima bibliografie ştiinţifică închinată lui Coş­buc, realizată de cercetători i cluj eni , prof. univ. Gavri l Scridon şi Ion Domşa, de l a Biblioteca centrală universitară.

Sîmbătă 1 7 septembrie, ora 18 în sala Teatrului Naţio­nal s-a desfăşurat Adunarea festivă de sărbătorire a C<'nte­narului Coşbuc. Au participat, în afară ck' conducătorii de partid şi de stat, o serie de oaspeţi el in Capitală , reprezen­tanţi ai instituţi i lor culturale centrale. De peste h otare au onorat cu prezenţa lor Robert Coffin, preşedintele Pcnclubu­lui scriitorilor belgieni şi Ryshard Dobrowolski, poet polo­nez, traducătorul în polonă a l lui Arghezi. Adunarea a fost deschisă şi condusă de acad. Constontin Daicoviciu. Au vorbit mişcător şi competent despre opera lui Geor�Je Coş­buc scriitor i i Eugen Jebeleanu, Aurel Rău şi Kiss Jena. Deosebit de călduroase au fost aprecierile celor eloi scriitori s trăini . După adunare a urmat un ales program artistic sus­ţinut de actori ai Teatrului Naţional şi ai Teatru lui maghiar ele stat elin Cluj . corul şi solişti ai OpC'rei ele stat, orche� · şi soliştii ele muzică populară ai Fi larmonicii de stat Cluj Ansamblul fo lclor ic a l rC'�J iunii Braşov .

P e i n t i n s u l p a t r i e i a c e e a ş i c i n s t i r e

Dintre multiplele manif0stări comemorative elin ţară ne vom opri în primul r înd la cele elin Capitală, unele i s-a el at evPnimentului o mare importanţă. Astfel, joi 15 septembrie,

Academia R.S.R. a ţinut o Sesiune de comunicări ştiinţ ifice preziclată ele preşedintele ('i acad. 1'1iron Nicolescu car<' a şi desch is lucrăr i le' , cinstincl de la cel mai înalt for cultural pe marele poet Geor�w Coşbuc, fost membru a l Acackm iei. Au susţinut comunicări ck un necontestat nivel ştiinţific : acad. Mihai Beniuc - Geor0e Coşbuc - poet al poporului ; .Şer­ban Cioculescu, membru corespondent - Idealul eroic al poeziei lui George Coşbuc ; Alexandrt 1 Bo/aci, membru co­respondent - Opera ele traducător a lui George Coşbuc , acad. Al Philippide - Coşbuc şi s0ntimentul naturii .

Filiala Bucureşti a Societăţi i ch� Şti inţe I storice ş i Fi lo ­l oqice a o rg an i zat duminică 1 8 septembrie la l i c e u l " G('o rql'

307 www.cimec.ro

Coşbuc" un simpozion. S-au ţinut comunicări festive de că·· tre cadre universitare şi cercetători ştiinţifici, după care a urmat un montaj l iterar-muzical prezentat de elevii liceului.

1'1arţi 20 septembrie la amiazi , în sala mică a Palatului Republicii s-a deschis expoziţia "George Coşbuc", organi­zată de Muzeul l iteraturii române în cadrul manifestărilor centenarului. Din partea Comitetului naţional pentru sărbă­torire, scriitorul Ion Pas, vicepreşedinte al Uniunii Scriito­rilor a rostit cuvîntul de deschidere. Sînt expuse în mod cronologic fotografii, facsimile , coperte de reviste cu opere ale poetului. scrisori originale, ediţii princeps, reviste şi cărţi din literatura străină adnotate de poet, ediţii elin ope­rele sale tipărite în ultimul timp, precum şi obiecte ce au aparţinut poetului.

In aceeaşi zi de marţi , sub auspiciile Comitetului naţio­nal de sărbătorire s-a ţinut la Teatrul de Operă şi Balet u festivitate consacrată împlinirii a 1 00 de ani de la naşterea poetului. Au parti cipat şi oaspeţi de peste hotare. Şi-au ex­primat admiraţi a faţă de omul şi opera poetului : Pompiliu 1'1acovei, preşedintele Comitetului ele stat pentru cultură ş' artă, acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Ion Dadu Bălan, critic literar , acad. V ictor Eftimiu cu evo-­cări de amintiri , Berdî Kerbabaev, preşedintele Uniunii Scrii­toril or d in R.S.S. Turkmenă ş i sec retar al conducer i i Uniunii Scriitorilor Sovietici , praf. Wilhelm Szabo, poet din Austria. Festivitatea s-a încheiat cu un spectacol l i terar-muzical-co­regrafie prezentat de actori ai unor teatre bucureştene.

La Sibiu, Filiala S.S.I .F. în colaborare cu Comitetul oră­şenesc de cultură şi artă au organizat duminică 1 8 septem­brie o sesiune ştiinţifică festivă cu şapte comunicări . Tot în acea zi s-a deschis o expoziţie omagia lă în sălile bibliote­cii orăşeneşti . S-au expus valoroase documente l i terare, edi­t i i rare, manuscrise, fotografi i cu urme ale şederii lui Coş­buc la Sibiu. Pentru posteritate a rămas o placă dezvel i tă acum care are u rmătorul conţinut : "In aces t loc a fosf clădirea în care a functionat redacţia gazetei " Tribuna", printre redac torii căreia se afla între anii 1 887-1 889 mare­le poet român George Coşbuc".

Vom mai încresta la acest loc şi amplele manifestări comemorative din regiunea Ploieşti, unde duminică 18 sep­tembrie s-au adunat la ele în toate localităţi 'e săteşti pe5tP patruzeci de mii de oameni ai muncii. La Palatul culturii din

Ploieşti şi la Casele de cultură au fost prezentate expuneri, simpozioane, medalioane şi seri literare despre viata şi acti­vitatea poetului.

308 www.cimec.ro

Pretutindeni , pe întreg cuprinsul patriei , .Zilele George Coşbuc" au pri lej uit momente solemne, rememorări evoca­toare, semne ale cinstirii largi de care se bucură trecutul glorios al ţării, tradiţia progresistă, perpetuată pînă astăzi şi sporită în epoca social ismului biruitor.

A N E X E

1. CREAŢIA COŞBUCIANA VORBEŞTE OAMENILOR

A. Ediţii comemorative din opera lui Coşbuc

G. Coşbuc - V ersuri alese - E.L. , 280 pagini , ediţie bi­bliofi lă , cuprinde 37 poezii ; G. Coşbuc : Antologie sanscritd, E.L. , 1 52 pagini, volum îngrij it de S.E. Demetrian ; G. Coş buc Fire de tort, Cîn tece de vitejie, E.L. , B.p .t. , 2 volume, prefaţă de Mircea Tomuş ; G. Coşbuc : Homer - Odiseea, traducere, ediţie îngrij ită de I . Sfetea şi Şt. Cazimir , prefaţă Şt. Cazimir, coperta şi i lustraţi i le Ludovic Bard6cz, 2 vol . E .P .L . 1 966.

B. Interpretări ale operei

a) Studii despre Coşbuc - culegere de comunicări şi studiî omagiale alcătuită de Cornel Săteanu şi apărută prin grij a S.S.I .F. Filiala Cluj şi a Comitetului regional de cultu­r ă şi artă. Semnează : Ş tefan Pascu - ln loc de prefaţă ; Ga­vril Scridon - Cronologia v ieţii ş i operei lui George Coş­buc ; Onisim Filipoi - George Coşbuc şi Virtus Romana Re­diviva. Gavril Scridon - Anii de studenţie ai lui George Coşbuc ; V asile Scurtu - I tinerar coşbucian prin Transilva­nia ; Dumitru Pop - Concepţia folcloristică a lui George Coş­buc - tradiţiile ei iluministe ; V asile V oia - George Coş­buc şi poeţii germani din secolul al XIX-lea ; Alia şi Onu­frie V inţeler - Fatma lui George Coşbuc şi Fatma lui K. Hategurov ; Grigore Găzdac - Aspecte ale dantologiei coş­buciene ; Pompiliu Dumitraşcu - Contribuţii la studiul l im­bii şi al sti lului operei poetice a lui George Coşbuc ; Cornel Săteanu - Derivarea cu prefixe şi sufixe în poezia lui Geor­ge Coşbuc ; Alexandru Cristureanu - Contribuţii la studie­rea onomasticii operei lui George Coşbuc ; Rafila Tri teanu

- George Coşbuc - educator al maselor şi autor de ma­nuale şcolare.

309 www.cimec.ro

b) Limbă şi literatură - voi. XI - 1 966, publicaţie a S.S.I.F. din R.S.R. Centenarul Coşbuc. Semnează studii ş i co­municări : I.D. Bălan - G. Coşbuc, un moment nou în evo­luţia poeziei româneşti ; Sanda Odaie-Veriş - G. Coşbuc, redactor ş i îndrumător de reviste ; 1. Pătraşcu - G. Coşbuc despre Dante şi despre a dversarii literari ai acestuia ; Ale­xandru Toşa - Frecventa tipurilor de rimă în poezfa lui Coşbuc ; George Manciu ş i Silvia Rogobete - Un aspect a l sintaxei poetice la Coşbuc, simetri a ; Alexandru Bojin -Procedee stilistice în poezia lui George Coşbuc ; Ştefanic Golopenţia - Structura artistică a poeziei . ,Vara" ; 1.C. Chi­ţimia - Bocetul românesc în interpretarea lui George Coş­buc ; Horia Barbu Oprişan - Influenţa dramaturgiei folclo­rice ; Gheorghe Pop - Rolul instructiv-educativ al unei me­morabile excursi i ; C. Dima-Drăgan - George Coşbuc, re­ferendar la Casa Şcoalelor ; Graţian Jucan - Coşbuc şi Ca­ragiale ; 1 . Negoescu - Note la o ediţie G. Coşbuc ; Augus­tin Z. N. Pop - Două teze inedite ale lui George Coşbuc ; S.E. Demetrian - Literatura indiană î n poezia lui George Coşbuc.

c) G. Coşbuc văzut de contemporani - E.P.L., 304 pa­gini. Antologie alcătuită de Al. Husar ş i Georgeta Dulgheru.

d) Dumitru Micu - George Coşbuc - micromoncgrafie. Editura Tineretului 1 966.

2. ZILELE COŞBUC PE CALEA Ui'o'DELOR

A. LA RADIO

Luni 1 2 septembrie 1 966 - Amintirile c aselor : Hordou, prefaţă la o aniversare, prezintă Victor Frunză (pr . li, ora 1 0, 1 5) ; miercuri 14 sept. - Ediţie radiofonică George Coş­buc : . ,Coşbuc despre literatură" , prezintă Victor Crăciun (pr. I , ora 2 1 ,05) ; joi 15 sept. - Actualitatea literară : Ediţii George Coşbuc. Opera lui Coşbuc peste hotare (pr. l i , ord 10, 1 5) ; Antologie poetică George Coşbuc (pr . I, ora 2 1 .05) ; vineri 1 6 sept. - Concurs cu tema George Coşbuc. (pr. I L o r a 1 9,30) . Concurează elevi din el. a X-a B ş i C el e la l iceul . ,George Coşbuc" din Năsăud. Examinator prof. Nicolae Saf ­tu - partea I ; sîmbătă 1 7 sep. - Cronica literară : Volu­mul antologic . ,Coşbuc, văzut de contemporani" (pr. I I , ora 1 7,45) ; duminică 18 sept. - Teatru radiofonic pentru şco­lari : . , George Coşbuc ; cop ilăria şi tinereţea poetului " . Sce­nariu de Florin Şipoş (pr. II. ora 8,40) ; Moment poetic : Coş­buciene (pr. I I , ora 22,30) ; luni 1 9 sept. - Prietenii mei, scriitorii : George Coşbuc, amintiri de Victor Eftimiu , Sulta-

3 1 0 www.cimec.ro

na Haliţă, Emil Ştefănuţiu, Emil Sîngeorzan (pr. I I , ora 1 O, 1 5 ; marţi 20 sept. - Aspecte de l a serbările centenarului la Cluj , Năsăud şi Coşbuc ( Hordou) (pr. I , ora 21 ,05) ; miercuri 21 sept. - Ediţie radiofonică : "Arta lui George Coşbuc" ; colaborează Vladimir Streinu şi prof. univ. dr. Gavril Istrate (pr. l, ora 2 1 ,05) ; joi 22 sept. - Actualitatea literară : As­pecte de la manifestările prilejuite de centenarul George Coşbuc în Capitală (pr. II, ora 1 0, 1 5) ; vineri 23 sept. - Dru­meţii veseli - partea a Il-a a concursului cu tema George Coşbuc (pr. II , ora 1 9,30) ; sîmbătă 24 sept. Revista literară radio (pr. I , ora 1 1 , 20) , număr închinat lui George Coşbuc. Sumar nr. 1 3 : Sesiunea de comunicări a Academiei R.S.R Vorbesc : acad. Al. Philippide, acad. Mihai Beniuc, Al. Balaci şi Şerban Cioc1 1lescu. - Ritmuri coşbuciene ; - Cronica ideii or : Originalitatea structurii liricii coşbuciene de V ladi· mir Streinu ; - Ediţii Coşbuc, prezintă George Ivaşcu ; -Masă rotundă cu oaspeţi de peste hotare participanţi la cen­tenarul George Coşbuc ; - Universul românesc în poezia lui Coşbuc ele Valeriu Râpeanu ; - Amintiri despre Georgf' Coşbuc. La microfon Leon Bancu din Năsăud ; - Coşbuc peste hotare, prezintă V ictor Crăciun şi Constantin Crişan ; - Revista revistelor : Omagiu poetului ; - Eugen Jebeleo­nu, Blocnotcs.

B. LA TELEVIZIUNE

Sîmbătă 1 7 septembrie 1 966, ora 22, 1 5 : Poeţi şi compo­zitori. Melodii inspirate din l i r i c a lui Coşbuc. Interpretează: Io lancla Mărculescu, Teodora Lucaciu , Al exandru Grozuţă, Virginia Gudzic h i evici , Valentin Loghin, un �Jrup co ral ş i o formaţi e instrumcntală condusă de Nicu Stănescu ; - du­minică 18 sept., ora 1 0,30 : Emisiune pentru sate. Din cu­prins : "Geo rcJe Coşbuc " , fi lm real izat clP studi o u l ele Tel e­viziune ; - s î mbătă 24 sept . , ora 1 8 - Emisiune pentru c o ­pi i şi tineretul şco l ar . Mărturii despre Georqe Coşbuc, -"Cicoarea" , ecranizare după poezia lui Coşbuc.

3. GRAIUL ZIARELOR

A. Preocupări constante

Scînteia, anul 36, nr. 709 1 , 4 septembrie l 96G : Com i ­tetul naţional pentru sărbătorirea contenarul u i Georqe Coş-buc ; nr. 7095, 8 sept. : Mihai Florea - Pc plaiuri le natal e

a le rapsoclului ; nr. 7098 , 1 1 sept. : Ion Dodu Bălan - Rap­

soei a l poporului român ; nr. 7 1 0 1 , 14 sept . : Zaharia Stoncu

- Coşbuc ; nr. 7 1 02, 1 5 sept : prof. univ. dr . Constantin Ci o·

3 1 1 www.cimec.ro

pmga - Oglindă a vieţii poporului ; Şerban Cioculescu -Artistul ; Grigore Haght - Coşbuc şi tînăra generaţie poe­tică ; nr. 7 1 03, 1 6 sept. : prof. dr. docent G.C. Nicolescu -Locul lui Coşbuc în l iteratura română ; Sesiunea de comuni­cări ştiinţifice a Academiei din 1 5 septembrie, unde au vor­bit acad. Miron Nicolescu , acad. Mihai Beniuc, Şerban Cio­culescu, Alex. Balaci ş i acad. Al . Philippide ; nr. 7 1 04, 1 7 sept. : acad. Al. Philippide - Coşbuc şi sentimentu l naturii ; nr. 7 1 05, 1 8 sept. : Teodor Virgolici - Evocînd istoria po­porului român ; nr. 7 1 06, 1 9 sept. : Mihai Florea - La "Nun­ta Zamfirei " ; nr. 7 107, 20 sept. : Valeriu Râpeanu - "Badea Gheorghe" ; nr. 7 1 08, 21 sept. : " 1 00 de ani de la naşterea lui George Coşbuc", Festivitatea de la Teatrul de Operă şi Balet.

Făclia, anul 2 1 , nr. 6 1 76, 1 0 septembrie 1 966 : cont. univ . Dumi tru Pop - Concepţia folclorică a poetului ; nr. 6 1 72 , 13 sept. : Ioan Chindriş - "Virtus romana" ; nr. 6 1 79, 1 4 sept. : cont. univ. Dumitru Pop - Valorificări ş i mărturisiri ; n r. 6 1 80, 1 5 sept. : Programul manifestări lor consacrate cen­tenarului George Coşbuc ; Teodor Tanco - Veniţi cu noi la 0Jăsăud ; nr. 61 8 1 , 1 6 sept : Ioan Bota şi Teodor Tanco -:-\ăsăudul îşi primeşte oaspeţi i ; nr . 6 1 82, 1 7 sept. : Ioan Batu ş i Teodor T(JnCO - Meleaguri năsăudene în sărbătoare ; nr. 6 1 83, 18 sept. : Centenarul George Coşbuc, Adunarea festi ­' ă de l a Teatrul Naţional , Expoziţia comemorativă ; o pagi­nă închinată lui Coşbuc ; semnează : Dumitru Mircea -Poet şi cetăţean ; Teodor Ghiţan - Convorbi r i cu contem­poranii poetului ; Vasile Scurtu - I tinerar prin Transilva­nia ; Ioan Oarcăşu - Exigenţele măiestriei ; nr. 6 1 84, 20 sept. : Ioan Ba ta, Ilie Călian şi Ion Arcaş - Balada cinstiril

lgazsag, anul 27, nr. 222, 20 sept. : Kozma Eliza - Coş .. buc- centenarium, Havasi kiirtok Zamfira lakodalmaban h iv­tak Coşbucfalvara a nepet.

B. Inchinare memoriei

Agricultura socialistă, anul 4, nr. 36, 8 septembrie 1 966 : Dragoş V icol - Centenarul George Coşbuc.

Albina, 69, nr. 976, 8 sept. : S. Albu - Colaborator l a "Albina" ; Mihai Beniuc - George Coşbuc, poet a l poporu­lui ; Victor Eftimiu - Amintiri ; 1. Peltz - Badea Gheorghe : nr. 978,i 22 sept. : Chebal Georgescu - "Izvor eşti şi ţintă a tot ce scriu" - firul doinei în poezia lui Coşbuc ; R. /arai -Zilele lui George Coşbuc pe meleagurile năsăudene ; 1 . Radu - "Nunta Zamfirei " (La Hordou, satul natal al poetului) ; S tela Triteanu - George Coşbuc , educator al maselor.

312 www.cimec.ro

C r i ş a n a (Oradea) , anul 2 1 , nr . 221 , 20 sept. : Gh. Ca­tarig - Pe plaiuri năsudene.

E 1 6 r e, anul 20, nr. 5867, 1 4 sept. : Boloni Sandor - A kăltă szulăfăldjE'm - George Coşbuc centenarium : nr. 5868 1 5 sept. : Kanyadi Sandor - Versein tanultam forditani ( In­terju) : G. C. Nicolescu - Faladatunk a telj es eletmu kri­tikai kiadasa ( Interj u) : Szemler Perene - A szazeves kăltf\ - George Coşbuc centenarium : nr. 5872, 20 sept. : Bolăm Sdndor, - Gyăngyfiizerek a hegyek valain- George Coşbuc centenarium : nr. 5874, 22 sept. : - ( Festivitatea de la Tea­trul ele Operă şi Balet) : nr. 5870 , 1 7 sept. : (Sesiunea de l a Academic) .

F ci k l y a (Oradea) , anul 2 1 , nr. 217 , 1 5 sep t : George Coşbuc 1 866-1 966 : Messzer Ldszlo - A kăltă centenariu­ma : Ioan Şarba - A roman parasztsag kăltoj e es a bi hari tajak : Gheorghe Catarig - A szulăfăld kăszăntăje : f\1. E. - Coşbuc- magyarul, "Făldet adj ! " , forditasa Jozsef Attila .

G a z e t a c o o p e r a ţ i e i, anul 1 7, nr . 39 , 16 sept. : Teodor Balş - Un mare creator : George Coşbuc.

G a z e t a î n v ă ţ ă m î n t u l u i, anul 1 8 , nr. 864. 1 6 sept. : Elena Piru - Omul şi opera, (şi î n Tcmiigyi Ojsag, nr 1 O , nr. 33, 20 sept.) : Petre Puşcaşu - Coşbuc şi şcoala, (şi în Taniigyi Ujsag, numărul menţionat) .

I f j ti m 1 1 n k a s, anul 1 0, nr. 38, 22 sept. : - A szazeves Coşbuc : Liviu Rebreanu - Reszl et egy Coşbuc emleket mei­tata beszedebăl : George Coşbuc - Level Szebenbol ( 1 887, sept. 6) : Cseke Gcibor - Orăkăsk : Aradi J6zsef - Szobor, amcly szemunkbe nez.

M u n c a, anul 22, nr. 5854, 6 sept. : Gheorghe Tomozei - In Hordoul lui Coşbuc : nr. 5858, 10 sept. : Victor Eftimiu -L-am cunoscut pe Coşbuc ; nr. 5860, 1 3 sept. : Dumitru Pop De la izvoarele vii ale universului folcloric; nr. 586 1 , 1 4 sepL I. D. Bălan - Sentimentul viu al trecutului i storic : nr . 5862, 1 5 sept. : D. I. Suchianu - Poezie cinematografică : cente­narul George Coşbuc : nr. 5865, 18 sept. : Gavril Scridon -Clasic al poeziei româneşti : nr. 5866, 20 sept. : Şerban Cio­culescu - "Sînt inimă-n inima neamului meu" : Georg<' Ioan - Manifestări peste hotare : Ion Oarcăsu - Nunta Zamfirei : Zaharia Slancu - Poetul care a fost şi al meu.

M u n k d s e l e t, nr. 49 1 , 1 7 sept. : Szdsz Janos ­George Coşbuc : Gh. Cătană - George Coşbuc es magyar fordit6i .

N e u e r W e g, anul 1 8, nr. 5393, 3 sept. : Elisabeth Ax­mann - Heute und gestern in der Dichtung - Ich und wir

- Coşbuc 1 00 : - Gesundheit, neues Lebcn, Fruhl ing . . .

3 1 3 www.cimec.ro

Ausspruche liber George Coşbuc ; nr. 5405, 1 7 sept. : - Coş ­buc and die Weltli teratur - Divina Comedie seine bedeu­tendste Nachdichtung ; nr. 5404, 1 6 sept. : ( Sesiunea de l a Academie) .

P r a v d a, anul 23 nr. 2736, 7 sept. : N. Popovici - U pesnikovom rodnom mestu. Zavicaina mesta Georgea Koj ­buka ; nr. 274 1 , 1 8 sept. : C. Miok - Povodom stododişniţe roghenia pesnica Georgea Kojbuka ; nr. 2742, 21 sept. : N Popovici - George Kojbuk i sveţka knij evnost ; nr. 274:�, 23 sept. : C.C. Klisura - Dah priroda Kojbukovim stiho­viam ; N. Popovici - Publiţisticka delanost G. Kojbuka.

R o m â n i a 1 i b e r ă, anul 24, nr. 6806, 4 sept. : AL Căprariu - Poetul cetăţean şi patriot ; Viorica Nişcov - A sluj i poporul ; Vasile Tomescu - Pe versuri de Coşbuc ; nr. 68 1 3, 13 sept. : Elena Piru - Tălmăcitor din literatura uni­versală ; nr. 68 14, 14 sept. : V asile Rebreanu - Magul ocro­tit de stele ; nr. 68 1 5, 15 sept. : Ion Pas - Poetul ţărănimii, nr. 68 1 7, 1 7 sept. : Ion Oarcăsu - Rapsodul ; nr. 68 1 8 , 1 3 sept. : Demo.s tene Botez - O poezie a dragostei pentru popor.

S c i n t e i a p i o n i e r u l u i, anul 1 7 , nr. 36, 7 sept. : Marta Cuibu� - Suflet în sufletul neamului.

S c i n t e i a t i n e r e t u l u i, anl)l 22, nr. 5383, 8 sept. ; C.D. Gherea - Despre Coşbuc ; Ovidiu Papadima - Vocile istoriei ; Augustin Z.N. Pop - Tribun al poporului ; M. Un­gureanu - Prolo9 la lectură ; nr. 5389, 16 sept. : Augusti[l Z.N. Pop - Amintirea poetului ; nr. 539 1 , 1 8 sept. : Victor Eftimiu - Respectul unei generaţii ; nr. 5392, 20 sept. : Ioan Rusu - Spectacol popular pe plaiuri năsăudene.

4. REVISTELE IN HAINA DE SARBATOARE

A. Numere festive

Tribuna ( Cluj ) , anul 1 0, nr. 37 ( 502 ) , 1 5 septembrie 1 966: Editorial - Mihai Beniuc - Deschizător de drum ; acad. Victor Eitimiu - . ,George Coşbuc 1 866-1 966" ; Liviu Re­bream z - Din discursul rostit la 20 iunie 1 926, cu pri le j u l d ezvelir i i bustului Coşbuc l a liceul din Năsăud ; Eleno SiaJ • - Coşbuc şi Eminescu ; Conslon tin Cub /eşan - Coşbuc şi monografia satulu i ; George Coşbuc - Fra�J mente cli.n . ,Co­mentariu la Divina Comedie" ; Al. Husar - Anii de şcoal il ai poetulu i ; Ion Oarcăsu - Vizionaru l ; Ion Apostol Po-

pescu - Geneza . ,Nunţi i Zamfiri i " ; fv1ircea Popo - A nec­doticul popul ar în poezi a lui Coşbuc ; Nae Antonescu

Coşbuc şi problemele limbii l i terare ; Octavian Ruleanu -

314 www.cimec.ro

Motive năsăudene ; Nicolae Dogaru - Coşbuc la Tismana ; Dan Smântânescu - George Coşbuc la Sibiu - Mărturiile unor scrisori inedite ; Ion V . Boeriu - O monografie puţin cunoscută.

Steaua (Cluj ) , anul 1 7, nr. 9, septembrie : Radu Bra teş -Popasuri la Blaj ; Victor lancll - Compoziţia pe origini a l ex icului coşbucian ; Eugeniu Sperantia - Orizontul poetu­lui ; Mircea V aida - Coşbuc ş i l iteratura sanscrită ; D. V a­tamaniuc - Student la Cluj .

Amfiteatru, anul 1 , nr. 9, septembrie : Radu Bomeanu - Poetul ; Marin Mincu - Idile ; Dana Dumitriu - Balade.

Astra, anul 1 , nr. 4, septembrie , supliment : A. P. Bănuj - Aşa cum l-am cunoscut ; Simion Bărbulescu - ln faţa contemporani lor ş i a posterităţi i ; Ion D. Topolog - Direcţii stil istice ; Florin Marcll - Elemente regionale şi populare ; Pimen Constantinescu - I talienist ş i dantolog ; Emil Manu - Ultimii ani ai lui Coşbuc.

Ateneu, anul 3, nr. 10, octombrie : Şt. Cuciureanu Exeget al lui Dante ; M. Fotea - Publicistica ; JVI. Cosmescu - Proza ; Traian Can temir - Principii ale et ici i populare ; Al. Husar - Centenarul Coşbuc.

Contemporanul, nr. 37 ( 1 040) , 16 sept. : George Iva.şcu -Coşbuc ; Constantin Crişan şi Victor Crăciun - George Coş­buc - preludii la universali tate ; George Munteanu - Geor­�Je Coşbuc ş i condiţia poeziei ; L iteratură. Despre Coşbu�. Citate din : T. Maiorescu, G . Ibrăileanu] C. Dobro�Jeanu­Gherea, Gala Galaction. Octavian Goga, L. Rebreanu, N. Iorga, Pompiliu Constantinescu, G. Căl inescu, Perpessic ius, Vladimir Streinu.

Cronica, anul 1 , nr. 3 1 , 10 sept. : Constantin Ooprago - Natura în p oezia l u i Coşbuc ; l.D. Costea - Un glas pentru secol ; Graţian Jucan - Coşbuc ş i patriotismul po­pular.

Familia, anul 2 ( 1 02) , nr. 9 ( 1 3) , septembrie : Ion Negoi­ţescu - George Coşbuc azi ; Ion fuga - Badea George ( re­portaj ) ; Gheorghe Grigurcl l - Poezia lu i Coşbuc ; Gh. Bul­găr - Coşbuc văzut de Slavici ; Morin Bucur - Cl imat şi esenţe ; 1VJihai V în turache - Patriotismul poeziei lui Coş-· buc ; Emanoil Enghel - Coşbuc şi "Fami l ia" ; I. Cremer -·

- Păreri despre creaţia artistică . Gazeta literară, anul 13 , nr. 36 ( 1 23) , 8 sept. : Ovidiu Pa­

padima - "Sînt suflet în sufletul neamului meu" ; Al. Piru - George Coşbuc şi l i teratura universală ; D. V a tcmwniuc

- Inedit : I. Slavici către Maiorescu despre Coşbuc ( scri-soare) ; D. Păcurariu - Un echi l ibru ele natură clasică ; nr .

315 www.cimec.ro

37 ( 724) , 1 5 sept. : Tudor Arghezi - Tabletă Coşbuc ; Vladi­mir Streinu - Coşbuc şi istoria l irismului românesc ; Un co­locviu cu tema "Coşbuc citit astăzi" ; răspunde : Valeriu Râ­p eanu , Ştefan Aug. Doinaş, Al. Săndulescu ; Constandina Brew - Inedite, Coşbuc - fişier , corespondenţă de famil ie ş i cu scriitorii ; Octav Şuluţiu - Iubirea la ţară ( fragmente dintr-un studiu despre Coşbuc, cu un cuvînt înainte de Ho­ria Bratu ) ; Edgcrr Papu - Coşbuc traducător.

laşul literar, anul 1 7, nr. 9, septembrie : Al. Husar -Coşbuc printre contemporani ; Graţian Jucan - Coşbuc şi Caragiale ; Dan Măm zcă - Motivul trecutului în poezia lu' Coşbuc ; l. Simionică - George Coşbuc, maestru al poeziei ; Lucian V alea - Coşbuc in aeternum.

lgaz Szo, anul 1 4, 9 septembrie : David Gyula - George Coşbuc a magyar irodalomban ; Oliih Tibor - Ki a nepet szereti. Szaz eYe sziiletett Coşbuc : Coşbuc a roman irodalom tărtenetben (Tăreclekek ertekelesekbăl) : G . Bogdan-Duită, Alexandru Dima, C. Dobrogeanu-Gherea, Ion Breazu, G. Ca­l inescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, Gavril Istrate, Dumitru Micu, Al . Duţu, Tudor Vianu. Osszeal itotta es forditotta. Engel Kciroly ; George Coşbuc - az ember es a kolto. 1 . Coşbuc ănmagar6l. 2. Kortarsak vallomasai , emlekezesei . -Osszeallitotta es forditotta : Tolnai Gyorgy ; - Coşbuc -magyarul. Kănyveszeti aclalek - 1 866-1 966. Osszeallitotta Rethy A ndor.

Korunk, anul 25, nr. 9, septembrie : George Coşbuc -Provincial izmusok iroink miiveiben. V eress Zoltdn forditasa ; Engel Karoly - Coşbuc es Madach ; Jdnos Kadar - A kol to es a taj (Coşbuc szul6falu j aban) .

Luceafărul, anul 9, nr. 37 ( 228) , 1 0 sept. : Alexandw An­driţoiu - Coşbuc ; Vic tor Crăciun - Caracterul dramatic al operei lui George Coşbuc ; Ovidiu Papadima - Limpezi ­mile izvorului ; Petronela Negoşanu - Prin laboratorul poe -­tului ( inedite) ; nr . 38 ( 229) , 1 7 sept. : V ladimir Streinu -Coşbuc, gînduri comemorative ; Grigore Popa - FuncţiuneCl comunitară a poeziei lui Coşbuc : Augustin Z.N. Pop - Coş­buc în călătorie, - scrisori inedite ; Al. Husar - Coşbuc­omul ; Teodor Vîrgolici - Coşbuc la . ,Vatra" .

Ramuri, anul 3, nr. 1 0 ( 27) . 1 5 sept. : - Cadran aniver­sar : Ovidiu Ghidirmic - Poezia lui George Coşbuc ; p rof. Ion Pătraşcu - Coşbuc în Oltenia.

Utunk, anul 2 1 , nr. 37, 1 6 sept. : David Gyula - Az eu­ropainepiesseg zarokăve ( George Coşbuc kălteszeterăl) : Engel Kciroly - A kij6zanita coşbuci derii ; Hatvanket eve tortent (Az elsă Coşbuc forditasaikrol) : Oldh Tibor - A Dante- fordit6 (Coşbuc) ; Gavril Scridon - Coşbuc.

316

www.cimec.ro

Viaţa românească, mul 1 9, nr . 9, septembrie : Al. Piru Poezia lui George Coşbuc ; Octav Şuluţiu - Fragment<:!

dintr-o monografie George Coşbuc ; Vasile Netea - Din re­laţiile lui George Coşbuc cu Titu Maiorescu ; Ion Bălu -Proiectul unei epopei populare ; D. V a tamaniuc - G. Coş­buc la "Tribuna" din Sibiu ; Adrian Iliescu - . ,Balade şi idi­le" în momentul apariţiei ; Ion Georgescu - . ,Noi vrem pă­mînt" - ecouri la noi ş i la al ţ i i ; Alexandru Duţu - . ,Atquc nos" - Coşbuc şi literatura universală ; Şerban Cioculescu

Coşbuciana.

B. Omagiu poetului

C o 1 o c v i i , anul l, nr. 3, septembrie 1 966 : I. D. Bălan ·- Coşbuc-elev ; C r o n i c a , anul 1 , nr. 32, 1 7 sept. : Gavril lstra te - Vocabularul lui Coşbuc ; D o 1 g o z 6 N 6, nr. 9, sept : George Coşbuc (centenarium) , Baroii Pal, Janky Bela; P e m e i a , nr. 9, sept. : Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Coş­buc şi poezia de dragoste ; F 1 a c ă r a , anul 1 5, nr . 36, 3 sept. : I. D. Bălan - 1 00 ele ani de la naşterea lui George Coşbuc - poet naţional şi popul ar ; G a z e t o 1 i t e r a r ă, anul 13 , nr. 35, 1 sept. : Mihai Lungianu - Badea Gheorghe Coşb1• c , aduceri aminte ; Aurel Mortin - George Coşbuc ; nr . 38, 22 sept. : Alex. Balaci - Opera de traducător a lui George Coşbuc ; Zaharia Stancu - Coşbuc ; nr. 4 1 , 1 3 oc­tombrie : D. Panaitescu-Perpessicius - Lecturi intermiten­te ( XII ) - Despre creaţia lui George Coşbuc ; K ă n y v t ci r i S z e m 1 e, anul 1 0, nr. 2 - 1 966 : Rethy Andor - A 1 00 eves George Coşbu c - magyarv l ; L 11 c e o f ă r u l ; anul 9 nr. 36, 3 sept. : Liviu Călin - Coşbuc ; nr. 40, 1 octombrie : Gico Iu teş - Elogiu prieteniei ( Impresii ale oaspeţilor Cen­tenarului) ; nr. 47, 1 1 noiembrie : N. Crevedia - George Coşbuc - poet national ; L 11 p t a d e c 1 a s ă, anul 46, nr. 9. sept. : Mihai Beniuc - George Coşbuc, poet al poporului ; M a g a z i n anul 1 0, nr. 47, 1 7 sept. : Laurenţiu Oanea -Din tinereţea poetului ; nr . 468, 24 sept. Victor Eftimiu -Amintiri literare ; P e n t r u P a t r i c, nr. 8-1 966 : Ion Husu

- George Coşbuc, mărturii despre începuturile l iterare ;

R e v i s t a A r h i v e 1 o r, anul 9, nr . 2 - 1 966 ; Ion Ruw - Expoziţia , .George Coşbuc" ; R e v i s t a b i b 1 i o t e c i­l o r, anul 1 9, nr. 8, august. : Corneliu Dima-Drăgan

Poetul George Coşbuc şi problemele culturalizării poporu­lui (Contribuţii documentare) ; nr. 9, sept. : Dumitru Copilin

- Coşbuc în literaturile străine ( Interferenţe europene) . Profiluri ; R o m a n i a n r e v i e w, anul 20, nr. 3-1 966 :

311 www.cimec.ro

Leon Baconsky - George Coşbuc the translator ; R o m a n i a t o d a y, nr. 9, sept. : Nicolae Moraru - George Coş­buc. From the UNESCO calendar. ( Apare ş i în ediţiile in l imbile franceză, germană, şi spaniolă ale aceleaşi reviste) . S ă t e c1 n c a, nr. 9, sept. Tita Chiper - "Sînt suflet în sufletul neamului meu" ; Ovidiu Papadima - George Coş­buc ; T e a t r u l, anul 1 O, nr. 9, sept. : Victor Crăciun George Coşbuc şi arta dramatică ; T o m i s, nr. 3, sept . : Em. Ş tefănescu - Destinul poeziei Coşbuciene ; T r i b u n a, anui 1 0, nr . 34, 25 august: Titus Bălaşa - George Coşbuc în O lte · nia; nr. 35, 1 sept. : V istian Goia - George Coşbuc şi l i teratura pentru copi i ; Constantin Răzvan - George Coşbuc şi muzica; nr. 36, 8 sept. : l. Negoiţescu - Cîteva versuri din "Para­dis". Anticipînd centenarul Coşbuc ; nr . 38, 22 sept. : N. Lascu - Coşbuc şi literatura greco-romană ; Dumitru I'1ir­cea - La Coşbuc ; nr. 39, 29 sept. : Grigore Căzdac - Ucc­nicia folclorică a lui Coşbuc ; U j E 1 e t, anul 9, nr. 1 7 , sept. : OJQh Tibor - Coşbuc-tol Coşbuc-ig. A kolto szii letesenek 1 00. evforcluloj ara ; U r ." i c a, anul 1 8, nr. 1 6, 31 august : -Actualitatea umoristică a lui Coşbuc ; U t 1 1 n k, anul 2 1 , nr. 38, 23 sept. : Lang Gusztav - Halott tar�Jyak , elo emlekck (Coşbuc sziilofalujaban) ; V i o ţ o m i 1 i t CI r ă. anul 20, nr. 9, sept : Constan tin Cubleşan - George Coşbuc ( 1 866---1 966) ; Horia Oprescu - Inimă-n inima neamului ; V i a ţ o r o m â n e a s c ă, anul 1 9, nr. 1 1 , noiembrie : Emil Manu - George Coşbuc şi scriitorii tineri.

5. DOCUMENTARI

Cuvîntări ţinute

l O N R U S U, şeful Filialei Arhivelor Statului Nă­săud, la deschiderea expoziţiei de la Muzeul năsăudean î n ziua de 16 septembrie:

Ţara întreagă în zi lele acestea sărbătoreşte cu entuziasm pe marele poet George Coşbuc, unul dintre cei mai ele seam2 reprezentanţi a i culturii şi l iteraturii române.

Partidul Comunist Român a ridicat la rangul de princi­

piu, de datorie de onoare cinstirea cuvenită mari lor înaintaşi care au contribuit prin l upta şi activitatea lor însufleţită l a făurirea naţiunii române ş i a culturii ei.

După cum S<' ştie, George Coşbuc s-a născut în ac0st pă­mînt al Năsăuclului , în comuna Horclou (azi Coşbuc) , şcoala e lementară a urmat-o la Sal\·a , în satul natal şi Tclciu , iar şcoala secundară la l iceul din localitate, care astă7 i î i poartă cu mîndr ie numele.

3 1 8 www.cimec.ro

Partea cea mai frumoasă a vietii a trăit-o în acest ţ inut şi cea dintîi uimire poetică în faţa naturi i şi a vieţ i i tot aic i a simţit-o. Aici la Năsăud şi-a desluşit în suflet cele dintîi <:hemări spre lumea celor aleşi ş i cele dintîi imnuri închinate naturi i şi ţ ărănimi i obidite aici îşi au obîrşia. Primele impre­sii de v iaţă i -au fost oferite de această populaţie de munteni, 1n luptă necurmată împotriva asupriri i naţionale ş i sociale. C ea dintîi şcoală l iterară a făcut-o în sînul societăţii de lec­tur ă , ,Virtus Romana Rediviva", care prin însăşi denumirea ei , plină de adînci semnificaţi i , va fi îndemnat pe tinerii învă­ţăcei la luptă pentru o viaţă mai bună, pentru mai multă dreptate.

In timpul copilăriei şi adolescenţei a asimilat în toata fiinţa sa istoria frămîntată a ţ inutului năsăudean, plină de faptele de v itej ie ale grănicer i lor , de luptele perscvercnte şi pline de hotărîre împotriva puteri i habsbur�J icc, pentru drep­turi politice şi sociale şi pentru înfiinţarea de şcoli româneşti ca ş i năzuinţelc spre o viaţă mai bună a intre�ju l u i nostru po­por. Aşadar Coşbuc este l egat prin mii de fire de pămîntul acestui ţ inut ş i de locuitori i l u i pe care i -a iubi t ş i i-a cîntat <:u atîta ardoare.

Scri itorul Liviu Rebreanu, fiu şi C'l a l acestui ţinut, vor­bind despre Coşbuc, mărturisea: "In casa noastră însă Coş­buc a fost mereu prezent, sufletul lui, amintirile lui, opera lui . lnvăţător, rînd pe rînd în diferite comune someşene, tatal meu n-G înceta t n iciodată, în mijlocul tutwor greutăţilor care-I copleşeau, să pomenească pe Coşbuc cu o dmgoste duioGsă, să-I urmărească de departe pe drumul plin de spini oi gloriei".

Parafrazîncl pc Liv iu Rebreanu, p utem spmw azi că Î il Ţara Năsăudului , cum i se spune î n documente acestu i vechi tinut românesc , Coşbuc este mereu p rezent, sufl e tu l l u i , a­mintirea lu i , opera lu i . . ,Badea Gc'orq e" , cum î l nu meşte fa­mi l iar poporul el e' pe aceste melea�J U r i , ş i astăzi întrea�Ja ţa­ră , t r ă ieşte aievea a i c i în sufl ct<'l e copi i l o r , î n 'i C'tea d C' viak a t i n e rC't u l u i ş i în înţele p c i un ea c<' lor b ă t r î n i . Este i ubi t , c u ­noscut şi înţc, les a i ci mai m u l t c a o r i unde i n l u me. S<' cad e .

deci , ca şi a i c i . şi m a i ales aic i . pc' m e l t•aqu r i le l u i nata l C' sâ-i aducem prinos de• recunoşt inţă cu p r i l e j u l îm p l i n i r i i a 1 00 de

ani ele l a naşterea sa, pentru m i nunata m oşte n i re spi ritua l a

lăsată p o p o r u l u i d i n sînul c ă ru i a s-a n ăscut.

P r i ntre numeroasC'le m a n i fc•stă r i orqani zatc în ci nstea

cel u i carC' va r ă m îne \"cş n i c î n inima popo rului român se în­seri<' şi această t>xpoz i ţie ele d ocu mente pe ca rC' o d es c h i dem

acum, or�Janizată de A r h i vele Statu l u i ş i Muz<' u l d i n Ioca l itatt! .

3 1 !J www.cimec.ro

Piesele expuse, documente, fotografi i , publicaţii , manu­ale şcolare ne evocă fiinţa fizică şi morală a marelui poet şi uimitoarea zestre spirituală pe care ne-a transmis-o. Rînd pe r înd, ni se înfăţişează copilăria scrii torului , r oadele la înva ·

ţătură la şcolile de aici şi întreaga sa v iaţă şi activitate sur­prinsă în momentele ei caracteristice prin tot ce e\·ocă ur­mele poetului ş i ecoul vieti i ş i operei sale în conştiinţa noastră.

Cu aceste cuvinte declar, dragi tovarăşi , deschisă expo­ziţ ia comemorativă consacrată poetului urînd reprezentanţi­l or organelor de partid ş i de stat, oamenilor de cultură ş i ar­tă prezenţi şi tuturor oaspeţilor un călduros bun venit pe pă­mîntul de unde a plecat poetul nostru George Coşbuc.

6. PE MERIDIANELE LUMII

Prof. univ. C H A R L E S C A JV[ P R O U X din Mars i­lia (Frctnta), apreciat scriitor şi critic Jiterctr c1 publicat in re­vis ta L e s L e t t r e s f r a n c; a i s e s, nr. 1 164 din 5- 1 1 ianuarie 1 967, pag. 1 1 , mmătorul semnifica tiv articol, pe care îl reproducem în traducere :

G E O R G E C O Ş B U C

George Coşbuc, născut acum o sută de ani este cunoscut mai puţin în Franţa, ceea ce nu e o piedică să fie un mare poet ş i un mare scriitor care trebuie citit alături de Eminescu ş i L. Rebreanu. Coşbuc a fost un poet mare a cărui inspiratie este prin esenţă epică şi, în acelaşi timp, un traducător neo­bosit care a îmbogăţit cultura românească cu un mare numar de opere ale l iteraturi i universale, transpuse în sti lul vigu­ros ş i limba de obîrşie a rapsodului transilvănean.

Dacă în Franţa e mai puţin cunoscut decît alţi poeti ş i scriitori români, e pentru că întreaga sa cultură se spnJ llld pe folclorul ţări i sale; e pentru că în Franţa, la Paris , mai în­tîi şi apoi în provincie, folclorul, deşi se bucură uneori de un succes l ăudabil din cauza p itorescului său, totuşi . . i nteli­genţia" noastră crede că are ambiţii mult mai înalte de realizat.

Tradiţia l iteraturii franceze începînd cu secolu l al XVII-lea, este prin esenţă pariziană, fie că e aceea a Curţii, a oraşului , fie că e a cercuri lor moderne mai mult sau mai puţin intelectualiste. Nici chiar romantismul n-a reuşit să se elibereze cu totul de aşa ceva.

Se înţelege de ce elita scrii torilor noştri n-a putut să simtă niciodată cu adevărat profunzimea umană a folcloru-

320 www.cimec.ro

l u i din care ea nu reţine cu plăcere docît aspectele cele mai generale. La Paris, folclorul nu este decît o curiozi tate locală. Pentru George Coşbuc, cl ragost0a de folclorul ţării sale se confunda cu gustul pentru J iteraturi le universale; la baza u neia şi alteia e l a s imţit totdeauna pwzenţa conştii nţei ele s ine a umanului celui mai intim - note dominante ale veri­tabilului folclor. E tocmai ceea ce explică prezenţa, alătur i de operele originale, a traduceri lor sau adaptărilor ele opcr(' ger­mane, latine, greceşti ş i h incluse, la care Coşbuc a lucra t toată viaţa.

Dragostea pentru folclor considerată ca însăşi ori9ine a omului, explică specificul operei poetice a lui Coşbuc. Aceas. tă operă îndepărtează exaltarea eulu i , ca necunoscîncl 0 1egia sentimentală, hrănindu-se din di screţie şi sobrietate, fără a excl.udc cîtuşi de puţin l irismul.

C întînd sau făcînd să cînte oameni i din ţară , c întecul poetului evocă propriul său uni vers. Simţindu-se, să zi cem, o rganic le9at de eroii săi, de lumea în care ei trăiesc, cînte­cul poetu lui î l exprimă pE' el însuşi , căci sentimentele sale s înt sentimontele poporului său :

"Sîn t inimă-n inima neamului mez z Şi-i cînt şi durerea şi ura" . . . . ,

proclamă Coşbuc. Natura pe care o iubeşte, soarele pe care-I adoră de-a

lungul primăverilor şi verilor sale, dragostea pe care o c întă b ăieţ i i la stînă şi fetele la seceriş, este natura, soarele, dra­gostea pe care întregul popor le c întă şi le îndrăgeşte.

Genul propriu lui Coşbuc c acela care-I transpune la e. popeea ce se cîntă, ce se declamă în mijlocul poporului . O­pera sa neglijează adesea imaginea preţioasă în favoarea trainicilor expresii populare. Chiar ş i . ,Idilele" s înt mici şi veritabile drame scrise pentru a fi rccitate în public , şi poezii ca . . Duşmancele", . ,Pe lîngă boi" , . ,Scara", au cunoscut mari succese în ansamblurile coralc populare. Epopeea nu poate fi separată de viaţa real ă, drama şi satira o fac să trăiască tot aşa de bine ca şi exaltarea lirică. Poet al ţăranilor ţări i sale, - pentru că ţăranii erau atunci adevăratul popor al Româ­niei , - poetul epic nu poate să nu simtă suferinţele lor , să

nu trăiască durerile lor şi să nu lupte pentru ferici rea lor. Coşbuc fuse<;e prin însuşi destinul şi fiinţa sa bardul revoltei ţăranilor contra orînduiri i sociale ş i a unor vremuri în care poporul nu era nimic. Celebrul său poem .,Noi vrem pămînt",

avu un foarte mare răsunet atît în România cît şi în străină­tate. Tradus în Franţa, Belgia, Spania, el deveni popular prin-

ZI - , .Arhiva Some.�and" 321 www.cimec.ro

tre ţăranii din Catalonia. Poemele de inspiraţie socială ale lui Coşbuc l -au situat în primul rînd al pot• ţ i lor profeţ i de obîrşie ardelenească, cum sînt : Andrei Murcşanu, Octa\' ian Goga sau Mihai Beniuc . . .

Virtutea unor astfel de poeme estt• tot aşa de puternică şi azi cu toate schimbări le survenitl•; sentimentele, pe care le evocă, depăşesc istoria pentru a ajunge la om. De aceea, dacă Coşbuc a dat României o poezie cu caracter în acelaşi timp naţional şi popular, el a transmis tuturor oamcnilor co­moara unei inspiraţii comune în care omul social sc recu­noaşte în omul eliberat de sine.

Pe acest poet, întreaga Românie a vrut să-1 cinstcascb. intr-o manifestaţie populară care a avut loc în satul natal al lui Coşbuc. Statul ş i poporul erau prezenţi la această apo­teoză a centenarului naşter i i poetul ui. Imensul publ ic care se înghesuie în vale, venit uneori ele la mari depărtări , ca ş i de­legaţi i le din 14 ţări străine, partic ipă cu toţi i la sărbătoarea populară care evoca într-un montaj muzical , artistic şi l ite­rar , .Nunta Zamfi rei".

Mai bine de o mic de artişti amator i , compatrioţi ai lui Coşbuc recitară din versurile poetului ş i interpretară melodii inspirate din poemele lui . Nu poţi să nu te gîndeşti la mani­festaţiile aşa zise populare care se desfăşoară uneori la noi mă gîndesc la sărbătoarea din Cassis pentru centenarul Ca­lendal de Mis tral. Şi mă gîndesc la acestea c r r milă. Unde ve­dem noi eli ta scriitorilor, organele de conducere ale statului, unlndu-se cu populaţia întreagă pentru o celebra pe cei mai mori poeţi? . ( sublinierca noastră) .

Vorbim ele o cultură populară; însă ce facem cu adevă­rat? Distribu im Premii , ş i eu nu o zic cu r ăutate. Dar mani­festaţi i ca aceea din satul Hordou. azi Coşbuc, ar face cu s i­g uranţă de mi i şi mii de ori mai mult pentru cultură şi l ite­r atură.

Fără îndoială , multe lucruri elin opera lui Coşbuc nu mai sînt la modă astăzi. Totuşi , fericiţi români i , care ştiu să regă­sească, dincolo ele deşerturile adunate de vremuri , izvoarele' ce hrănesc poporul lor. Epopeea la ei arc totdeauna sensul �i valoarea sa.

* Marţi, 27 .septembrie 1 966, la Sinaia a avut loc o Con-

ferinţă de presă cu oaspeţii de pes te hotare, veniţi din 14 ţări să cinstească şi ei centenarul Coşbuc. Au participat reprezen­

tanţi autorizaţi ai presei politice şi literare române. Impre­

siile oaspeţilor despre România şi festivi tăţi le-a aduna t G i c a

322 www.cimec.ro

l u t e ş în articolul "Elogiu prieteniei", publicat în revista 6, Luceafăwl", nr. 40 din 1 octombrie. Redăm extrase din ele:

W o 1 f g a n g J o h o, romancier german : . . . . ,M-au impresionat mii le de oameni care au venit din toate părţile. din toate satele vecine, la sărbătoarea din satul lui Coşbuc. A fost o participare spontană . La Cluj am văzut marele tiraj '(le ediţi i Coşbuc. Şi m i-am spus! i ată secretul întregii culturi. <:are pleacă din popor ş i se întoarce în popor. Incerc să tra­duc în germană "Sînt suflet în sufletul neamului meu". M-a impresionat popularitatea poetului . Ca ş i colegul meu polo­nez, am fost în urmă cu zece ani în România . Nu numai ni­velul de viaţă a crescut, ci ş i conştiinţa poporului a trăit o mare transformare".

G e z a l\1 o 1 n a r , romancier magh iar : . . . "Am venit in România să-1 sărbătorim pe Coşbuc. Coşbuc a început să fie tradus în Ungaria încă elin 1 905. Dar am venit nu numai pentru centenar . Ne-a adus frumuseţea acestei ţări , ospitali­tatea ei . . . Dealurile, satele elin ju r au înflorit de portul pito­resc. Portul lui Coşbuc" . . .

Academicicm V i t t o r i o S o r a n i, praf. univ. de psihologie din Ital ia : . . . "Sînt fericit că mă pot exprima in l imba română. Am trăit în România pînă la 19 ani. Tatăl meu era florentin. M-am întors după foar te mulţi ani , acum . . . Am 9ăsit o RomRnie completamente nouă, neimaginată. Aţi făcut enorm. M-aţi înspăimîntat! Spectacolul din satul lui Coşbuc nu l-am văzut nicăieri, cu inefabila nuntire a Zamfirei. Sînteţi o ţară de eroi şi poeţi ." . . .

B e r d i K e r b n b o e v, secretar al Uniunii scriitori­lor sovietic i : . . . "Mă aflu într-o s ituaţie de şcolar! Am acu­mulat o sumă de impres i i puternice. Ce să povestesc mai în­tîi ! Ediţia poezi ilor lui Coşbuc şi-a aflat drum spre inima ci­titorilor sovietici. Cei mai buni traducători a i noştri au cău­tat să redea strălucirea versuri lor . L-am cunoscut pe Coşbuc prin ac0astă ediţie . Dar era o cunoaştNe pr in carte. Dar acum 1 -am cunoscut din nou, cunoscîndu-i ţara şi poporul " .

323 www.cimec.ro

324 www.cimec.ro

325 www.cimec.ro

. ._:

326 www.cimec.ro

327 www.cimec.ro

328 www.cimec.ro

329 www.cimec.ro

www.cimec.ro

331 www.cimec.ro

Din istoricul scolii din Salva ,

DIONISIE PICIU

Despre începuturile şcolii din Salva ştim prea puţin, 1ar mărturiile scrise cîte ne-au rămas sînt doar unele însemnări fugat'2 din care nu ne putem da seama de gradul de dezvol­tare al ei şi condiţiile în care funcţiona. Din unele documen­te se poate vedea că şi aici, ca de altfel peste tot pe păm în­tul românesc, primii dascăli ai ne·amului au fost preoţi, dia­coni, şi pe alocuri călugări. Şi cum primele începuturi ale şcolii erau strîns legate de biserică aici va trebui să ştergem colbul de pe hrisoave bătrîne, cari ne vor vorbi d2spre tre­cut.

In conscriptia episcopului Ioan Inocenţie Micu Klein de Sadu din anul 17331, găsim situaţia populaţiei şi a preoţilor din acea vreme din toate satele din Transilvania, repartizate pe Arhidiaconate. In documentul amintit nu se vorbeşte ni­mic despre învăţămîntul din acea vreme; totuşi ne vine a

cr'ede că unii dintre preoţi s-ar fi ocupat �i de problema şco­lară, mai ales că şcoala era lăsată exclusiv în seama bisericii. Ca dovadă neîndoielnică a acestui fapt, în ceea ce priveşte districtul Năsăudului pot servi unele documente găsite în ar­hivele bistriţene, unde se menţionează conscripţia făcută in 1 7 40 care vorbeşte de 14 "diaconi-învăţători" din \'alea Rod­

nei, iar într-un act din 1 746 citim despre "Studiosus et can­tor-fiul popii Ioan din Salva". In conscripţia din 1 750 sint

1. E vorba de conscriptia care se grlseşte in manuscris la Muzeul Bruchental e l in Si­biu, inti tulată ,.Românii din Trilnsillr·dnia la 1733", publicată tot sub acest l i l l u in 1898 de �icolae Togan. unde Srtlvu figureazd. cu opl preoti uniti şi 172 locuilori (se referă ! d :-tumărul c

-elor uni t i ) . lnt r-un recensdmint Iăcut in 1762/1763 Salva rinurcază

cu 225 familii, 21 văduve, deci circa 1200 suflele, to�i români (vezi Arhiva someşa· n<i nr. 25, pay. 366) .

332

www.cimec.ro

înşiraţi " ludi-magistri : Samuilă călugărul din Feldru, Atana­sie c:ălugărul şi Ioan a Pop i i din Sîngeorz, Grigore a Popii Maftei în Ilva, fiul popii Vasil e în Salva, Vasile al Popii în Ivii ti t2i . . . 2)

Şcolile confesionale care apar pe lîngă biserici, ca pri­mele şcoli organizate, sînt sub directa îndrumare a clerului, rreotul fiind de multe ori şi învăţător. 5i totodată şi preşe­dinte al senatului şcolar'. De el şi de senat depindea numirea "d ocentelui' ' , i ar plata acestuia se aproba tot de aceştia . La şcoaJa din Salva, pe lîngă acei "studiosus et oantor" ori "lu­di-magistri " ar fi fost şi alţii care să continuie şirul dascăli­lor care, cred•!m că n-a fost întrerupt, sau dacă s-a întîmplat şi acest lucru nu a putut dur·'! prea mult deoarece odată cu militar•izarea Văii Rodnei din 1 762 s-a pus deosebit accent pe organizarea şcoli i .

Pe raza Regimentului I I de graniţă năsăudean, nou în­fiinţat, format la început din 22 comune din partea superi­oară a Someşul u i \Tare, începînd de la Mncod şi pînă la Rod­n a , cu reşedinţa la Salva, i ar mai tîrziu în corporîndu-i-se şi comunele din Valea Bîrgău lui şi de După-Tîrg, au început să se ridice şcoli publice în mai mult•? comune grănicereştP), iar ca învăţ.ători la aceste sccli s-au recrutat cantori, feţ.i ori alţi ştiutori de carte şi în cazuri mai fericite dintre elevii ab­sol venţ.i ai şcol ii din Blaj ori a� ·altor şcloi. In anul 1 770 se înfiinţează aşa numitele şcoli triviale cu trei ramur•i de invă-1,ămînt : cetitul, scrisul şi socotirea; din Năsăud, Maieru şi Mo­nor şi apoi cele din Zagra 5i Prundul Bîrgîului, cu limba de predare română. susţinute din . ,Fondul de provente" al regi­mentului. Intre timp întemeindu-�·2 şcoli comunale-naţionale tot cu limba de predarp română, în şcolile triviale s-a intro­dus limba de predare germ ană , în vederea pregătirii subofi­ţerilor şi funcţionarilor din administraţia militară şi comu­nală.

Avîntul luat de şcoli le din ţinutul nostru era pe deplin justifioat şi din punct de vedere politic, deoarece şi "Curtea din Viena" avea interesul ca soldaţii să fie cît mai bine pre­gătiţi şi de ao�ea a spriJinit străduinţele fruntaşilor grăniceri de a întemeia şcoli prim&re în toate comunele grănicereşti. Astfel între anii 1 826-1 830, au luat fiintă scoli comunale­naţionale r:e întreg teritor·lul Regimentuh1

.i ai II-lea năsău-

dean .4) Ele au cunoscut un mare avint după 1834 cînd în fruntea lor a ajuns vic:arul Ioan Marian, un însufleţit orga­nizator al învăţămîntului din ţinutul Năsăudului.

2. S. Manoliu, '.'Icoana unei şcol i dinl.r·un colt de 1a ră românesc". pag. 87. 3. Intr-un art dm 1766 sinl arătate satele grilnicercşli care aveau ,. adevăraţi şi declarati

invălători" printre� care se număra şi Salva (Ve7.i Arhiva someşană nr. 1 1 , pag. 2) . .C. Ştefan Scridon, . ,Ndsăudul centru cul tural" , in , .Icoana unei şcoli dintr-un colţ de ta­ră romfl.nesc", pc:�g. 75.

333 www.cimec.ro

Despre şcoala din Salva se aminte5te în 1 837 şi apor m 1 838 cînd printre elevii săi se numără şi "Nechita Ignat în vîrstă de 7 ani, fiul lui Dumitru Ignat zis şi 1\Ioldo\'eanul, de profesie militar din Salva" .5) Num:le celor dintii dascăli din Salva nu ne este cunoscut, înafară de acei , . ludi-magist ri ' ' , dar existenţa lor o dovedesc oameni i de seamă care s-au ri­dicat în decursul timpului de pe băncile acestei şcoli .

Printre primii învăţători men ţionaţi documentar la şcoala din Salva, despre care avem date mai complete, es te Isidor Bodescu.6) Născut in Salva în 1816 , el a urmat şcoala germană din Năsăud, numită "Normal Hauptschule", cores­punzînd şcolilor e12mentare de tip superior exi<>tente în toată monarhia austriacă. Această scoală zisă normală a luat fiintă la Năsăud între anii 1770-

.1777. După terminarea acest;,i

şcoli, Isidor Bodescu a servit în regimentul năsăudean patr'll ani - 1833-1 837 . La 1 noiembrie 1837 e numit învăţător la . ,şcoala poporelă" din Salva, unde serveşte pînă la 24 apri­lie 1 850, cind trece ca învăţător la şcoala trivială din Sîngeorz pînă în 1 854. In acest an vine ca învăţător la 5coala norma­lă din Năsăud, iar în anii 1 856-1857 substituie postul de di­rector la această şcoală. In 1 857 rărăseşte Cflriera de învăţă­tor. A decedat în 1882 în Salva fiind inmormintat în grădina sa, loc cunoscut sub numele de Răstoaca Moisi .

In legătură cu Bod2scu (Bodăşcău) ca di rector substitu it la şcoala normală din Năsăud, s-au iscat multe discuţii ; este învinuit că în calitate de director la şcoala normală din Nă­săud a înaintat la pretura locală o acuză contra foştilor săi . colegi, Moise Panga şi Vasile Naşcu. pe moti\•ul că ac�tia ar fi primit pe nedrept sumele de "didactru" întrucît ei fusese­ră suspendaţi din învăţămîn t. Intr-o rela ţiune mai lungă adre­sată către prefectura din Bistriţa, Moise Panga, care între timp aj unge director al şcolii din Orlat-Sibiu. arată că atît el cît şi Vasile Naşcu av•2au dreptul la această sumă întrucît "au fost suspendaţi în urma unei învinuiri nebazate şi nici­decît n u pot fi eschişi de a fi împărătăşiţi din did actrul semes­trului I, pentru că ei au stat la ser·viciu de la începutul anu­lui şcolar 1856--57 pînă l·a 1 5 noiembrie". Arată în continu­are că , .se bazează pe dreptul neştirbit, uzat pînă atunci şi nu poate să abstee de la partea de 34 fl. 15 cr. ce i se compete ; :;.i tot asemenea drept are şi învăţătorul Vasi1: Naşcu" .')

După anul 1 850 n u ştim cine a urmat ca învăţător î n Sal­va dar e sigur că postul nu a rămas liber, mai ales că pen­tru ocuparea unui astfel de post se făcea concurs, dovadă că n u lipseau solicitantii . O altă menţiune despre organizarea

5. V. Mologna . . . Un erau al granilei năsăudene. N. lgnat•, pag. 6. 6. V. Şotropa �i N. Drăgan, .. Istoria şcoalelor năsăudene· , pag. 55. 7. Dr. N. Simon. , .Vasile Naşcu, viala şi laptele lui ' , pag. 185-137.

334 www.cimec.ro

:scolii din Salva o avem din 1861 cînd se spune într-o cores­pondenţă publicată în "A micului şcoalei" . . . "Răposatul, bra ­vul şi demnul de memorie Ioan Belteag, care ca jude în co­muna Salva, unde se află o şcoală foarte frumoasă însă mai apoi cu totul ruinată, sacrificindu-şi toate puterik� o aduce la ·starea de mai dinainte . . . "11) Este vorba despre vechiul local de şcoală din centrul comunei, lîngă podul de peste Sălăuţa, unde pînă în 1 9 1 8 a funcţionat şcoala confesională.

Foto n;. 1. /.ocolul lnslci .5coli Confesionale, edificat înainte de 1800.

Intr-un act din 6 septembrie 1 B66 cu nr·. 165 se arată că se deschide concurs pentru ocuparea postului de "docen ­te" la şcoala din Salva care va fi plătit mai bine, (douăsutt� fl. pe an valută austri-acă). Concurentul să ştie limba românii şi germană, să fie de religk� greco-catulică şi să cunoască ti­picul cîntului deplin. Ca documente se cer : carte de botez greco-catolică, dovadă că a absolvit gimnaziul sau şcoala nor­mală de patru d'lse şi cur•sul preţ:arandial de doi ani, testi-moniu de serviciu presta.t şi purtarea avută, să fie bun cunos­cător al tipicului bisericesc. Tot în acest document "proto ­colu" se mai menţionează că "in Salva este o şcoală frumoa­să, mai dinainte clădită, dar după desfiinţarea regimentului de graniţă ( 1 8 5 1 ) 12a este din ce în ce tot mai slab intreţinu­tă".0) In timpul cînd se face această menţiune şcoala era sub directa conducere a biser·:cii , organele superioare bisericeşti,

8. V. Şolropa şi N. Dră!Jan, . . Istoria şcoalelor năsăudene". pag. 96. 9. Arhivele de Stai Năs.:iud, Arh, Fond. Gr. Nosi!ud, pachet 332/D 3.

335 www.cimec.ro

fiind încred inţ,ate cu rezolvarea tuturor problemelor materi­ale şi didactice legate de bunul mers al învăţămîntului . 1°}

Intr-un alt protocol din 1 866 se menţionează că la con­cursul de învăţători din Salva a reuşit George Mutu. Proto­colul este So?mnat de Leon Pavelea profesor la gimnaziul din Nf1săud şi asesor consistor:al ca delegat, Sebastian Coşbuc pa­roh, K lement Zăbală, Ignat Morari, Teodor Lari, Clement Ia­nul, Ştefan Vîrtic şi alţii ca reprezentanţi comunali . l l ) Pe ace­laş George Mutu îl întîlnim amintit ca "docente" în Salva în "Siematismul venemtului cleru a nou înfiinţatei dieceze gr. catolice a Cherlei pe anul 1867 "unde găsim insemnat : "Sal­va-depărtare de la scaunul episcopesc 8 1/2 mile_ Parohie ve­che ; biserici de lemn două, casă parochială de piatră, matri­cole are de la 1 808. Şcoala de piatră ; şcolari 62. Parohul O. D. Sebastian Coşbucu , 12) cantore Zaharia Scridonu. Docente Georgiu Mutu ; locuitor: 1 .406, Limba română, poşta ultimă Năsăud" . 13

Invăţătorul George Mutu figurează în anul 1 862 pe lista celor 56 preparanzi care au urmat cursurile anului doi la pre­parandia din Năsăud împreună cu încă alţi cinci preparanzi din Salva: Costin Dumitru, Horgoşiu Ilie, Melintelnic Teo­dor, Morari Gavrilă şi Paşcu Ioan. Curios că din aceştia nu vom întîlni printre :rreparanzii anului intii, în 1861 , decît pe Morari Gavrilă şi pe Belteag G12orge, iar ultimul nu figurea­ză în anul doi. Intre 1863-1 868 nu mai apare numele nici unui preparand din Salva . 1 4 George Mutu funcţionează ca în­văţător în Salva pînă în anul 1 873, klr din noiembrie acelaş an urmează ca învăţător Gavrilă Morariu. Salarul lui Geor­ge Mutu rezultă din , .Raţiunile fondului şcolar Salva" păstra­te în arhiva parohiei, şi el var>iază de la o lună la alta. In

anul 1 868 primeşte salar pe lunile noiembrie-decembrie în to­tal 30 florini. vaJută austriacă. In 1 869, pe ianuarie-februarie 24 florin i v.a., martie-aprilie 30 florini, mai-iunie 26 fL, no­iembri•2-decembrie 25 fl., apr.aie 20 fl., mai-iunie 50 fl., iulie 30 fl. , octombrie-noiembrie-decembrie 60 fl. In perioada iulie­septembrie cursurile şcolii fiind întrerupte învăţătorul, de obicei, nu primea salar, în afară de unele excepţii.

In 1870, fondul şcolastic împrumută locuitorului Op1�a Cimbulea suma de 300 fl. cu şase procente dobîndă, ceea ce denotă că şcoala dispunea de un fond destul de însemnat dacă

10. Şcolile naţional e iniiinţale pe timpul granitei au fosl sub directa �onducere_. supr�­

vegherc şi inspec\ie a n:._�t o!"it.J�ilor militare. apoi civile şi într·un L1mp sub 1nspecţta ŞcOlii Normale din Năsăud, clireclorul căreia era însărcinat cu vizi tarea

_ş i

_ �nspec�are_a

acestor şcoli şi numai dt:.pă anul 1860 au trecu l sub conducerea aulontattlor btsen­ce�li decretindu-se .şcoli confesionale. (Vezi Memorialul reuniunii învătătoreşli "Ma­riana" din Năsăud 1 R76-1!=101. pt�g. 9 ) .

1 1 . Arh. de Stat Nasdud, Arh. Fond. Gr. N;isăud , pachet 332/D 3 . 1 2 . Sebdstwn Cosbuc e>�te tatăl poctu1ui G. Coşbuc. m-1i l în!u m0rge ca paroh in Hordou. 13 . Siemalismul diecczei gr. ce l . a Gherlei pe auul 1867. pa'CI . 95. 14 . . S. �1anoliu, ,,lcoaco ur.r;i şco: i din�r-un colţ de ţară romanesc" , pag . 1 10.

336 www.cimec.ro

avea posibilitatea să ac:ord2 împrumuturi. Tot d in ac:est fond era retribuit parohul pentru catiheză ; la fel organele caa·e in­spectau sau vizitmt şcoala. I n 1 872 găsim ca delegat la exa·­menul şcolar de vară pe Maxim Pop d i n Năsăud care pri­meşte o r-emuneraţie de 2 florini .

După u n serviciu de şase ani la ŞC"oala din Salva î nvăţă­torul George Mutu are u nele neplăceri cu sătenii şi din cau-7.a aceasta organele sup2rioare caută să-1 înlocuiască i nvocîn­d u-se motivul consemnat în protocolul din 27 octombrie 1 872, că George JVIutu este "neabil să mai fie învăţător" . Cu adresa nr. 8 din 1 8 7 2 comisia scolastică d i n Salva face un recurs că­tre "Veneratul Ordinariatu Diecezan greco-catolic din Gher­La" în care se cere e'l G eorge Mutu să fie menţ. inut ca înv[t­l ător la scoala confesi onală din .Salva. In recurs se arată că în '27 octombrie 1 8 72 a venit în comunf1 Leon Pav;.,lea pro­fesor la gimnaziu d i n Năsuăd L; :şi a cerut j udelui comunei Ba­ziliu Naşcu să c onvo:tce comisiunea şcolară grPco-catolică con­fesională care să hotărască înlocuir'ea invăţătorului George Mutu. In continuare recursul speci fică printre altele că lw­tărîrea comisiei nu era legală, , .deoan·ce în locul membrilor d i n comisie care nu s-au prezentat la Ş<:'di nţă, s-au adus alte persoane, fiind obligaţi la aceasta şi, aceştia î mpr::•ună cu ntJ­tarul Belteag, au în tocmit protocolul cerut de Leon Pavelea, dar ei văzînd că fac o nedreptate protestează împotriva aces­tei acţiu n i forţate, şi mai arată că învăţătorul George Mutu este bun pedagog, cu rurtare morală foarte bună şi că el n u contravine n ici unuia din nrt icolele h•gii d i n 1 868" . Recursul precizează că . , în contractul încheiat intre comună şi învăţă·­torul George Mutu, ao.>sta nu poate abdica de la post pînă nu face mai întîi cunoscut senatulu i scolar, hr comuna nu poate anula contractul decît dacă este a'n unţat cel in cauză cu trei luni înainte, ceea ce n u s-a făcut". Ori, se arată mai de­parte că pînă în 1 860 şcoala avea în văţători străini de comu­nă, iar George Mutu f'Ste din sat, are calificare de învăţător• şi şi-a făcut stagiul legal în armata austriacă timp de zece ani ca subofiţer. "Vorbi n d desprP calificarea lu i Mutu, recursl.ll menţionează că acesta a urmat cu1·surile pn,'parandiale din

Năsă u d ca u n om însur'at şi cu spese mari timp de doi ani . Testimoniul î l are din 1 862 cind a fost numit învăţător defi­

n itiv pentru şcoala poporală din Salva, conform decretu lui

datat d in 25 octombrie 1 862 din Gherla, nr. 2428 . Se cere să

fie lăsat şi pe mai departe învăţător în Salv-a. Recursul este semnat de Ion Catone paro h . 1 1i) preşed inte al consiliului şco­

lar, George Belteag membru ordinar, n otar al comisiei şco-

15 . V. Şotropa şi N. Drăgan, " Istoria şcoalelor năsăudene", pâ.ff. 330-33 1 . 1 6 . Ion Calone, esle cumnatul poetului G. Coşbuc, cdsătorit cu sora poetului Elisabe la,

decedată i n Salva in 1908.

zz - ,.Arhiva Someşan<t" 337 www.cimec.ro

Iare, Doroft:.>i Cimbulea membru. Basiliu Nascu i ude şi mem­bru, Avacum Zăbală şi Isidor Bodescu notariu �17)

Invăţătorul Mutu nu e înlocuit în 1 872 căci consistoriu din Gherla prin adresa din 1 martie 1873 nr. 424/234 arată" . . . c u privire la docentele George Mutu din Salva, n u a fost co­rectă procedura faţă de acesta ". 18) In 1 873 întîlnim o întîmpi­nare din partea învăţătorului lVIutu adresată senatului scolar, în care face sesizarea că nu şi-a primit salariu pe acel �fl. pe lunile ianuarie-mai. Totuşi lucrurile nu au rămas aici ; în 27 i ulie 1 873 se tf'imite la "Gazeta Trasilvaniei" an untul că se deschide concurs de ocupare a postului de învăţător

·în Salva.

Concursul e fixat în 20 septembrie 1 873 5i se face specifica­rea că salari ul de încadrare a celu i reuşit este de 200 florini valută austriacă pe an. Concursul amintit nu se ţine decît la 20 octombrie 1 873 şi este ales ca învăţător Gavril Morariu . provizoriu pe d o i ani .

Gavril Morariu PSte tot din Salva. După ce urmează pre­parandia de doi ani la Năsăud (1861-1862) e numit învăţător în Maramureş !ji abia în 1 873 reuşeşte să obţină numir•:.>a l a şcoala din Salva. Din timpul acestui învăţător găsim menţio­nat în pr-otocolul din 31 octombrie 1876 că în comună sint u n număr d e 1 57 copii d e şcoală dar nu toţi pot frecventa cursu .. rile din ·anumite motive. In primul rînd sînt lipsurile materi­ale. Se mai arată că elevii nu au cărţi deoarece abecedardc şi legendarele existente au fost confiscate şi de ace-:a se cer alte cărţi , "acomodate spiritului vremii". Senatul hotărăşte să se procure cărţile necesare iar costul lor să fie acoperit din fondul şcolastic. Urmează o listă de 1 57 copii în vîrstă de şcoală, născuţi în 1 866-1 870. Păcat că o asemenea listă nu ne-a rămas şi din anul 1 871 cînd printre mieii şcolari din Salva se număra şi George Coşbuc, unde tatăl său funcţiona pe atunci ca administrator parohial. După un an murind preo­tul Anton Coşbuc din Hordou, tatăl po:tului Sebastian Co�­buc se mută în Hordou şi de la această dată "tînărul George urmă şcoala primară în satul natal, unde sub îngrij irea das­călului Tănăsucă, un om mic de statură, slab. supt la trup :�i faţă ca o prună uscată, se deprinde a citi şi scrie bine. cu toa­te că dascălu 1 era un auchbucher lipsit de cunoştinţe peda­gogice de dăi doamne". 1 !l)

Invăţătorul Mor•ariu a desfăşurat o activitate frumoasă în Salva pînă în 1 897 cind se pensionează. Din informaţiile colegilor săi reiese că a fost un harnic sluj itor al şcol ii. punind deosebit accent pe aritm2tică.20 După pensionarea lui Gavril

17. Vezi Arh. Sldlului din Nosăud, Arh. 9r . . Dosar 3, pachel 332. 1 8 . Ibidem. 19. Dr. Leon Scridon, ,.Oma�iu lui Coşbuc · , lucrare apărută cu ocazia dezvelirii bu�Lulu1

poelului la Năsăud i n 20 iunie 1926, pag. 64. 20. Din rel a t ările lui Ion Filimon. director între timp al şcolii din Salva.

331 www.cimec.ro

Morariu se deschide concurs pentru ocuparea postului vacant, iar pînă la alegerea noului învăţător senatul hotăr•ăste ca su­plinirea să fie făcută de parohul Basiliu Dumbravă: "deoare­ce pînă la suscernerea protocolului de alegere a veneratului consistoriului şcolastic şi pînă la aprobarea acestuia va trece cel puţin o lună. Suplinirea va fi remunerată cu salariul o� se compete învăţătorului pe lună'' .2 1 )

Concursul pentru alegerea noului învăţător se ţine în 19 octombrie 1 897. Pentru concurs au înaintat actele : Nicolae Mihăiese şi Clement Ianu, ambii din .Salva. După citirea acte­lor celor doi concurenţi este ales ca învăţătm în postul va-cant Nicolae Mihăiese.

·

Nicolae Mihaiese22 - serveste scoala confesională cu mul­tă abnegaţie pînă în august antil 19 15, cind trece la pensie la cerer•e23) şi se propune concurs pentru ocuparea postului. Se­natul însă hotărăşte să nu se 1ină concursul de ocupare a pos­tului pînă la finele războiului, avîndu-se în vedere că aproape toţi învăţătorii cu elan de muncă sînt pe cîmpul de luptă . Senatul solicită să se aleagă un învăţător suplinitor dar vica­riatul din Năsăud nu aprobă, ci somează Sl:.>natul şcolar să publice ţinerea concursului ceea ce se şi face în şedinţa din 22 august 1915 . Şl astfel este ales ca învăţător . ,substitut" pe întreaga durată a războiului învăţătorul pensionar Nicolae :ivlihaiese cu începere de la 1 ianuarie 1 9 1 6.2�)

In timpul tulburărilor de la sfîrşitul primului război mondial, cursurile şcolare au fost întrerupte un timp, însă în 26 ianuarie 1919 vicariatul din Năsăud cere reînceperea pre­h•gerilor şcolare. Ca învăţător este ales tot Nicolae Mihăiese cu începere de la 1 februarie 1919 .2·') Muncitor şi cu un deo­sebit simţ de răspundere, N. Mihăiese, în afară de munca rodnică de la clasă a desfăşurat o activitate deosebită şi în rindurile sătenilor şi a colegilor săi ţinînd o serie de confe­rinţe bine apreciate, obţinînd pentru -acestea 'li unele recom­pens.2 materiale.21') Acelaşi lucru se poate spune şi despre Ga­vril Morariu ca şi despre alţi sluj itori ai şcolii.

Cu aceste frămîntări se încheie un capitol al şcolii din Salva şi anume acela al perioadei confesionale care un timp destul de îndelungat a fost singura şcoală din comună şi abia în anii din urmă a existen�ei sale a funcţionat paralel cu ea şi şcoala comunală, care nu după mult timp de la înfiinţare s-a transformat în şcoală de stat.

21. Vezi protocolul de şe<.linle dl senatului �colat din anul in CdUZă , aflat i n Arh. pa­robiei din Salva.

22. Asupra acestui înYăţdlor vom m a i revcm cu une le drlte ce va mai lirzi u . 2 3 . Vezi protocolul de şcdin\e al sendlului bbericPsc - şcolar d i n 1 5 a u q u � l 1 9 1 5 . (Arh.

pa robiei Salva ) . 2 4 . Ibidem. 25. Ibidem. 26. Vezi Memorialul reun i u n i i î n vdtd lorilor �Jreco-cdlolici . . Mariana" din Nd�ăud, paq.

15-25.

339 www.cimec.ro

Acestei scoli modeste, cu sluj itori tot atît de modeşti ii revine meritu l de a fi slujit cultura român2ască neîncetat în ciuda lipsurilor şi a greutăţilor prin care a trecut în tot tim­pul existenţei sale. De pe băncile ei demodate şi adesea im­provizate au ieşit oameni de seamă a căror activitate a Iăcut cinste s atului şi neamului nostru.2;) Şirul acestora nu se în­cheie aic:i el se va continua cu m ulţi alţii dintre care unii îi mai intilnim şi astăzi in plină activitate socială şi culturală, dar despP2 ei vom vorbi în alt loc.

* Se sLe că l a şcolile confesionale erau primiţi numai co­

pm de religie greco-catolică, dar şi aceştia numai în limita locurilor din şcoală, în j ur' de 60-70 el evi, deşi numărul lo1· era de peste 1 50 şi toţi de aceeaşi religie. Fondul şcolastic existent neputînd asigura plata a încă unui cadru did::�ctk confesional s-a hotărît deschiderea unei şcoli săteşti susţinută de comună �i nu de biserică, în care să poată învăţa toţi co­piii din comună indifeD2nt de confesiune. Şcoala a luat fiin­ţă în anul 1 882 şi primul ei învăţător a fost Gavrilă Finegar. originar din satul Găureni (Aluniş) de pe valea Zăgrii.

GavrJă Finegar, înainte de a veni în Ealva a servit ca învăţător la şcoala confesională din MiEtei. Şw3.la comunală nou înfiinţată îşi tîra cu greu existenţa din subvenţia comu­nei izbutind anevoie să infrunte lipsurile care creşteau an de an. In anul 1 8 96 statul ungar urmindu-şi politica de maghia­riz<:u-e a românilor' şi a celorlalte naţionalităţi din Transilva­nia, aşa cum s-a stabilit în acea . ,Lege a naţionalităţilor" din 1 868, a pus problema înfiinţării şi în Salva a unei şcoli de sta t cu limba de predaf!2 maghiară, statul suportînd cheltu­iel ile de construcţie şi întreţinere a localului, precum şi pla­ta personalul didactic, dar locuitorii comunei s-au împotri­vit refuzînd acest ,dar" pe motivul că ei vreau să aibă în continuare - şcoală românească. C u trecerea anilor sporeau însă şi greutăţile şcolii comunale. Local de şcoală propriu n u exista. Cheltuielile d e întreţinere ş i plata învăţătorului erau anevoie acop2rite. Cursurile se ţineau in casa învăţătorului Finegar. Lipsea mobilierul, materimlul didactic ş a. şi fonduri ­le necesare nu existau. S-a cerut ajutor statului dar acesta nu renunţa la punctul său de vedere : , ,şcoala să devină de stat

27. Dăm m ai JOS nume-le celor care au Lrecut prin şcoala di n Salva pînă i n anii 1889-1 8&0 : Nechila Ignal, colonel , Nicolae Boclescu , maior. Iosif Bodescu, căpitan. Dr. Va­sile Pa.şcu, medic de regiment, (loli in Rom.ini.:J) , MarUan Zdqrcan. căpililn. Nicolae­Ceuca, Todor Pavelea, Ion Carp. Ştefan Gaftone , Pavelea Emil , locotenen ti , Leon Pavelea , profesor, Leon Piciu, conducă tor de cărti funciare, Iacob Pavelea şi Nae Pa­velea, cancelişti , lan Daniela. controlor suprem al căilor ferate din Aust ro·Ungar'a, Ion Bodescu. director de cancelarlt" la Tribunal, Dorortei Cimbule·a, asesor orfanal, Nicolae Mihd.iese, Clemen t Ianu. Toma Mihdiese. Grigore Mihăiese, invă�ători, Iuliu Morariu. protopop in Salva, Ceuca Gavrilă.. , primpretor, Ilie Cleja, revizor şcolar, s &. (vezi inloria şcoalelor ndsiludene, pag. 141) .

340 www.cimec.ro

cu limba de predare maghiară iar în plus comuna să pună la dispoziţie terenul pe care �ă se edifice un local corespun­zător pe cheltuiala comunei şi totodată aceasta să .asigure şi întreţineP2a lui pe tot timpul existenţei şcoli i ; statul în schimb se obligă să suporte doar plata învăţătorului. Silită de împre­j urări şi strîmtorată de greutăţi mater•iale, comuna a fost ne­voită să primească condiţii le ce i s-au impus şi în felul aces­ta în anul 1 898-1899 a luat fiinţă în Salva şcoala de stat cu limba de predare maghiară, funcţionînd deocamdată în ·aceeaşi casă a învăţătorului Gavrilă Finegar.

Fotc• nr. 2. Poa r l o de la inlra1e Ia Ios i a şcoală comunală, înfiin ţald în 1 882.

In anul şcolar 1899-1 900 se înfiinţează şi postul al doi­lea de învăţător pe care îl ocupă Ion Filimon, abSiolvent al şcolii normale din Deva ser•ia 1897 .

Ion Filimon, înainte de a v2ni în Salva a servit t imp de d oi ani la şcoala din Găureni (Aluniş) judeţul Bistriţa-Nă­săud. Invăţător destoinic, cu temeinică pregătire profesională, el a dat dovadă de multă pricepere, energie şi elan în mun­că. In Salva a servit ca învăţător-director timp de 20 de ani. Urmează apoi un curs de specializare în agricultură ajun­gînd în ultima parte a carierei sale profesor de agricultură la �coala normală de învăţători din Năsăud, de unde se şi pen­sion2ază după o activitate de peste 40 de ani de muncă.

In timpul cît a funcţionat Ion Filimon ca director în Sal­va i se aduc multe îmbunătătiri scolii de aici . In 1 903 se termină construcţia noului local de

· şcoală cu trei săli de cla­

să spaţioase, locuinţă pentru director şi pentru omul de ser-

341 www.cimec.ro

Polo nr. J. Localul de şcoală edilicat în 1 903.

VICIU. Nu cunoaştem valoarea totală a construcţiei, dar la acea dată era printre cele mai frumoase localuri de şcoală din ţi­nut.

In anul 1901-1 902 se înfiinţează la şcoala de stat din Salva al treilea post ocupat d e învăţătoarea Horvat Ileana. Era originară din Bistriţa. Serveşte la şcoala din Salva pînă în 1 908.

Teodor Zăgrean născut în Năsăud în 1 88 1 . ajunge învăţă-­tor în Salva în anul 1907 odată cu trecerea la pensie a învăţă­torului Gavrilă Finegar. Este absolvent al şcolii normale de învăţători din Deva seria 1 899-1 900. unde a cunoscut pe Ion Filimon cu care va munci apoi împreună mai mulţi ani la şcoala din Salva. Şi-a început cariera de dascăl în satul Prois­lop (Cartierul Liviu Rebreanu) unde a functionat doi ani (1 900-1 902) şi apoi la .Monor pînă la venirea în Salva. I n Prislop Teodor Zăgrean cunoaşte p e sora lui Liviu Rebrean u. fiica învăţătorului Vasile R•2breanu, căreia, aşa cum reiese din romanul "Ion " îi făcea curte. El rămîne la Salva pînă la izbucnirea primului război mondial cînd pleacă pe front ca ofiţer de rezervă în armata austro-ungară, iar după termina­rea războiului ajunge învăţător în Năsăud, locul lui de naştere unde funcţionează pînă la pensionare. S-a stins din viaţă în ianuarie 1 968 în vîrstă de aproape 90 de ani în oraşul copi­lăriei, lăsînd amintirea unui bun pedagog, devotat misiunii de dascăl.

Pînă la t2rminarea primului război mondial, în afară de cei amintiţi, au mai funcţionat la şcoala din Salva ca învăţă­tori : Ianos Ovari (1 907-1910), Leon Martin din comuna Re-

342

www.cimec.ro

Polo nr. 4. Unii dintre învăţătorii care au servil la şcoala din Salva între anii 1 882-1918.

teag judeţu l Someş ( 1 9 1 0-1 9 1 4) , Catalina Papp din comuna Groşi fostul judeţ Someş ( 1 9 1 0-1 9 19). l'<icolae Burduhos di n Rebrişoara.

Dintre toţi cei amnitiţi pînă aici o ami ntire de neuitat au păstrat sătenii învăţătorului Ion Filimon, şi Teodor Zăgrean. De numele lor se leagă înfiinţarea în Salva a cooperativei de

343 www.cimec.ro

consum. în anul 1 9 0 8 . una dintre primele un:tăţi cooperatiste sc1.teşti din Ardeal şi pri m a cooperativă din judetul B:stf'ita­Năsăud.28) Apoi s-a edificat noul local de scoală · s .. a obti�ut dl'2ptul de a transporta "slatină" de la Tău�e. mc;nopol u�mă­rit cu multă stricteţe în Ungari a ; aprobare la care s-a aj uns numai în urma mai multor demersul"i şi insistenţe făcute de comună şi în mod special de către învăţătorii Ion Filimon şi Zăgre:m. care au mers in anul 1 9 1 1 , in fruntea unei delegaţii la Budapesta în audiE'ntă la ministerul de resort.2!J) S-ar pu­tea spune încă multe alte acţi uni de folos obştesc pornite din iniţiativa 5i elanul acestor harnici slujitori ai şcoli i noastre .

• După un irea Transilvani•2i cu R omânia scola de stat c u

limba d e 1=redare maghiară şi cea confesio�ală românească s-au contopit, cursurile predîndu-se numai în limba romana deoarece pe teritoriul comunei Salva nu exista populaţie ele altă naţionaLtate în afara cîtor•va familii evreieşti .

Lipsurile de care suferise şcoala pe timpul războiului vor continua să se resimtă şi după Unirea cea Mare din 1 decem­brie 1 9 1 8 . Mulţi învăţători căzus2ră pe c împul de luptă şi go­lurile trebuiau completate. In acest scop, încă din ultima pe­rioadă a ră?:boiului s-au organizat in spotele frontulu i , în in­tervalele de refacere a un ităţilor, cursuri pentru pregătirea de învăţători . Participau tineri care fuseseră luaţi de pe băn­cile liceului sau ale şcolilor• normale şi trimişi pe front îna­inte de a-şi termina studiile.30) Imediat după război au luat fiinţă aşa zisele "c ursuri dr2 vară", frecventate de cei cu o pregătire medie incompletă, care au funcţionat in învăţă .. mint ca suplinitori. Din rîndurile acestora s-au ridicat mult� dascăli de nădejde a căror activitate putea servi ca exemplu şi pentru alţii.

Intre timp se extinsese în Transilvania o puternică reţea de şcoli normale cum a fost şi cea din Năsăud, înfiinţată la 1 octombrie 1 923. Ea relua aici, după o întrerupere de cît.2va decenii, activitatea vechii prer:arandii d:n Năsăud care fune­ţionase din 1 859 pîn ă în 1 868 cind a fost mutată la Gherla. Sîmburele acestei instituţii trebuie căutat în cursurile peda­gogice de şase luni înfiinţate de Ioan Marian în 1837. Aceste cursuri, cu mici în treruperi, au durat pînă la înfiinţarea {:re­parandiei amintite.

28. ln N��ăud i a tiîntă Cooperativa de con�um abia in 1812 l a s lăruintele lui Ion D l� n i c i o . pen�iouar din Salva. (Din relatările lui Teodor Zăgrean şi Ion Filimon) .

29. Din rE'lill. d n l e lui Teodor Zagrean. 30. f:;rolc>�urul Vasile Şuteu, fo!->l director al liceului Cantemir din Bucureşti t imp de 3•)

de ani. nd.sii.udean de oriyine si ir:.ginerul Crislea Niculesc�. pro� ..

universil?r .la �t"'o­! i teilr.ica d i n Bucureş t i . ne vorbeau despre astfel de cursun, numarmdu-se Şl e1 pnn­lrc ini l i a t o r i i lor.

344 www.cimec.ro

Absolvenţii şcolii n ormale nou înfiinţat·::- in Năsăud pre­cum si ai altor scoli de a1cest fel din vechEa Romfmie, sau din Trans

-ilvania, a,_; completat postuf':le vacante din î nvăţămîn ­

tul elementar, care izbuteşte în felul acesta să onoreze tot mai mult sarcin ile ce-i reveneau în opera de culturalizare a maselor. Pînă la ieşirea primelor serii de învăţători de p:> băn­cile acestor şcoli normale, în Salva a continuat să funcţioneze Nicolae Mi i laiese fost învăţător• la şcoala confesională. El a fost şi primul director al şcolii după Unire.

Nicolae Mihăiese s-a născut î n Salva în 23 ianuar:e 1 86 (i dintr-o familie de ţărani a cărei înţelegere pentru învăţătura de carte era oarecum mai deosebită decît a cenlrlalţi săt<::-ni . Dovadă faptul că din sînul ei aveau să se ridice încă doi in­văţători, Crigore şi Toma Mihăiese, fratii lui Nicolae. Acesta serveste mai întîi ca învăţător la scoala confesională din Nt•­grileşti jud. Someş , în baza unei d

.iplome eliberată în Cluj c�t

nr. 2 1 2-37 / 1 885, iar doi ani mai tîrziu, în 1 8 8 7 , obţine di­ploma de "docente r:opularu" cu nr. 207-1 1 3 / 1 8 8 7 . Din Nt•­grileştl Nicolae 1\Iihăicse ajung. • î n văţător în Rnuc ul-Sal Vl'i unde rămîne pînă în 1 897 si ar-oi la şcoa l a confesională elin Salva la, care serveşte pînă î n 1919 .�l l ) cînd este încadrat ca în-­văţător la şcoala de stat pe baza unui decr•ct al Consi liului D i ­rigent din �ibiu nr. 13726 din 22 septembrie 1 9 19, semnat de O. Ghibu. Jurămîntul cerut de lege î l depune în Bistriţa în octombrie acelaş an, în faţa revizorului şcolar judeţean lon Pavel. In calitate d? învăţător şi director al 5colii de stat din Salva, N. Mihăiese funcţionează pînă în 31 aur;ust 1 928, cînd se pensionează iar postul lui este ocupat de I l ie Cleja, origi­nar din Salva, venit din Maramures ca revizor scolar la N�i-săud.�2)

· ·

Imediat după "Unire" şcoala funcţionează eu trei posturi aşa că pe lîngă N. Mihăiese mai serveau ca învăţători Con­stanta Mihalca şi Ion Mihăiese.

Con.stanţa Ylihalca f iica învăţătorului Mihalca d:n Rebri-­�oara, este absolventă a şcoli i n ormale din Gher•la. Funcţio­nează în Salva în anul şcolar 1 9 1 9- 1 92 0 , apoi se transferă in Năsăud und2 nu după mult timp decedează.

Ion Mihăiese, fiul lui Nicolae, s-a născut în Runcul-Sal­vei la 29 noiembrie 1 896. A terminat şcoala populară de pre­gătire a învăţătorilor din Zalău seria 1 9 1 8 . Este numit în pos-­tul al treilea de î nvăţător cu decretul nr. 37:.?6/1 9 1 9 al Consi­liului Diri!!ent .Sibi u -- Resortul C ultelor si Instructiunii Pu­blice. Ca �văţător în timpul celor 1 8 an i

·serviti îO: Salva, a

depus o apreciabilă muncă didactică şi de culturalizare a ma-

3 1 . Dc�pre activilatea lui N . Mih�iesc am m a i vorb i t ti l u n c i cind am a ră t a t s i:ualia şcc• !ii confe!:> ionalP. .

..=i:!. I l ie C l C' j a se transferă d i n com uno.1 B i rsana - M d ramureş, ocupă postul d i n Salve. dcH nu Iunc�ionează. Îll acest post f i i nd revizor şcol -:..r p î n o:1 lc� pensiu11arc.

345 www.cimec.ro

selor populare. In învăţămînt obţine gradele cerute iar !n 1 936 în urma inspecţiei speciale este înaintat la gradul I. Incepind din 1 928 îndeplineşte şi funcţia de director al şcolii din Sal­va cu multă competinţă pînă în octombrie 1 937 cînd dece­dează în plină activitate, în urma unui atac de cord.

Valeria Rusu, născută în Năsăud, mai tîrziu căsătoriFt Bodescu, este absol ventă a şcolii normale greco-catolică din Gheda, seria 1 9 1 9. Funcţionea{Ză învătătoare la Salva înce­pînd cu anul şcolar 1 920-1921 . In 1 926 Valeria Rusu se mu ­tă în Ilva-Mică unde sotul ei era notar, lăsînd, după o acti­vitate de şase ani, impresii din cele mai frumoase despre ro­lul educatorului legat de popor.

Ion Pop, serveşte ca învăţător în postul patru din 1 920 pînă în 1 923. Este a.bsolvent -al şcolii normale din Gherla. Din spusele colegilor din acel timp reiese că a fost un bun cadru didactic.

Un timp mai scurt servesc, între anii 1 924-1 928, l a şcoala d i n Salva învăţătorii : Ana Ni stor, din Năsăud, ab­solventă a şcolii normale din Gherla (1 924-1925) ; Margareta Clujan (1925 -1 926) ; Ana Răcătăuan ( 1926-1927); Victoria Bartoş (1927-1928); Ana Sima, căsătorită Nistor, absolventă a institutului pedagogic din Lugoj , seria 1 9 1 8 , serveşte în anii 1 926-1928.

Valeria Androne, căsătorită Rusu, născută în N�1săud, ab­solventă a şcolii normale de învăţătoc>.re din Gherla, seria 1 926, şi-a început activitatea didactică în comuna Tăure j u­deţul Bistriţa-Năsă ud , d2 unde în septembrie 1928 este trans­ferată la Salva şi aici funcţionează pînă în 1 935 cînd se trans­feră la Rodna. In 1 940 revine din nou în Salva unde func­ţionează pînă in 1 944, apoi la Năsăud pînă la pensionare

Dionisie Piciu, născut în Salva în 7 iulie 1 91 0, este ao­solvent al scolii normale de învătători din Năsăud, seria 1 92H. Işi începe · activitatea didactică ·

în Salva în toamna anuhi 1 928 unde funcţionează pînă în octombrk' 1931 cînd pleacă în armată. In 1 932-1 937 funcţionează în Tăure, apoi din non în Salva pînă î n 1 940. Intre 1940-1945 este utili7.at ca în­văţător în comuna Rîu-Sadului j udeţul Sibiu . Revine la pos­tul din Salva în primăvara anului 1 945 unde funcţionaeză ra învăţător pînă în septembrie 1 952 si apoi e n umit prof•2sor la scoala generală din Salva. 1 ncepînd din 1 937 pînă în 1 952 în­deplineşte si functia de director. In 1 937 este distins cu , . Răs­plata Muncii" prin Decretul Ministerului Invătămîntului nr. 1408 1 . In învăţămînt, pe lîngă gradu l 1 prin decizi a M. Ecl . Naţionale nr. 1 76353/1946. i se acordă gradul s uperior, iar prin decizia nr. 1 76334/1947 i se acordă gradaţia de merit. In 1 959 obţine diploma de profesor pentru clasele V-VIII l a disciplinele limba română-istorie. Serveşte c a profesor la şcoala din Salva pînă în 1972 cind &:= pensionează.

346 www.cimec.ro

Margareta Părcălab, născută în Năsăud, este absolventă a şcolii normale din Şimleul-Silvaniei seria 1 f128. Funcţionea­ză ca invăţătoare în Salva in anul şcolar 1 928-1929.

Valeria Pongraţiu, fiica învăţătorului Pongraţiu din Chi­raleş judeţul Bistriţa-Năsăud, absolventă a şcolii normale de învăţătoare din Cluj, a funcţionat în Salva în 1 929-1930.

Letiţia Irimeş, s-a născut în Romuli unde tatăl său era învăţător. A terminat şcoala normală de învăţătoare din Cluj seria 1 925. In Salva vine în toamna anului 1 930 şi funcţio­nează, cu unele întreruperi , pînă în 196 1 , cînd se pensionea­ză, după o activitate rodnică de peste 36 de ani d2 muncă la catedră.

Staicu Totolici, funcţionează ca învăţător în Salva din 1 93 1' pînă în 1 936. Şi-a făcut şcoala normală la Galaţi fiind originar de pe aceste locuri.

Florica Pop, şi Maria Dăneţ, funcţionează ca învăţătoare în Salva în anii : �rima 1933/1 934 iar a doua în 1 934/1935.

Raveca Filimon, că�ăiorită Ducu, este absolventă a şcol i i normale de invăţătoare din Şimleul-Silvaniei seria 1 928 . Ser­veşte mai întîi ca în văţătoare în Romuli, iar în Salva vine în 1 935 unde serveşte pînă în 1 940. In perioada 1 940-1 945 este utilizată la �coala d in comuna Bîrz.a judeţul Dolj . Se pensio­nPază în anul 1 966 .

Ilie Ducu, născut în 1 907. în comuna Bîrza-Dol j , a urmat şcoala normală la Craiova şi apoi la Cristuru-Secuiesc pe care o absolvă în 1 :)27 . Serveşte mai întîi ca învătător în Romuli şi apoi din 1 936 la şcoala din Salva pînă în 1 940. In anii 1 940-1 945 este utilizat ca învătător în comuna nn.tală. După 1 945 se reintoarce la Salva unde functionează pînă la pen­sionare ( 1 970). Intre anii 1952- 1962 indeplineste funcţia de director la şcoala din Salva, fiind si profesor la clasele V­VII. In 1 962 obţine diploma de profesor pentru disciplinele matematică şi fizică.

Maria Prădan, serveşte la şcoala din Salva ca învăţătoa­re în anul şcolar 1936-1 937.

George Macovci, din comuna Boroaia-Suo:e>ava, este trans­ferat la Salva în 1 938 şi servPşte un singur an, apoi se trans­feră la Dornişoara judeţul Bistriţa-Năsăud. După război ajun­ge inspector şcolar al judeţului Bistriţa-Năsăud, post pe care-I deţine un timp destul de scurt.

Maria Pop, căsătorită Piciu. Urmează şcoala normală l a Piteşti şi apoi l a Beiuş judeţul Bihor, pe care o absolvă în H!27 . Functionează mai întîi ca învătătoare în Maieru-Bistri­ţa-Năsăud,

·apoi în comuna natală Tăure din 1928 pînă î.n

1 937. In 1937-1 939 serveşte la şcoala din comuna Coşbuc iar în 1 939-1940 serveşte în Salva. In perioada 1940--1945 este utilizată ca învăţătoare în comuna Rîu-Sadului jud. Sibiu la

347 www.cimec.ro

llfili/JJ!i!IJ!4!i!IJiitJI! il Jllli li Jt!lllA J/1/ /Jil 1111 llt�lll JilKJ!IIIIIJ!Ai

Polo. nr. 5 Unii din l ! c învătălorii care au servil la şcoala din Salva între cele două Jăzboaie mondiale.

o şcoală a unei col oni i ck:� muncitori forestieri. In 1 945 revi­ne din nou la postul din Salva unde funcţ ionează pînă în 1961 cînd se pensionează. In învăţămînt, pe lîngă gradul I , obţine în 1 946 gradul superior şi în 1 947 gradaţia de merit. :r-.Iunca desfăşurată la clasă şi în afară de clasă i-a fosL apre­

ciată de organele de partid si de stat, acordindu-i-se prin De­cretul Prezidiului ::\Iarii Adunări . ationale nr. 22 1 din iunie

348 www.cimec.ro

1955 inalta d istincţie , ,Ordin u l Muncii pentru merite deose­bite în activitatea didactică si eclucativă".

Invăţător i i care au funcţionat la şcoala din Salva în tim­pul ocu paţiei hortiste, in locul învăţătorilor rdugiaţi, într2 anii 1 940-1 944. ne sînt mai putin cunoscuţi , unii ser•vind un timp foarte scurt. Pe cei ce au servit un t imp mai i n del un­gat, sau r e-au rămas despre ei unele documen te, ori mărtu ­rii ale colegi lor, îi vom arăta in rîndurile ce urmează, în afa­ră de aceia despre care am vorbit în alt loc.

Viorica Chit11, funcţionează la şcoala din Sr�lva pe toată perioada 1940-1 944.. S-a născut în Lusca, azi catrier al Nă­săudului. A fă cut şcoala n ormală la Cradea seri a 1940 .

George Rusu, serveşte ca invăţi'itor suplinitor în anul şco­lar 1 040-1941 , �i apoi pără�·o::,şte invăţămîntul , prim ind u n serviciu m a i r-otrivit pregătiri i pe care o avea .

Ianos Ianc!o, este învăţător cu diplomă, funcţionează l a scoala. d i n Salva intre an i i 1 94 1 -1943. ·

Varga Alexandru, nu a fost î nvăţător de cari E.Tă. A func­ţ ionat la şcoala d i n Salva în anii 1 942-·194 4 , indeplinind î n acest t i m p ş i funcţia d e director al scol i i .

I n anul şcolar 1 942--1943 se în fiinţează i n S<:llva şi a:;;a zisa , .şcoală maghiară catol ică" l a care erau înscr-i ş i numai copii i de origină m aghiară şi de evrei , în t o tal 1 2-14 elevi , f i i a i functionarilor noi ven iţi în comună. Restul copiilor frec­ventează în continu<n·e l a ')covla de stat unde se preda l imba maghiară şi limba romim ă . I nvăţătorul incadrat la şcoala uJ ­tolică a fost Pal Io<,if.

Cin cauza războiului cele două localur'i d-2 scoală suferi'i grave av'lr i i . Mobii leru l , materialul didactic si

· arh iva sînt

di struse de trupele h itleriste şi h ortiste în retragere. In urma ace'>tor evenimente �i fră mîntări pr'in care a trecut '>atul şi lo­cuitorii să i, scoala era de nerecunoscut. Cursu rile totusi s-au inceput cu c�ea ce s-a putut recupera din rămăşiţele

· mate­

rialelor distruse. Cadn2 noi s-au j:rezentat la şcoală cu dorin·· ţa de a şterge din inim i le săten i lor suferintele din perioada războiului .

Ion 1\'lureşan, a fost unul d intre primii dascăli veniţi î n comună ca să-şi înceapă apostolatul imediat după război . s . . a n8.scut în Mocod si a servit în Sn lva î n �nul scolar 1944-

1 945 indeplinind i� acest timp şi funcţia de dir�ctor.

Elisabeta Figan, n ăscută în Năcăud, absolventă a şcolii n ormale din G herla, îşi începe în Salva primul ei an de dăs­că l ie (1 944-1945).

Florica Tomuţa, este la fel din Năsăud s i serveste la şcoala din Salva doar î n anu l scolar 1 944--- 1 945.

·

Maria Catarig, la fel din Năsăud, servec:;te în Salva in aceeaşi perioadă ca şi colegile ei mai sus a�intite.

Aceste patru cadre didactice au fost pion ierii care s -au luptat cu greutăţile de început ale anului şcol ar 1944-1 945.

349 www.cimec.ro

In primăvara anului 1 945, după ce se aplanează proble­mele internaţionale ce priveau şi ţara noastră se pot întoarce în teritoriul vremelnic ocupat organ2le administrative ro­mâneşti şi odată cu ele şi cadrele didactice refugiate. aşa că la 1 septembrie 1 945 se începe noul an şcolar cu aceleaşi cadre pe care le-a avut şcoala şi înainte de cedarl' , iar în anii ce urmează se completează şi cu alte cadre noi cum a fost :

Xastasia Danciu, căsătorită Piciu din Mititei, absolvenU1 a şcolii normale din Gherla. care serv•2'5te în Salva in anii 1 945-1 947.

�astasia Găinaru, din Mititei care serveşte în Salva în anii 1 947-1 949. Este şi ea absolventă a şcolii normalP de in văţătoare din Gherla.

* In ce priveşte şcolarizarea copiilor şi desfăşurarea proce-

sului de învăţămînt de la şcoala din Salv·a n u avem date mai precise decit abia din anul şcolar l 89b/1 899, deoarece arhiva �colii a avut de f'Uferit 1 1rmările uefaste al� celor două ră7.­boaie mondiale. Cele mai multe documente ale arhivei s-au distrus însă în timpul celui de· al doilea război .

Materiile ce se predau erau cele obişnuite peste tot la şcolile de la sate, potrivit programei de învăţămint din acea vreme. De mentionat că se pun2a un deosebit accent în ceea ce priveşte aplicarea în practică a cPlor învăl::tle mai ales la agricultură. Şcoala din Salva, atît cea confesională, cit şi cea comunală, transformate mai tîrziu in şcoală de stat, au avut organizat un lot experimental, accentul punîndu-se pe creş­terea pomilor. Prima pepinieră şcolară a fost organizată în grădina din imediata apropiere a şr-:olii confesionale. Intre timp ea s-a extins ocupind şi locul unde a fost pe vremuri bis2rica de sub M ocirlă. Pomii crescuti aici erau, o parte va­lorificati făcîndu-se \ eni t scolii, iar altă parte dărui ţi elevi­lor să-i planteze acasă �i să continue îngrijirea lor.

In general în şcoală se muncea bine, însă cu toată grija şi zelul unor dasc-ăli conştiincioşi care s-au perindat în de­cursul timpului pe la �c:oala din ::>alva, nu s-a reuşit să se şcolarizeze toţi copiii de vîrstă scolară, multi r'ămînînd anal­fabeţi. iar alţii cu pregătirea întrerpută după ce făceau 2- --3 ani de scoală. /\ceastă situatie a fost o consecinţă a condi­ţiilor p�litico-sociale şi econ�mice vitrege, în care se sbătea populaţia de la sate, mulţi copii în loc să se îndrepte spre porţile şcolii erau angajaţi servitori sau folosiţi la lucru în gospodăriile părinţilor. Se întîmpla �adesea ca unii copii de vîrstă şcolară să plece cu părinţii în căutarea de lucru la di­ferite i ntreprinderi, în deosebi la exploatări forestiet''='·

Din situaţia de mai jos vom putea să ne dăm seama de număr'Ul elevilor în scrişi, frecvenţi, promovaţi şi repetenţi de la scoala df' st-at din Salva, dintr-un şir de ani. extraşi d in doc�mcntele existente în arh iva şcolii :

www.cimec.ro

Anul şcolar

Clasa

2

Elevi înscrişi

3

Frec­venţi

4

Promo­vaţi

5

Repetenţi

Din Din cauza cduza nefrec·

notelor venlei 6 7

1 901-1902 1 54 33 29 4 21 9 1

1 1 51 42 39 3 I I I 1 3 1 1 1 0 1 IV Nu am g ăsit nici un elev inscris

TOTAL 1 1 8 86 78 8 31

8

1 mort

----------------- ---------------- --------------1 906-1 907 1 72 49 44

TOTAL

1 1 43 33 29 I I I 37 22 21 IV 1 5 1 1 1 1 V 1 3 1 2 1 2

1 80 1 27 1 1 7

5 23 4 1 0 1 1 5

4 1

1 0 53 ·---- -------

1 9 1 4-1 915 1 1 1

I I I IV V

VI

60 25 23 39 33 31 35 21 20 23 1 6 1 4 1 1 9 9

2 35 2 6 1 1 4 2 7

2 5 5 2 3

TOTAL 1 72 1 09 99 1 0 64 -------------------- -------- ---------------1 920-1 921 1 54 41 35 6 1 3

1 1 5 1 44 40 4 7 I I I 1 7 1 0 8 2 7 IV 1 8 9 6 3 9 V 2 2

------------- ----------- ---------TOTAL 1 42 1 04 86 1 5 38 ------------------------------1 932-1 933 1 1 00 54 31 3 46

11 71 41 29 2 30 I I I 48 20 20 28 IV 47 28 28 1 9 V 4 0 1 3 1 3 27

VI 22 8 8 1 4 V I I 1 6 1 1 1 0 5

-------- ---''------------ · ------ ---------TOTAL 344 1 75 1 59 6 1 69

Din datele expuse se poah:· v<>dea situ aţia precara m car2 se găsea frecvenţa ceea ce aducea după sine procentul extrem de mare de elevi răma!5i repetenţi �i pierdu1) pe parcursul anilor< şcolari . Cadrele didactice raportate la numărul elevi­lor, nu erau suficiente, P2venindu-i în medie. unui învăţător 70--80 elevi si uneori chiar mai mul li .

Luînd ca �xemplu anu l şcolar 1 935.:_1 93(-;, socotit fiind ca unul dintre cei mai huni dintre cele două ră7.hoaie mnodiale, vom găsi : elevi înscrişi in clasele I--V II =, 3 10 ; numărul ca-

35 1 www.cimec.ro

drelor 4 ; numărul de elevi ce revin unui invătător : 78 · elevi frecvenţi : 2 1 0 ; elevi reJ:;etenţi 1 00 : absolvenţi ai clasei VII : 9. Privind in urmă cu 7 ani , vom vedea că in 1929/1 930 in cla­sa 1-a erau înscrişi un număr de 82 elevi, ceea ce înseamnă că din aceştia au reuşit să termine clasa a VU-a abia 1 0,9Dj0 •

Greutătile erau însă şi de altă natură. Mobil ieru l scolii ('fa insuficient, vechi şi deter;orat. In bănci de cite trei �levi, C'rau îngrămădi ti patru-cinci copii. Materialu 1 didactic era în­suficit:.•nt. Se l uptau cadrele cu completarea lui. cu fel de fel de improvizaţii, dar acest lucru nu er-a de-- aj u ns_ In perioada 1 9 1 8-1940 şcoala din Salva abia a reuşit să a�hă un glob pă­mîntesc, citeva hărti uzat•2. niste tablouri int uitive cu anima­.le domestice ş i sălbatice şi cu ' acestea se încheia ze3trea ma­terialului d idact ic_ Manualele 5colare .�rau scumpe, încît un număr mare de copii nu ajungeau in posesia lor decît cn mare întîrziere sau de loc. Si nu era vorba de cine stie ce ma­nuale, ci doar de abecedar� şi cărţi de citire. R2stul manu­alelor nu ajungeau de m u l te ori nici în miinil cadrelor d i ­dactice.

Bugetul şcol ii era restrîns, limi tîndu-se doar la cota d� 1 5D/0 ce o pdmea de la comună din venitele bugetare ordina­re re-alizate de aceasta. Sumele erau in fime , nu puteau asigu­

ra combustibil ul, curăţenia şcolii la începutul anului şcolar şi nici nu avea d2 unde să plătească un om de serviciu, curăţe­nia zilnică a sălilor de cl aEă f iind făcută de elevi. Problema combustibilului pe timpul iernii, se rezolva prin zelul ele­vilor, care venrau în L ecare zi cu cîte o bucată de lemn sub­suoară. Despre alte cheltu ieli necesare şcolii n ici nu mai pu­tea fi vorba _

Cu toate greutăţile şi l ipsurile ex istente cu care se luptau învăţător i i din tr•2cut au fost totuşi multe elemente valoroase printre dascălii amintiţ i care au dat suflet din sufletul lor ca să poată f i folositori acel ora din rîndul căron. s-au ridicat şi-n mijlocul cărora îşi duceau trudita lor existentă. Rezulta­tele munci i l or conştiincioase se concretizează. a�a cum am arătat, în număru l destul de mare de intelectuali ce au ple­cat de pe modestele bănci -ale şcoli i noastre. alăturîndu-se ma­rei mase de cărturari ce au dus mai departe flacăra culturii începînd cu schimbul ce 1·�-au lu:1t locul la catedra de dăs­călie şi pînă la profesori uni versitari si acad0micieni cu care pe bună dreptqte ne putem mîndri .

Din rîndurile acestora vom arăta doar numele unora din­tre fost i i elevi ai acestei şcoli care au urmat vechE gen&aţii men\ i�nată în alt loc şi anume al acelora ce îna:nte de pri­

mul războ i mondial şi în anii imediat mmători au trecut prin scoala din Sa lva . unde dc.scăli cu plete cărunte şi cu mî ini tP2murînde. ori bărbaţi în puterea virstei. sau tineri cu vi­sur•i înaripate. le-au pus condeiul în mină şi i-au învăţat pri-

352 www.cimec.ro

mele slove de carte : Dr. Leon Mihăiese licenţiat în ştiinţe de stat, Aurel Mihăiese l icE'nţiat în drept, fost director <:�l Fon­durilor grănicereşti din Năsăud, Isidor Bodescu fost notar în Salva, Ion Mi hăiese fost director al şcolii din Salva, Artene Paşcu funcţionar la C.F.R. , Emil Bl'taciu procuror în Cluj. Livia Morariu profesoară, fostă bibliotecară la Bi blioteca uni­versitară din Cluj , Dr. 1 iberiu Morariu profesor universitar, membru al Academiei Român2, Dr. Eugen Morariu profesor universitar la Facultatea de medicină din Cluj , Dumitru Crsu colonel, VasilE' Morariu profesor la Bacău, Dr. Ioan Pupeza fost di rector în Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Emil Pupeza licenţia t al Academiei Com erciale, Dionisie Piciu pro­fesor<, Alexandru Zăbală avocat în OradE'a, Augustin Ostnce director în Consiliul Superior al Agriculturii , R aveca Fil imon învăţătoare, Iul iu Morariu preot, Valer Pupeza fost procuror militar Cluj , Teodor Ianu învăţător, Ion Lari fost ofiţer act iv. inginer petrolist la Cîmpina, Virgil P upeza fost ofiţer, Ion Pinca contabil, Maria Pupeza contabilă, NicolaP Piciu învă-· ţător, Maria Filimon farmacistă, L•2on Piciu învăţător. Maria Morariu învăţătoare, Dr. Gavr:l Morariu medic la Facult::ttea de Medicină din Clu j , Gavril ă Rican funcţionar pensionar Constanţa, Lucia Morariu contabilă în Arad, Iuliu Buta con­ferenţiar universit>ar în Cluj , Dr. Ion Ţuţuruga medic în Si­biu ş.a.

Şirul acestom va fi continuat cu generaţia mai tînără ce apare mai tîrziu şi-şi desfăşoară activitatea în diferite sec­toare de muncă dE' pe întreg cuprinsul patriei .

• Odată cu termin area celui de-al doilea război m ondial

urmează o serie de frămîntări politica-sociale hotărîtoar<e în viaţa poporulu i nostru. eliberat d2 j ugul unor asupriri ne­drepte. Abolirea monarhiei la 30 Decembrie ] 947 şi marile reforme la care asistăm după această dată printre care şi aceea a învăţămîntului din 1948, dau posibilitate României devenită Republică, să facă primii pasi pe drum ul unei vieţ i noi, drumul construirii socialismului , care va deschide o eră încă neîntîlnită în istoria poporului nostru ca şi în istoria şcolii româneşti , devenită u n bun al întregu lui popor.

Proin modificările ce le aduo2 reforma învăţămîntului se urmăreşte ca noua şcoală să corespundă nevoilor cerute de economia naţional ă �i de viaţ.a spirituală şi culturală a noii societăţi . l\'Iodificările n u se mărginesc numai la învăţămîn­tul mediu sau universitar ci pleacă chiar de j os, de la î r.­văţămîntul elementar. de la scoala cea mali apropiată de ma­sele largi ale poporului . "Ciclul "complimentar" de pînă a­cum, clasele V-VII, este desfiinţat ca necorespunzător, ur­mînd să i se d2a o nouă organizare.

23 - .,Arhiva Someşană" 353 www.cimec.ro

In urma acestor măsuri, începînd din toamn� anului 1 948, scoala din Salva functionează numai cu clasele 1-IV. cu un 'număr de cinci cadre ·didactice. In anul scolar următo� se creează şi postul al şaselea, ca o cerinţă i�perioasă, da­torită numărului mare de elevi înscrişi ŞI care frecvemau şcoala. In forma aceasta, numai cu clasele I-IV, şcoala func­ţ ionează pînă la finele anului şcolar 1 951-1952, iar odată cu începerea anului şcolar următor ia fiinţă clasa a cincea, ast­fel făcîndu-se începutul ciclului II. Acest început e marcat d2 o serie întreagă de neajunsuri. Localul de şcoală existent nu are săli de clasă suficiente, cadrele didactice calificate, care să predea pe materii . lipseau, lipsea mobilierul, cel vechi nu numai că nu corespundea, fiind uzat şi deteriorat în cea mai mare parte, dar nu era suficient nici aşa rău, iar materialul didactic încă lăsa mult de dorit. S-au întîmpinat greutăţi pen­tru dotarea elevilor cu manuale ; părinţii fiind obişnuiţi să se mulţumească cu procurar12a unui manual ,de citire", ori acuma se cereau manuale pentru fiecare matreie şi aceasta necesită muncă de lămurire, insistenţă continuă. La început la clasa a V-a lăsa de dorit şi frecvenţa, părinţii fiind împă­caţi ca să facă copiii lor numai patru ani de �coală, ori să fie ca mai înainte de reforma învăţămîntului, cînd elevii cla­selor V-VII făceau. în lunile de toamnă şi de primăvară, numai o zi pe săptămînă şcoală, şi doar iarnta frecventau �coala zilnic.

Cu timpul s-a trecut p2ste aceste neajunsuri. Organele de partid şi cele administrative, comunale s�:m raionale, au rJat tot timpul concurs şcolii ; s-au înlăturat �_;i neaj unsurHe de ordin material. Au început să sosească şi la şcoala noastră, în ordinea urgenţei, bănci, tahle, catedre, material didactic, .") .a. In anii care au urmat s-au completat şi clasele VI-VII aşa că la finele anului şcolar 1 954-1 !:155 şcoala <\ dat prima pro­moţie de absolvenţi ai clasPi a VIl -a. In iunie la concursul pentru admitere în clasa a VIII· a a şcclii medii s-au obţir.ut rezultate îmbucurătoare, c2ea ce ICl făcut ca în ochii părinţilor să crească prestigiul şcolii '?i încrederea lor în rostul şi nece­sitatea claselor V-VII, aşa cum erau concepute de legiuitor. odată cu reforma învăţămîntului . Alţi elevi s-au îndreptat sore şcoli profesionale unde au îmbrăţişat diferite meserii. In felul acesta s-a desţelenit definitiv ogorul şcolii noi.

Scoala functionează cu clasele V-VII oînă la fin2le anu­lui ş�·olar 1963/i 964. Incepind cu anul 1 964/1 965 se măreşte durata învătămîntului la opt ani, luind fiinţă şi clasa a VIII-a. La început părinţii au fost contrariaţi , făcînd obiecţii nefavo­rabile pentru mărirea duratei învăţămîntului , dar timpul a rezolvat totul făcînd şi pe cei mai puţin încrezători în nece­sitatea învăţămîntului de opt ani să se convingă că au greşit în aprecierile lor. Invăţămîntul de opt ani s-a generalizat in

354 www.cimec.ro

toată ţara. Absolven�ii clasei a VIII -a pot intra in clasa, a IX-a de liceu, sau în alte şcoli teoretic2, de specialitate, ori la şcoli profesionale.

După patru ani de la genera:.ii.nrea învăţămîntului de opt ani s-a trecut la invăţămîntul de zece ani. 'Mai întîi. in anul şcolar 1969/1 970 a luat fiinţă dasa a IX-a doar experimental la un număr mai mic de şcoli , printre C'arc se număra şi şcoala din Salva, şi abia în anii următori s-a trecut la gene­ralizarea învăţămîntului de zece ani. In anu l şcolar 1 970/197 1 şcoala din Salva scoate prima promo\ie de ahsolvenţi ai cla­sei a X-a. Şcoala funcţionează cu 10 cla�e ca un lucru foarte firesc pînă la fin:le anului şcolar 19? :!/1 974, locuitoroii comu­nei dindu-şi seama tot mai convingător de necesit3tea unui învăţămînt cit mai complet.33) Incepîncl cu noul an de invă­ţ.ămînt 1 974/1975 în urma măsurilor, necesare, luate pentru punerea în aplicare a prevederilor Pl<?narei C .C. al P.C.R., din 1 8-19 iunie 1973, se va trece la prima treaptă de liceu şi la şcoala din Salva, care va f i r ) filială a liceului de mecanică din Bistriţa. Absolvenţii clasei a VII-a vor fi cu toţii cuprinşi la una din formele de invătămînt lio2al. Pentru orientarea elevilor în lumina Plenarei '>-a format o comisie pe şcoal5 care a lămurit şi îndrumat atît părinţii cit şi pe elevi în ceea ce priveşte înscrierea acestor'a în prima treaptă de liceu pe bază de obţ.iuni . In urma acestor măsuri s-a ajuns la urmă­torul rezultat : au optat pentru liceul real-uman 4 elevi, pen­tru licee de specialitate 25 d2 elevi din care 13 sînt pentru liceul de mecanică. Şcoala din Salva ca filială a liceului de mecanică are înscrişi pentru prima treaptă dE' l iceu (anul şco­lar 1 974/1975) 42 de elevi, din care de la scoala din Minti•..J. :l elevi, din Mititei 19 elevi, din Nimigea 3 elevi . din Salva 1 :3 elevi, din Tăure 2 elevi şi din Tekiu 2 elevi. Pentru început şcolariz·area '2levilor va fi asigurată prin transportarea lor de la domiciliul părintilor pînă la Salva pe C.F.R. , cu autobuze·­le Intreprinderilor de transport, sau li se vor asigura gazde In comun ori la rudenii. Pentru viitor e in plan să se asigure gazde în comun ori la rudenii . Pentru viitor e în plan să se asigure 33 burse, din care 4 de hrană �i 29 de transport, ceea ce constituie o dovadă în plus a. grij ii ce o poartă partidul pentru sprijinirea învăţămîntul ui nostru în plin avint de de.�­voltare.

* Pl"ocesul de învă\ămînt se desfăsoară în continuare în

Vi2cihul loeal construit în 1 903 şi în localul fostei şcoli confesi­onale, dar aceste două localuri nesatisf5cînd nevoile şcolii s-a

33. l n vara anului 1972 s-au dat examene de admitere l a diferite şcoli, printre cari şi la şcolile profesionale, penLru preg:ttirea personalului calificat, necesar industriei noastre î n plină de?.vollare, la cari e x a m e n e a u dVUl priorilale dbsolventii cldsei a X-a.

355

www.cimec.ro

pus problema creierii u nor noi săl i de clasă, încă din anul 1 954, prin etajarea localul ui existent sau construirea unui lo­cal de şcoală nou. S-a ajuns la concluzia etajării localului existent, lucrare ce S··a executat în anii 1 957-1959, cînd pri n etajare se dau î n folosinţă încă şapte noi săli de clasă cores­punzătoare scopului pentru care au fost edificate.34)

Fato nr. 6. Vechiul local de şcc·afă const ruit in 1 903, suprael ajat 1n 1 93!}_

In prezent acest local ele şcoală are în total 1 1 săli d� clasă, o sală profesorală, o direcţiune, un atelier şi un labo­rator, toate, într-o anumită măsură, corespunzătoare. Cu to:1te acestea situaţia spaţiului necesar desfăşurării cursurilor• nu s-a rezolvat în întregime, deoarece numărul claselor de ele,-i s-a majorat la 1 6---1 7, fiind nevoie pen t;ru viitor de un n ou local mai încăpător.

Mobilierul si materialul didactic aflat în dotarea scolii este suficient şi

'potrivit pentru n.:-voile im-ăţămîntului actuaL

Manualele şcolare necesare tuturor elevilor s-au rrocurat de şcoală prin cooperRtiva sătească, părinţii asigurînd plata lor an de an pînă în J 960/ 1 96 1 cînd s-a distribuit pentru ]:rima oară mant1ale gratuite tutur'Or elevilor prin grija organelor ele partid şi de stat. De la această dată s-au primit în conti­n uare manuale gratuite în fiecare an în valoare de circa 22.000 lei .

Biblioteca şcolară a fost, în m od provizoriu ansmjată în sala laboratorului, apoi într-o sală de clasă . Funcţia de bi-

34, Din acP.ste săli_ şase sint destinate ca săli de clasă, iar una saJă profesorală. La parter se mai fac unele modificări obtiuindu-se încă două săli de clasă pe lingă ce­le trei exislente, plus un laboratoT şi un atelier şcolar.

35G www.cimec.ro

bliotecar s-a înd?plinit fără de nici o remuneraţie de un ca­dru didactic: pînă în 1969, iar după Hceastă dată bibliotecaru­lui, cadru didactic, i s -a alocat o indemnizaţie lunară. In anul 1 959 biblioteca dispunea de un număr de 562 �·olume. �umă­rul cărţilor s-a majorat în fiecare an cu exemplare noi trimi­se din fondul centralizat, desti nat bibliotecilor şcolare, aşa că în 1 966 biblioteca dispunea de 1 •1 79 volume, ÎI'. 1972 de 2 .515 volume iar în 1 974 d e 3224 volume. Ca cititori a i bibliotecii sînt atît cadrele didactice cît şi un număr de peste 300 elevi ai şcolii.

In afară de faptul că şcoala est? dotată cu tot mobilierul şi materialul didactic necesar de către Ministerul Invăţămîn­tului i se mai asigură şi un buget corespunzător nevoilor ei pentru reparaţii , combustibil şi întreţinerea curentă. Proble­ma iluminatului localului de şcoală s-a rezolvat prin electri­ficarea lui în întregime în anul 1 963.

* Materiile de învăţămînt predate sînt cele prevăzute î n

programele elaborate d e M E 1 . Limbi străine învăţate în şcoa­lă sînt : rusa şi franceza, începînd din clasa a V -a, i,ar în pers­pectivă pentru prima treaptă a liceului limba engleză.

Insuşirea cunoştinţelor de că tre elevi a fost o cerinţă zil­nică a cadrelor didactice şi fiec:.are di!! învăţătorii şi profeso­rii şcolii au pus mult suflet în munca lor, fapt soldat cu suc­cese lăudabile. Cunoştinţele teoretice au fost legate întotdea­una de practică, de viaţa de toate zile12, contribuind la for­marea unui fon d ştiinţific şi durabil de cunoştinţe la elevi. Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor predate s-a folo­sit atît laboratorul şi atelierul şcolii cît şi lotul experimen­tal. Experienţele de pe lotul şcolar s -au axat mai mult pe cultura pomilor fructiferi, avîndu-se în vedere cadrul geogra­fic al comuneF!i)

Lucrările din atelierul şcolar s-au putut desfăşura bine, ao2sta fiind dotat cu cele necesare odată cu înfiinţarea clasei a IX-a. Orele de atelier sînt îndrăgite de elevi, datorită nou­lui pe care îl prezintă şi în acelaşi timp a interesului şi a dra­gostei ce au arătat-o cadrele didactice pentru această activi­tate.36)

Pentru stimularea elevilor la învăţătură s-au organizat concursuri cu tematică din istoria patriei, din istoria' cLasei muncitoare, concursuri literare, de matematică ş.a. la care ele-

35. Lol e_xpc:rimenlal a fost un Limp grădina ce se află in spatele fostului local al coo­

perattvet de consum. �enlru efectuarea lucrdrilor pe acest lol şi-au dat un in teres deosebil profesorii : V10rPI Grivase apoi ing. pensionar Wolcov, incadrat penlru u n Limp ca profesor d e agriculturd.

36. Directorul şcolii Gavrilă. Iacob s-a ocupat personal de predarea ş i indrumarea orelor de atelier. dînd dovadă de multă pricepere, pasiune şi măiestrie i n m i nuirea a lot felul de uneite. Pentru fete s-a dotat atelierul cu maşini de cusut, ele învăţînd să croiască, să coasă şi să brodeze. Tot in orele de atelier execută diferite modele de cusături artistice.

357 www.cimec.ro

vii sirguincioşi au participat cu mult inb::-res.3') In vederea educaţiei ateiste a elevilor s-au ţinut în cadrul orga,nizaţiei U.T.C. din şcoală expuneri cu teme ca : , .Ce ştim despre uni­vers, evoluţ.ia omului, ştiinţa şi religia" etc.

In vederea educaţiei estetice in şcoală, nu au fost negli­jate muzica şi dansul. Sub conducerea profesorului de muzi­că Emil Catarig s-a înfiinţat in 1 957 un cor şcolar care a fă­cut faţă in mod merituos la multe manifestări corale, mun­că ce a fost continuată şi de urmaşii săi la cat·2dra de muzi­că.38) In 1962 s-a reorganizat echipa de dansuri a şcolii care a obţinut succese datorită interesului ce şi l-a dat instructorul cit şi măiestriei dansatorilor. Echipa de trişcaşi organizată in <;>coală participă la diferite concursuri şi ajunge pînă la faza pe ţară unde ia locul III. Formaţiile de teatru organizate pe şcoală sau pe clase s-au întrecut in organizarea unor progra­me artistice bine pregătite şi bine apreciate de spectatorii din localitat::- sau din localităţile vecine unde s-au desfăşurat, cu piese ca : "Albă ca zăpada şi cei şapte pitici" de M. Rovan ; "Ioniţă Făt-Frumos' ' ;

"Fata moşului şi fata babei" (o df'ama­

tizare a povestirii lui Creangă); "Sinziana şi Pepelea" , "

Că­lătorie peste tre mări" etc. Alte piese de teatru au fost pre­zentate de cadrele didactice din şcoală ca :

"Ochiul ba bie" de

G. Vasilescu : "Eroina de pe Jiu'' de N. Tăutu; "Piatra din casă" de V. Alecasdri, "Bani avem, mirii n2 plac" de N. Mav­rodin şi altele.

Excursiile şi expediţiile pioniereşti au fost socotite ca un bun mijloc de educaţie pentru elevi şi de aceea s-a pus un deosebit accent pe ele. In afară de excursiile şi drumeţiile pe trasee mai mici s-au organizate şi excursii pe distanţe mari prin cafl2 elevii au reuşit să-şi cunoască ţara cu toate bo­găţiile şi frumuseţile ei.

(Vezi anexa cu schiţa excursiilor) Din expediţiile pioniereşti amintim pe aceeg, d i n vara

anului 1 972, care a avut ca obiecti v : "Marcarea de trasee tu­ristice şi cu legere de folclor oieresc " .39) Pionierii participă apoi la concursul judeţean , ,de orientare turistică" de la Co­lobiţa din 1 972,40) unde echipa de băieţi a luat locul I p::- ju-

37. ln anul şcolar 1966 şi cei ce au urmat s-au t inut o serie de concursuri . . Cine ştie, cişligă .. ; Wlele dotate cu premii, prinlre care : , .Unirea Principatelor Române· ; . ,Să cunoaştem regulile de drcula�ie• ; . , Coşbuc - via�a satului oglindilă în opera sa• ; "Lirica feminină a lun1ii'' ; ,.Eroi ai U.T.C. (cu ocazia anivcrsări a 25 de ani de la infiintarea organizatiei U.T.C.) ş. a. (ca profesori examinatori au fost : Onul Nico­lae, Gavrilă lacob, Furcea Maria, Furcea N. loan ele.) .

38. Intre Limp conduc corul şcolii inv. Elena Gherdan. un cadru cu alese aplitudini mu­zicale. apoi proL suplinitor G. Harosa pe care il caracteriza pe lîngă talenl şi hăr­nicia.

39. Itinerariul expeditiei : Salva-Valea Lalei-Lacul Lala-Saua Gălgălăului-Valea Vi­nului-Mihăiasa-V. Repede--Borşa-Salva. Deplasarea s·a făcut numai pe jos. Echi­pajul a fost instruit i n mod special pentru excursie pe munti şi pentru gospodărirea personală.

40. Echipa de băieţi e fosmată din pionierii : Naşcu Ion, Pop N. George, Filip G. Vir­gil, Onul Vasile ; cea de fete : Pupeză Aristina, lanul Floare·Rodica. Iacob G . Ga­briela, Sas Maria.

358

www.cimec.ro

c.i .... .2 c '-' "'" ....

' :2 \ �

(

:J u X <:.>

� c:; .... � -� - � ;::: o � "

359 www.cimec.ro

deţ şi ca premiu au obţinut "o tabără" gratuită la Cheia­Prahova. Acolo s-a ţinut finala pe ţară a cuoei , .Roza Vîntu-­rilor" . Echipa pionierilor din Salva s-a clasat pe locul zece pe ţară şi au fost invitaţi să participe la Predeal la "Trei Brazi" la Cupa României ediţia 1972, unde atît băietii cît si fetele s-au clasat pe locul IV pe ţară_ O altă expedÎţie pi�­nierească s--a organizat în 1 973 avînd acelasi obiectiv ca si în 1 972, decît doar un alt traseu. Acţiunea � durat '5apte 'z ile; au participat z•=ce elevi şi două cadre didactice (prof. Ana Fi­lip şi înv. Floare Iacob). Pe pl<an j udeţean rPcompensa a fost :2 corturi de cîte 4--5 elevi pentru activităţi turistice ale şco­liLH) In iunie 1974 a avut loc faza judeteană de orientm·e turistică unde echipajul de fete din Salva a ocurat locul I pe judeţ aducînd ca trofeu "cupa" la orientare turistică. In cursul lunii iulie 1 97 4 echipaje le de orientare turistică a pionierilor din Salva au participat ca invitaţi la concursul de ori•.,ntare turistică pe ţară, ţ inut în !='ădurea Cernica (Bucureşti) , ob­ţinînd "Cupa Cernica pe 1 974".

Printre acţiunile întreprinse de pionierii şi U.T.C.-iştii şcolii putem aminti aceea de colectare de fier vechi , deşeuri, sticle, fructe de pădure, etc. soldate cu cumpărarea. în 1 962, a unui televizor pentru şcoală, primul aparat la acea dcttă în Salva_ In anii ce au urmat, aceste acţiuni s-au continuat, a­dăugîndu-li-se noi şi noi fapt= de laudă pentru tineretul şco­lar din Salva. Astfel cu ocazia îndiguirii rîului Someş şi al Sălăuţei s-a organizat o acţiune de stringere ş i încărcnrea in maşini basculante a unor mari cantităţi de piatră necesară di­gurilor ce se construiau de către o intreprindere a Consiliu­lui popular judeţean Bistriţa-Năs�ud, s-a dat concurs la as­faltareoa curţii şcolii �i amenajarea unei fîn Lîni cu apă pata­bilă pentru elevi. La construirea căminului cul tural elevii U.T.C.-isti au contribuit cu un mare număr de ore muncă patriotică, apoi în primăvara anului 1970, aceşth au adus un aport deosebit în munca de I"<=parare a unor porţiuni de dru­muri distruse în urma calamităţilor naturale din acest an, i?r în cinstea aniversării semicentenarului partidului s-a plantat o alee de plopi în jurul curţii şcolii l'i în lungul rîului Să­lăuţa. La toate aceste acţiuni elevii scolii şi-au arătat deose­bita lor hărnicie şi dragoste de muncă în sp:ritul căreia au fost educaţi.

Aceste excursii, expeditii . concursuri turistice sau dtfe­-rite acţinni patriotice au fost organizate cu succes în cadrul unităţii de pioni=ri, înfiinţată la şcoala din Snh·a în luna apri­lie 1949 şi care alături de organizaţia l' .T.C din şcoală stau la baza tuturor acţiunilor frumoase şi a educaţiei socialiste Îf'.

4 1 . lnformatiile ne s i n l furnizate de prof. Ana F i l i p , organizaloarea expediţiilor şi a orientări lor tur;stice.

360 www.cimec.ro

rindul elevilor, făcindu-i să-şi iubească 5i mai mult patria şi să-şi cunosacă îndatoririle ce le revin ca viitori cetăţeni .

• In anul şcolar 1 948/1949 şcoaa! are, cu o singură excep­

ţie aceleasi cadre didactice care erau si înainte de reforma în­văţămînt�lui 42) . In anul viitor ia fiin'ţă şi postul VI, iar în 1 952 postul VII şi apoi postul VIII . J n felul acesta şcoala func­

ţionează la ciclul I cu toate clasele paralele. D:n situaţiile anexate se poate vedea tot şirul de învă­

ţători şi profesori care au funcţionat la şcoala din Salva din 1 948 pînă în 1 9 74.

Populatia şcolară a crescut din an in an datorită condi­ţiilor în care funcţiona şcoala şi exigenţei cu care s-a urmă­rit ca toţi copiii în vîrstă de şcoală să fie cuprinşi în planul de şcolarizare, reuşindu-se ca nici unul să nu rămînă în afara �colii.

1\umeric, situaţia elevilor, luată din anii cînd s-au petre­cut anumite modificări în structura invăţ.ămîntului după 1 948, reiese din datele cuprinse în anexa 1 .

Orientarea şcolară şi profesion2lă a absolventilor clasei a VII-a, respectiv a VIII-a şi a X-a a fost o preocupare per­manentă a cadrelor şi în mod deosebit a diriginţilor. Datori­tă acestui fapt, precum şi a dorinţei elevilor de a se pregăti pentru o profesiune de care societatea are nevoie, un număr tot mai mare de absolvenţi s-au îndreptat spre diferite şcoli teoretice sau profesionak:-, ori pentru calificarea la locul de muncă.

In tabelul de la anexa 2 dăm situaţia din patru ani, cînd am avut prima serie de absolvenţi ai şcolii de şapte clase, apo� de opt clase, de ;;:ece clase şi absolvenţii din anul şcolar 1972/73 ·

Numărul tinerilor care, datorită strădaniei lor şi a ajuto­rului acordat în anii puterii populare, au reuşit să-şi facă o pregătire supePioară obţinînd diplome universitare sau alte diplome echivalenb2 este foarte mare şi incomparabil cu ceea ce a dat şcoala din Salva în toţi anii dinainte de 1 948, prin­tre ei numărîndu-se ingineri, medici , profesori, ofiţeri, etc., aşa cum reiese din anexa 3.

Desigur că drumul parcw·s de şcoala din Salva, în de­cursul existenţei sale n-a fost uşor. In trecut lipsurile şi greu­tăţile s-au ivit la tot pasul, dar perseverenţa şi dragostea cu care au luptat . slujitorii ei, i-au dat putinţă să treacă pest� toate obstacolele ce i s-au ivit în cale, îndeplinindu-şi cu cinste menirea.

42. Dionisie Piciu, I l ie Ducu, Maria Piciu , Raveca Ducu, iar in postul inv. LetiUa Iri­mieş, detaşată ld Năsăud, functioneazd Naslasia Gdinaru.

361

www.cimec.ro

"' O> t>.l Anexa nr. 2 Orientarea scolară şi profesională a a bsolvenţilor claselor a VI l-a, a VI I I -a şi a X-a

Anul şcolar c 1 o s o

D ENUMIREA ŞCOLII

. ' 1 954/5

_5 _, 1 964165 1 1 970-1 971 1 1 972-1 973 a VII I - a 1 a X-a 1 a V I I I - a 1- �X:a_ a VII-o o VII I -a

B 1 F 1 ---;- ��� B 1 F 1 T 1 B 1 F 1 T B 1 F 1 T B 1 � 1 T , ------���::-!���:;;; --- - 1 ··�·

·1 ·

·� .•• 1 ; •• ····�•• 1 • �- • • . ; ·1 ·

·�·· : : ': •• ···�·· ·

· ·=

··: �. '· ·1 l � ' ' .•. !� .. : .••. :: �" • • : ---- ···--··

Liceul economic , _ _ l _ - 1 1 2 - - 1 - 1 -· · · · · · · · · · - - · · · · · · · · · · · · · · - - - -·- . . . . . . . . · · · · · · · · . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ . . . . . . . . · · · · · · · ·• · · · · · · · · 1· · · · · · · · ·1 ·· .. ···· • -·············-·· · · · · · · · Liceul agricol, silvic - - 1 - - l - - - - - - - - 1 2 - 2 . • • • · • · • • • • • ••••• •••••• • • ••••••••••ooooooooooo • • • • • • • • • O • • • • • • • • • • • • • • o o o o o o o o 00000000 0 0 0 0 0 0 0 0 , · • • • • • • • • • ••• • • • • · • •• •••• o o o o o o o • ••••••••• o o o o o o o o uoooo•o • • • • • • • • oooooooo looooooo• l o o o o o o o o • • • • • • • · l .oooooo•••ooooooo•0 0 ' 0 ' ' 0 0 '

Construc!ii - - 1 - - 1 - - - 1 - - - - - 1 - . 2 2

- ----- - -- ---------------------

2 1 2 1 -1 1 3 J <J 1 2 - - - 1 1 1 7 1 x 1 - - - - 1 1 3 l u . --

- -- --

Rămaşi ocosă

-T O T A L : 1 1 7 / (, j� j n i J � j�� � 2s l 5 7 1 7 j l .J j 2 1 1 1 -I I J � j s _, l 2 j n j 2s l

www.cimec.ro

Situaţia numerică a elevilor : AneJ:a nr. 1

CLASA , _ _ 1 __ , 1 1 -1 I I I ,_1 1V __ , V 1 VI .

, VI I 1- '/1 1 1 _ _ 1 __ ��� - -- '\ l E / __ To�a l_=!_e_vi _ , ����_,_,_F_I p 1 1 F 1 p 1 1 F 1 p 1 F 1 p l 1 F 1 p 1 1 F : F 1 i i F- p 1 1 F 1 p 1 1 1 F_ l _P_ I I _I 1�1 p j� Li 1 1 F ���- --1 948/49 l-!� _ _l 7o �-6 1 1__?_? _ _1___�.2...! . 59_ �-��--L-�.<.!...1}} . . 1 42 ! 35 1_}}. , . ..... 1 . ..... . 1 ...... . . 1 ........ 1 ...... J .. . . . . . , ...... ..L ....... l ........ , ........ ! ....... J . . ..... j . . . . . . . L . . . . . . 1 . . . . . 1j--...... 1 _ _ _ _ _ _ _ 1 ........ ) . . . . 6. .. ' ... 228 / .... ?.QS _ / __ __1_�6-- 1

l cl._ 2 e l . 1 el. 1 el . 1 1 1 1 __ __ _ _ 1 952153 , .. �-�_j_:

i:·-�--��---� 45 1 :1� 1

1 _4.3 .. , . . ?.� . .1..:1�--�--?-� .. j ss _ l _!t--1--�-� - � }?_ / }?· · ·�--?.?. .. , ........ ! . . . . . . ! . . . . .. , ....... 1 ... _ ___1 ........ , . . . . . . J . . .... . .l . . . . . . , .... J ...... ../ . ..... . ;, . . . . . .J . . J.. . 1 · · · g _ , ___ 260 j 259 i . .. }��

. . � 1 953154 j �2 __ L_�-�.L-�-� .. -j--�2..J 62 / __ ?.? . . j .. ?.? . . .I. . . �-� . . J-��--j - 66 _ 1 _ 6 5 1 65 / J() 1 25 1 J]__ j -' 2 l 2 'J..i 2'J . . . j ...... . I .... J ....... , ...... J. . I __ )------- · r . . . . . J .. , ...... 1 . . . .. . : - j-. y / J�-�-. . / ----��} j .. )?2 1 1 954155 I - -56_ .Jc��..f. Ş_? ___ , ..?.�. !

e��

2 52 , 59 1

e�� �--5_7__ 1 38 J�; � 3'· 1 2 .\ / �-� .. -�J1 __ , __ ?.!.J��-_[ 2<� _ _ , _24 _ _ 1 _ _ _ !�-.. Ln .. [ ...... ..J ....... .J . . . . . . . , ...... .. .l ....... /_ .. _), ....... J ..... . . / .... . . . , .. l_ <>. , . . . 276 _ ,� _}:_?.6 _ ,, _____ 26_7 .. , 1

1 el . 2 el. 2 el. 2 e . . 1 e l . 1 e l . 1 ��el:.... 71 -7---:---;--_,;._---:---..!.-----'--___!_--1-96-4/-65-

-"l-- 5-o..,..._ l :��-�--?�-- 1 --5_6 ___ , _�� �--��--�--��---' . . :�: . . -�.?.! . . 1���� � 6 1 1 (. - L�?- -l- -��?.._ 1 5_4 _ __1_:1� - �--?-� ... I .. ?� .. L��-�--� 49 1 . . �-�---t-�;:---;- 4_0 . . 1 ... . . . l . .... J ... . . ... , __ __ � _ __ /.. ______ 1 J? .. i ---. . � )4 . . 1 .. ---�-?-� . . r----!}4 1 1

1 96'i/70 1 54 1 54 I __ ?� .. -� 5R 1 5H .J 57 , _ _ 4H j _ 4H . . / .. ��- - � 1� ___ 1__}4 __ �3-�- --� -?.�.J.��..J . . s.� . . , _5_J_j _ s:' /. . . 5_1 . . _ , 57 _ 1 ___ 5,7 . 1 . 5_Ş _ _ , __ �?...J..��_j/� .. , _ 32 1 112 �-P .. , ....... L ... ..l ... ... . ,.Y, . . j----�-�-� .. �----���-- � ----?_4� �--ci . 2 el. 2 el. ? e l . ' e l . 2 c 1 . 2 C ; . 2 el . _ : 1 . 1

1 97017, 1 - -�� . . J . . ��---�_.-�!. , .. ?� .. I _so ___ �.?.� .. � Sll 1 sx 1 .s.� . . � ---�-? .. 1 .. ?.? .. .l. .�? . . , 1 2 _ _ ! _}? .. JJ'- . j.Y�.J .. ?.0 . . . l . sr, j so_ / .. . ��! . . 1 _5_o J .. �? .. J.s?�.L.?.?. .. , _}S.../ .. J_s l -__3-_5.,.;.:1 ·-1-� . . �/ -22-/ � I J I 7_ , __ _ �?-� __ I ____ 456 1-----�.?.? ... j el . .:. el . « el . 2 e l ._2 _ __ ::_'· 1_ e l . 2 el . 2 1 e l . 2 el_._ '--1 · -- __ el.:__l_/ ___ 1 __ , 972173 j 49J��J . . �.s . . �-��.L�! .. J}�--�---��-J...so __ _ I __ ��-- �--�?..J -t'i __ _I�- �--��--Ls.�..J .. ?.4 __ , __ -l3 ___ l __ � �J�� . . j --2R ! 1ii / 2s j---�-�-.J---�-�--L.?.?. . . j _l 4 __1_ __ , 4 ___ l . . I _-1 _1��

-20 1 20 / 2o . . , _ .. I 6 __ , .... � �-2.. I .... -tl 2 __ / __ ..?.?.?. _ _ ,--___ el. 2 el. 1 el. 2 el . 2 el . 2 e l . 2 e l . 1 el. 2 el. 1 • el. 1 !

•) 1 = inscrişi F = frecvenţi P = promovaţi

... ) Nr. claselor www.cimec.ro

Anexa nr. 3

Număru; tinerilor din SALVA care au urmat instituţii de învăţă­mir:'lt superior sau şcol i postliceale în ani i 1948-1 973

'" ·-

ci ·� (� g u "' -o " o.

Absol\'en�i ai unor şcoli poslliceale sau alte cursuri

"' >

o

Astăzi, datorită grijii permanente a partidului ')i a orga­nelor de stat, !)COala organizată pe baze noi, cu condiţii opti­me de muncă, avînd asigurată din belşug baza materială, cu un număr' cores9unzător de mdre didactice temeinic pregăti­te rin punct de vedere profesional. cu o ţinută morală şi un

dan de muncă deosebit, are posibilitatea să ridice de pe băn­cile ei noi şi noi generaţii pătrunse de o neţărm urită dragos­te pentru popor, în măsură să continue cu vrednicie opera înaintaşilor şi să contribuie, alătur'i de toţi oamenii muncii din ţara noastră, la lupta pentru prosperarea patriei în toate domeniile ei de activitate.

N r. crt.

2

3

4

Anexa nr. 1 Tabel cu învăţătorii care au predat la clasele 1-IV

în perioada 1948-1 973

N U M E LE S I Pregăti rea Perioada servită OBSERVAŢI I PRENUMELE

2 3 4 5

Pic i u Dionis ie Scoala normo:ă 1 IX. 1 948- D i n 1 952 d e inv. 31 V I I I . 1 952 la c ic lu l 1 1 .

D u c u I l i e Şcoa l a n o r m o i ă 1 IX. 1 948-de inv. 31 V I I I . 1 952

Piciu Moria Şcoa la normală 1 IX. 1 948-d e inv. 31 V I I I . 1 961

Du c u Roveco Şcoa la normuiu 1 IX. 1 948-de inv. 31 V I I I . 1 966

363 www.cimec.ro

2 3 4 5

5 l ri meş Letiţia Şcoa la normală 1 IX. 1 949-de inv. 31 V I I I . 1 961

6 Sioldea Valentin Şcoala normală 1 IX. 1 950-de inv. 31 V I I I . 1 951

7 Cil c ic Maria Şc. pedagogică d i n de înv. 1 IX. 1 952-

8 Găi naru Nasta sia Şcoa la normală 1 IX. 1 948-de inv. 31 V I I I . 1 949

9 loa nete Oniţa Şcoala norma16 1 IX. 1 950-de inv. 31 VI I I . 1 954

1 0 Birlea Li via Şcoa la normală 1 IX. 1 95 1 - Trecută de inv. 31 V I I I . 1 953 la c ic lu l 1 1 .

1 1 Zimvel i u M a ria Şc. pedagogică 1 IX. 1 952-de inv. 31 V I I I . 1 953

1 2 Şchiopu Viorica Şc. pedagog i că 1 IX. 1 952-de inv. 31 V I I I . 1 953

1 3 Budală Violeta Şcoa la normala 1 IX. 1 953-de inv. 31 V I I I . 1 955

1 4 Sas George Şc. pedagog ică 1 IX. 1 953-de inv. 31 V I I I . 1 956

1 5 l l ieş Flori ca Şcoala normală 1 IX. 1 954-de inv. 31 V I I I . 1 966

1 6 Iacob Floarea Şc. pedagogi că d i n d e inv. 1 IX. 1 955-

1 7 Paşcu Vas i le Şc. pedagog ică 1 IX. 1 956-de inv. 31 V I I I . 1 958

1 8 Li pan Georg i na Liceul teoretic 1 IX. 1 959-inv. supl . 31 V I I I . 1 962

1 9 Iacob Gavri lă Şc. pedagogi că 1 IX. 1 958- Trecut de înv. 31 V I I I . 1 961 la ciclul 1 1 .

20 Pop Maria Şc. pedagog i că 1 IX. 1 96 1 -de înv. 31 V I I I . 1 963

21 Popa Du mitra Liceul teoretic 1 IX. 1 96 1 -nv. sup l . 31 V I I I . 1 962

22 Walter Floarea Şcoa la normală 1 IX. 1 961 -de inv. 31 V I I I . 1 969

23 Fulga Rafi la Şc. pedagogi că 1 IX. 1 96 1 -d e inv. 31 V I I I . 1 962

24 Pop Floarea Liceul teoretic 1 IX. 1 962-nv. supl . 31 V I I I . 1 964

25 Dobriţa n Si lvia Şc. agri colă 1 IX. 1 962-inv. supl . 31 V I I I . 1 963

26 Gi urgi uca Ioana Şc. pedagogi că 1 X. 1 961- 1 961-1964 de inv. 31 V I I I . 1 969 şi d i r. de

cămin cu l t. 27 Gherdan Elena Şcoala normală 1 IX. 1 962-

de inv. 1 6 X I . 1 969

28 O nu l V i o rica Şc. pedagog i că 1 IX. 1 964-de inv. 31 V I I I . 1 969

29 Fu rcea I leana Şc. pedagog ică d i n d e inv. 1 IX. 1 964-

364 www.cimec.ro

2 3 4 5

30 Fi l i p Floa rea Şc. pedagogică din de înv. IX. 1 964-

31 Bi ndea Fi ronica Şc. pedagogică 1 IX. 1 969-de înv. 31 V I I I . 1 972

32 Fierea Maria Şc. pedagog i că 1 IX. 1 969-de înv. 31 V I I I . 1 971

33 M u reşa n Elena Şc. pedagog i că 1 X. 1 970-de înv. 31 V I I I . 1 971

34 Tîmbulea Ion Şc. pedagogică d i n de înv. IX. 1 970

35 Fi l ip George Scoala normală d i n d e înv. IX. 1 971-

36 Androne George l nst . d e înv. d i n IX. 1 971-

Anexa nr . 2

Tabel cu cadrele didactice care au predat la clasele V-X în perioada 1 948-1 973

N r. crt.

2

3

4

5

6

7

8

N U M ELE S I PRENUM ELE

2

Ducu I l i e

Pici u Dionis ie

Bîrlea Li via

G ri vase Vi orei

G rivase Maria

Du cu Aristiţa

l l ieş Alexandru

Cata rig Emil

Pregăti rea şi speci a l i tatea

3

l nst. ped. praf. 1 1 . S p . matem. · fiz ică lnst. ped. praf. 1 1 . S p . română-ist . ­const. Fac. de biolog ie­geog rafie ; praf. 1. Sp. bio log . ­geog rafie Fac. i storie-geo­g rafi e ; praf. 1 . Sp. ist.-geog rafie Şcoa la ped. praf. supl .

Fac. d e şt . nat . St. natura le praf. 1 . Fac. d e pedago­gie, l nst. matern. praf. 1 . Fac. i storie-geo­g rafie, praf. 1 . Sp. ist. -geogr.

Materi i l e predate

4

matemat. fizică 1 . română i s torie

biologie geog rafie

biologie geografie is torie 1 . rusă agricult . desen şt. nat.

matemat. fizică

istorie muzi că

Perioada servită

5

1 IX. 1 952-31 VI I I . 1970 1 IX. 1 952-31 V I I I . 1 972

1 IX. 1 953-31 V I I I . 1 954

1 IX. 1 954-31 V I I I . 1 960

1 IX . 1 954-31 VI I I . 1 960

1 IX. 1 955-31 V I I I . 1 956

1 IX. 1 955-31 VI I I . 1967

1 I I I . 1 957-31 V I I I . 1 961

365 www.cimec.ro

9

1 0

1 1

1 2

1 3

1 4

1 5

1 6

1 7

1 8

1 9

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

JG6

2

Iacob Govrilă

Giurg i uco Alexa ndru

3 4

l nst ped. biolo- biologie g ie-geog r. prof. 1 1 . (di r.)

Foc. de biolog .­geogrofie, prof. 1 . S p . biologi e-geo­g rafie

biologie ogricult geografie

Prăhose Lucia n Foc. 1. rusă, prof. 1. rusă 1 . Sp. L. rusă

T omuţo Ionel

M i hăiese Ano

lanu l Vasi le

Ducu Eugenia

Onul N i colae

Androne George

Fu rceo Moria

Furceo N . Ion

l s trote Livio

Foc. i storie-geo­g rafie, prof. 1. Sp. i storie, geogr. Şc. d e conta b i l i ­tate, p rof. s u p l .

l nst ped . biolo­gie-geog r., prof. 1 1 .

Fo c. d e 1 . rusă si 1 . română, prof. 1 .

Şc. ped. de i nv. prof. supl i nitor

l nst ped . , prof. supl .

l nst ped. prof. 1 1 . S p . 1 . rom .

l nst ped. prof. 1 1 . educaţie-fizică

Foc. 1 . romana, prof. 1 . Sp. 1 . ro-mână

istorie franceză

geografie ogricult

biologie ogricult 1 . rusă 1 . franceză

i storie consultoţie (dir. odj .)

m uzică desen

1 . română 1 . fra nceză

ed. f iz ică desen

1. română 1 . franceză

Nechi ti Rofi lo l nst ped. p rof. 1 1 . biologie Sp. biologie ogricult

Onul George l nst ped. prof. 1 1 . g eografie Sp. geog rafie

Horoso George Abs. l i ceu teoret. muzică prof. sup l .

Tărăboi E l isa bete

Săsă rmon Ion

Ani Ion

M orar Ion

Mora r Rodovico

Pleş Livio

Foc. de fi lolog ie prof. 1 . Sp. 1 . rom. I n s!. ped. prof. 1 1 . S p . mot-fi zică

Foc. mot-fizică prof. 1 . Sp. mot­fizică

l nst. ped. prof. 1 1 . mote m.-f izică Foc. de geog ra f. prof. 1. Sp. geogr. Foc. de ch imie prof. 1 .

i storie 1 . română ma te mot. fizică

ma te mot. f iz ică

motemot. ch imie geografie natura le

ch imie

5

1 IX . 1 961-

1 I X . 1960-31 1. 1 963

1 IX. 1 960-31 V I I I . 1962 1 IX. 1 961-31 V I I I . 1 969

1 . 1 1 . 1 963-31 V I I I . 1968

IX. 1963-

1 IX . 1 964-31 V I I I . 1965

1 IX. 1 964-31 V I I I . 1 969

1 IX. 1 962-31 V I I I . 1 969

d i n IX. 1 964-

d i n I X . 1 964-

1 IX. 1 964-31 V I I . 1 970

d i n I X . 1 969-

d i n 1 IX. 1969-20 1 1 . 1 969-31 V I I I . 1 972

1 IX. 1 969-31 V I I I . 1 970 1 IX . 1969-31 V I I I . 1 970

d i n I X . 1 970

d i n I X . 1 970

d i n IX. 1 970 IX. 1 970 IX. 1 971

www.cimec.ro

2 3 4 5

30 Vertic Maria l n st. ped. p raf. 1 1 . 1 . română 31 X I I . 1 971 Sp. 1 . română 1 . franceză 31 V I I I . 1 972

31 F i l i p Ana l n st. ped. praf. 1 1 . 1 . română din Sp. româ nă- i si. i storie IX. 1 970

32 Găurea n F loa rea l n st. ped. praf. 1 1 . fizică d i n Sp. f izică-chi mie ch imie IX. 1 972-

33 Borodi lucie l n st. ped. p raf. 1 1 . 1 . fra nceză d i n Sp. 1 . română IX. 1 972-

34 Szortszei M a ri a I nsi. ped. praf. 1 1 . muzică IX . 1 972-35 Pintec Floa rea l n st. ped. praf. 1 1 . 1. română d i n

Sp. 1 . română IX. 1 972-

36 Zi leri u Fel icia Conservatorul muzică d i n IX. 1 973-

3G7 www.cimec.ro

368

www.cimec.ro

24 - .,Arhiva Someşană" 369 www.cimec.ro

370

"" ..... --

www.cimec.ro

U n coif elin c>.pC•!.i(in .�colară In finele anului J 9ii5.

Eleve ln costume de sărbătoare.

371 www.cimec.ro

Se pre(lătPşle o adunare pionierească ( 1 Mai).

Un foc de tabără .

372 www.cimec.ro

[chipu c/(> c/un.suri a şcolii.

Echipa de căluşari.

www.cimec.ro

\rti�li din piesa: "Călătorie pe ste t rei mări". C!. a \ ' 1 - a 1 968.

Arli� l i din piesa : ,.Sînziana .�i Pepelca" el. II 1967.

374 www.cimec.ro

Matematica În anii ele Început ai liceului

năsăuclean: Or. Paul Tanco

GEORGE PLEŞ

La începutul cdei de-a doua iumitatc a secolului a l XIX-lea, învăţămîntul matematic translivănean s e prezenta în­tr-o situaţie necorespunzătoare. Programele gimnaziale se re­duceau la chestiuni elementare de aritmetică, algebră �i geo­metri•2, iar numărul de ore rezervat matematicii, în planurile de învăţămînt, scădea de la clasă la clasă ajungînd, în clasa finală, la o oră de algebră �i una de geometrie săptămînal. I n aceste condiţii nu este de mirare c ă şcolile transilvănene ale timpului nu au constituit mediul propice ridicării de mari matematicieni. Excepţia, care s-a dovedit a fi Ianos Bolyai, s-a datorat unei fericite îmbinări a talentului �i geniului său cu pasiunea pentru celebra problemă a paralelor transmisă de ta­tăl său.

Şi mai g1�2a era situaţia în vătămîntului matematic in lim­ba română; lipsa de manuale şi culegeri de probleme în lim­ba română fiind dublată de absenţa profesorilor' calificaţi. Un mic pas înainte fusese făcut în 1 853 la Blaj . unde profesorul Ion Fekete-Negruţiu a tipărit "Aritmetica", manual utilizabil in primele clase gimnaziale.

De altfel pînă in 1 860 doar şapte titluri de cărţi de ma­tematică in limba română sînt demne de semnalat în Ardeal. dedicate şcolilor primare în special sau unor• chestiuni de ma­tematică aplicată . ')

1 . George S t . Andonie, . , Is toria matematicii in Romdni a " , v oi . l, Edilura ş l iintifică, Bu­cureşti, 1955, pp, 169- 1 70. 1 . , .lnvălălură a măsurării buţilor cu cotul" - 1 824 - autor necunoscut. 2. , .Arilmelica pentru clasele incepăloare" - 1 835 - de Gh. Pop. 3 .. . ,Pravila comertiald." - 1837 - traducere din germană de Emanoil Ioan Nichifor. 4. , .Aritmetica" - 1853 - de Ioan Fekele Negruţiu. 5 . "Arilmetica sau carle de exercHii de invătarea calcula�iunii pentru şcolarii din

clasele a Il-a şi a III-a a şcoalelor popor ali in lmpărăţia Austriacă • , - 1855 -autor necunoscut.

6. "Metoda calculatiunii din minte cu diverse probleme pentru şcoalele poporale din Imperiul Austriac" - 1856 - autor necunoscut.

7 . .,Aritmetica pentru şcoalele ·poporale greco-răsăritene .. · de ViSarion Romanu - 1858.

375

www.cimec.ro

Lucrurile n-au progresat prea mult mei m anii următori, ani care aveau să fie m artorii marii victorii obţ inute de gră­nicerii năsăudeni in lupta lor pentru înfiinţarea unui gimna­ziu românesc în Năsăud. Ataşaţi ideii iluministe care susţi­nea că viitorul unei naţiuni depindr? de nivelul ei cultural­ştiinţific, năsăudenii n--au pregetat să bată drumul Vienei ::;i să aj ungă chiar in faţa împăratului lJentru a obţine aproba­rea gimnaziului.

Două7eci şi nouă de ddegaţii ale comunelor grănicereşti îşi propun acţiune comună intrunindu-se in mai multe r'in­duri. Rezultatul acestor întîlniri este "Invoire-a" semnată la 2 1 septembrie 1861 la Năsăud şi la care vor adera ;;l celelalte comune ale fostei graniţe. Acest document se referea la sta­tutul viitorului gimnazi u şi sti�ula că "limba de predare să fie cea română" ' iar' , ,ştiinţele filozofice şi matematio:: să fie predate cit mai pe larg'',2) ceea ce vine să demonstrezE' inte­resul pe care il nutreau fruntaşii grănicerilor pentru ştiinţele matematice, într-o perioadă in care acestea căutau să răzba­tă intr-un învăţămînt indreptat spre studiul unui mare nu­măr de limbi. La 4 octombrie l 863, gimnaziul Î)i deschide por­ţU.: în emoţia şi entuziasmul localnicilor. An de an, o dată cu creşterea numărului de clase, acest templu închinat .inţeleptei Minerve" de către "fiii lui Marte de pe Valea Rodnei" -cum frums cînta Ioan Lazar în oda gimnaziulni - se întă­răşte continuu, se ridică nivelul corpului didact:c al şcolii. In 1 87 1 , cînd avea deja toate cele opt clase, gimnaziul primeşte droept de publicitate �i de organizare a examenului d�' matu­ritate. In acest fel absolvenţi lor li se rrea posibilitatea de a urma orice şcoală superioară din imperiu, profesorilor un b un prilej de publicare a cercetărilor şi studiilor lor , iar gimna­ziul devenea echivalent cu toate liceele imperiului. Felul cum a răsărit şi a început să se înalţe această floare din grădina culturii român•:şti ardelPne a umplut de bucurie inimile gră-nicerilor' români şi a descendenţilor lor. Bucur:a. emoţia şi

mulţumire-a au fost cu siguranţă şi mai mari pentru cei ca!·e. ridicaţi din aceste ţinuturi de graniţă, au fost obligaţi în anii anteriori evenimentului să bată drumurile depărtate ale Bl a­jului pentru a se putea pregăti la o şcoală românească. Prin­tre aceştia se numără şi Paul Tanco, fiu de grănicer din Mo­nor, care la 3 1 august 1873 era încadrat ca profesor pe o ca­tedră de matematică a gimnaziului. Pînă atunci matem�tica fuses� predată în gimnaziu mai întîi de către profesorul Oc­taviu Bariţiu, a cărui specialitate era branşa literelor, do-

2. Virgil Şotropa, . . Istoria şcoalelor năsăudene• in . . Reportul al XLI-lea despre glmna­ziul superior iundalional din Năs.lnd, 1903-1904", p. 6.

376 www.cimec.ro

meniu in care a editat şi un manual. El a cumulat întreaga catedră pînă în 1 866 cind debutează în gimna:>:iu profesorul Florian Moţioc, care avea să predea matematic5. pînă în 1895. In această per·ioadă din raţiuni de completare a catedrelor au mai predat matematică Octavian Bariţiu şi Ioan Şerbu, cîte una, cel mult două clase pe an.

In legătură cu acti vitate a desfăşurată de profesorul Flo­rian Moţioc, documentele şcol ap: cercetate nu ne-au Iurnhat elemente deosebite, cu excepţia precizării unor funcţ i i de ge­nul " . . . (membru) în comisia pentru cenzurar'ea socoteli lor":1). Odată cu incadrarea lui Paul Tanco, predarea matematicii i n gimnaziul năsăudean înregistrează un deosebit salt calitati\', datorat nu numai ridicat.ei pregătiri profesionale a tînăru l u i profesor, car'E' s e intorcea p e plaiurile natale încununat c u t i ­tulul d:=> doctor, cît mai ales muncii neobosite desfăşurate î n perioada anilor 1873-1 904.

Amănunte des{:re viaţa doctorului Paul Tanco se pot găsi în capitolul ce i-a fost rezervat în . , Is toria matematicii în Ro­rnânia"4), dar mai ales în lucrările lui Teodor Tanco , ,Virtus Romana Rediviva"" şi "Sol dati fără arme " , roman construit pe biografiile lui Pau 1 Tanco şi al fruntaşului grănicer loco­tenent Petre Tanco. De aceea nu vom insista în această direc­ţie. Vom surprinde doar faptul că studiile liceale le-a înche­i at la Blaj , între anii 1 862-1 366 , perioadă în care matemat i ­c a era pi":dată d e profesorii Ioan Fekete-Negruţ:u şi Vasile Ladislau Popp. Viitorul matematician a avut ocazi� să cu­n oască efortul pe care cadrele didactice îl făceau pentru a în­lătura neajunsurile aduse de l ipsa de manuale, exemplul lui Fekete-Negruţiu fiind poate primul imbold pentru preocu­pările sale didactice. Profesorul de geometrie Vasile Ladislau Popp care avea să devină mai tîrziu preşedinte al "As trei" , a fost modelul de activist social pe care dr. Tanco a încercat, cu modestie si serio7itate, să-1 urmeze atît în Viena studii­lor sale unde

·va f i iniţiator şi secretar al organizaţiei studen-

ţeşti , . Soci etatea literar'ie socială România", cit şi în Năsăud

3 . , .Reportulu alu XVIII-lea despre gimnazlul superloru gr. cal. Romanescu din Naseudu pe anulu sco�asllcu 1 886-1881"', p. 55, şi î n . , I s toria şcoalelor năsăudene" de Virgil Şolropa şi Nicolae Drăgan, 1863-1913.

·

Flori an Mo�oc (1839- 1907) . Născut la Gledin a studiat in gimnaziile din Bldj şi Beiuş ŞI J n penoada 1662-1865 şi-a desăvîrşi t studiile lu L"niversitatea vieneză, l a faculta­ted de filozofi�. specializîndu-se în m Cl. l em.alică. şi fizică. Absolvirea acestei facultăU nu dădea dreptul de prcdCl.re i n invătăminl . Era necesar un examen profesoral care consta într-o " tcmd. scripluristică" (probabil o lucrare cu caracte r metodico-didaclic) şi un examen oral. Cu toale CC:i luc.rarea i-a fost acceplaUi, nu s-a prezentat la examenul oral, ceea ce n u 1-a impiedecal să devină la 17 martie 1867 profesor suplinitor la Gimnaziul din ����url. dar a inlirzial numirea �a ca profesor definitiv realizată doar la 19 auqust A desfăşurat o activitate permanentă in gimnaziu pind la pensionare in 1891, timp in care a indeplinit diferite sdrcini şcolare printre care şi cea de director ( intre 25 lebruarie şi 30 auqusl !869) .

-4. George Şt. Andonie, op. c i t . , pp. 246--249. 5. Teodor Tanco, ,.VlriH Romana Redlvlva•, pp. 45-62.

377 www.cimec.ro

unde va dedica o mare parte din timpul său conducerii şi slujirii Societăţii de împrumut şi păstrare . ,.Aurora· · , precum şi altor funcţii cu caracter social.

Beneficiind de un stipendiu din partea Fondurilor Gră­nicereşti Năsăudene aflate pe atunci sub direcţia lui Vasile Naşcu, Paul Tanco studiază la Universitatea din Viena ab­solvind-o în 1870. Se înscrie la doctorat la Universitatea din Graz. Pînă in 1872 va parcurge întreaag filieră a sistemului doctoral austriac susţinînd o serie de trei examene "riguroa­se" din folozofie, matematică, fizică şi istorie. La 14 decem­brie 1 872 este investit cu t itlul "A.A.L.L. et Philosophiae Doc­torem", adică doctor în ştiintele liberale şi filozofie. 'i)

Cercetînd istoria matematicii româneşti, prof. George $t. Andonie ajunge la concluzia că dr. Paul Tanco este primul român, doctor in matematici . Işi bazează această afirmaţie pE' constatarea că in Austria şi Germania doctor,atele în matema­tici se dădeau ca doctorate în filozofie,') ceea ce scade din valoarea intrinsecă a performanţei comparativ cu doctorotel2 în matematică obţinute pe bază de dizertaţie. Titlul de doc­tor obţinut de Paul Tanco in urma unei " . . . munci sîrguin­cioase şi asiduie"8) a însemnat o valoroasă realizare persona­lă, urmaşul grăn icerilor năsăudeni dovedind "din belşug prea strălucita sa erudiţie".n) In acela�i timp reuşita sa a fost o încununare a străduinţelor depuse in şcolile româneşti din Ardeal, o dovadă a maturităţii şi valor'ii lor comparativ cu alte şcoli ale imperiului.

Comparînd doctoratul lui Paul Tanco cu cel al lui Spiru Haret, primul doctor în matematici din România, trebuie să remarcăm nu numai faptul că Spiru Haret este încununat cu titlul de "Docteur en Sciences mathcmatiques' ' 1 0) dar şi fap­tul că acest titlu i-a fost acordat în urma sustinerii unei di­zertaţii intitulate . ,Sur l'invariabilitt' des grandes axes des or­bites planctairps" - Sorbona 1 8/30 ianuarie 1 878 . . ·\ceastă lucrare se înscrie în seria încercărilor de rezolvare a celebrl'i "probleme a acelor "n" mase (corpuri)", obi•::-ctul unui mare premiu oferit de Oskar al II-lea regele Suediei . Teza lui Haret are o valoare mondială, confirmată de faptul că esenţa ei a fost baza de plecare a ideii de rezolvare a , .problemei celor· "n" mase" în prima aproximaţie, reuşită de ilustrul savant francez Henrri Poincarc - cel din urmă matematician uni­versal. De altfel Poincare citează nominal rezultatele lui Ha­ret. Marelui reformator al in \·ăţămintului nostru i se cuvine

6. George Şt. Andonie, op. cit.. p. 247. 7. Ibidem. p. 246. 8. Idem. 9. Idem, p. 247.

10. Jdem, p. 215.

378 www.cimec.ro

titlul de primul doctor în matematici din România. Prin sim­plă comparaţie pe Paul Tanco îl putem considera primul ma­tematician român, doctor•. Doctoratul său este mai degrabă o recunoaştere a vastE'lor cunoştinţe ştiinţifice, decît o contri­bu1,ie inedită la dezvoltarea ştiintei ; dar lui îi putem asocia semnificaţii proprii : est::> unul din primele mari succese ale învăţămîntului de limbă română din Ardeal. un propriu � i strălucit mod dE' afirmare a virtuţilor românilor din Transi l­vania.

De altfel. nivel ul la care se găseau ştiinţele pozitive în Austro-Ungaria celei de-a doua jumătate a veacului al XIX­lea era cu mult sub nivelul marilor realizări ale şcolii fran­ceze, în deosebi în cef'a ce priveşte matematica. Scoala fran­ceză de analiză matE'matică •::>ra ridicată în acei ani prin ope­ra lui Lagrange, Cauchy şi Darboux pe cele mai înalte culmi ale ştiinţ.ei, în timp ce replim austriacă era foarte palidă. Insesi unele manuale universitare folosite la Viena si Graz erau

' traduceri din cele franceze . In biblioteca cabin�tului de

matematică a l iceului "George Coşbuc" din Năsăud se g;'l­seste un manual de mecanică .. L•:hrbuch dE'r ME'cllanik"

-

tr�ducere germană editată în 1 835 la Berlin după savantul francez Denis Poisson ( 1 781-1 840). Acest curs universitar conţine adnotări ale lui Paul Tanco . ceea ce dlwede)te că l-a folosit în studiile sale. Fa,ptul că doctoratui în ?tiinţe se acor­da în Au stria fără disertaţie '?i în urma unor examene fără legătură cu specialitatea (C'Jm ar fi cd de' istori12) este o dova­dă în plus că univer<;ităţil>? cezaro-crăi(�ş1i se aflau departe de nivelul necesar marilor descoperiri şt!intil.ice. F.ste cleei ex­plicabil că tineretul studios din 3.ceste institute nu se putea ridica la realizări le colE'gilor cie gener:::�ie care au studiat în Franţa. Lucrul cel mai important în cazul lu i dr. P<>.ul Tanco rămîne acela că tînărul ardelean, descedent al unei modeste familii de grăniceri s-a ridicat printr- un exemplar efort pe cea mai înaîtă treaptă a calificării �tiinţifice permisă de struc­

tura învăţămîntului austriac. Conştient de datoria ce-i revenea în condiţiile existenţei

unui gimnaziu grăniceresc la Năsăud, dr. Paul Tanco se alătu­ră cu multă dragoste şi dăruire nobilei munci de întăr:re şi dezvoltare a invătămintului năsăudean. Toată activitatea des­făşurată în anii ce au urmat a fost un splendid efort dP a transmi te elevilor săi preţioase achiziţii ştiinţifice din ani i studiilor sale. In colectivul didactic al liceului era î n acei ani o înaltă ţinută academică, cataliza:tă de prezenţa a patru doc­tori în filozofie : Artemiu Publiu Alexi , Ion Mălai, Constantin Moisil şi Paul Tanco. Se formase u n mediu propice pentru o bună activitate pedagogica-didactică şi de popularizare a ştiinţei ; anuarele liceului devin adevărată tribună de di fu ,:are

379 www.cimec.ro

a valoroase şi variate cuceriri stiinţifice, din diverse dome­nii. Liceul d2vine u n puternic centru al iluminismului întîrziat ardelean, izvor de lumină şi cultură în intunericul spiritual al acelor vremi de restrişte pentru 1·omani . Dacă această nobilă misiune ce a revenit şcolii a fost tradusă î n viaţă la un înalt nivel. un mare merit revine doctorului Tanco.

Cercetînd activitatea ştiinţifică şi didactică a doctorului Tan­co. ceea ce impresionează este multilateralitatea preocupărilor sak�. caracterul enciclopedic .a] cunoştinţelor si activităţilor pe care le-a desfăşurat atît în anii de studii cît şi în cele trei de­cenii ş i mai bine ( 1 873-1 904) de fecunde realizări în gimna­ziul năsăudean. De bună seamă că or:ginea rezultatelor şi lu­crărilor sale trebuie căutată în seriozitatea cu care a tratat munca atît în anii studenţiei cît şi la catedră. Acest aspect se dezvăluie şi în efortul său de a elimina penuria d2 manuale şi mijloace de informaţie în limba romtmă prin contributia �a la transformarea anuarelor liceului în veritabilă 1·evistă de jnformare ştiinţifică. Anuarul liceului a găzduit cinci studii publicate de dr. Paul Tanco în perioada 1 !:174-1 888. In aceeaşi perioadă el colaborează la revista ieşeană "Recreaţii ştiinţi­fic:P" cît şi la "Revista Ştiintifică ' ' din 3ucureşti. Iată lista l u­crărilor publicate de dr. Paul Tanco cunoscute pînă în pre­zent :

1 . "Ev·2nimentele astronomice ale anului 1 87 4" Bu-cureşti, Revista Ştiinţifică, nr. 1 3/1 874, p. 1 97.

2 . "Cometele şi poziţiunea lor î n univers" - Bucureşti, . ,Revista ştiinţifică'' nr. 1 7-21/1875.

3. , .Unitatea sistpmei solare"

- Năsăud, Anuarul liceului. pentru 1 874-1875 pp. 3-1 8 .

4. "Poziţiunea cosmică a cometelor" - Năsăud, Anuarul liceului pentru 1875--1 876 pp. 3-22.

5. "Influenţa muzicii asupra oamenilor şi animaleloru · · - Bucureşti . "Revista ştiinţifică

", nr. 1 , 3 şi 4 din 1 876.

6. "Consideraţiuni pedagogice, didactice asupra instr'JC­ţiunii disciplinelor matematice în gimnCIIZiu" -· Năsăud, Anu­arul pentru 1 876-1 877, pp. 3-12.

7 . Schiţă din viaţa socială a animalelor", Bucureşti -Revista ştiinţifică nr. 6/1877, pp. 88-91 .

8 . "Despre poziţiun2a fizică ·a Pămîntului în sistema so­lară - Năsăud - Anuarul pentru anul 1879-1 880, pp. 3 --15 .

9. "Descoperirea planetei Vulcaa1u" - Bucureşti, Revis­ta ştiinţifică nr. 1 6/1878, pp. 247-250.

10. "Dezvoltarea elementară a cotientelone în serii cu deosebită considerare a progresiunei geometrice, dimpreună cu materialu de deprindere", Năsăud, Anuarul liceului pentru 1886/1887, pp. 3-50.

380 www.cimec.ro

1 1 . "Sofisme matemat:ce" - laşi "Recreaţii ştiinţifice'� anul V, nr. 12/1 887, pp. :2'65-270.

1 2 . "Sf. Gheorghe şi Pa�tele" - laşi , "Recreaţii ştiinO­fice" anul VI, nr. 3/ 1 888, pp. 65-68.

1 3. "Probleme algebrice" - r:arteCJ 1 , Năsăud, editată de autor în 434 pagini .

J se mai atribuie de asemenea şi : 14 . "Biografia învăţătoru lu i şi directorului de l a !?coalde

normale Cosma Anca" . 1 1 ) Probabil că este vorba despre necrologul lu i Cosma An­

ca, publicat în "Reportulu alu XXIil-h>a despre G imnasiulu superioru gr. cat. romanescu din Naseudu pr•::- anulu scolas­ticu 1 886- 1 887", pp. 86·-87 şi ne'iemnat.. Stilul sobru in car•e este scris, precum şi faptul că în acel an dr . Paul Tanco avea calitatea de director al gimna7iului şi prin urmare şi pe cea de editor al anuarului ne face să credem că la schiţa biografică "Cosma Anca" se referea prof. I. Păcurar-iu 12) �i că nu ar fi vorba de altă lucrare mai vastă.

Sînt necesare unele precizări. Studiul . ,Poziţiunea cosmi­că a comek•lor" este un rezumat al celui publicat în "Revista ştiinţifică" sub titlul "Cometele şi pozi1 iunea lor în Univers". Apoi, studiul , .Despre poziţiunea fizică a Pămîntului în si:;­tema solară" poartă în subtitlu precizarea că ar fi partea fi­nală a unei lucrări mai vaste. Este de presupus că prima parte a acestui studiu ar fi apărut în ediţia anter:oară ( 1 878--1 879) a Anuarului liceului . Nu am găsit nicăieri un exem­plar

· din acest număr, nici la instituţi i le culturale din Năs3.­

ud, nici la persoane particulare. Este foarte probabil că numă­rul respectiv, singurul din perioada 1 866-1890 care nu se gii�:.?şte în Năsăud a fost tipărit (al t fel nu wdem rostul pu­blicării trunchiate a studiului lui Ta11co) dar din motive ne­cunoscute să nu fi ajuns pînă la noi .

Din simpla cunoaştere a ti tlurilor, dar m'l i ales din stu­diul lucf'ărilor se disti nge predilecţia doctorului Paul Tanco pentru astronomie, care a fost marea sa pasiune. Lucrările sale de astronom:e necesită o tratare separată. Desprindem totodată varietatea tema ti cii abordate' : matematică, pedagogie �i metodică, muzeolog:e, sociologie animală, astronomie didac­tică ; amplitudinea ao::-stei tematici fiind printrP altele rezul­tatul formaţiei �ale fi lozofice.

Cea mai de seamă lucrare a sa este culegerea de prohle­me intitulată "Probleme algebrice". Este o culegere de 3 .000 de probleme în 434 de pagini . Rolul ei a fost să um!='le un

I l . ,.Raportul al LIV-Iea despre Glmnaziul superior lundatlonal din Năs3ud pentru anul şcolar 1916-1917", p. 3.

12." Idem.

381 www.cimec.ro

loc gol în didactica învăţămîntului matematic transilvănean în limba română. Această culegere d2 probleme ar putea con­stitui şi astăzi un model prin caracterul său exl 1austiv. relativ la programa gimnaziului. Trăsătura fundamentală a acestei culegeri o constituie pregnanta legătură cu practica, a pro­blemelor incluse, legătură realizată printr-o varietate neseca­tă de aplicatii ale .aceleeaşi chestiuni teoretice. Doctorul Tan­co se dovedeşte a fi un ma:=stru al problemisticii algebrice. mare parte din problemele expuse fiind opera autorului . Sînt multe lucruri interesante de spus despre aceste culegeri de probleme, care ar fi trebuit să aibă şi o a doua parte. 1:1) Imi propun să le expun cu alt Ţ.)rilej.

Extrem de sugestivă pentru înţel•:=gerea punctului de ve­dere al doctorului Paul Tanco asupra metodicii introducerii noţiunilor de matematică, a legării lor de practică, precum ŞI asupra caracterului enciclopedic al cunoştinţelor sale este lucrarea "Dezvoltarea elementară a contientiloru în serii cu deosebită considerare a progresiunii geometrice, dimpreună cu materialu de d:=prindere" . Scopul acestei lucrări de teoria numerelor, prin care se popularizează în rîndul elevilor şi profesorilor de liceu metode de descompunere a fracţ iilor ordinare (cotiente=fracţie ordinară) în serii de numere, ne este explicat în subsolul primei pagini .

Referindu-se la predarea progresiilor geometrice ca re­zultat al împărţirii, autorul a,rată că " . . .în acest fel şcola­rul începe a cunoaşte izvorul de unde îşi derivă progresiile geometrice, originea lor adevărată . . . pe cînd tratate, precum se întîmplă de regulă paralel uu progresiile aritmetice. îac asupra începătorului. . . impresia unei specimen-:= de numerl: improvizate . . . Liter•atura scolastică (din Austria) 'ii cea ex­ternă . . . trec foarte uşor peste acest obiect . . . Aceasta m-a in­demnat a trata dezvoltarea cotienţelor în serii . . . parte pen­tru a deştepta interesul în tratarea metodică a acestui obiect, dar mai ales şi în deosebi, pentru a atrage atenţia col-:=gi lor asupra însemnătăţii lui . . . "

Iată-1 pe dr. Paul Tanco în situaţia de a elimina o de­ficienţă a metodicii şi didacticii timpului său , sarcină ce şi-a asumat-o din respect şi dragoste pentru învăţămînt. dar m ai ales cu intenţia de a arăta că o noţiune matematică trebuie

studiată aşa cum a izvorît ea din nevoile practicii şi nu prin analogie forţ•ată cu alte noţiuni. Să vedem cum traduce in fapt scopul ce atît de clar şi l-a propus.

13. t n prefata volumului l al cărtii . . Probleme algebrice" dr. Paul Tanco işi manifesta in· tenlia de a scoale şi cel de·al doilea volum. AstAzi nu se ştie de existenta vreunui exemplar sdu a manuscriselor. Părerile sint impdr�ite : George Şt. Andonie arirmd.. in "Istoria matematicii in Romdnia• (pag. 249) . că nu ar fi apărut, iar Teodor Tanco, in .. Virlus Romana Rediviva• (pag. 60) . că ar fi fost distruse de un incendiu.

- Ja2 www.cimec.ro

Lucrarea este în partea .;:i t eoretică un model de rigoare matematică, expunerea fiind extrem de sistematică �i în ace­laşi timp accesibilă. Ceea ce ridică nivelul ei valoric sînt pro­blemele, aşa numitul "material de deprindere' ' . Nu mai pu­ţin de 15 probleme rezolvate �i 50 propuse vin să exemplifi­z:e utilitatea acestei noţiuni . Domeniile sînt diverse iar pro­blemele au o mare putere de atracţie. Astfel cîteva , cele mai simple, sînt legate de "economic" - î nţelegînd prin nceasta practica agricultorilor individeali, mediu din care proveneau cei mai multi t=>levi si din caP2 s-a r idicat si el ; altele din

ştiinţele sur�ri , în special din fizică : roel'rad ie optică, frec­venta oscilatiilor notelor muzicale, termodinamică, electricita­te, �ecanica

· fluidE:>lor. Găsim aici şi probleme de chimie, bio­

logie şi chiar artă militară (firesc pen tru urmaşii unor brav i luptători ca grănicerii năsăudeni) .

Pentru a capta i nteresul mai multor categorii autorul in­troduce cîteva probleme celebre a căror rezolvare se reduce la aplicarea progresi i lor geometrice.' : legl'nda j ocului de şah, istoria numărului irational transdescent rr , precum si •J splendidă solutie a celebrei probleme din antichitate . ,Acl till' �i broasca' ' -- sofism al filozofului ideal ist grec - Zenon (450 î .e .n .) . Pentru ca cititorii să înţt:leagă m.:ti bine conţinu­tul sofismului şi rezolvarE-a dată d2 dr. Tanco o vom proezenta în unităţi de măsură moder>w.

1) . Conţinutul problemei :

Achile începe să urmărească (' broascit 1Pstoasă aflată la l 00 metri distanţă . Ştiind crt A.chilL- fuge c· t : o viteză de 1 0 m ./s . , iar broasca are o viteză d e deplasare dL' 0 . 1 m. /s. , s ă se afle după cît timp Achile ajunge broasca?

2). Rezolvarea lui Zenon : Să zicem că Achile se află î n momen tul i n i 1, i al în A iar

broasca în B. In timp ce Achile parcurgt· d i st<m\a A B ,= lfJO metri , broasca parcurge d ist<mta BB� == 1 rn. ln timp c:·�'

Achile recuperează această distan ţă, broasca obţine un avan­taj nou Bt B2 � = 1 cm. Situat ia se rept'tă -;; i în timp ce Acl >i­Je parcurge această distanţă broasca obţine un nou avantaj . Prin urmare broasca v a obţine l a in finit u n avantaj - esle adevărat tot mai mic; Achile nu va ajunge n icicînd broasca, el trebuind mai întîi să ajungă în punctul în care broasca era în faza anterioară Bn, timp în care broasca depăşeşte acest punct ajungind în Bnt . Zenon foloseşte această demon­straţie p2ntru a susţine teza idealistă a irealitătii lumii mate­riale, a primatului ideii faţă de materie. Rezolvarea sa este

383 www.cimec.ro

de tipul celor despre co.re se spune că este foarte frumoasă şi foarte clară dar are . ,singurul" defect că este greşită. Fie-care ştim din experienţă că concluzia este falsă, dar este foar­te greu de scos in 12Videnţă eroarea rin demonstraţia lui Ze­non. Ea este evidenţiată in :

3) Rezolvarea propusă de dr. Paul Tanco.

Dr. Tanco propune să sumăm timpul in care Achile par­curge etapele din demonstraţia lui Zenon :

Pentru AB lui Achile îi trebuiesc 1 0 s .

D. entru BBt are nevoie de s 1 0 .

pentru B1 B2 are nevoie de 1 0,1

s .

pentru Bn Bnt are nevoie de --:-1 0�2;;-:R;-;+-;-1- S. Aceasta este o sumă infinită şi anume :

1 0 ....;__ _1_ 1 _

1 __ ___;___ • • • + - 1 _.J_ •

1 1 0 T 10'3 1 1 02R · l 1

cac1 fiecărui interval îi corespunde un termen. iar Zenon a presupus o infinitate de intervale. Observăm că este vorba de suma unei progresii geometrice infinite descrescătoare cu

termenul iniţial a = 10 şi ratia 2 = 1�0

• Suma ei va fi:

a 1 0 1 000 s = - - = - --- = - . = 1 0, ( 1 0) = 1 0, 1 0 1 0 1 0 . . . 1 - 2 1 - 99

1 1 00

1 0 adică A chile ajunge broasca după 1 O q9 secunde de

la plecare. Eroarea demonstraţiei lui Zenon a provenit d2 la

concluzia falsă că dacă numărul etapelor este infinit şi suma ar fi infinită, ceea ce s-a văzut că este în contradicţie cu realitatea ; nu numai că suma este finită, dar ea se poate şi determina ca mai sus.

O interesantă aplicaţie a progresiilor geometrice : scrie­rea fracţiilor ordinare ca fracţii continue, inche�e lucrarea. M12todei pe care dr. Tanco o expune, ii găseşte o frumoasă aplicaţie la problema calendarului. Descompunind in serie

continuă parţială raportul dintre fracţiunea de zi cu care anul

384 www.cimec.ro

tropic este mai l ung decit anul ca�endaristic şi un an calen­daristic14) dr. Paul Tanco găseşte :

o 24'222 = 24222 1 1 1 ' 1 00.000 - 4 - 4° • 2S + 4--'25 -� -1

-4-.-2-5 -.-4-.-1 0 + şi propune să considerăm

a) prima aproximaţie a sumei Sl'riei = 1

4 b) a treia aproximaţie a sumei seriei : 1 1 ' 1 97 - - - --r- -4 4 • '25 4-25 • 4 400 Interpretind prima aproximaţie gastm că la patru ani ca­

lendaristici se mai cere adăugată o zi , r(:>formă realizată de oalendarul iulian (lulius Cesar, 45 e.n.) , prin pn·lungirea cu o zi în anii divizibi l i cu patru . Considerind aroi a treia apro­ximaţie a sumei seriei, dr. Tanco gă.se!;>te că la un total de 400 d<> ani trebuie adăugate 97 zile şi nu 1 00 cum ar cere ca­lendarul iulian. Se regăseşte astfel con ţinutul reforme� grego­riene a calendarului (papa Gregoriu al XIII-lea, 1 582) : an ii cai'2 reprezintă un număr întreg de sute şi numărul sutelor nu se divide cu patru (ex. 1 700, 1 800, 2 1 00) nu se considt:ră ani bisecţi.

Calculul doctorului Tanco se opreşte aici dar continu­îndu-l prin calculul celei de a patr•a aprox imaţii (suma pri­milor patru termeni ai seriei) găsim :

1 1 1 1 4 - 4- · '251 4-'25 · 4 - 4 • 25 • 4 • 1 0

969 4000

ceea ce înseamnă că la 4000 de a.ni calendarul gt>orgian face o eroare de o zi, el adăugînd 970 de zile faţă de 969 cît este necesar. Această eroare ·2ste negli j abilă, ea devenind sesiza­bilă după 30 de milenii cînd este de o săptămînă.

Exemplele prezentate aici vin să demonstre��e vasta cul­tură a autorulu i, ştiinţa lui de a prezenta soluţii elegante şi accesibile la probleme atractive al căror interes depăşeşte sfe­ra matematicii. Studiul acestei luc-rări ·�'ste o adevărată delec-

14. Anul Lropic esle perioada de timp i n care Pămîntul efectuează o rota�ie completă i n !·u rui Soarelui. Durc1ta s a exactă este d e 365 zile. 5 ore. 4 8 minute ş i 4 8 secunde. ntrucit anul calendaristic este formal din zile intregi eroarea de 5 h , 48 min. , 48

sec., care ar apare la un an de 365 zile se cumulează i n timp, ceea ce face necesa· ră corectarea calendarului prin adăugirea, in d n u m i t i ani, de zile în plus fată de anii obişnuiti, pentru a n u defaza calendarul in rdporl cu anotimpurile anului. Con· sidcrind raportul

5 h, 4B min. , 48 sec. = 0,24222 �il� 1 an 1 r�n

şi căutînd valori apro x i m a t i ve pentru acest raport, '>e Vii regăsi msaş1 istoricul e vn­lutiei culendurului c.u precizurea că Ia numărălor vom găsi numărul de zile ce ue­buiesc adău�Jd�C dupcl trecerea num.lrului de ani de la numitor.

25 - "Arhiva Sotneşani" 385 www.cimec.ro

tare şi acest lucru este la îndemîna oricărei j:ersoane cu stu­dii medii, indiferent de formaţia sa. In paginile sale ca şi în culegerea de probleme de algebră şi dealtfel în toată opera sa este remarcabilă stăruinţa cu care doctorul Paul Tanco adapta chestiunilE' matematice la nivelul unei largi înţx;-legeri ; este remarcabil efortul său de a construi cît mai multe pro­bleme şi cît mai apropiate de cunoştinţele elevilor. O mărtu­rie în acest sens ne aduce marele nostru poet George Coş­buc, căruia doctorul Paul Tanco i-a fost profesor de matema­tică în clasele terminale. Coşbuc •2ra cam , .certat" cu mate­matica, dar a fost înţeles de profesorul său. Rătăcit în uni­versul problE'melor pe care doctorul Tanco le propunea ele­\'ilor săi. poetul improvlzează următoarea şaradă : 1 �)

, .Cîte ouă vechi si cîte nouă. Cite nouă, cîte vo�ă? Vechi sînt nouă, nouă două; Două nouă. vouă nouă, Nouă două ouă nouă, Vouă nouă ouă vec·hi ! "

Ne putem cu uşurinţă imagina o problemă de genul : , ,Cn econom vinde pe piaţă 11 ouă noi şi veclli , ceL· vecl t i fiind cu 7 mai multe ca cele noi. Noi cumpărăm o parte. iar voi res­tul, astfel că dacă voi aţi fi luat de două ori mai multe aţi fi avut cu 8 ouă în plus faţă de încincitul numărului nostru". Aş•!­zînd în continuare calamburul lui Coşbuc, acesta capătă sens. Probleme ca aceasta abundă in creaţia problematică a docto­rului Tanco si dacă ele fac del iciul unui pasionat de matema­tică, probabil că lu i Coşbuc îi stîrneau altfel de sentimente. din moment ct> q satirizat ce•2a ce era de fapt o mare calitate a profesorului său.

Doctorul Paul Tanco a acordat o mare atenţie metodi c i i predării matematicii . In "Problemele algebrice" ca şi în lu­crarea comentată mai sus, problemele rezolvate sînt aşezate pe anumite etape şi anume : sitnteză, soluţionarea algebrică, de­terminaţiune şi răspuns. O importanţă deosebită acordă autorul form ulării răspunsului, pretinzînd de fiecare dată interpretarea rezultatului obţinut prin încadrarea lui în textul problemei, Ideile fundamentale alE' concepţiei sale asupra predării ma­temaitcii sînt expu�e în "Consideraţ.iuni pedago'gico-didactice asupra instrucţiunilor disciplinelor matematice în gimnaziu" .

Combătînd părerea că disciplinele matematice ar fi un lux" si că "matematica se poate studia numai de c3.tre acei care de la natură sînt dotaţ.i cu talente deo!>12bite" , autorul susţine că "pînă la înălţimea care o pretinde instrucţiunea dis-

15, George Şl . Andonic, "Varia Mathematica•, p. 1 86.

386

www.cimec.ro

ciolinelor matematice în gimnaziu se poate rdica orice cap cu talente normale. "Lipsa de interes şi simpatie cu care era privată matematica provine după părerea sa din , .cauză că şcoala nu a ştiut să exercite influenţa r:uvenită, ea punîndu-şi scopuri ca.re ţintesc prea departe, fie din cam�a timpului acor­dat acestor discipline care este prea determinant (restîns) . fie că metodele didactice care se aplică în loc de a uşura dez­voltarea ei organică ( a predării matematicii n .n.) mai mult o îngreunează".

In legătură cu acest ultim aspect, dr. Paul Tanco tratea­ză în continuare specificul metodelor folosit? în predarea geo­metriei. Acordă deosebită atenţie intuiţiei, arătînd că la cla­să utilizează "figuri de drot / sîrmă n.r. f precum şi linii, trei .o;;i patruunghiuri (patrulatere n.r.), cercuri etc . ' '

Iată cîteva frumoase gînduri închinate geometriei : "Geometria este poezia şi logica minţii . Puterea ei culti­

vatoare nu constă într-o ştire externă ci în cunoaşterea inter-­nă, ea are de scop (asigurarea de) claritate în concepte, or­dine în idei, siguranţă in judecată şi dexteritate în p�:•r­cepţiune, cu un cuvînt interesul faţă de adevflr. In acestea -constă frumuseţea geometriei" .

Indicînd posibilităţile de aplicare în matematică a prin­cipiului accesibil ităţii, autorul semneRlea?.ă legăturile ce se pot face pe traseul concret-abstract în cunoaşterea între conceptele geometrice �i cele algebrice, aducînd elemente în sprij inul ideii de unitate dialectică a di sciplinelor matem­tice.

Dr. Paul Tanco atrage atenţia asupra momentelor con­tinuităţii , al concentrării (sintetizării) şi extensiunii în sensul lărgirii cunoştinţelor predate, arătînd dificultăti le intimpinate în condiţiile lucrului cu clas.2le sale. De asemenea, referin­du-se la consolidarea cleprinderilor de "dexteritate mecanică" condamnă acele "exemple de virtuoşi, care în arta lor arătau o dexteritate admirabilă, iar în cultura intelectuală o sărăcie nu mai puţin admirabilă. "Chemarea" : a creşte atari virtuoşi să nu pretindem a fi scopul nostru", încheie acest admirabil manifest metodic al doctorului Paul Tanco.

Analiza sumară făcută celor dou:l lucrări ale lu i Paul IT'anco va fi suficientă pentru ca cititorul să sesize:o2 valoarea deosebită a profesorului năsăudean. Elemente noi apar din studiul lucrărilor sale de astronomie, C'onstatîndu-se o riguro­zitate ştiinţifică �i o putere de sinteză demne de urmat.

Popularizînd teoria cosmogonic-ă a lui Kant şi Laplace, pe baza unor argumente de certă valoare ştiint ifică culese din

387 www.cimec.ro

ul tiTl' ele (pe atunci) descoperiri a1� fizicii, spectrometriei etc., dr. Tanc:J aduce dovezi incontestabile materialităţii lumii, aşa cum făcuse şi în tratarea prezentată mai sus a aporiei lui Ze­non "Achile şi broasca".

Deşi elementele de materialism sînt nenumărate în lucră­rile sale, trebuie să semnalăm lipsa de consecvenţă în acest sens; studiile lui au anumite limite. cu atît mai surPrinzătoa­re cu cît sobrietatea şi rigurozitate'a raţionRmentel�r expuse în paginile lor nu necesită axioma treaţiei supranaturale. Nu este exclus oa introducerea de citate biblice alături de preţi­oase valori ştiinţifice să fi fost rabatul pe care dr. Paul Tan­co a fost obligat să-1 facă orientării religioar.;e a învăţămîntu­lui. Cu toate aceste limite, Paul Tanco are prin actvitatea sa la cab�dră şi prin lucrările sale un mare merit pedagogic ş i didactic ş i o uriaşă contribuţiE' la popularizarea i n acest colţ de pămînt românesc, care este fostul district al Năsăudului, a marilor valori ştiinţifice ale timpului său. Autorii care au scris despre dr. Paul Tanco au păreri deoseb:te despre valoa­rea ştiinţifică a operei sale : de la negap�a totală cum face George Şt. Andonie la "schimbarea acestei concluzii" aşa cum pe drept cuvînt susţine Teodor Tanco16). Faptul că creaţia doctorului Paul Tanco nu cuprinde realizări de valoare mon­dială nu poate fi un argument pentru ideia că opera sa nu are valoare ştiinţifică. Desigur că nici mi putem să-i acordăm mari merite ştiinţifice ţinînd seama de conditiile în care şi-a desfăşurat activitat.�a, ca student mai întîi şi apoi ca profesor la Năsăud, din motive care credem au reieşit clar d:n cele expuse mai sus. Preocupări le sale de natură ştiinţifică eviden­ţiate aici nu pot fi negliJate s?,u ignorate. Ceea ce sîntem da­tori să-i recunoaştem sînt : competenţa şi sîrg11inţa, dăruirea şi dragostea cu care a înţeles să transmită genearţiilor de elevi preţioasele achiziţii ştiinţifice cu care s-a întors pe melea­gurile natale.

Aşa cum Spiru Haret, r:rimul matematician român de valoare mondială, şi-a dedicat întreaf5a viaţă şi activitate ra­cordării învăţămîntului românesc la nivelul european al Lm­pului, cu preţul renunţării la activitatea de cercetare, dr. Paul Tanco a fost replica sa ardeleană; viata şi munca sa fiU fnst un preţios aport la opera de ridicare a elevilor gimnaziului nă­săudean la un înalt nivel de cunoaştere ştiinţifică.

16. TE-odor Tnnco, , .Virtus Rorr: a na Rcdiv i v n " , pp. 45-62.

388 www.cimec.ro

Pentru noi, urma5ii generaţi ilor de atunci, (�fortul şi rea­l izările sale valorează tot atît de mult ca o m'lre realizare ştiinţifică. Chiar dacă dr. Paul Tanco nu se situearză în elita

mondială a timpului său, activitatea desfăşurată pe planul populal'izării ştiinţei, al legării de practică a noţiuni lor care le preda, preocupările pe care le-a avut pentru diversificarea aplicaţilor teoretice în multiple domeni i îl a?:>ază la loc de cinste în istoria învăţămîntului matematic românesc şi în ini· mile noastre.

Atunci cînd la virsta senectuţi i , dr. Paul Tanco se des­părţea de şcoala in care a muncit cu atîta folos, se putea de­clara mulţumit; reuşise să ridice matematica din poziţia de cenuşăreasă ce-i revenea prin planul de învăţămînt şi tradi­ţie la loc de mare cinste : în liceul năsăud2an nivelul predă­rii matematicii era printre cele mai inalte din Transilvania la finele secolului trecut; dovadă marele număr de absolvenţi ai l iceului care au îmbrăţişat carierele tehnice sau matema­tice.

389

www.cimec.ro

Considera,tii pe marginea cercetării socio­

culturale de la Nimigea

ION ANUŢA

Amplă şi deosebit de generoasă deschidere spre viitor, programul izvorît din hotărîrile Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3-5 noiembrie 1971 , ho­tărîri confirmate şi adoptate şi de Conferinţa Naţională a partidului din iulie 1 972, este venit să determine - şi prin activitatea politica-ideologică şi cultural-educativă de masă - evoluţii şi mutaţii de ordin calitativ atît pe planul conţi­nutului, cît şi al form2lor, metodelor şi mijloacelor prin care se contribuie la dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor.

In strînsă conexiune cu celelalte mijloace de influentare a conştiinţei. culturii socialiste, activităţii cultural-educative de masă, îi revine misiunea de răspundere de a contribui prin toată forţa de înrîurire la formarea c:;i dezYoltarea con­ştiinţei şi moralei socialiste, a atitudinii noi faţă de muncă şi societate, la înlătural'2a din gindirea şi acti\'itatea oameni­lor a vechilor mentalităţi, a oricăror concepţi i retrograde, a influenţelor pe care, într-un fel sau altul, le e'ercită diverse­le teori i si concepţii străine ideologiei marxiste.

Activitatea determinată în interesele superioare ale oa­menilor muncii, cultura de masă este de neconceput altfel decît corespunzînd cerinţelor obiective şi subiective ale formă­rii personalităţii umane. Grija pentru ca activitatea cultural­educativă de masă să se ridice la nivelul exigenţelor con­structorilm· socialismului , al profilului lor spiritual multila­teral, al dorintei lor de participare pe toate planurile ca şi a:l reconfortării lor, al nevoilor de destindere civilizată, consti­tui·2 una dintre cele mai stăruitoare si caracteristice trăsături ale politicii partidului nostru.

Jqo

www.cimec.ro

Experienţa bogată a insti tuţiilor culturale de masă. do­bîndită printr-o activitate permanentă şi multilaterală, des­făşurată sub conducerea şi îndrumarea partidului de-a lungul anilor, a învederat, pe măsura adîncir'ii şi diversificării ei, necesitatea fundamentării �tiinţifice, ca o cond iţie sine qua non a unui proces real şi con tinuu în domeniul educaţiei a­dulţilor.

Cercetarea ştiinţifică în domeniul culturii şi acţ.iunii cul­tural-educative se int•2grează organ ic în viaţa societăţi i a că­rei întreagă construcţie constituie o operă fundamentată ştiin­ţific si ale cărei mecanisme sociale sint studiate si călăuzite în lu�ina adevărului ştiinţif ic .

·

Conducerea şi organizarea ştiinţifică a acţi unii cultural­educative presupune o cercetare şti inţifică amplă şi continuă. orientată temeinic spre principalele cerinţe .ale marilor pre­faceri socia le, ale profund:=i revoluţii şti inţi fice şi culturale a epocii noastre, o cercetare menită să con tribu ie la îmbogăţi­rea teoriei educaţiei maselor :;; i la sporirea eficienţei proce­selor educaţionale in cond iţiile concrete. specifice societăt.ii sociFiliste mu ltilateral dezvoltate .

Cercetarea şt iinţ ifică care pătrunde din 02 în ce mai adinc în sistemul acţ i unii cultural-educative are de examinat pro­bleme compl exe ale psihologiei vîrstelor şi colectivităţi lor , psihologiPi profesii lor şi învătării l a vîrsta adultă, probleme ale sociologiei fenomenelor soci<.lle, ale mobilităţi i şi d inami­ci i populaţiei, ale r::refaceril or în structura profesională si cu lturală a populaţiei. probleme ale conţ.inutului :;; i funcţii lor timpului l ib::-r al oamen i l or , probleme a l e pedagog izării mij­loacelor, metodelor şi formelor t=ralticii activităţii cultura l­educat ive .

Preocupat perm anent să aşeze activitatea cu ltural-edur'a­t ivă pe temeiur i trainice :;;i să promoveze un spirit şt iinţific în alcătu irea �i rPal izare-FI programelor căminelor cu lturah>, caselor de cul tură. bibliotecil or si celorlalte i nstituţii cultu­rale. Comitetul dP cultură şi edL�caţie social istă al j udeţului Bist�iţa-Năsă ud a initiat, între 1-20 martie 197:{, o cercetare socio-culturală în comun'.\ Nimigea. l a care au fost antrenaţi peste 60 de activişti culturali din j udeţ (d irectori de cămine culturale, bibliotecari, metodişti de la Centru l de i n drumare a creaţiei popul are ş i a m işcării artistice de masă ş i ele la casele de c.:ultur-<1. cadre dld:::tcticl'. medici, inginer: �i l'CU­nom:şti) - Anexa 1 .

Far::tul că am ales această comună se ju�t i fi că prin nu­mărul mare de sate aparţinătoare (8) , prin densitatea şi nu-·

măru l popu laţil'i (aproape 7.000 de locu i tori. d intre care 6.000

formează populat ia activă) . Apoi , pe raza com unei N:migl'a există 3 cooperativtc> ag1·icolP de producţie. 1 B u nităţi comt:'r -

3 9 1 www.cimec.ro

ciale aparţinînd cooperaţiei de consum, 19 sectii de prestări servicii către populaţie, 7 unităţi preşcolare. 6 şcoli genera­le, un liceu de cultură generală, 8 cămine culturale, o biblio ­tecă comunală, 7 cinematografe, o c�r.::umscripţie sanitar[t umană, o casă de naştere, un cabinet stomatologic. un d�s­pensar sanitar veterinar şi alte unităţi . Un alt element care ne-a determinat să ne oprim asu pra acestei comune este fap­tul că aici trăiesc şi muncesc împreună români şi maghiari, şi în sfîrşit, ne-a îndemnat la această opţiune pendularea populaţiei pr•intr-un navetism zilnic între satul de reşedin�ă şi diverse locuri de muncă : şantiere, fabrici etc.

Prin această cercetare am urmărit cunoasterea si defini­rea ştiinţifică a profundelor transformări înn

.oitoare

' pe care

socialismul le-a, adus şi le aduce în localităţile noastre, ca de altfel, în întreaga ţară. Pr:n aceasta, atît n oi, cît mai ales organek:- locale, ne-am propus :

- să adaptăm întreaga activitate cultnral-educativă la realităţile cunoscute prin cer'Cetare ştiinţi fică, care îndeplineş­te astfel o conexiune inversă, de obtinere a unor elemente informaţionale necesare pentr• t dirijarerr pe parcurs a proce­sului educaţional în rîndul adulţ ilor :

- să perrfecţionăm prin muncă ·2ducaţională realităţile cunoscute, în funcţie de idealul educati v izvorît din obiecti­vele p olitice, economice şi social-cultmalc l oca�e.

Adică, pe de o parte. activitatea cultmal-educativă de m asă să se desfăşoare pe o realitate cunoscută (şi în funcţie de această realitate), iar pe de altă parte, pornind de la rea­litatea cunoscută, să putem adopta m2todologia corespuznă­toare spre a contribui la ridicarea acestei realităţi la nivelul idealului educativ al wcietăţii noastre : "Făurirea unui om cu cunoştinţe multilaterale, oapabil să înţeleagă, să interprete�e �i să folosească j ust legile obiective ale dezvoltării sociale în fiecare etapă a evoluţiei societăţii, să acţionez•::- cu fermi­tate �·entru transformarea revoluţionară a lum ii". (::'ol'icolae Ceauşescu - R aport l::t Conferinţa Naţională a P.C.R. pag. 28) .

Cercetarea propriu-zisă a cuprins satul de reşedinţă al comunei, adică populaţia peste 16 ani din cele 16 circum­scripţii electorale din Nim igf'a, în care au fost inregistrati 1 .338 de cetăţeni, după cum rezultă d : n situaţi i le centl'3.liza­toare : an2xele 2, 3 şi 4.

In pregătire<'. şi desfă-:;urarea acţiun i i ne-am bucurat de sprijinul substanţial din partea specialiştilor Consi liului Cul­

'Jurii şi Educaţiei Socialiste, cu aj utorul cărora am elaborat chestionarele de cercetare. am asigu1•at instruirea oamenilor

antrenaţi în acea<;tă acţ iune şi am organizat unele activ�tăţi

cuprinse în programul nostru de lucru. - Anexa 5 .

392 www.cimec.ro

Scopul acţiunii de cercetare a cerinţelor populaţiei , ară­tat mai sus, ca şi intenţia organizatorilor, ca în viitor să in­treprindă acţiuni în funcţie de realităţile sociale şi opţiunil·2 oamenilor, ne-au determinat să concepem eşantionul în func­ţie de :

- sex ; - naţionalitate ; -- ocupaţie; - vîrstă ; Chestionarul a cuprins 55 de întrebări refc'ritoare la : - frecvenţa publicului la manifr>stările organizate ele

instituţiile culturale ; - urmărirea de către oamenii muncii a mersului eve­

nimE'ntelor politice, interne şi intPrnaţionale, prin interme­diul presei. radioului şi televiziuni i ;

- modul î n care s e organizează petrecerea în chip plă­cut şi atractiv a timpului liber al oamenilor;

-- contribuţia instituţiilor cu lturale la propăşirea cultu­rală a localităţii şi la mobiil7arr a ce tăţenilor la acţi uni pm­tru bunul mers al treburilor< locale :

- r:-referintele oamenilor Iată de unele activităţi şi ac­ţiuni existente sau care lipesc din programul căminului cul­tural ;

- direcţiil2 în care ar trebui îndrt>ptate eforturile pen­tru perfecţionarea vieţii social-culturale a comunei ş.a. - ­

Anexa 6 . Cercetarea a început cu vizitarea sectoarclor de către

echipele constituite, apoi s-a procedat la înregistrarea, pe teren, gospodărie cu gospodărie, a populaţiei peste 1 6 ani, pentru ca pe această bază să se stabil ească procenta j u l pe H2care circumscripţie şi în funcţie de toate acestea nurr.ă­rul subiecţilor de chestionat.

Pornind la efectum."ea cercetării, prin discuţii apr':lpiatt·, de la om la om, am căutat să obţinem răspunsuri sincere la toa te întrebările. dar mai ales la cele cm:c se referau la ·

- elementele care condiţionează desfăşurarea activitJţii culturale de masă în aceastil localitatP;

- raportul dintre influenţa educativă a acţiunilor orga­nizate de instituti ile culturaJe pentru -adulţii elin sat şi in­fluenţa mijloacelor de culturalizare la domic-il iu ;

- organizar•2a în mod practic a m:tivi tăţii cultural-edu­cative instituţionalizînd în funcţie de realitatPa cun oscută şi în principal, in funcţ ie de cer in tele educa t i onale ale locui-torilor;

·

- în ce măsură orasul in flu enţează nivelul de trai şi viaţa spirituală a cetăţeniior din e�ce<;t <;at. etc.

La întrebarea : "Mergeţi la căm inul cultural?" , 13,30/0 dintl"2 participanţii la cercetare au răspuns că merg de 2 ori

393 www.cimec.ro

pe săptămînă ; 20,8°/0 o dată pe săptămînă ; 49,70/0 o dată, de 2 ori pe lună ; 1 5,5°10 au declarat că nu merg nici o dată, iar 0,070/0 n-au dat nici un răspuns.

La întrebarea : , ,Ce faceti de obicei duminica si în altE" zile libere?", 55.5% au răspuns că ascultă programel'e radiou­lui şi televiziunii : 22,20j0 se duc la căminul cultural ; 7,1".'�> lucrează pe lotul personal; 6,9 % ies la hora satului; 3,5 % fac excursii , iaa- restul procentelor fiind împărţite între cei ca­re doresc să facă vizite priett•nilor, să citească ori să s.2 de­dice unor activităţ i sportive.

La întrebarea : .. Consideraţi că în localitatea si la locul dv. de muncă se promovează normele eticii şi echităţii socia­lite"?, 54,30fo au răspuns că se aplică cu fermitate ; 24,6o;Oo că se aplică şovăielnic; 2,go :�' au dat răspuns negativ, i-a1· 1 7,7Dj0 n-au dat nici un răspuns.

La întrebarea : .. Cum poate ajuta căminul cultural la pro­păşirea culturală a loealităţii şi la antrenarea oamenilor în acţiuni pentru bunul mers al treburilor locale?" , 9,70/0 au apreciat că organizînd d2zbateri pe diferite probleme de in­teres obştesc; l l , l0 10 solicitînd participarea autorităţilor loca­le la întîlniri cu cetăţenii ; 22,70fo ·antrenînd cetăţenii în pn•­gătirea şi sustinerea unor activităţi culturale : 14,9'f,'0 prht d iscutarea publică a abaterilor de la legi şi normele de con­veţuire socială ; 4,2o/o organizînd asociarţii , cercuri, colective de studiu şi lucru pe diferite probleme social-economice şi culturale de inten:•s local ; 26 .6% organizînd activităţi prac­tice si de folos obstesc; 9 .5 initiind mai multe actiuni care să facili

'teze cunoaşterea reciprocă

, şi prietenia între localnici, iar

1 , 30,'0 s-au abţinut să răspundă. La întrebarea : , ,Ce vă place sau vă intersează mai mult

pe dv. şi nu există încă în programu l căminului cultur_al'?".

din cei 450 de subiecti c!Jestionaţi au răspuns 1 6 1 . Dmtrl' acestia 1 80,f0 au răspuns : spectacole din alte localităţ i ; 16 , 1 °/1) teatru : 13 ,60j0 cor : J 00/0 taraf; 80fo fanfară : 5,50fo popicărie ; 4,90fo seri de dans pentru tin2ret; 3,70fo conferinţe, 3,7°(o club pentru tineret, iar 1 6,5�/o întîlniri cu oameni de seama, lec­torate pe teme sanitare, cerc de mîini îndemînatice, cenaclu literar, orchestră de muzică uşoară etc.

La intrebarea : "Cu ce aţi dori să contribuiţ.i dv. la viaţa social-culturală a comunei? ' ' , din 450 de sub iecţ i au răspun5 1 1 5. Dintre aceştia 26r/o si-au exprimat dorinţa pentru cm·- :

23,4o;0 pentru teatru; 7.8°/0 pentru damuri ; 4.3°/o pentru bri­gadă artistică de agitaţi•2 : 4,3o;0 pentru fanfarăâ 3,4°/o pentru taraf; 3,4 % pentru activităţi specifice tineretului iar d:ferenţa

la organizarea altor acţiu ni şi activităţi cultural-educative şi sportive.

304 www.cimec.ro

ln chestionar s-a pus şi întrebare(\ generală : . ,Ce alte propuneri aveţi?", la care au răspuns 206 sub:ecţ i . Dintre a­ceştia 14 ,60.'0 au pr'Opus asfaltarea drumului comunal : 12,6 'l;'0 extinderea trotuarelor pe toate străzile; 7,7Dj0 înfi inţarea unui spital rural ; 7 ,20 /0 creşă pentru copii ; 5 ,4D/0 farmacie ; 4,f/lf0 aprovizionare mai bună pentru populaţie ; 4 , 3°/0 am�·najarea parcului din centrul satului, iar restul au propus ame­najarea unor spaţii comerciale, aprov1z10narea cu materie primă a secţiilor de prestăr'i servicii către populaţie, con­struirea unui pod peste rîul Someş, îmbunătăţirea ilumina­tului public. înfiinţ-area une pieţe, canalizarea comunei etc.

Centralizarea răspunsurilor ne oferă posibiiltatea unoe concluzi i P2ferHoare la frecvenţa oamenilor muncii la acti­vităţile instituţiilor culturale, la modul în care sînt apreciate manifestările org:mizate de către 8ceste instituţii din punct de vedere al calităţii, la modul în care îşi petrec oameni i timpul liber, la autoaprecierea de către cei chestionati a ra­portului dintre cultura lor generală �i cea profesională. şi la contribuţia lor la îmbunătăţir ea vieţii social -culturale a co-­munei.

Interpretarea obiectivă a acestor concl uzii ne oferă, de asemeni, posibilitatea (de sigur, sub rezerva unui coeficient convenţional de toleranţă, determinat de faptul că c•ste vorba de o cercetare relativ restrînsă pe de o parte, şi de ponderea n umerică a subiecţilor ch·�·stiona1;i din diferite categorii de oameni ai muncii, pe de altă parte) stabilirii unor obiective precum şi a modificării un ora din tre cele existente. în di­recţia optimizării activităţii cultural-educative, prin reali7.a­rea unui nivel calitativ superior al manifestărilor, sporirea gradului de atractivitate, diversificarea lor tot mai accentu­ată etc.

Materialul de faţă constituind o sinte:�ă a cercetări i , nu vom mai apela l a alte statistici şi la totalitatea consideraţiilm· în jurul concluzii l or p2 care le conţine, rezumîndu-ne, în con­tinuare la unele aspecte de însemnătate maximă pentru îm­bunătăţirea activităţii cultural-educative de masă din această locali ta te.

Participarea mai puţin satisfăcătoare a u nor categorii de oameni ai muncii - în cazul nostru , a muncitorilor '3i sala­riaţilor - la manifestările organizate de unităţ.ile culturale, atît ca receptori, cît şi ca difuzori de cultură . n u poate il pusă exclusiv pe seama aşa-zisei concurenţe a mij loacelor mo-­dern2 de informare, întrucît de aceste m i j loace dispun şi ce-lelalte categorii , care frecventează totuşi mai des instituţiile de cultură. Ea n u poate fi pusă nici pe seama lipsei de timp l iber sau a altor asemenea cauze, ci se datoreşte slabei baze materiale a căminului cultural şi a bibliotecii (spaţii necores-

395

www.cimec.ro

punzătoare) şi faptului că acţiunile organizate de către aceste instituţii au fost în prea mică măsură ad!'::-sate acestor cate­gorii de oameni.

Un mare număr dintre subiecţi (55,!jOj0) au declarat că i�i petrec timpul liber în mod neorganizat, după împrejurări. Aceasta denotă că este necesară desfăşur•area unei acţiuni sistematice, în rîndul populatiei, de explicare a avantajplor pe care le prezintă pentru fiecare petrecerea organizată a timpului libr�'I\ care să nu ducă la irosirea acestuia, ci la o reconfortare reală.

Nivelul calitativ al manifestărilor cultural-educative 5i artistice organizate, luate în general, nu J::Oate fi apreciat ca foarte bun, avînd în vedere numărul mare de subiecti care solicită spectacole din alte localităţi. Dacă dintr-un ex'ces de modestie, o parte dintre subiecţi au subevaluat raportul real, atunci, desigur, situaţ.ia este mai bună do2cît cea exprimată în răspunsuri. Dacă însă, dintr-o eventuală lipsă de sinceritate sau neputinţă de apreciere reală, o parte dintre subiecţi au supraevaluat acest raport, atunci situaţia este mai rea de cît cea consemnată de cercetare si aceasta va trebui să dea de gîndit factorilor educaţionali locali .

Conţinutul răspunsurilor cu caracter de sugestii şi indica­ţii concP::-te au furnizat elemente ce pot şi trebuie să fie fo­losite din plin în progr·amarea activităţii instituţiilor de cul­tură din comună.

Cercetarea sociologică de la, Nimigea a relevat, de ase­menea, ca o consecinţă firE>ască a creţ;terii nivelului de trai al oamenilor muncii - creştere materializată şi prin procu­rarea a numeroase mijloace de culturalizare ca : radioul, tele-· vizorul, magnetofonul, cartea - că problema culturii la do­miciliu se situează în actualitate. Ca urmare trebuie să se situeze şi în continuare, în acelaşi spirit al conlucrării facto­rilor interesaţi, problemele rnicrogrupului, ale receptivităţii acestuia faţă de diferite domenii, ca şi problemele integrării mass media în activitatea asezămintelor de cultură.

Ceea ce considerăm de�sebit de util, dar încă dificil este să conştientizăm întregul activ, toţi factorii locali asupra ne­cesităţii fundamentării ştiinţifice - cu forţe unite - a ac­ţiunii cultur•ale şi, totodată, să-i mobilizăm într-o practică unitară, sistematizată, coordonată. Schimburile de experienţe, sondajele de opinii şi testările cu contribuţie colectivă trebuie considerate, mai mult ca pînă acum, mi jloace eficiente de elaborare şi adoptare permanentă a noului în activitatea cul­turală.

Alături de investigaţiile de teren, deosebit de utile şi concludente s-au doYedit manifestările experimentale orga­nizate în perioada de cercetare. Ele au demonstrat practic atît

391) www.cimec.ro

organizatorilor (animatorilor culturali) participanţi. organe­lor locale, precum şi maselor• eficienţa şi accesibilitatea unor forme, modalităţi şi procedee în activitatea cultural-educati­vă ca :

-- dezbateri în mi crogrupuri, pe grupe de case, pe ci.r­cumscripţii electorale, la locul de muncă, pe probleme de in­teres general, izvorîte din documentele par1idului, în strînsă legătură cu interesele şi opţiunile concrete -- imediate şi de perspectivă - ale populaţiei locale ;

- extinderea ariei de deslăsurare a activităţii culturcd­educative d incolo de spaţ ii le instituţii lor culturale, în casele oamenilor şi la locurile lor de muncă ;

- "prelucrarea" emisiunilor de radio -şi televiziune ş i a filmelor, prin oreanizarea de dezbateri cu publicul pc margi­nea conţinutului acestora ;

- atragerea unor oameni a i muncii din diverse sectoare de activitate în postura de subiecţi activi, de educatori şi de animatori culturali în rîndul concetăţenilor• lor :

- necesitatea şi posibi litatea folosirii depline r. ba;.ci materiale a comunei în cu :tura de masă : încăpt>rile cămi nului cultural, ale bibliotecii. şcol ii, instrumentele m uz:cale. apara­tele de radio, televizoarele, magnetofoanele. diafilmele, dia­pozitivele, microscoapele, aparatele de proiecţie a filmelor etc. indiferent de proprietate ;

- necesitatea şi posibiLtatea antrenării plenare, perma­nente şi convergente a tuturor factorilor locali la realizarea activităţii cultural-educative de masă : Consiliul popular. con­ducerea cooperativei agricole de pr•oducţie, şcoala. căminul cultural, biblioteca, cooperativa de consum , circumscripţia sa­nitară, organizaţiile de masă şi obşteşti sub conducerea comi­tetului comunal de partid.

Succesul acţiunii de cercPtarc de la Nimigea a fost de la început determinat de sprij :nul substanţial ac-ordat colecti­vului nostru de către comitetul comunal de partid şi de con­siliul popular comunal, atît pri n organizarea unor cond iţii optim::- de muncă, cît şi prin aportul dat la desfăşurarea efec-­tivă a investigaţiilor de teren.

Finalitatea acestei cercetflri de profil cultural-educativ, concluziile desprinse elin ea. bogăţia de da,te şi fapte ele cul­tură materială şi spirituală au fost puse la dispoziţia organe­lor locale şi stau la baza stabilirii !':ii aplicării planului c-ul­tural integral al localităţii respective, la care sînt antrenaţi toţi factorii de răspundere, sub conducerea org::mizaţiei de partid comunale.

Acest plan cultural unitar al comun•::-i , parte integrantă

a planului unitar local, cuprinde probleme cultural-educative

reale, ale teritoriului respectiv : cu alte cuvinte, cuprinde re-

397 www.cimec.ro

zolvarea laturii cultural-educative a problemelor economice. sociale, juridice, edilitare locale etc. In acest plan localnicii. (muncitori, ţărani, intelectuali, bărbaţi şi femei, români �i maghiari, tineri şi vîrstnici) nu mai reprezintă doar un pu­blic invitat ocazional să asiste la nişte manifestări culturaL·. ci ei sînt chiar purtătorii , realizatorii lui, participanţi crt>a­tori, prin iniţiativă şi acţiune cultural-educativă, la rt>aliza­rea problemelor locale.

"Eficiente în însăşi concepţia lor, indicaţiile organelor superioare de partid şi de stat de a se elabora, la nivelul co­munelor planuri unitare privind acţiunile cultural-educative, spunea tov. Flămînd Dorel, secretarul Comitetului comunal de partid Nimigea, într-o şedinţă cu toţi factorii educaţionali lo­cali şi cok,ctivul nostru de cercetare - acestea reprezintă şi pentru noi, cei care veghem asupra destinelor climatului spi­ritual al comunei Nimigea, un îndreptar, un ţel. Spun aceasta pentru că, de la gînd la vorbă şi apoi la faptă, este în tot­deauna mai mult decît un pas. A te aşeza laolaltă, la. masa de lucru şi a concepe un program eduoaţional complex, capabil să satisfacă nevoile culturale a aproape 7 .000 de locuitori. răspîndiţi în 8 sate. este categoric un lucru bun. dar nici d<� cum simplu. Apoi după ce l-ai alcătuit, aplicarea lui în viaţă, punct cu punct şi literă cu literă, n::-cesită, pe de o parte, oa­meni competenţi si pasionaţi (şi la acest capitol noi nu ne putem plînge), iar pe de alfă parte, control permanent şi ri­guros. Ea necesită, cu alte cuvinte, afirmarea hotărîtă a ro­lului conducător al par1idului în acţiunea culturală".

Venind în întîmpinare şi în sprij inul celor afirmate .ie că­tre secretarul comitetului comunal de partid, tov. Pop Dorel, directorul căminului cultural afirma că : "ideea planului unitar local de acţiuni cultural-ed ucative este impus d::- viaţa însă.)i . rvlultiplele preocupări educaţionale, pentru a fi rodnice, tre­buie să-şi găsească o albie comună. Tocmai de aceea, consi­liul de conducere al căminului nostru cultural - instituţie ce.

fără a monopoliza, polarizcază variatele contribuţii pe planul "specialităţi" sale, care nu este de cît cultura pentru toţi -are în rîndurile sale exponenţi ai unităţilor •2ccmomice, m:;ti­tuţ.iilor şi organizaţiiloi' din comună, care găsesc a:ci cadru po­trivit pentru materializarea dezideratelor spirituale ale cate­goriilor de populaţie pe care le reprezintă. Este îmbucurător faptul că majoritatea acestor exponenţi îşi iau rolul i.n se­rios : ei n u se mărginesc să promită do�r că în ziua şi la ma­nifestarea hotărîtă "publicul lor" va fi prezent ; nici să se ar.­gajeze formal că sal ariaţii lor îşi vor da concursul ·2tc . Direc­torul liceului, ca să i-au cel mai apropiat exemplu, este, pot spune, omniprezent în însuşi laboratorul de acţiune culturală . indemnind astfel - şi nu prin lista de programare - cadre-

398 www.cimec.ro

le didactice. ceilalti intelectuali ai comunei să înscrie aportul lor crea tor

·social

.şi spiritul local".

Fără a avea pretentia epuizării multiplelor aspecte pe care le-a cuprins tematica pl anului nost.l"'u de o2rcetare . î :1 domeniul activitătii cultural-educative de masă de la Nimigea, -conchidem că efi�ienţa activităţii cultural-educative este con­diţionată în cel mai înalt grad de corelarea ei cu probleme­le locale, cercetarea realităţii trebuind să aibă ca obiect an­samblul vieţii oamenilor �i colectivităţilor, implicaţiile edu­caţionale ale vi::>ţii poli tice, economice, sociale, spirituale loca­le, îmbinînd cercetan'a ştiinţifică cu acţiunea concroetă de transformare socidistă a conştiinţei oamenilor.

Anexa nr. 1

TABEL NOMINAL

cuprinzind membrii colectivulu i pentru cercetarea socio-culturală din Nimigea - martie 1 973

N r. N U M ELE ŞI PREN UM ELE

crt.

2

Anuţă Ioan

2 Bako Ernest

3 Berende Consta n t in

4 Cim pea n Miha i

5 Castan Li c in iu

6 Fa l u p Valenti n

7 Gherghel i G rigore

8 Jucan l u l i us

9 Mi titean Ioan

1 0 M u reşan Miha i

1 1 Nechiti Octavia n

Funcţia ş i locul de muncă Obs.

3 - vicepreşed i n te - Comi tetu l j udeţean

de cu ltură ş i ed ucaţie soc ia l i stă

- metod i s t - Casa orăsenească de cu l tură Bistr i ţa

·

- di rector - Că m i n u l cu l tural Maieru

- d i rector - Bib l ioteca orăşenea scă Năsăud

- metodist - Casa orăsenească de cu l tură Năsăud

·

- d i rector - Cămi n u l cu ltura l Căi a n u M i c

- d i rector - Cămi n u l cu l tu ra l S in te­reag

metodist - Centrul de indru m a re n crea ţiei popu lare şi a m i şcări i n r ­tistice de masă

- d i rector - Cămi n u l c u ltural Rebri ­şoara

- d i rector - Cămi n u l cu l tu ra l Reteag

metodist - Casa orăşeneas.:ă r.k cultu ră Singeorz-Băi.

4

39� www.cimec.ro

1 2

1 3

1 4 1 5

1 6 1 7

1 8 1 9 20 21

22

23

24

25

26 27

28

29

30 31

32

33

34 35

36 37

38 39 40

41

400

2

Portik Ada l bert

Singeorza n Ovid iu

Tonice Ioan

Wa rga Miha i

Ani Petru

Avram Cornelie

Avram Ioan

Albert El isa beta

Baci u Doi na

Balasz Elza

Bălaş Floa rea

Bice Mo ria

Bice Petru

Blaga Dumitru

Bontea Viorel

Cerceja So nda

Cincu Corina

Chitul Emi l ia

Costeo Augustin

Damian Vasi le

Feher Andrei

F lă mînd Darei

Floroai e Maxim

Forray Ştefa n

Ghorghenv Ana

lonitsek Co rolina

loni tsek Ludovi c l l i ş iu George l l i ş iu M a ria

J igmond ludith

3

i nspector - I nspectoratul şcolar j u ­deţean

m uzeograf - Muzeul de istorie Bis­triţa

d i rector - Că m i n u l cu l tura l Zagro

metodist - Centrul de îndruma ; e a creaţiei populare şi a miş<.ori i o r­tistice de masă

profesor - Liceul Ni migea

i nvăţătoare - Şcoala genera lă r lo­reşti

d i rector - Liceul Ni migea

contabi lă - C.A.P. N i migea

profesoară - Liceul N i migea

învăţătoore - Şcoa la genera lă N i ­migea

învăţ5toare re şti

i nvăţătoore m igea

Şcoa la genera lă F lo-

Şcoa la genera lă N i -

- preşedinte Cooperativa de con-sum N i migea

preşedinte - Cooperativa a g ri co : . de produ cţie Ni migea

di rector - Şcoala generală Moco:l

profesoară - Liceul N i migea

bi bl iotecară Bibl ioteca comunală Ni migea educatoare Grădi niţe de copii N i migea

profesor Liceul N i migea

- vicepreşedinte - Consi l i u lu i popu l a r N i migea

contabi l şef - Cooperativa de con­sum N i migea

preşedinte - Consi l i u l popular N i -migea

profesor - Şcoa la genera lă Mocod asi stent sa n i ta r - Ci rcumscripţia sa­n ita ră umană N i migea

profesoară - Liceul N i m igeo

invăţătoare - Şcoa la genera l ă N : ­m igea

profesor - Li ceul N i migea învăţător pensi onar - N i m igea

- i nvăţătoare - Şcoala generală N i ­migea

educatoare N i migea

Grădi niţe de copii

4

www.cimec.ro

42 43

44

45

46 47

48 49

50

5 1

52

53 54 55

56

57 58

59 60

61 62 63 64 65

2

Kerekeş !olanda

Kertesz Roza l ia

Kordon Maria

Kiss Etelka

Koss E l isa beta

Lakatoş Peter

La katoş Vi lmoş

Măi erea n Clara

Măierea n Ioan

M i reşan Dumitru

Olteanu Petru

Ing . Peter M i rcea

Pop Aurel

Pop Dorel

Pop Elena

Ing. Runcan Teodor

Rusu Horaţiu

Rusu Valenti n

Rusu Viorica

Sălvan Gavri lă

Ing. Şuba Mihai

Ţă ranu Ludovica Văsieş Alexa

Zăg rea n Ioan

3

profesoară - liceul N i migea

conta bi lă - Cooperativa de con­sum Nimigea

deputată - Cons i l i u l popula r N i ­m igea

educatoare - G rădi n i ţe de copi i N i migea

profesoară - liceul N i m igea

- operator - Cinematograful sătesc Ni migea

medic ra diolog - Spita lu l Năsăud

secretară - Consi l i u l popular N i ­migea

medic veteri nar Circumscripţia sanitară veteri n a ră N i migea

medic şef - Circumscri pţia sa nita ră umană N i migea

medic stomatolog - C i rcumscri pţia sanita ră N i migea

d i rector - S.M.A. N i m igea

p rofesor - Liceul N i migea

- învăţător d i rectorul Că m i n u l u i c u ltura l N i migea

învăţătoare - Şcoa la genera lă N i ­migea

i ng . şef - C.A.P. M i nt iu

medi c pediatru c i rcumscripţia sanitară Ni migea

profesor - Liceul N i migea

- ed ucatoare - Grădi niţe de copi i N i migea

profesor - Şcoala genera lă Mocod

ing. şef. C.A.P. N i migea

profesoară - Liceul N i m igea profesor - Şcoala generală Mocod

învăţător pensionar - N i migea

4

NOTA : Cad rele cuprinse i ntre n r. crt. 16 şi 65 trăiesc şi lucrează pe raza comu nei Ni m igea.

26 - .. AriJiva So1neşună" www.cimec.ro

� Anexa nr. 2 o "' C E N T R A L I Z A T O R

cu populaţia pe sectoare

V i r s t a � Total Total cet. ·u a.: B B. F. R . M . (1)

peste 1 6 a n : c > <i. _Q ·.;:;- ] ] 1 6- 30- 45- peste u gosp. � o (1) ::E z u o o 30 45 60 60 ani Vl CJ") 'i:: LLJ V)

1 -2. 59 1 64 96 68 1 6 1 48 45 33 81 29 9 28 35 60 41

3. 26 72 35 37 1 3 59 26 1 2 34 1 0 2 1 3 24 23 1 2

4. 26 73 34 39 7 66 1 8 8 1 9 29 7 1 9 20 1 4 20

5. 28 97 57 40 2 95 37 1 4 39 1 5 6 1 8 35 34 1 0

6. 26 95 45 50 9 86 1 5 1 3 48 22 1 0 20 39 1 6 20

7. 27 72 33 39 34 38 1 4 1 0 38 1 5 5 1 5 24 1 7 1 6

8. 37 98 50 48 55 43 24 1 5 48 1 7 9 27 29 28 1 4

9. 1 7 47 21 26 23 24 1 5 7 ::>2 8 2 7 1 3 1 6 1 1

10 . 28 79 34 45 58 2 1 1 5 1 1 45 1 3 6 25 23 1 7 1 4

1 1 . 29 70 31 39 63 7 22 6 39 8 1 1 1 28 7 24

1 2. 31 90 44 46 59 31 21 1 2 52 8 9 33 25 1 9 1 3

1 3. 30 98 45 53 1 6 82 24 1 9 41 1 8 1 5 20 30 25 23

1 4. 3 1 1 1 9 57 62 51 68 40 1 8 58 1 7 4 33 43 32 1 1 1 5. 27 76 37 39 6 70 24 1 8 34 1 5 3 20 24 1 7 1 5

1 6. 28 88 38 50 24 64 26 23 55 1 6 1 9 35 1 4 20

TOTAL : 450 1 338 657 681 436 902 366 209 653 225 94 308 427 339 264

% 49,1 50,9 32,6 67,4 27,2 1 5,6 48,8 1 7,03 7,02 23,0 33,9 25,3 1 9,8 -

Ni migea, 6 martie 1 973.

www.cimec.ro

Anexa nr. 3 C E N T R A L I Z A T O R

privind procentul pe sectoare

..... V i r s t a o Tota l Total cet. B. F. R. M. ·;:; Q:j c.: ·;; -o u peste 1 6 a ni

c > <( ..Q ·� 1 6- 30- 45- peste gosp. :l a 2 2 Ql 0 a o 30 45 60 60 a ni Vl L z Vl ·;: UJ Vl

1 -2. 59 1 64 56,5 4 1 ,5 9,8 90,2 27,4 20,1 49,3 1 7,6 5,7 1 6 22 36 26 3. 26 72 48,6 5 1 , 4 1 6, 1 61 ,9 36,1 1 6,6 47,2 1 3,6 2,9 1 8 34 34 1 4 4. 26 73 46,6 53,4 9,6 90,4 24,6 1 0,9 26,0 37,9 1 1 ,5 29 30 1 1 30 5. 26 97 58,9 4 1 , 1 2,2 97,8 39, 1 1 4.3 40,2 1 5,4 6,3 1 8 34 33 1 5 6. 26 95 47,3 52.7 9,5 90,5 1 5,7 1 3,6 50,5 23, 1 1 0,7 1 9 38 1 5 28 7. 27 7 1 45,6 54,2 47,4 52,6 1 9,4 1 0,3 52,7 20,8 7, 1 21 34 24 21 6. 37 96 51 ,0 49,0 56,2 43,8 24,5 1 5,3 46,9 1 7,3 9,3 27 28 27 1 6 9. 17 47 44,7 55,3 49,0 5 1 ,0 30,0 1 4 47 1 7 6 1 6 29 34 20

1 0. 26 79 42 58 74 26 1 9 1 3 56 1 6 9 31 29 21 1 9 1 1 . 29 70 44 56 60 1 0 30 8 60 1 0 - 1 5 40 1 0 35 1 2. 31 90 49 51 66 34 23 1 3 57 9 1 1 36 27 21 1 6 1 3. 30 98 45 55 1 8 62 24 1 9 40 1 8 1 8 20 30 25 25 1 4. 31 1 1 9 47 53 44 56 33 1 5 49 1 4 4 27 36 27 1 0 1 5. 27 76 46 54 1 3 67 30 22 42 20 8 28 31 22 1 9 1 6. 28 86 42 58 30 70 26 25 61 - 1 1 21 39 1 4 26

TOTAL : 450 1 338 49, 1 % 50,9% 32,6% 67,4% 27,2% 1 5,6% 48,8% 1 7,03% 7,02% 23 3 1 ,9 25,3 19,8

Ni migea, 6 martie 1 973 .

.... o w

www.cimec.ro

.... o .... Anexa nr. 4

C E N T R A L I Z A T O R privind subiecţii pe sectoare

V î r s t a -... Tota l Total cet. ·u Qj a.: .s peste 1 6 ani B. F. R. M. c: > <i. _Q :;:::;. � ] 1 6- 30- 45- peste u gosp. CI) :> o o o 30 45 VI :::E z u VI ·;: LLJ VI 60 60 a n i

1 -2. 59 1 64 32 27 6 53 16 1 1 30 1 1 2 1 0 18 17 14

3 . 26 72 1 2 1 4 5 21 9 4 1 2 3 2 5 8 8 5

4. 26 73 1 2 1 4 3 23 6 3 6 1 1 3 8 8 2 B 5. 28 97 1 6 1 2 1 2 26 1 1 4 1 1 4 2 7 9 8 4

6. 26 95 1 2 1 4 2 24 4 3 1 3 7 2 5 1 0 4 7

7. 27 72 1 2 1 5 1 3 1 4 5 3 1 4 6 2 5 9 6 7

8. 37 98 20 1 7 21 16 9 5 1 8 6 4 1 0 8 1 3 6

9. 1 7 47 7 1 0 8 9 5 2 8 3 1 2 5 7 3

1 0. 28 79 1 1 1 7 1 9 9 6 4 1 6 5 1 8 8 7 5

1 1 . 29 70 1 3 1 6 27 2 9 2 1 8 2 - 4 1 2 3 1 0

1 2. 31 90 1 5 1 6 1 9 1 2 7 4 1 8 3 3 1 1 8 6 6

1 3. 30 98 1 3 1 7 6 24 8 6 1 2 5 5 9 8 8 5

1 4. 31 1 1 9 1 4 1 7 1 2 1 9 1 0 5 1 5 4 2 9 1 1 8 3

1 5. 27 76 1 2 1 5 4 23 8 5 1 1 5 3 9 8 4 6

1 6. 28 88 1 1 1 7 9 1 9 8 7 1 7 - 3 7 1 2 4 5

TOTAL : 450 1 338 212 238 1 56 294 1 21 68 219 75 35 1 09 1 42 1 05 94

Nimigea, 6 mortie 1 973.

www.cimec.ro

Anexa nr. 5

COMITETUL JUDEŢEAN DE CULTURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTA

CAMINUL CULTURAL AL COMUNEI NIMIGEA

BISTRIŢA - NASAUD

PROGRAM

de activitate pe perioada 1 - 20 martie 1973

.Joi 1 martie 1973

- Dimineaţa: Probleme de organizare. - După masă: orele 1 6, masă rotundă cu tema: .. Particularităţile

vietii economice. social-culturale şi politice a comunei". Conduce: Dorel Flămînd, secretar al Comi tetulu i comunal de par­tid şi primar al comunei. Prezintă informări: - Darei Pop, director al căminului cultural Nimigea; - Ioan Avram, director al Liceului Nimigea; - Dumitru Mireşan, medic şef al Circumscripţiei sanitare umane

Nimigea; - Petru Bica, preşedinte al Cooperativei de consum Nimigea; Grigore Drăgan, preşedinte al C.A.P. Mintiu, - Orele 2 1 : Vizionare T.V. - emisiunea . . Floare din grădină ".

Vineri 2 martie 1973

- Orele 8-1 3 : Constituirea colectivelor. Repartizarea pe sectoare. · - - Orele 1 5-1 7 : Curs: .. Metodologia cercetării - actiune.

Prezintă tov. Al. Singer, instructor principal la C.CE.S. Bucureşti.

Simbătă 3 martie 1973

- Orele 8-1 3 : Investigatii pe teren. - Orele 1 7-19: Vizionarea filmului . ,Toamna Sienilor". - Orele 1 9, 1 5: Vizionarea programului T.V. Recital de autor Ion Brad.

Duminică 4 martie 1973

- Orele 8-1 3 : Investigaţii pe teren. - Orele 1 4-1 6: Expunere: . ,8 Martie - Ziua in ternaţională a fe-

meii". Prezintă tov. Emilia Chitul. educ.atoare. - Program artistic prezentat de unitatea de pionieri a liceului din

Nimigea.

luni 5 martie 1 973

- Orele 8-1 3 : Investigaţii pe teren. - Orele 1 6-18: Dezbatere: Organizarea şi conducerea unitară a

vietii culturale locale. Planul uni tar integral al vieţii culturale locale ca parte integrantă a planului de muncă a l Comitetului co­munal de partid. Conduce tov. Pop Darei directorul căminului cultural Nimigea.

Marti 6 martie 1973

- Orele 8-1 3 : Investigatii pe teren.

- Orele 1 6- 1 8 : Dezbatere: .,Semnificaţii ale normelor e ticii şi echi-

tăţii socialiste sintetizate de Conferinţa Naţională a P.C.R.".

Conduce tov. Enache Pandele, instructor principal la C.C.E.S. Bu­

cureşti.

405

www.cimec.ro

Miercuri 7 martie 1973

Orele 8-1 3: Investigatii pe teren. Orele 1 6-18: Expunere: Caracterul formativ al actiunii cul tural­educative de masă. Prezintă tov. Ion Orghidan, Insti tutul de ştiinţe pedagogice Bu­cureşti.

Joi 8 martie 1973

- Orele 8-1 3 : Investigatii pe teren. Orele 1 6-18: Expunere: Actiunea cu ltural-educativă, pentru for­marea conştiinţei economice a membrilor cooperatori. Prezintă ing. Mihai Şuba, ing. şef la C.A.P. Nimigea.

Vineri 9 martie 1973

- Orele 8-1 3 : Investigatii pe teren. - După masă: Recenzia cărţii în limba maghiară: .. Fiii omului cu

inimă din piatră" pe circumscriptia comunală, la saca tov. Gor­gheny Valentin. Participare la repetitiile formatiei de teatru în limba maghiară. Vizionarea filmului ,.Sfinta Tereza şi diavolul".

Simbătă 10 martie 1973

- Orele 8-1 3: Investigatii pe teren. - Orele 1 6-20: Expunere: România în circuitul mondial al valorilor

materiale. Prezintă tov. Ioan Avram, directorul Liceului. In con ti­

nu are se prezintă de către căminul cultural din satu l Flore5ti piesa de teatru : . ,Cuiul lui Pepelea".

Duminică 1 1 martie 1973

- Orele 8-1 3: Investiga\ii pe teren. - Orele 1 6-20: Vizionarea programului T.V. Concurs coral inter-

judetean ,.Cîntare patriei".

Luni 12 martie 1 973

- Orele 8-1 3: Investigdţii pe teren. - Orele 16-1 8: Dezbatere: Rolul cabinetelor de ştiinţe sociale in

activitatea politico-educativă. P�czintă şi conduce tov. prof. Tătaru Ludovica, Liceu l Nimigea.

Marti 13 martie 1973

- Orele 8-1 4: Investigatii pe teren. - Orele 1 9-21 : Intilnire cu brigada ştiinţifică ( limbile română şi

maghiară) pe circumscripţii electorale.

Miercuri 14 martie 1973

- Orele 8-1 3: Investiga tii pe teren.

- Orele 1 8-20: Vizionarea filmu lui maghiar ,,Stelele din Negler".

Joi 15 martie 1973

- Orele 8-13 : Investigaţii pc teren.

- Orele 1 6-18. Tinerii despre ei înş1ş1. Prezintă comisia jude-

ţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice.

- Se prezintă filmele documentare:

- La e a te-ai girdit?

- Să treacă vara.

- Cn pas, un singur pas.

- Vîrsta opţiunilor.

www.cimec.ro

Vineri 16 martie 1973 - Orele 8-1 3: Investigatii pe teren. - Orele 1 6-18: Simpozion cu intelectualii din satele comunei Ni-

migea pe teme de etnografie şi folclor. - Prezintă comunicări : tov. Bontea Viorel, Someşan Maria, Piciu :--Jicolae, Baciu Doina, Moldovan Ion, Rus Elena ş i Petri Ovidiu.

Simbătă 17 martie 1973 - Orele 8-13: Investigatii pe teren. Orele 1 9-2 1 : Spectacol - "Cununa de pe Someş" a Casei de cul­

tură Bistrita.

Duminică 1 8 martie 1973 - Orele 1 0-1 2: Faza comunală, concurs "Cine ştie zootehnie cîş­

tigă". - Orele 1 7-1 9: Spectacol de teatru în limba maghiară - "Mandra­

gora". Casa de cultură Dej.

Luni 19 martie 1973 - Orele 8-1 3: Investigatii pe teren. - Orele 16-18: Seară de calcul: Retribuirea muncii in sectorul zoo-

tehnic pe baza acordului global. Prezintă ing. Runcan Teodor, ing. şef la C.A.P. Mintiu.

Marti 20 martie 1 973 - Orele 8-13: Concluzii desprinse din cercetare - ac tiune.

Prezintă tov. Anută Ioan.

Nimigea, la 28 februarie 1973.

VICEPREŞEDINTELE COMITETULUI DE DIRECTORUL CĂMINULUI

CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE SOCIALISTĂ CULTURAL NIMIGEA

AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

Ioan Anuţă Dorel Pop

407 www.cimec.ro

CERCETARE socio-culturală

ANEXA Nr. 6

1 . Mergeţi la căminul cultu- - o dată pe săptămînă 4 rai? - foarte rar 5 - de două ori pe siiplă- - niciodată , deşi am te-

mînă 1 le vizor 6 - o dată pe săptămînă 2 - nu am televizor 7 - o dată, de două ori pe - uneori la căminul eul-

lună 3 tur al 8 - nu merg niciodată 4 - cu regularitate la că-

2. Dacă mergeţi, de ce? mi nul cultural 9 nu - la vecini cî teodată 1 0 - nu am timp 1

- sint navetist 2 7. Ce genuri de emisiuni - sînt prea obosit după preferaţi?

muncă 3 - ştiinţă şi tehnică 1 - aş merge dacă ar fi - sport 2

alte programe 4 - muzică populară 3 - nu m ă atrage 5 - muzică uşoară 4 - sala este necorespun- - muzică vocală şi sim-

zătoare R fonică 5 - nu ştiu de ce 7 - Comentări politice 6

3. Prin vă satisface ti ne- - buletine de ştiri 7 ce - varietăţi şi emisiuni voia de cultură?

- căminul cul tural 1 satirice 8 - radio, T.V. 2 - refleclo� () - filme 3 - anchete sociale 1 0 - ziare, reviste 4 - piese de teatru 1 1 - cărţi 5 - filme 1 2

preferinţe 1 3 - nu am prin ce G -- n u a m - emisi uni in l imba ma-

4. Mergeţi la cinematograf? ghiară 1 4 - 1 -2 ori pe săptămînă 1 8. Sînteţi inscris la biblia-- 1-2 ori pe lună 2 te ca comu nal5.? - 1-2 ori pe an 4 - da 1 - niciodată 4 - nu 2

5. Cine organizează du mine- (). Aţi fost inscris în anul ca şi de sărbăto�i hora trecut? satului? -- da -- nu se organizează - nn 2 - se organizează intim-

1 0. La ziare sinteti abo-plător 2 ce

- uneori căminul cultu- nat dv.? ........... ····----

rai 3 1 1 . Dar alţi membrii ai fa mi-- cu regularitate cămi- li ei?

nul cultural 4 12. La reviste sinteti abo-- organizaţia U.T.C. şi ce

căminul cultural 5 nat dv.? .................. ................................. _

- grupuri de tineri 6 1 3. Da� alţi membrii ai fami-- nu ştiu cine 7 li ei? - - - - - · - - - - - - - - - - - - ----·· - - - - · · · · · · · · · · ·········

6. Cit de des urmăriţi emisi- 1 4 . Cititi căr li? uni T .V.? - da, citesc ş i le cumpăr - zilnic. continuu 1 - da, imprum u tate de la - zilnic, selectiv 2 bibliotecă 2 - două, trei ori pe săp- - da, aduse de copii 3

tămină 3 - ci tesc rar 4

408 www.cimec.ro

- nu citesc 5 - in ce limbă: română 6

maghiară

1 5. Cum obtineti informaţii despre cărţile dorite? - sfatul bibliotecarei 1 - sfatul cunoştinţelor 2 - sfatul copiilor 3 - din ziare şi reviste 4 - la radio şi T.V. 5 - la librărie 6 - întîmplător 7 - nu mă interesează căr-

ţile de ci tit 8

16. Cu cine vd. place ( obiş­nuiţi ) să discutati despre cărţile citite? - cu colegii, prietenii 1 - cu rudele apropriate 2 - cu intelectualii din sat 3

cu sătenii bine infor-mati 4

- nu obişnuiesc să dis-cut despre cărţi 5

17 . Cui ii place să citească in familia dv.? - soţiei. soţului 1 - părinţilor 2 - fratilor. surorilor 3 - copiilor 4 - in familia noastră n u

se citeşte 5 18. Care este genul de cărti

şi reviste citite cu prefe­rinţă de dv.? - de interes strict pro-

fesional 1 - ştiinţifice, tehnice 2 - literatură şi artă 3 - politica-ideologice 4 - sfaturi practice pentru

gospodărie, sănătate 5 - care combat neştiinta

şi superstiţia f3 - de aventuri şi ştiinti-

fico-fantastice 7

- citesc orice 8 - nu mă preocupă lec-

tura 9 19. Ce carte ci tiţi acum?

20. Ce faceţi deobicei dumi­neca şi în alte zile libe­re?

- lucrez pe lotul perso­nal

- fac treb uri gospodăreşti 2 - stau de vorbă cu prie-

tenii 3 - mă duc la bufet 4 - fac sport 5 - joc cărţi, table 6 - ascult programe radio,

şi T.V. 7 - mă duc la căminul

cultural 8 - mă duc la bibliotecă 9 - ies la horă ! () - fac excursii 1 1 - citesc cărţi, studiez 1 2 - citesc ziare, reviste 1 3 - m ă ocup d e copii 1 4 - dorm, mă odihnesc 1 5 - îmi cam pierd timpul

degeaba 1 6

2 1 . Urmăriţi mersu l eveni­mentelor politice? - da, mai ales din zia:-e - da, mai ales la radio

şi T.V. 2 - da, din convorbiri c u

prietenii 3 - foarte rar 4 - nu u rmăresc 5

22. Ce document de partid sau ele �tat aţi studiat (vă preocupă) in u ltimul timp?

23. Consideraţi că în locali­tatea şi la locul dv. de muncă se promovează normele eticii şi echităţii socialiste? - da, ferm 1 - da, şovăielnic 2 - nu 3

24. A veţi vreun exemplu de corectitudine sau incorec­titudine în localitate, pe care doriţi să-I comentaţi?

25. Cum poate aj uta căminul cultural la propăşirea cul­turală a localităţii şi la antrenarea oamenilor în actiuni pentru bunul mers al treburilor locale? - organizind dezbateri

pentru diferite puro­bleme obşteşti solicitînd partiei parea au torităţilor locale la înlîlniri cu cetăţenii 2

409 www.cimec.ro

- antrenind cetăţenii in - 1 0---20 ani 5 pregătirea şi susţinerea - peste 20 ani 6 unor activităţi cultu- 30. Cum ati indeplinit planu l rale 3 (normele) in anul trecut? prin discutarea publică a abaterilor de la legi · · · · - · · · · · · · ·····-------·········-

şi normele de con ve- 3 1 . Continuaţi pregătirea ŞCO· tuire socială 4 Iară, profesională? organizînd asociatii, - n u 1

studiu şi lucru pe di- -- nu, dar intenţionez 2 ferite probleme social- - da, prin cursuri la in-economice şi c u ltura- treprindere 3 le 5 - da, la şcoala generală organizind activităţi (clasa . .. . . ) 4 practice şi de folos - da, î n şcoli postgene-obştesc G rale .5.

- mai multe ac tiuni vi- - în c e limbă: română 6 zind cun oaşterea reci- maghiară procă şi prieteni a in- 32. Vreti să plecati din sat? tre localnici 1

- altele 8 - vreau să rămîn in sat 1 - încă nu m-am decis 2

26. Spuneti-ne ce vă place - vreau să mă stabilesc sau vă interesează mai la oraş 3 mult pe dv. şi nu există 33. Aţi dori să schimbaţi ac-încă in programul cămi-

tu ala dv. profesie? nului cultural? --------·------ - nu

27. Cu ce ati dori să conlri- - da, m-am pregătit pen-

buiti dv. la viata social- tru alta 2 culturală a comunei? - da, deşi încă nu m-am

pregătit pentrn alta 3 -----······· -------------------

- da, ca să practic me-28. In ce directie cedeti că seria pentru care eram

ar trebui îndreptate efor- de Ia inceput pregătit 4: turile pentru perfecţiona- 34. Ce meserie are (a avut) rea vietii din localitatea tată l dv.? dv. - în agricultură (la eul-- activitate culturală mai tura mare)

intensă - in agricultură (la zoo-- mai multă grij ă pentru tehnie) 2

sănătate şi igienă 2 - in industrie, construc-- cinematograf 3 lii, transporturi 3 - sală de spectacole 4 - muncitori în alte ra-- bibliotecă 5 muri 4 - apă potabilă pe con- - tehnician fără studii

duc te 6 medii 5 - trotuare 7 - salariat cu studii medii 6 - br u tărie 8 - cadru didactic 7 - restaurant 9 - alte ocupaţii 8 - aprovizionare mai bună 1 0 35. Ce u �măriti in primul rind - baie I l in mu ncă şi în viatl'i? - teren pentru sport 1 2 - cîştigu l 1

1 3 - promovarea 2 1 4 - satisfactia in muncă 3 29. Ce vechime in muncă aveti? 36. Sinteti dv. sau sotia mem-

- sub un an 1 bru C.A.P.? - 1-2 ani 2 - da 1 - 3-5 ani 3 - amindoi 2 - 6-1 0 ani 4 - nu 3

.uo www.cimec.ro

37. Ce forme de ridicare a calificării folosiţi? - cursuri agrozootehnice 1 - cărti de specialitate 2 -- actiuni ale căminului

cultural 3 - experienţa altora 4 - nici una 5

38. După părerea dv. recolte­le bune se datorează mai curind: - conditi ilor naturale - aplicării tehnicii mo-

derne 2

3!l. Sinteti mulţumit de veni-tul reJ lizat in anul trecut?

----------·-······················· ---- ·

40. Prin ce anume credeti că se poale îmbunătăţi ac­tivitatea C.A.P. din locali­tate? - folosirea mai bună a

pămîntului - dezvoltarea cu întîie-

tate a zootehniei 2 - dezvoltarea cu întîie-

tate a legumiculturii 3 - dezvoltarea cu întîie-

tate a pomiculturii 4 - îmbunătăţirea cointere-

sării materiale 5 41 . Lucrati in profesia pentru

care v-a t i pregătit? - da 1 - intr-o profesie înrudită 2 - nu 3 - nu am profesie 4

42. Cine va îndruma t către profesia pe care aţi în­văţat-o - părinţii, rude 1 - profesori 2 - prieteni 3 - intimplarea 4 - singur 5

43. Cine v-a îndrumat spre intreprinderea in care lu­cra ţi? - părinţi, n1de 1 - şcoala 2 - colegi, prieteni 3 - oficiul de plasare ·! - singur 5

45. Ati făcut vreo invenţie, inovaţie, rationalizare, de cind lucraţi? - da

- m-am gindit la ceva, dar încă nu am reali-zat-o 2

- nu 3 -16. Participati la activităţi

cul turale î n întreprindere? da 1

- uneori 2 - nu, pentru că sint na-

vetist 3 47. Faceţi naveta?

- sat-oraş - sat-sa t ( în comune

d i ferite) 2 - oraş-sat 3 - nu 4

48. Cît timp vă ia u n drum? - pînă la o oră 1 - 1 -2 ore 2

49. Cu ce vă deplasaţi? - pe jos 1 - c·u bicicleta 2 - cu maşină proprie 3 - cu autobuzul 4 - cu maşina intreprin-

derii 5 - cu alte mijloace &

50. De cîţi ani faceţi naveta? - primul an 1 - 2-3 ani :Z - 3-5 ani 3 - peste 5 ani 4

5 1 . Cît de des faceţi naveta? - zilnic 1 - săptămînal 2 -- lunar 3

52. Cum vă împăcaţi cu na­veta? - nu mă deranjează - doresc să lucrez mai

aproape de casă, dar fără să-mi schimb pro-fu�a 2

- doresc să lucrez mai aproape de casă, chiar dacă va trebui să-mi schimb profesia 3

- doresc să mă mut în localitatea in care lu-crez 4

53. Ce fel de activităţi cul­turale speciale pentru na­

vetişti propuneţi in localita­tea de domiciliu, in ce zile şi ce ore? ....................... .

54. Dar în întreprinderea un-de lucraţi?

····---···········-·······---··

5.5. Ce alte propuneri aveti?

41 1 www.cimec.ro

De la tri�că la "Rapsodia tri�ca�ilor"

VASILE PETRI

Din cele mai vechi timpuri ale existent;ei lor, oamenii şi-au exteriorizat simţămintele în forme din cele mai varia­te; de la CI"::>area chipului celui de care se temeau (considerat ca forţă supranaturală), pînă la inventarea �i folosirea arme­lor cu care să înfrîngă puterea r'ăului şi totodată să-şi asigure existenţa vînînd sălbăticiunile ce misunau la tot pasul.

Şi cum în lunga perioadă a existenţei umane au fost şi clipe în care a predominat starea de bucurie, şi acest senti­ment a trebuit să fie exteriorizat într-o anumită formă. Se crede că, astfel, au apărut dansurile rituale pentru îmblînzi-1'2a forţelor supranaturale, cîntecele însoţite de dansuri, cîn­tece ocazionate şi ele de diversitatea trăirilor interioare ale omului : bucuria, tristeţea, jalea, aleanul, dorul, urîtul.

Nu putem neglija, privind din acest punct de vedere lu­crurile, faptul că namenii la vremea potrivită şi-au creat ]i instrumentele necesare exteriorizării acestor sentimente. după cum în procesul muncii au inventat şi perfec1;ionat uneltele pentru uşurarea muncii.

Se pare că cel mai vechi instrument muzical, neperfec­ţ.ionat, bineînţeles, cu ajutorul căruia omul a scos sunete, să fi fost la origine o bucată de oiatră, prin orificiile căreia vîn­tul suflînd producea un şuernt. Omul a imitat natura şi ast­fel s2 presupune că s-a născut aşa numitul instrument de mai tîrziu, ocarina, plăsmuită din piatr•ă de către natură, şi apoi elin lut de către oameni.

Se pare că şi cornul de bou sau zimhru (care nu sînt in-strumente muzicale, nescoţînd tonuri), a servit din cele mai vechi timpuri, uneori şi astăzi, în scopul scoaterii sunetelor pentru semnalizare, de atragere a animalelor sălbatice în tim-pul vînătoarei.

4 1 2

www.cimec.ro

De aici si ipoteza că cele mai simple instrumente mu­zicale sînt ce

'l·� de suflat, urmate de cele de lovire sau per­

cuţie şi apoi cele cu coarde. Este cunoscut faptul că, în decursul vrPmii, oriunde a

apărut omul, el a fost însoţit de posibilitatea de exteriorizare a anumitor trăiri lăuntrice prin care punea în eviednţă, ma­nifesta în concret bucuria pe de o parte şi, implicit după caz, tristeţea, pe de altă parte ca o modalitate de a-şi descărca sufletul tot prin cîntec, mai ales în societatea ce nu-şi putea j ustifica existenţa decît prin exploatare.

Fiind vorba despre instrumentele muzicale, dăm mai jos cea mai răspîndită clasificare care le imparte după natura corpului vibrator în :

- idiofone ; - membranofone ; - aerofone ; - cordofone : - pseudoinstrumente muzicale . 1 ) Dăm această clasificare în scopul d e a fixa locul instru­

mentului popular despre care vom vorbi mai departe : trişca. ldiofon2 sînt instrumentele muzicale care sună prin na­

tura lor, adică al căror material de construcţie este suficient de elastic pentru a putea vibra pi"in l.wire, frecare, .�iupire ori suflare, aşa cum sînt : drimba, clopotele, clopoţeii, zurgălăii, pintenii, plăcile de lovit, tO<\C{• , beţele, duru itoarea, etc.

Membrano fone sînt instrumentele m uzicale cu una sau două membrane la care sune tele c;;înt produs2' prin lovire (duba, daireaua, darabana <;>i tobele) sau prin frecare (buha­i ul) .

Aerofone sînt instrumentele muzicale la care sunetul este produs prin suflarea unu i curent de aer : buciumul, C')rnul, goarna, trompetele, fluierul, naiul, cimpoiul , surla, clarinetul, taragotul, armonica de g ură, armonica, acordeonul �i bineîn­ţeles şi trişca.

Cordofone, in strumente ]8. car � sunetul se produce cu ajutorul unor coarde întinse deas upra unei cutii de r>ezonan­tă : ţambal, cobză, chitară. titeră, tamburină, b2.laJaică, prin lovire sau ciupire, ori liră, cemanul, vicara, viola, violonce­lul, contrabasul prin frecare c11 arcusul .

Pseudoinstrumentele muzicale sî�t acelea care nu se în­globează nici într-una din categoriile m ai sus prezentate. deşi scot sunete muzicale : frunza, coaja de mesteacăn, solzul de p�şte, pieptenele cu foiţă de hîrtie etc.

* :Muzica populară s-a născut odată cu poporul, din fră-

mîntările lui şi aceasta ne îndreptf1ţe<;>te să credem ca este un

1 . Conf. Tiberiu Alexandru : , , Instrumente muzicale ale poporului rom â n " . E . S.P.L.A., Bucureşti, 1956, pp. 10-17.

. 4 1 3 www.cimec.ro

produs propriu al spiritului acelui neam, nealterat prin gra­iul melodiei. Intre melodie, forma cintecului care poate fi uneuri împrumutată şi textul cîntecului popular există o in­terferare; nici c:ind textul nu poate fi de cît creaţia Hoastră proprie adaptat mediului în care vieţ'Jim .

Tara Năsăudului, Valea Somesului Mv.re a Ilvelor este una din vetrele folclorice cE-le mal autentice.

' pe bună drep­

tate numite de către poetul Cicerone Theodorescu "Izvoare fermecate" aşa, cum şi-a intitulat si frumosul său volum de culegeri de creaţie fc•ldorică din Ţara Năsăudt!h.ii, apărut în anul 1959.

Susurul apelor de munte, fosnPtul brazilor, murmurul iz­voarelor. şopotul vîntului s-au confundat adesea cu sun2tul de trişcă ori fluier sau trîmbiţă a ciobanului năsăt.idean. A­cestea, sint de altfel, şi cele mai frecvente instrumente popu­lare muzicale folosite în diversele ocqzii din viaţa oamenilor de pe aceste !ocuri. Ele joac[t un rol important, mai. ales în viaţa pastorală, fiind folosite de către c<;>i ce-şi trăiesc o bună parte din ea, păscînd oile pe însorite golişti şi pripoare ne­asemuit de frumoase din Muntii Rodnei.

In Ţara Năsăudului, pe So�eş şi pe I lv0 cît şi în partea de apus a judeţului cel mai răspîndit instrument muzical este trişca (adeseori este confundat, mai ales de către necunoscă­tori, cu fluierul care este cu totul altceva, după cum vom ve­dea mai jos).

Originea ao2stui instrumPnt se pierde în negur•a vremii. Se poate afirma fără greşeală că a fost fol osit încă de la în­ceputul omenirii, din comuna primitivă . In uz, trişca este unica denumire care s-a păstrat nealterată pînă azi, deşi au existat diferite influenţe străine ca : tilinca, fluierul, fluiera etc., acestea din urmă denumind tot instrumente populare de suflat, dar care sînt mai puţin folosite prin părţile noastre. S-ar putea obiecta în privinţa folosirii term2nului de , . tiEncă' ' in locul celui de "trişcă", intrucit însu�i poetul George Co�­buc, originar din ţinutul Năsăudului, a fr:>losit in vestita-i poeziei , .Nunta Zamfirii" acest cuvînt :

"Si-n vreme cît s -au cununat S-a-ntins poporul aduna t Să joace-n dwm după t i 1 i n c i : Feciori, la zece fete, cinci Cu zdrăngăneii la opinci

Ca-n port de sat.

In această strofă se presupune că poetul nă;;ăudean ar fi folosit cuvîntul t i l i n c i din motive prozodice. Tilinca este un instrument popular de suflat asemănător ca formă cu trişca, dar fără găuri pentru degete, fiind mai des folosit în Bucovina şi Moldova.

-4 1 4 www.cimec.ro

Triştile, aşa cum se folosesc ele în zilele noastre sînt de diferite mărimi, dar după acest criteriu, mai inainte, nici un specialist nu a încercat să le clasifice. Cu ocazia înfiinţării echipei de trişcaşi din Leşu, in anul 1953, pro.f. univ. Tudor Jarda de la Conservatorul G l l . Dima din Cluj a alcătuit îm­preună cu componenţii formatiei pe care a condus-o şi in­struit mulţi ani, o catalogare a a,cestui instrument. La aceas ­tă clasificare s-a ţinut cont de mărimea instrumentului, şi-n acelaşi timp, şi in funcţie de aceasta, şi d? tonalităţile pe care le scoate. Astfel, membrii formaţiei ştiau de trişca de-a întîia, de-a doua, de-a treia, de-a patra, de-a cincea. Totodată, cu a­ceastă ocazie s-au experimentat şi gamele prE·cum şi tcnalită­ţile în care sînt acordate, lucru care a dus la ideea scrierii unei metode de trişcă de către mao::>strul T. Jarda, in manu­�cris pînă in prezent.

In mod eronat puţin cunoscători i instrumentelor powt­lare năsăudene îi spun fluier, daa· pt·in părţi le noastre, pe �.;o­meş şi pe Sălăuţa fluierul diferă mult de tdşca propriu zisă, avînd numai găuri pentru degt'te Ic\ră gaura care ţ ine locu l anciei numită vrană, la trişcă. La f luier sunetele se scot din configuraţia buzelor cu margina tubului in care se suJlă.

Triştile &? vindeau în trecut, se mai vînd şi astăzi 'in tir ­guri, de către meşteri populari, in special de către moţii din :Munţii Apuseni. Ele erau confecţionate din lemn de prun (cele mai bune). Şi astăzi SP mai pot vedea. ce-i drept m a i rar, p e străzile unor oraşe din Transilvania şi în unele sak, vînzători ambulanţi de instrumente populare de suflat.

In comuna Hodac din j udeţul Mureş a existat şi se află şi astăzi un însemnat număr d2 constructori de trişti şi fluie­re din lemn. Mai nou ele sînt sculptate, încrustate cu motive naţionale şi lăcuite, avînd un aspect frumos. Se pare cbi aceCljStă inovaţie a fost dusă la Hodac tot de un năsăudean. Es­te vorba de meşterul sculptor în lemn J<�mil Pralea2) din Leşu jud. Bistriţa-Năsăud, care prin anul J 954 s-a mutat cu fami-lia în comuna Hodac, ducînd cu el atîta meseria de trişcaş cît mai ales priceperea de a organiza şi instrui formaţii de triş­caşi, deprinsă prin anii 1952-1 954 de la maestrul Tudor Jarda.

De menţionat -2ste faptul că aCl'St instrument popular muzical e legat strîns de viaţa pastorală, că în trecut atunci cînd bacii , stăpînii de stîni îşi alegeau păcurarii, unul dintre

2. �mii Prdlea infiin teazd pe Valea Gurghiului , in diferilc sntc un numd.r însemnat d� lormatii de lrişca�i ; cea din comunil Hodac c1 ajuns in re pet ate rinduri în tdza 11.­nală a concursurilor arlistice de amdtori După anul 1954 aces t iscusit meşter lri�ite cdminelor cullurdle din j udetul nostru oier

wte

. pentru setu.ri de trişti co�feclionate la Hodac incrustale, sculptate şi lăcuite.

AslctZI muHe cănune cu1 Lura le d m judet au instrumen tele de l a " industria de trişti hodăceană" .

4 1 5 www.cimec.ro

criteriile de selectionare era şi acela a stăpînirii şi mînuirii cu uşurinţă a triştii. Trişca ocupă un loc de cinste în viaţa muzicală a oamenilor de pe văile noastre. La multe petreceri, . , tercuri'' (petrecere tinerească ocazională), în şezători, clăci şi cu alte ocazii, s-a j ucat şi s.:� mai joacă după trişcă. instrumen­tistul fEnd tocmit cu plată uneori şi acordîndu-i-se loc de cinste în cadrul petrecerii, spre deosebire de alte categorii de instrumentişti cărora nu li se .acordă o asemenea atenţie, fapt care dovedeşte încă odată preţuirea talentului �i a măiestriei unui asemenea interpret.

Cu ocazia diverselor concursuri artistio::- si întrecerri cul­turale au apărut melodii şi cîntece noi create

. adhoc de meş­

terii versului şi dtecului popular ori de colective de creaţie ale căminelor culturale interpretate de către cor. solişti vo­cali. formatie de tristi si solisti instrumentisti . Iată o aseme­nea creaţie

. apărută la Leşu î� anul 1 954, cu oc?.zia prezentă­

rii formaţiei d::- cor cu acompaniament de tri-şti în faza fina­lă a celui de-al III-lea Concurs artistic al amatorilor şi in care este amintit şi acest instrument - trişca :

Frunză verde toporaş Zii din trişcă fluieraş, Şi mai iute şi mai lin, V iaţă nouă azi trăim.

Ca- n-florit viaţa-n sat Cînd de Regno am scăpat, Azi pădwile-s a noastre De pe deal şi de coaste.

Legătura dintre om şi instrument reiese oşi din strigătura care se chiuie pe Someş mai ales la hore�le in care se joacă după trişcă :

sau

Bine zice trişcuţa Cine-i vrednic de dînsa.

Bine zice fluieru, Cine-i vrednic de dînsu.

Vai, trişcuţă cînd te-aud Toale relele le uit.

V ai, t r işcuţă cînd te văd Toate relele le pierd.

După anul 1953 iau fiintă . primele formatii instrumenta­le de trişcaşi, du�ă modelul celei din Leşu care obţinuse fru­moase :ro:::-zultate în diferiielP confruntări artistice. Astfel, apar

·41 6

www.cimec.ro

echipe de trişcaşi în comunPle I lva Mică, Pnrva, Rebra, Sal­va, Zagra, Rodna. ş.a. care includ în repertoriul lor frumo::t­se cîntece locale. Nu putem afirma că pînă la această daU! oamenii nu au cîntat împreună, dar numai cîte doi sau cel

�ult trei, din care unul cînta înainte iar ceilalţi "ţineau" un 1son care de cele mai multe ori suna fals dat fiind faptul că n u se putea pune problema acordajului la un asemenea in­strument. Mer•i tul formaţiei 1::-şene şi în special al apreciatu­lui ei fondator şi dirijor, constă în aceea că a experimentat pentru prima dată în ţară un sistem de acordaj simplu dar foairte .apreciat de cunoscătorii muzicii populare. Cu această ocazie s-a născut şi c:ategorisirea triştilor• pe care am arătat-o mai sus.

Un însemnat număr de solisti instrumentisti elin trisc:ă şi fluier î5i fac tot mai des apariţia pe scenele diferitelor Cl;n­cursuri organizate de cătrP asezămintele culturale şi sindicat. Concomit.:'nt se observă introducerea unor asemenea instru­mente populare ele suflat (trişcă, fluier) şi în formaţiile sau ansamblurile de muzică populară profesioniste, acordindu-li-se de multe ori şi parte solistică. Merită să menţionăm. credem, spre a li se perpetua numele şi dragostea de cnîtecul popu­lal" năsăudean, pe cîtiva dintre cei mai buni cintăreţi-solişti, interpreţi din tri 5că : Ion Binde,an, J on Todica, G eorge Mihă­ie!':•:o>, fraţii Larion şi Graţian l\Iarica, laureaţi ai mat multor concursuri pe plan naţional, din a căror familie se trage şi tînărul dar valorosul instrumentist popular prof. Ladon To­dica, Ştefan Ieronim, Ion şi Erachil Matei, Mog�n Octav:an, din comuna Ilva Mică. In această comună se cunoaşte o fa­milie din care şase membrii rîntă h trişci'\ . Este vorba de familia lui badea Octavian Gaftone om trecut din prima tine­reţe. "Cîţiva din feciorii mei au învăţat si la torogoată şi danaret; zic că-s mai bun e decît triştele, că sună m ai tare şi unde-i larmă mare la tercuri ori la alte petrec2ri să aud mai bine" spunea bătrîn ul Ge1.ftone. Mai menţiol'_ăm de la echipa de trişcaşi din Salva pe Furc�a Toma, Puica Simion, Zăgrean Ioan, Fureea Grigore. Vîrtic Vasi le. De la Rodna pe Filipoi

Florea, Boldiş Ioan, Cozonac Mihăilă. Din Parva pe .Sîngeor­zan Traian, Andrei Leon ��i Andrei Vasile. De:::pre solistul triş­cas Vasile Gaftone din llva Mică, maestrul Tudor Jarda spu­ne� : "Vasile numai graie�te cE tri5ca". Solistul de trişc:; şi fluier din comuna L•:o-şu, Larion Marica, conduc.e de mult timp şi cu deosebită pricepere form�tia de triseaşi din loc:1litate. Ştefan Ieronim din llva l'.1idi este asaltat de consăteni, atunci cind începe să cinte, iar dacă la vreun spectacol nu apare, cei

din sală il cer pe scenă. Sînt şi acestea, ca şi multe altele,

semne ale recunoşterii unor• talente de către cei car•2 trăiesc �i iubesc cintecul popular.

27 - "Arhiva Someşană." 4 1 7

www.cimec.ro

h ; localitatea �l� u

z z 2 ..!:! llvo Mică 1954 20

Date privind lnfiin�rea �/ activitatea unor formaţii de frisca�/ din Valea �ome�u/ul Mare

Cine o înfiinţat-o primul

[ l nstru�rii f?rrn�liei •n ti mp

La ce concursuri şi festivaluri o participat

Premii şi disliriC\ii primile

��Ooe a la"

;""'""". 1 Petri Vasile, Petri ] �� - La Loote concurs. c6m. 1 - In 1954 premiul oi praf. dir. şcolii Vasile ' 1954-1� cult. incepind elin 11-leo pe raion 1 din loc

. �����c;on

_ �:�0;10 regionoiO 0 - Diplome

- la toale ediţiile .,Rap-sediei trişcoşilor• din

Ştefan leronim, 52 ani

�� 0 0 E 'ii �

Goftone Dionisie, 42 ani Mogin Octavian, 3� ani

1

Cine o înfiinţat-o

la <O concursuri

o participat

Ce instrumenle In afară de lri$­că şi fluier ou mai fosl introdu· se in formolii

- vioară - clarinet 1 conc. cCim. cullurole ;

leşu incepind din 1968 -·---+--�----':-------·+-- · -·--· --------'-------+------11--.-;---- --- -- --- ---2 t Leşu 1 1953 15 [ Ariene Toma, \ Tudor [ Morico )Lorion - La al III, IV, V, VII, - In 1954 premiul el 1 Mihăiese George, 64 ani

1 Bigi L1;ur ������;� o�elo�:��:��� - 11�r�95� premiul 11 pe ��W!� �i�ăii� oni ! din 19

- �o Festi_volul folcloric - Premiul 1 pe \Oră in Morico Grofion, 35 ani

Do, la �coala de 10 ani din 1le>u Luncă

lnv. Bigi Lenul 1 1

11 ��;u căm. cult. 1 Jordo 1 1954-1m VIII, IX si al X-lea 1 III-lea pe \Oră Căileon Ion, 56 oni

lr:��:n���9nol, Bucu· 1 - ��;:·iu:�fl

1 ,in ��:�1 1

--,Pc�-�---- , -,.-,.-----�J:�!·�--����· Nech • l •� -=-la al VI -lea concurs ! - locul 1 :;:l...:a::.a.:.I:.:V

.:.

-I_oa--7-S-i-,g-,a-,-,a-,-T-,a-ia-,.-,-,-a,-,+------1---·-T

1 lot�n dir căm ' Ioan 1954-1958 pe foră oi formaţiilor concurs, lozo roiono- Andrei Leon, 52 ani

Scridon 0-tru

1972 24 Festivalul ortis- - steag de lic al pionieri· nunlă lor ii şcolarilor, - cobza faza judefeonă, - tomburină ed. 1973, - buhai locul 11.

- Frunză

_·t ··-

li cu:t�rol . - �r �� �{�=��e

l

a'"""' de amata<i lă d;o t959 Aod"i Va•Ho, 49 00;

,_,_ •• _, __ ,_�----�------------�-·------------�------------�------- :--------- ------ :----- ;----------�--------· 1 � -,-,-� lnv. Mure �a:;-r;.:�;:-�- Avram Ioan - Intre anii 19-SB-1973 - Oistincfii in fiecare Filipoi Floreo, 36 ani 1' 5 1 Sal'a

1

1 Leonlin, dir. 11 con::!. auto 1�68-1970 o participat la lesti- an (plochete �� diplo- Boldi� Ioan, 40 ani 1. căm. cultural 1. F11ipoo Floreo valul de instrumente me) Cozonac Mihăilă, 38 ani 1970-1�73 populare romăne şti 1 .,Rapsodic trişcoşi-

lor• ce o avut loc în aceşti ani la Leşu 1 ��-30-- l lnv Giurgiuco 1 George rMihăiese G 1 - La cel de-oi VII-lea - Premiul 1 la faza re- I Furceo Tomo, 63 ani Do Praf. Hora- 1969 1 "

��;�·cu��� rol ��"t::� ��;giuco 1..

�:r:��i�lo��e �a�: ta� ����:��

la al VII-lea i�;�0�

i��':�. �� ��: se George

1963-11168 muzicale şi coregro- - Premiul 11 la cel de-oi Butoei Ioan, 31 ani

1 1 Furceo Ion lice ; VIII-lea concurs Furceo Grigore, 28 ani

1 1 1 �19��7:0i�_,'9:J7�3rio � - ��-�:� �:

lli!e�����e-�:

1 Poveleo Vasile, 34 ani

_1 X-lea concurs .. Omo· glu portidulu•

NOTA : - Ordlll<'ol Jocnlhollolllor ""'" ._...,., 11Uabe11cll - D11tell.' ne-nu lost lurmtalc. prin bunll.\'<llll]d dlrcCionLot de C6nune culluule . ._..0�1. unui chelllon11r tn\OţiDll dr cAtre Mu;eul Nhludun.

Festivalul şco- � lorilor şi pion .• faza jud., loc. 1. - Feslivolul şco­larilor şi pion., fo1:o lnterjud .• 1 lac. IJI.

Nici un inilr. ; Un grup de opt chiuitoore

www.cimec.ro

bucuria şi eleanul, celor ce-l folos2sc şi îndrăgesc cu adevă­rată pasiune, înveselire şi delectare pentru cei care-I ascultă . .

.. Dăm ma1 JOS, în 'anexă. cîteva date, care. credem, ar in­

teresa, privind activitatea cîtor'va echipe de trişcaşi din zona sturiată.

BIBLIOGRAFIE

1 . Bădoiu, Florian: , . Incepu turi muzicale la Leş tt " , in Sociologie Româ­nească, anul I , nr. 1 0, 1 936.

2. Bădoiu, Florian: .,Muzica populară în Leşu", în Arhiva Someşeană, nr. 20, din 1 936.

3. Nicola, R. , Ioan: . ,Constructori de instrumente muzicale din Transilva­nia", în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, ]-le anii Ul59-! 961 .

4. Alexandru, Tiberiu: , . Instrumente m u zicale a le popor u l u i român", E.S.P.L.A., Bucureşti, partea I-, Introducere, 1 956.

5. Ministerul Culturii: . ,Corul elin Leşu", Bu cu re<;.ti , ! D54.

www.cimec.ro

Trisci t: cac de pwmb ; 2: vrJna tri�tii

420

www.cimec.ro

' '

T:/şc i : Vt.da.r� dt s vs 1 dop dll. lem n i 2 jauri

421 www.cimec.ro

422 www.cimec.ro

423

www.cimec.ro

424

·:::: o o E o

o "' .... :::l u c: o u

www.cimec.ro

Formaţia t r i.�caşilnr Ieşeni cu s l cagul de nunlă fc,fosil ca instrument ele ril m. I n prim plan, cei "mai l incri" componcnţi ai echipei : Gcorgco

JVIihărcsc şi Anlon '\.nnan.

425 www.cimec.ro

426 www.cimec.ro

-:J 3 u

427

www.cimec.ro

Năsăudul - vatră folclorică

NICOLETA ŞTEFANESCU

Folclorul ne arată cum se răsfrînd in sufletul poporului d i­ferite manifestaţii ale vieţii , cum simte !ii gîndeşte el sub influ­€nţa ideilor, credinţelor, superstiţiilor moştenite din trecut, fie sub aceea a impresiilor pe care i le deşteaptă împrejurările de fiecare zi. 1)

Prin folclor ne sînt cunoscute credinţele, datinele şi obi­ceiurile păstrate în popor, toate fiindu-ne transmise din tată in fiu, din generaţie in generaţie. In cadrul obiceiurilor, în prezent se fac simţite unele prefaceri care duc la formarea unor zone unde viaţa folclorică îşi păstrează formele tradiţio­na12, pe cînd în alte părţi, aceste obiceiuri, deşi sînt păstrate, îşi schimbă funcţionalitatea şi semnificaţia lor.2)

Consider că Năsăudul este o insulă în care s-au conservat depr'inderile colective, faptele concrete, aşa cum apar în viaţa satului, lucru care-I face să-şi merite numele de vatră folclo­rică.

Obiceiul, ca act repetat, este un fenomen ordonator, dînd lucrurilor un caracter de stabilitate, este un fenomen car2 în­treţine viaţa obştească. In mediul rural, viaţa familială este str•îns legată de viaţa dusă în cadrul colectivităţii săteşti. Lă­sînd la o parte greutăţile pe care le întîmpină în existenţa de zi cu zi, viaţa ţăranilor este plină de manifestări care adesea au caracterul unor acţiuni de masă.

Prilejurile de manif•2stare socială erau determinate de mo­mente de seamă din viaţa omului, de anumite momente impor-

1 . Ovidiu Densuşianu. , ,Folclorul. Cum trebuie in\eles•. ed. I l , Bucureşti, 1937, p. 13 . 2. Mihai Pop. "folclorul in conlemporaneitale•, î n , . Revista d e elnograrie şi folclor",

lnm. 1 6. nr. 5 , 1971.

428

www.cimec.ro

tante din viaţa colectivităţi i, iar unele din ele erl8.u impuse de credinţele precreştine sau de religie. Nu se poate face întot­deauna o delimitare strictă între diverse12 momente de mani­festawe socială, întrucît, deseori, biserica a folosit străvechile obiceiuri precreştine, prin înglobarea lor în ritualul religios, pentru a-şi exercita influenţa asupra colectivităţii rurale. A­ceste manifestări au caracterul unor sărbători populare care se desfăşoară într-o atmosferă sărbătorească. O parte din ele, cu caracter de masă, sînt legate de anumite date calendaristice sau de sărbători religioase, cînd se practică obiceiuri legate de­muncile agricole, -de creştPrea anima[elor sau de viaţa omului.3)

Din manifestările incluse în ciclul comemorativ sau calen­daristic face parte şi " tîrgul ck� Jspas" din Năsăud. Acest tîrg are un rol deosebit în menţinerea legăturii între populaţia Jin satele aparţinătoare Ţării Năsăudului, facilitea7.ă schimburile de proruse, dă oamenilor prilejul de a-şi valorifica produsele, precum şi de a-şi procura unele lucruri necesare pentru trai şi muncă. Pe lîngă funcţia economică pe care o îndeplinesc în general toate tîrgurile , acest tîrg de Ispas mai are şi o funcţie social-culturală, constituind un prilej a�teptat cu nerăbdare de tineri pentru a se întîlni ş i a se distra. O notă aparte a acestui tirg o reprezintă petrc•cerea cu caracter popular care are loc cu acest prilej.

Fiecare datină, fiecare el<2ment de cultură populară, este legată de un teritoriu al său, unde s-a născut si trăieste. Săr­bătoarea de la Ispas îşi găseşte existenţa încremenită î� istorie.

De-a lungul şoselei vechiului Năsăud, se inşirau casele simple, din lemn, ale ţăranilor. Excepţie făceau cîteva clădiri mai mari, în c:>re erau plasate instituţiile şi cancelariile oraşu­lui, pn:cum şi casele mai frumuşele locuite de intelectua Ei, ne­gustorii şi meseriaşii mai bine situaţi .4) In mijlocul orăşelului, pe locul unde astăzi se află un pacrc frumos, înconjurată de jur împrejur de dădiri vechi, construite cu sute de ani în urmă precum şi de impunătoarea clădire cu două turnuri a bisericiÎ unite, ere vechea piaţă. (Foto 1 ) . In această piaţă se ţineau atît tîrgurile săptămînale, cît şi tîrgurile de ţară, care aveau loc anual. Dreptul de a ţine tîrg, năsăudenii I-au primit în a­nul 1 765.5) Tîrgul propriu-zis, se ţinea în mijlocul pi·2ţii, de j ur-împrejurul lui fiind spaţiu suficient încît căruţele să circule în bună voie. precum şi pentru popasul acestor căruţe. (Foto 2).

'

Satele someşene aduceau de vîndut lapte şi brînză. Din Zagra. unde erau piuari vestiţi, veneau la tîrg cu pănură

3. E_rr1es_t Dernea . . . Introducere teorelidi le stud:ui obiceiurilor" , ir. .. Revisla de ctnoqra-fle ŞI folcl o • "' · lom. IJ. nr. 5. pp. 379-388. Bucuresti . !968.

·

4. Vir�Jll Sotropa şi dr. A l . Ciplca, "Năs.iudul " , Ed. Cu! turo� !'J.Jtionn.lă, Ducure:r;.H. 1924. 5. Idem, op. c i l . , p. 15 .

429 www.cimec.ro

şi ţoale care erau înşirate pe gărduţul ce împrejmuia răstigni­rea vechii biserici. Ţăranii din Romuli şi Parva ven;:-au cu că­ruţe pline cu draniţe, iar iluanii şi bîrgăoanii aduceau scinduri Din satele grănicereşti se aduceau puţine cereale de vîndut, cel mult orz şi ovăz. Grîul şi porumbul era adus de chiuzeni. ">ă­sărmeni, mintiuani, tăureni. Răsaduri si zarzavaturi aduceau saşii din Cepari şi Dumitra. Ulterior şi unele sate românesti ca Mocodul şi Prislopul au început să se ocupe mai intens cu" cul­tivarea zarzavaturilor. In mijlocul tîrgului, se înşirau cîteva ş2tre cu cofetărese şi sfîrnăr'iţe. Cofetăresele vindeau dulciuri şi în special acele turte cu oglinzi pe care feciorii le dădeau î n dar fetelor d e Ispas ş i cu ocazia altor tîrguri de ţară. Sfîrnări­ţele, femei din sat, bune cunoscătoare în ale bucatelor. vindeau drnaţi, friptură, tocană, puse pe o frunză de varză sau direct pe pîine.6)

De Ispas, spre amiază, tinerii începeau jocul în faţa b:se­ricii . Deşi veselia era mare, sp2ctaculosul era înlocuit cu so­brietatea care er•a accentuată şi de portul mai modest al tine­rilor şi oamenilor în general. Acesta era Ispasul de altădată.

Desfăşurîndu-se an de an. tîrgul de Ispas ctmoaşte tran.->­formări datorate, cum este şi firesc, prefac�rilor din viaţa so­cială.

Făcînd o analiză a raportului dintre traditional şi nou, o!J­servăm că nu este vorba numai de o sch imbare cantitativă a fenomenului cultural, ci d2 o dezvoltare calitativă a acestuia.;) Acest lucru se remarcă oprindu-ne la tîrgul din prezent. Să z> cem că facem un popas în ziua de Ispas a anultii 1973 .

In acea dimineaţă de primăvară. o dată cu harnicele albim:> care pornesc spre pomii ninşi de floare, interesat ii tîrgului se îndreaptă spre Năsăud, formînd adevărate convoaie la intrarea în oraş. Ajunşi în tîrg, oamenii îşi etalează produsele în�r-an loc anume stabilit. dînd tîrgului o formă fixă, fără ca cmeva să fi făcut un aranjam2nt prealabil.

De-a lungul intrării în piaţă se înşiră tarabele vînzătorilor de turte, dulciuri. jucării din lemn şi alte mărunţişuri. Ur­mează vînzătoarele de zarzavaturi şi alte produse alimentare, derivate ale laptelui etc. La acest tîrg, femeile aduc . ca?tit�ţi însemnate de pînză de cînepă înălbită, lină. precum s1 dlfer1te piese de port (zadii. poale, cămăşi f•2meieşti ş� bărbăte�ti . gu: lere pentru cămăşile bărbăteşti cusute cu margele, cmge�ua de cuie etc. ) . De- cîţiva ani încoace , o . mare tre�ere o are pm­za de bumbac folosită pentru confecţwnarea pteseloŢ de port, cea de cînepă fiind folo�ită n�mai pentru

_ce�rc:afun _:;a� pe�­

tru saci . Mai nou. fem21le pncepute ţes nafram1 de par, ) dm

6. Informatori : Secoban Juliana - Mintiu, Cosma George - Ndsăud, M a r e Dumitru şi

Mare Floare - Runcul Salvei. . . . _ _ . ; , Ion VIAduliu. , .Etnogralla româneasd", Ed. Ştnnl1hca . Bucureşti, t97J.

8. Basma de l ină loarte H n ă , i n general confecllonală de fabncă ..

www.cimec.ro

fire sintetice, pe care le ornamentează, fie cu o broderie sim­plă , fie pictîndu-le diverse motive florale sau geometrice.

In acest tîrg un loc aparte şi totodată foarte important i l ocupă vînzarea obiectelor d e lemn, care sînt legate de gospo­dăr-ia oamenilor. Au venit "brudanii·' !J) cu ciubere de diferit·�' mărimi, ştioburi, doniţe, cu obiecte necesare la lucrul cîmpu ­lui, furci de lemn, greble, toporişti de coasă, roţ.i nelegate pen­tru căruţe etc. Preţul de vînzare a acestor obiecte oscilează in funcţie de tîrgul pe care-I face cumpărătorul.

OlarH din Bîrgău au adus spre vînzare oluri pentru apă. oale cu o toartă pc>ntru dus mîncare la cîmp, oale de gătit, ulcele, blide de , . cuie" .

La un moment dat, aglomeraţia este aşa de mare, încî t abia poţi străbate. In continuare, totul se petrece ca-n poveşti . Din depărtare se aude chiuitul flăcăilor ·şi învîrtita pe care o cîntă cu foc "ceteraşii" ţigani. Sînt sălăoanii care vin într-o căruţă plină cu ceter•aşi şi care vestesc că începe adevăr<�ta

sărbătoare mult aşteptată de tin:o>ret. Intr -o parte a tîrgului, flăcăii se dau jos din căruţă ş i încep un joc. tngliesuiala. creşte, tinerele fete fiind cu greu învîrtite. Nu peste mult t imp, îşi fac apariţia. la fel de zgomotos, mocodenii şi rebrişorenii. Iic•­�are însoţiţi de ceter•aşii lor. După ce fac două. · trei iocuri, că · ruţele se îndreaptă spre "Loagăr" 10) urmate de simpatizanţi lor.

Femeile, care de obicei însoţesc tinerele fete şi feciorii, în <1ceastă zi, foarte grijulii îşi iau traistele, în care, cu multă migală au împăturat hainele de sărbătoar�:', şi se retrag la gaz­de pentru a-şi găti fata sau feciorul.

lnspre amiază, străzile Năsăudului devin adevărate estra­de unde are loc o spontană paradă a portului. Totul se desfă­şoar•ă firesc, neorganizat, iar frumosul nu are m argini. Costu­me!•? femeieşti sînt re-alizări pline de măiestrie a creatoarelor populare, care au ştiut, in toate timpurile, să creeze adevărate opere de artă .

Costumul femeiesc are la bază piesele fundamentale tra­diţionale : năframa, cămaşa, zadiile şi poalele. tn general, de 1spas, fetele îşi împletesc părul în două cozi late, împletite cl :n opt-douăsprezece şuviţ;2 de păr, care pornesc din creştetul ca­pului. (Foto 3). Pe cap poartă năfratmă de păr roşie sau o cu-­loare asortată costumului, legată la spate. Peste năframă, fe­tele din partea de jos a Văii Someşului, îşi pun pălăria subţi­re împodobită cu flori şi oglinjoare. (Foto 4).

Cămăşile confecţionate din pînză de bumbac sau panama s�nt

_ .�!e încreţite la �it, �ără guler, fie încreţite la gît cu "şlin­garm , sau cu platea. Mmeca este largă, terminată cu ajur sau

9. Moti de la Abrud - specialiş l i in prelucrarea lemnului JO . D�n:um�re dată loc_ul ui unde i n perioc:da _!te�il!'':"lullli de.

Graniţă se făcea inslructia �lhtara, .loc preVdZUl cu o alee larga mar9tmla de carpeni seculari, unde s - a u des­fasurat ŞI se deslăşoară toate serbările cimpeneşti organizate in Năsăud.

·

www.cimec.ro

cu fodori, care la rindul lor sînt decoraţi cu colţişori sau cipcă albă. Cămaşa cu fodori este ornamentată cu "şir p:=ste cot" sau cu , ,păraie" .

Cămăşile tinerelor au o bogată ornamentaţie florală şi geometrică care cuprinde, în unele cazuri, pieptul şi mînecile în întregime. Cromatica monotonă a vechil or cămăsi femeiesti este îmbogăţită cu culori ca : roşu, albastru, verde 'şi mai nou c·u fire lucitoare (metalice).

Poalele confecţionate din acelaşi material ca şi cămăşile sînt ornamentat:= la nivelul tivului cu ajur sau cu un şir de cusătură orizontal. La costumele noi, poalele au in partea de j os trei rinduri de cusătură verticală, dispuse lateral, care se înalţă pînă la cea. treizeci centimetri de la tiv.

De o mare varietate sînt zadiile (pinzăturile) purtate una in faţă şi alta la spate. Ele sint asociate cu cămăşi ornarnentate cu culori similare. In general, zadiile sint ţesute din lînă, mai nou din relon şi sînt alese fi,:= cu lînă,fie cu bumbac sau mă­tasă. Alesătura este situată in partea de jos a zadiei, ea fiind partea decorativă a ei. Sub aspect cromatic, zadia are partea de sus fără alesătură, iar cimpul de j os este acoperit cu alesă­turi policrome. Pe marginea de jos se prind ciucuri in culorile alesăturii sau o cipcă din mătase, cipcă care poate fi şi pe marginea zadiei . Pentru a-şi mări efectul, un:=le zadii sînt de­corate cu "fluturi" (paiete) şi mărgele.

Frînghiile cu care se încing sint decorate in vergi d:n ne· veditură. Fondul lor este în general roşu sau de culoare închi­să (verde, negru, albastru închis). La capete se termină cu franjuri.

Podoabele folosite, în prezent, sint mărgele viu colorate, purtate în mai mult•:= şireaguri.

Costumul bărbătesc este la fel de frumos si decorativ ca şi cel femeiesc. Feciorii poartă cămăşi albe din pînză de bum­bac cu gulerul impodobit cu motive florale sau geometrice, cu­sute cu bambace sau mărgele. Cei mai "găzdaci" au ornamen­tat şi umărul, mineca şi poala cămăşii. GuleruL mînecile şi uneori poala cămăşii se termină cu o cipcă nu prea lată.

Peste cămasă, feciorii se încing cu curel•:= sau brîie care au u n rol decor�tiv. Brîul pe picior este compus din trei bu­căţ i : una peste mijloc şi două puţin mai inguste cad in jos pe picior şi se termină cu doi ciucuri mari. Alesăt�a este. �in lînă sau mătasă viu colorată. In prezent, acest brm pe p1c10r este purtat mai mult de copii şi adolescenţi. (Foto 5). Feciorii poartă din ce in ce mai mult curele cu mărgele ornamentat� în general cu rozet:=, flori, păsări sau motive solare, precum ŞI curele cusute cu piele colorată. (Foto 6).

O parte componentă a costumului bărbătesc o constituie pieptarul cu ciucuri, pieptar răspi11dit in toată Valea Someşu-

432 www.cimec.ro

lui. A cesta este deschis în faţă, ornamentat cu două benzi în­guste de broderie, şi are oa notă aparte ciucuri de culori dife­rite. Tn afară de pieptarul cu ciucuri, fecior>ii din cursul su­perior al Someşului :r:;oartă de obicei pieptarul alb, d2schis în faţă.

Pe cap, de Ispas, ca de altfel şi în alte sărbători de peste an sau Yn diferite ocazii, feciorii poartă "pălăria cu bertiţă şi păun" specifică zonei . (Foto 7) .

C. omatica vie a costumelor bărbătesti si femeiest i scot în evidentă optimismul şi frumuseţea ti�erilor de

·pe Valea

Somesului . .AJunşi în "Loagăr" , tinerii îşi formenză cele patru jocuri

specifice : - b2lcenii, la care se ataşează hordoanii şi strîmbenii

(cei din localitatea Romuli) ; sălăoanii care au joc singuri ;

- zăgrenii cu mocodenii ; - năsăudenii, la care se adaugă V ::�lea Rebrei. Fiecare joc are doi "Cizeşi" 1 1 ) , care angajează mu zica şi

căruţa şi se tîrguiesc cu cete!"aşii asupra preţului . Trupa cete­raşilor er<a compusă din doi primaşi, un contralău , o ţa.mbală , o gordonă . iar de cîţiva an i s-a introdus şi acordeonul. Cizeşii urmă1esc jocul, caută ca feciorii şi fetele să fie mulţumiţi şi totodată strîng banii de la feciori. Fetele nu plătesc, după cum ne informează Pop Ilie din Salva, pentru că "nu ştiu dacă vor fi jucate sau nu·' .

Jocul specific este ,.învîrtita" . In cadrul acestui joc, figu­rile de legănare şi cele de învîrtire sînt obligatorii, imbinarea lo1 reprezentînd cel mai simplu aspect al construcţiei compo­ziţionale. Celelalte figuri sînt neob! igatoriL ele stabilind dife­rite grade de r:calizare artistică a variantei respectiveY) După acea legănare cu care începe jocul şi după figurile de virtuozi­tate urmează acele "ponturi" fecioreşti, însoţite de strigături, care produc momentul spectaculos al jocului . Strigăturile an­trenează dansatorii şi colorea?ă petrecerea pr•in conţinutul lor satiric. Redau mai jos cîteva din strigăturile culese de la Cosma Georg•2 din Năsăud :

.. M-a făcut mama lunea Să-mi fie dragă lumea. Pe mîndra-a făcut-o joi Să ne i ubim amindoi ."

1 1 . Or�Janizalori ai jocurilor ţărăneşti din zonă. 12. Conslanlin Costea, ,.Aspecte compozltlonale in Jocurile de invirlll" in . . Revista de

etnoqratie şi folclor", tom. 10, nr. 2, Bucureşti. 1965. pp. 183---203. '

28 - .. Arhiva Someşand" 4J:i www.cimec.ro

, .Decît pită şi slănină De la o fată bătrînă, Mai bine o coajă arsă De la o fată frumoasă:'

Sui leliţă pe opincă Să n u te văd că esti mică. Sue-te pe scăunuţ ·

Dacă-ţi trebuie drăguţ ...

In timp ce tinerii joacă, păf'inţii, neamurile 5i oamenii mai în vîrstă se strîng în jurul lor, formînd un cerc 'ii îşi deapănă amintiri legate de anii cînd aşteptau cu nerăbdare această zi a bunei dispoziţii. După trei-patru jocuri (fiecar2 joc durează cea . o jumătate de oră) o parte din jucăuşi se retrag la umbra copacilor pentru a cinsti cîte un pahar şi a minca. (Foto 8). In general, fetele i nvită , .drăguţii" să mănînce împreună. iar ma­mele nu mai prididesc cu întrebările atunci cînd feciorul este din sat străin sau chiar dacă este din sat.

Tîrgul de la lspas dă prilej oamenilor din diferite sate să se cunoască, să-şi întărească prieteniile. Pe an o::- trece acest tîrg de Ispas ia o formă mai organizată, transformîndu-se în­tr-o manifestare cultural-artistică de amploare.

Deşi această sărbătoare cu caracter social este răspîndită în mai multe regiuni ale ţării, este originală în ceea ce pri­veşte forma de manifestare datorită amprentei locale.

Cum este si firesc, manifestaP2a începe a fi dirijată în ceea ce prive5te · organizarea, întroducîndu-se elemente noi cum ar fi participarea cooperaţiei. (care a improvizat o stîn�i unde se puteau servi produse specific ciobăneşti) organizări de întruniri sportivi:', bazare etc.

Petrecerea începută de dimineaţă se continuă pînă seara după apusul soarelui, cînd, tct în alai, fiecare pleacă spre sa­tul său purtînd în suflet imaginea de neuitat a zilei ce a tre­l'Ut. Feciorii îsi conduc fetele cu care şi-au petrecut toată ziua. iar mamele ctl traistele pline de haine sărbătore'Şti îi urmea?.i:i gîndindu-'>e cu nostalgie la anii care au trecut.

www.cimec.ro

435 www.cimec.ro

43G www.cimec.ro

4:\7

www.cimec.ro

www.cimec.ro

Polo. 5. Fccio ! i t ineri cu pieplarc cu c iucuri şi br1u fY.' picior.

www.cimec.ro

-14(1

www.cimec.ro

411

www.cimec.ro

442

www.cimec.ro

In port năsăudcan : primc'ivaro a î n l loril în ochii tăi.

4H www.cimec.ro

,

t

www.cimec.ro

445

www.cimec.ro

c N o Q

www.cimec.ro

447

www.cimec.ro

Căma�a femeiască din Singeorz-Băi (Judeţul Bisfl'iţa-Ndstlutl)

LUCIA MARCUŞ

Cămaşa femeiască din Sîngeorz-Băi a fost şi este con­fecţionată în casă - cea de purtat din pînză de mestecat material a cărui urzeală se face din tort şi bumbac şi se bate cu bumbac, cea de sărbătoar0 din pînză de răsucit, urzeală de bumbac bătută tot cu bumbac.

In afară de aceste materiale obţinute în casă, în ultimul timp se observă pătrunderea unor matNia le de prăvăl ie ca : panama, şifon alb şi tergal alb sau crem din care se confec­ţionează exclusiv cămăşile de sărbătoare sau cele destinate­unor evenimente importante din familie ori colectivitate.

Forma cămăşii a suferit în timp modificări. Dacă, în ur­mă cu cîteva decenii , ea făcea corp comun cu poalele, în timp devine o piesă separată. Vechea cămaşe numită căma­şe într-una ( fato t ) aj unqe, într-un anumit moment, să nu mai acopere idealul practic ş i estetic a l femeii.

Cămaşa într-una se caracterizează astfel : - partea superioară are ac0laşi croi c u cea bărbăteas­

că ( aşa numitul ti p de cămaş0 cu plocoq) ; - decorul este foarte sărac - un quler îngust, cusut şi

puţin model la mînecă, o bandă lată de cipcă la extremita­tea inferioară a mineci i ; partea inferioară a mînecii era cea care reţinea atentia pr in prelucrare specială.

Cămăşile într-una erau purtate ele fC'mei indiferent de vîrstă. Azi ele se mai păstrează în fundul lăzilor - memen­to al unor străbunici . In mod cu totul izolat mai s înt purtate de femei înaintate în vîrstă a căror viaţă se desfăşoară nu­mai în gospodărie.

Vechea cămaşe într-una a cunoscut următoarele modi­ficări :

448

www.cimec.ro

- dintr-o singură piesă se transformă în două distinc­te : cheptul şi ,poalele ; conform noului ideal estetic, poa lele trebuie să fie mai largi decît cheptul , să stea mai "bucăna­te" avantaj înd silueta feminină ;

- tipul de croi numit cu plocog se modifică în sensul că î�i măreşte d imensiunile, se diferenţiază de cel bărbă­tesc ş i se apropie ca formă de o platcă ;

- preocuparea pentru împodobirea cămăşii incepe sd. crească, apar d iverse forme de decor , at ît al mînecilor cît ş i al cheptului ;

-· partea i nferioară a minecii îş i restrînge suprafaţa or­namentată ced înd locul părţii superioaH'.

Cămaşa femeiască din Sîngeorz-Băi cunoaşte două ti­puri fundamentale :

1. - cămaşe sau chept - purtată totdeauna peste pîn­zături. Variante : 1 ) . chept din trei lctţi :

a) cu guler (f ig. 1 ) . Partea superioară a taţilor se strîn­ge încrcţită în j urul qulerului care se încheie cu cănaci de farbă identică cu penele ; r- - -u- - - - · r- - -- - ­

L___. Fig. 1 Cămaşă din l r�i laţJ cu guler

b) fără guler (fig. 2) . In partea superioară se aplică u dantelă rară, de o culoare identică cu penele, prin care se trece un şiret cu care se strînge în jurul gîtului . La ambele variante mineca se introduce în momentul asamblări i .

ng. 2 Cămaşă din trei laţi fără guler

29 - "Arhiva Someşană,. 449 www.cimec.ro

:Z) . cănwşe C i i p locog d i n doi / (l ţi ( fi g . 3) .

1 •

....._

l'iq. 3 Cu nwşă r/it , rJr ,j Iuti cu nlncr,r;

I I . - chitul - p u r tat totclcauna pe clc'asupra p i n t a t u r i ­

l o r . Variante : 1 ) c1 1 plocog ( fi 9. 4 ) . Pl ocogul - p l a te a - 'i L·

poate p r i n d e' ele rest p ri nt r - o c usătură de m a ş i n ă s i m p l ă -; ac

p r i n t r ei c u s ături de maşină ;

fiq. 4 Chil cu p/ocnq

2) fără plocog ( f ig . 5 ) . Moti\ ul c us u t c'ste an' l a ) i şi i ;­ua rtea i nfc, r i o a r ă a c h i t u l u i şi î n ş i r u r i l e ci t- pe pi<'pt.

Fig. 5 Chil fără p/ocog

.(50 www.cimec.ro

C ăm aşa se poate înche i a î n faţă s a u în spate, în funcţie de noiul e i . Nasturi nu se fol osesc ; s-au întrebuinţat în ur­mă r u c îteva deceni i cînd n u exista o d i ferenţi ere între că­ma�a fcmiească ş i cea b ărb ătească . Am surprins însă intr-un mod('l de cusă t u r ă de pe u n chit o rcdare simbo l i c ă dc nas­turi .

Dacă î n z i l e l e d e lucru, fem e i a poa rtă haine m a i uzate sau ' h i a r roch i i făcute elin mate r i a l e de p r ăv ălie ca stambă, bar hf' t. cl iftin etc. ( fato 2) , în z i l el e el e sărb ătoare legea ne­scrisă a obice i u l u i i mpune portu l tradiţ ional românesc.

1\:oul p ătrunde ş i sub forma mate r i a l u l u i el i n ) i cu care se f a c cămăşile - tNgal , si fon, panama, mulineu r i de cele m a i Y aria te culori ş i nuanţe, m ărgele m i c i apl icate , p a i ete. l am<·u r i . etc.

Obs c rvăm c ă l a feme i l e mai v î rstni c e por tu l de sărbă­toaH este m a i sobru ( fato 3) ; se folosesc cul o r i ( sau îmbi­nări de culori ) mai înch ise ş i apl i carea cusătu r i l o r se face pe o suprafaţă m a i m i c ă .

L a fete şi fem e i tinere cămaşa este bo9at împodobită ( fotu 4 . 5 , 6, 7, 8, 9, 1 O) ; c u l o r i l e ş i nuanţele cele mai va­ria!<' şi îmbină r i l e ccle m a i nE·aşteptate sînt uti l izate cu m u l ­t ă îndemîn are şi fantezie.

Mamele fac şi fetiţel o r cămăş i deoseb i t clc frumoase fo ­l osim! c u l o r i v i i , de prefe r i nţă nuanţe de roşu apri n s ( foto

1 1 , 1 2 . 1 3) . Vechea cămaşe într-una avea c a element decorativ un

mic model cusut pe bentiţa care a l cătuia gulerul ş i pc m îne­

d , peste cot. Mîneca ( p l anşa I . fig. 1 ) d i spunea d e trei părţi

o rna m <·ntal e :

- model cusut cu farbă, modest ca rea l izare şi c ram a ­

tică, o u m i t . ,păştu ră" ;

- una sau două benzi de aj ur în partea în care m înec a

se s t r inqea pentru a-i fixa stabi l i tatea pe b r aţ ;

- l a extremi tatea inferioară e r a apl icat u n rînd ele cip­

·că. Cipca e r a l uc r ată m a nual , deasă, l ată, cu montu r i sau fă­

ră, deob icei cu colţuri - tip numit azi . , cipcă din bătrîn i " .

Pa rtea inferioară a m i nec i i , m ai bogată el e l a cot i n j o�

la vec h i u l t ip d e cămaşă, l asă l o c p ă rţi i supe r i oare ş i , ciP l a

u n simplu o rnament cusut peste c o t ( l at de 2 c m . şi l ung de

1 2- 1 5 cm.) se aj unge la împodobirea întregi i m înec i , cu­

noscînd u -se azi pa tru tipuri fundamentale ele realizare ( c l a ­

sificarea s - a făcut după partea supe rioară a mîneci i ) :

www.cimec.ro

1. - cu pană pe umăr (planşa I . fig 2). Aare patru va­riante :

a) - cu struţ - modelul reprezintă un buchet mare de­flori cusut cu culori vii sub care se aplică şi o altiţă ;

b) - cu vîjdoguţe - modelul reprezintă mici buchete florale, repetate, legate prin acolade ;

c) - cu motive (planşa II , fig. 2) modelul reprezintă re­petarea unui motiv geometric de şase ori pe două rînduri. Poate apare şi încadrat într-un chenar - "pană cu îngră­deală" (planşa Il, fig. 3) ;

d) - cu rînd pe umăr (planşa Il , fig. 1 ) - modelul re­prezintă două benzi late cu motive geometrice sau florale­alternate de două altiţe ;

11 . - cu tablă (planşa I , fig. 3) întreaga suprafaţă a mi­necii expusă vederii este cusută cu un model geometric ;

III. - cu rînduri (planşa I , fig. 4) pe suprafaţa minecii se cos trei rînduri de motive verticale, la extremitatea in­ferioară deasupra dantelei modelul se repetă dispus orizon­tal ;

IV. - cu rinduri cos tişe (planşa I , fig. 5) modelul, geo­metric, este cusut în benzi oblice pe mînecă.

Partea inferioară, adică de la cot în jos , respectă în li­nii generale, un singur tip de realizare (planşa I, fig. 4 şi foto 1 4) . Dantela este mult mai redusă ca volum, uneori are for­ma unui simplu paspoal. Rîndul imediat următor - pene pe tivitură - e făcut dintr-un model îngust, cusut şi e urmat de un rînd de ajur. Peste aj ur se mai coase un rînd de model - pene pe la fodori . Şi abia după aceste patru elemente de­corative mineca se strînge, se fixează conform grosimii bra­ţului prin cusătura numită "lînceţ".

A j urul este ş i el mai de mai multe feluri . In p lanşa nr �

I I I prezentăm cîteva modele. In ultimii trei-patru ani se boservă tendinţa de a nu se

mai strînge mineca prin I înceţ. Acesta este suprimat şi în­locuit cu o panglică îngustă de aceeaşi culoare cu farba d in cusătură, panglică trecută prin n işte cheotori exterioare dar care nu mai strînge mineca ci lasă expus întreg modelul cu­sut. De atfel, acesta este ş i raţiunea noi i forme - de a lăsa modelul, care acum ocupă o mare suprafaţă, l iber vederii.

Semnalăm cu titlu de tendinţă - apariţia în ul timi i ani a cămăşilor cu broderie. Suprafeţele cusute sînt înlocuite cu o broderie perforată, dantela şi ajurul lipsesc. Intrucit acest fenomen este nou, nu putem trage o concluzie definitivă, evoluţia sau involuţia lui necesitînd o mai lungă observaţie�

452 www.cimec.ro

Rezumînd cele expuse mai sus, putem trage următoa­rele concluzii :

- în ultima sută de ani , cămaşa femeiască a dezvoltat de la cămaşa într-una cîteva tipuri de bază cu d iferite va­riante ;

- în evoluţia cămăşii , mîncea a fost elementul cel mai mobil , cunoscînd modificări esenţiale ;

- suprafaţa împodobită cu modele cusute ş i -a mări t mult d imensiunile ;

- această dezvoltare este în strînsă l egătură cu apar i ­tia pe piaţă a produselor care a u elat posibil itaka femeii să-şi o rnamenteze mai bogat veştmintele ;

- se remarcă o continuă ş i susţinută preocupare pen­tru realizarea artist ică a cămăşi i .

www.cimec.ro

1 1 1 1 � 1 '

1 �t 1 r : 1 1

1 u

11 ! : ! :

' 1 1 1

�

1 1 1 1 1 � 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

4'i4

� � � ' t � � •

�- � \,o t � �

� � �

IA'Y"_ .. _ .. _ .. ��-... ; li( •

� i

1 �

f{

"" �-� - � \:: � -� c � �

' ;:, ",

� ,....,

�-..

www.cimec.ro

PLAN�i\ a l l - a

"C hJ . l _' .. l înccă cu ri.,c! pt� u m ă r

-

1======1 - inc4 !--V'v'-A...-,....,..-,A)I.,_�fv-,v-.....,....,,r-,v.A,'J.."J,_"-;_,-;:_"-f- ./.."/.. k-

I " !CJ . 2 _·\1înccă cu pună pe umăr C i i motive

1======1- li.c�l r-.-,.....-":""T'",.............,....r-T""1�n� J .. " I.J_,-lj3 ft;?flcd CU f'Nld r l!m.ir CU /,rdJdl

www.cimec.ro

PLANŞA a l l l -a , Aj urul

ltx1tx1�� · d_jur ?dl!clh

� � s/o v .i!ld�/

lfiJfl -.J_Jur wr;utuh/

�UG� ·djuru/ r�1ne/

�t���:�.:: h ;;..- - .. ,�.�,.-

-!P'r cu !e/71?

4 'JG

www.cimec.ro

Polo nr. 1

www.cimec.ro

Polo nr. 2

453

www.cimec.ro

Polo nr. 3

www.cimec.ro

Fol c· nr· .J

4CO

www.cimec.ro

Polo nr. 5

4fi l

www.cimec.ro

fntn n r. 6

4tl2

www.cimec.ro

Fnlo nr. 7

4Ji3

www.cimec.ro

Polo nr. 8

Folo nr. 9

464 www.cimec.ro

Polo n r. 1 0

30 - ,,Arhiva Someşan:i"

www.cimec.ro

,t(;G www.cimec.ro

www.cimec.ro

Cneva date În legătură cu confec,tionarea

steagului de nuntă În subzona Năsăud

AL. GIURGIUCA

In cele ce urmează îmi propun să prezint unul din eL�­mentele de mare spectaculozitate ce însoţesc ceremonialul nun­ţii, steagul de nuntă din subzona Năsăud, unde acest obicei tradiţional s--a păstrat pînă în zilele noastre în toate localită­ţile rurale şi chiar în cele cu caracter urban, cum ar fi în oraşul Nsăud.

După cum se 5tie din cercetări anterioare, obiceiul esb� răspîndit in toată Transilvan:a, stea�ul de nuntă avînd însă aspect şi structură deosebită in diferitele zone etnografice .

Acesta este motivul care mă determină să prezint citeva ti­puri de steaguri din această wnă - - - a Năs§udului - cu gîn­dul de a aduce o modes tă con tirbutie la cunoaşterea cit mai deplină a obiceiurilor tr·aditionale d2 nuntă din ţara noastră, mai ales că aceste obiceiuri treptat se alterează sau se pierd sub influenţa modernizării , a pătrunderii modului de viaţă orăsenesc. Din ce în ce mai rar vom întîlni în ceremonialul nur{ţii prezenţa steagului, chiar în mediul rur'al destul de departe de centre urbane, şi uneori . chi ar atunci cînd îl întîl­nim acesta este completat cu •2lemente noi. r.1ai puţin tradi­ţionale, datorită abunden tei produselor industriale mai uşor de procurat. la un preţ mai mic decit a c·elur· confecţionate în industria c·asn ică , ţărănească .

Am urmilrit confecţionarea steagu lui de nuntă in trei localităţi din această subzonă, considerînd�1-le pe acestea ca reprezentative - Perişor (Comun'!. Zagra). Năsăud şi Telciu - - , unde aspectul şi structura lor diferă. deşi sint localităţi apropiate ca d istantă şi C'U int2nse legi\turi îr.tre ele. De alt-

www.cimec.ro

fel, trebuie menţionat că aspectul şi structura steagului dife­ră de la sat la sat, chiar şi în această subzonă, păstrîndu-şi doar semnificaţia şi locul în cadrul ceremonialului nunţii dar -elementele d in care 8În t confecţionate rămîn în general ace­leaşi.

Mă voi ocupa doar de confecţionat·ea steagului de nuntă in aceste trei local:tăţi pentru a putea surprinde mai bine ·element•:le ce intră în alcătuirea steagului, modul cum sînt confecţionate, lăsînd pentru mai trîziu studiul semnificaţiei lui ca element tradiţional din punct de vedere etnografic.

Steagul se confecţionează în seara zilei premergătoare ·ceremonialului nunţii , (cununiei) - miercurea sau sîmbăta -deoarece majoritatea nunţilor se desfă�oară j oia sau dumini­ca, cu rare excepţii atunci cînd din lipsa muzicanţilor nu poa­t? avea loc nunta în aceste zile. Excepţie face localitatea Tel ­ciu unde steagul se confectionează în z iua nunţii dimineata In toată zona Năsăudului steagul se confecţionează la casa mi­relui, niciodată la casa naşilor cum se obi.c;nuieşte în alte zo­ne etnografice ale Transilvaniei.l)

In toate aceste localităţi mirele se înţelege cu doi. patru, în prezent chiar şase feciori, care să-i fie , ,stegari", "îmbă l­ţari" (cum se mai numesc în locailtat::-a Perişor) sau "feciori de împărat", care să confecţioneze steagul şi care să fie "un feli de conducători ai nunţii"2). Aceşti feciori sînt dintre cei mai buni prieteni ai mirdui sau rude. care se pricep la con­fecţionarea steagului şi la conducerea ceremonialului nunţii după regulile tradiţionale ale satului.

Acestia se adună la easa mirelui în seara zilei dinaintea nunţii, unde vin şi alţi feciori şi cîteva fete din vecini sau rude mai apropiate mirelui, şi încep imediat confecţionarea steagului. Materialele necesare. -- zurgălăi. clopoţel, brîie, panglici (petele) etc., - le adună cu citeva zile înainte ; la fel şi plantele şi flor•ile sînt adunate do:' către fett• atît pentru steag cît şi pentru confecţionarea "cununiţel de mireasă" .

In timp ce stegarii lucrează la steag. în camera alăturată ceilalţi feciori şi fetele joacă după muzica angajată pentru nuntă, ori în lipsa acestora, după un trişcas sau flueraş invi­tat în mod special şi care este tratat nu ca muzicant ci ca un om al nunţii , iar mirele îi serveşte pe toţi cu mîncare şi băutură.

După terminare steagul est2 atîrnat în casă la grindă sau sub streaşina casei iar stegarii împreună cu ceilalţi feciori -;; i cele cîteva fete pleacă în frunte cu muzi canţii, chiuind, la

1. J a n a NcgoitZI.. , . Sll�il fJ U \ dt_• u u n l d in subzoutJ Ti rndYrl M i c ,t " , in A :: u c� r u l Muzeu l u i

Etnografic dl Tran.�ilv�l n ic i , pc anii 1 97 1 ---197J. C l uj 1973, p . 503. S . F I . M tu i a n u . " N u n ta l a Rom�tr. i " , p. 266.

2. In formatori : M a x i d n A nd a e i . Perişor, 54 dni ; Mcl X i d n V ic t o r , Ndsă.ud, 48 ani ; Ani George, Năsăud, 47 ani ; A n l i r<>i Giurgiucd, 75 d l l i ; rL'IThi P<· l ru , T c l c- : u , 35 c:ili .

www.cimec.ro

casa miresei, unde se llH:rPază la , ,cununa de mireasă". Acolo se joacă şi se petrece pînă după miezul nopţii . Steagul rămî­ne la casa mirelui pînă a doua zi cind începe ceremonialul nunţii. în unele l ocalităţi d imin:>aţa iar în altele numai după masă.

In localitatea Telciu steagul se confecţionează in ziua. nunţii, dimineaţa, după aceleaşi reguli ca şi in celelalte loca­lităţi. Nunta incepe numai după amiază.

Steagul dl• nuntă din toate localităţile vizitate din aceas­tă zonă este foarte bogat ornamentat, deşi elementele din care este compus sînt uneori diferite şi structura st.�agului este alta.

O componentă comună a steagului în toate localităţile este , .bota" steagului, botă care se confecţionează special în acest scop de către un om mai priceput şi este transmisă de obi­cei de la o nuntaă la alta. In localitatea Telciu este confec­ţionată totdeauna din lemn de frasin. Desi bota este asemă­nătoare atît ca lungime cît şi ca grosim2

·în toate localităţile

-- lungime 1 50-180 centimetri, grosime cu un diametru de 3-4 cm - suportul steagului în întregime este destul de di­ferit (vezi anexa alăturată).

In localitatea Perişor, în partea superioară, bota prezin­tă două porţiuni, de cîte 10 cm. lung-ime, mai subţiri în care sînt intr•oduse două rînduri de beţe în formă de cruce. Ur­mează o porţiune de cea. 70 cm. p2 care se va înfăşura pînza steagului, sub care se montează o altă cruce dar simplă, cu un singur brat. Aceste cruci servesc pentru prinderea celor 7ece clopoţei ce intră în structura steagului. (Fig. 1 din schi­ţa anexă).

In localitatea Telciu bota prezintă o singură subţietură: în partea superioară, ca de altfel la toate celelalte tipuri de steaguri, de care se va prinde "struţul". Suh ao2astă porţiu­ne se aşează un braţ lateral, perpendicu lar pe botă (fig. �). iar mai jos cu cea. 50 cm. o cruce care va servi ca suport pentru colacii de grîu.

In Năsăud, suportul steagului este mai complet, de botă fiind prinsă o ramă C'U la,turi le egale şi întărită cu două dia­gonale. (Fig. 4). Acolo unde steagul are formă rotundă, pe botă se prind 5-6 beţe paralele intre ele. la distanţă de 1 0 cm. unul d e altul, d2 care se vor legH dopo1,eii. I n unele lo­calităţi însă steagul este montat pe o botă simplă, numită . ,cujeică", fără nici o anexă. De remarcat că şi în locaLtatea Perişor bota steagului se numeşte �i " cujeică", deşi nu are nici forma şi nici funcţionalitatea unei furci de tors.

Steagul propriu zis este foarte diferit de la o localitate la alta, atît in ce priveşte forma cît şi în ceea ce priveşte materialele din car·� este confecţionat. C<t notă comună au

·1'70 www.cimec.ro

doar clopoţeii. zurgălăii, cununa de băbirnoc (Saschiu) V.nca herbacea, plantă (erbacee, cu frunze persistente, lucioase), ciucurii şi struţul din virful steagului.

La primul tip de steag - din localitatea Perişor, de bow steagului este prinsă prin înfăşurare o pînză de culoare albă. con;fecţionată din cinej:·ă înălhită sau din bumbac, de formă patrată, cu latura de 50--70 centimetri. Pe marginile acestei pînze �i in diagonală, şi pe o part2 şi pe alta, sînt cusut� . ,brîie" de-ale fetelor, frumos ornamentate ; restul pinzei ră-mînînd în culoarea ei albă.

•

In Telciu pînza steagului este înlocuită cu partea cus u ­t ă - aleasă - a pînzăturilor c u "tureac", numită "peticitL L·· ră", care este deta�ată de la pînzăturile mai vechi. Aceste peticiiuri se prind şi pe o parte şi p(· a lta cu cîte o latură. de botă şi de braţul perp2ndic:ular, cu multă migală de cătrv doi stegari, cei mai pricepuţi pentru a exec·uta această lucra­re. Aceleaşi peticituri rămîn permanent pe suportul steagu­lui pînă nu mai pot fi utitilizate din cauza uzurii.

Steagurile rotunde nu au pînză. ele fiind confectionate numai din cununi de bărbînoc, ramuri de brad şi spice de grîu, cu strut în vîrf şi cu năfrămi prinse cu un colţ de par­tea superioară a steagului 5i care atîrnă liber.

Cel mai bogat ornament dintre st•2agurile de nuntă din subzonă este cel din Năsăud. (Foto 1) . La acesta pe întreg su­portul, ş.i pe o faţă şi pe alta, s înt prinse două năfrămi colo-­rate. Pe întreaga suprafaţă a acestora sînt cusute diferitL' plante verzi şi flori artificalc cumj:ărate de pe . ,şatră", în special "bumbuşti' ' . Aceste ornamente ocupă toată suprafal:a celor două năfrămi încît din acestea !lll se mai VL'de aproa­pe nimic. Predomină culori le ro'!ll , ver62 si al11. Este singuru l tip d e steag l a care sînt în trebuintatP ' ln:A.:rl ente cumpăn1tl' din comerţ , probabil d in cau;.-.a urbani:· ării mai ac-centuate a acestei localităţi .

La toate steagurile din zonă ca clernent ornamental co­mun găsim planta pen.·nă, cu frunze verzi in orice anotir.1.p, . . bărbînocul". Din această plantă se împletesc, pe o aţă (sfoa­ră) sau pe un fir de sirmă, cununi lunr:i, în unele localităţi în combinaţi·= cu spice de grîu <;i ramuri de brad, iar în Telciu '!i cu busuioc, care se înfăşoar·ă în jurul botei pînă la vîrf ; in �ăsăud şi Telciu se înfăşoară '?i în jurul pînzei steagului sau numai pe partea de sus a acesteia . . \ceste cununi se împlc' . tese de către fete la casa miresei în acc'ln�i timp cînd la m i re se confecţionează steagul, iar la mireasă cununa. Cununile sîn t duse la casa mirelui de către fete unde stegarii le înfăşoară pt­steag. ln Telciu steagul de nuntă are, în plus faţă de celelalte, un număr mare de "petele" (panglici) de diferite culori, prinst' simetric, după culonre, pe cele două p5rti ale pînzei steagu­lui .

www.cimec.ro

Ceea ce nu lipseşte de la nici un st�ag sînt clopoţeii c;;i zurgălăii, care, prin mişcările ce le imprimă unul dintre ,,fe­ciorii de împărat" steagului , după ritmul muzicii, au rolul de a crea O atmosferă de veselie mai intPnSă, veselie Care trebuie să însoţească totdeauna ri tualul nunţii. Clopoţeii se aşea:o:ă pe bota steagului şi baza de jos a ramei la cel din Năsăud, alt::-rnînd cu zurgălăi ; la cel din Petrişor ei sint prinşi de ca­petele braţelor celor două cruci din vîrful botei '?i la ba��a pînzei la cele două capete ale crucii cu un singur braţ : la Telciu se înfă:;oară cu o �îrmă, cîte patru la baza pînzei şi patru deasupra pînzei. Zurgălăi , la cele două din urmă , se pun în număr nelimitat, iar la cel din Perişor se pune un zur­galău şi în virful botei steagului . Zurgălăii , mici, de formă rotundă, pot fi uşor introduşi , fără să fie vizibili, pdn cunu­na de bărbinoc de pe botă <;i rama steagului.

In partea de sus a steagului, pe porfiunea subţiată a bo-­t:i. se le'agă "struţul", un mănunchi de spice de griu, une­ori la mijloc cu fire de busuioc (Ocimum basilicum), plantă de grădină cu miros plăcut. In Perişor in struţ se aşează şi un zurgalău.

Pe marginea pinzei steagului , pe latura opusă botei, se aşe;aă trei ciucuri mari d in fire de lînă de culoare roşie sa u al bastră.

Nelipsiţi la toate steagurile sint colacii de grîu . Aceştia sînt făcuţi la dimensiuni potrivite şi aşezRţi doi cîte doi în partea de sus şi partea de jos � pinzd steagu l ui, infăşuraţi cu nţe groase din fire de lînă dE.' cu loare roşie.

* Steagul , indiferent de struc tura lui, ocup5 locul central în

desfăşurarea nunţii Cei care poartă steagul , stegarii, sînt consideraţi, ţe bună dreptate, conducătorii întregii festivită1,i . .. �tegarii sint un fel i de conducători ai nunţii" spune unul dintre informatori. Ei poartă steagul totdeauna în fruntea alaiului începînd din dimine<�.ta zil•!i nunţii şi pînă a doua ·�i dimineaţa cind ceremonialul a luat sfîrşit : in frunte cu st('a­;.;ul de la casa mirelui se merge după mirea'3ă �i după naşi pentru a-i duce la cununie: steagul, aşezat sub strea<>ina casei , vesteste trecători i că acolo are loc unul d intre cel:� mai în­Sl'mnate evenimente din viaţa omului , nunta: prin scuturarea steagului sint marcate cele mai important·= momente din ct·­remonialul nuntii.

Nu se poat� încheia scurta. pre7entare a steagului de nun­\ ă fără a aminti cîteva din versurile aceluia care a povest i t în termen i simpl i alaiul nuntasilor din . . Nunta Zamfirei" :

Si ea mergînd spre Viorel . De mînă cînd a pr:ns-o el.

www.cimec.ro

Roşind s-a zăpăcit de drag. -Vătavul a dat semn din steag Şi atunci porniră toti şirag

Incetinel .

Continuarea cercetărilor în această directi·:! sînt necesare .deoarece transformările surven ite în modul de viaţă al popo­rului nostru determină alterarea şi chiar dispariţia acestui frumos obicei tradiţional.

Polo 1. Sleag de nunlă ci in Năsăuc!. (Cnlcc( ia .Jv[uz,..u lu i Nă săudca11''.

4"/.l www.cimec.ro

Steag rtc nuntă din Rodna. (Colectia. "1uzeului TJC:�ău--tcanJ

474.

www.cimec.ro

Sup01 t de steag rot und din subzona IIJtisilucl· (Din Col. " "1u7cu/ui ncisuăclcan".

47

www.cimec.ro

1 -1 1 1 1 1 ! 1 1 1 1

1 1

1 1 1

1

W_=- -�- ��=���-� � �· - 1 ��---=- �"!

4/(i www.cimec.ro

Două morminte de incineraţie daco-celtice

descoperite la Archiud

ŞTEFAN DANILA

Localitatea Archiud, aparţinătoare comunei Teaca (jud. Bistriţa-Năsăud) . este astăzi bine cunoscută in literatura ar­heologică datorită săpăturilor intrerpinse aici de l\Iuzeul din Bistriţa, în colaborare cu Institutul de istorie şi arheologie din Cluj. Săpăturile de la punctul "Fundătura" au scos la i­veală o bogată şi interesantă aşezare în care locuirea începe încă în epoca neolitică continuîndu-se apoi pe parcursul mai multor perioade. ' )

Concomitent cu efectuarea săpăturilor de la . ,Fundătu­ra" , în 1 964 s-a ef0ctuat o mică săpătură h punctul numit "Hînsuri", săpătură ce formează obiectul pP:zentei comun i­cări.2) Punctul "Hinsuri" este o coamă de deal situat la nord­vest de comună. A ici cu ocazia lucrărilor agricole s-a desco­perit o brăţară din bronz de tip celtic (fig. 4/7 şi fig. 5/7). Pentru lămurirea acestor clescoper'iri întîmplătoare chiar pe locul respectiv (fixat de către descoperitor) s-a deschis o ca­setă de 1 0/3 m. Cu această ocazie s-a descoperit la adinci­mea de 0,45 m de la suprafaţa actuală a solului resturile u­nui vas mare de lut din care se păstrează doar partea infe­rioară, restul fiind răvă�it de fierul plugului.

l. D. Protase �i Şt. Doni l o , in SCJV , IV, Tomul, 15, 1964, p. 559. 2. Conconitenl c u săpdlurilc de la Archiucl Fund5.Lură, Ş L . Dănilti a efPcluat un sondaj

lot pe teritoriul !-.aluiui Arrhiud l a , . H i nsuri " , loc situat lu. 4 km la nord de sat , cu care ocazie s-au desroperit două morminle de incineratie. In apropien�a menUonatei descoperiri �-a ide n l i hcrt l o interesilnlă aşezare d i n sec. IH. e . n . , cu care ocazie S·au dezvelit şi trcr locuinte de supra l a l ă ce apartin unei popu l a l i i iiU lohtone dacice poslromanc ; Idem. Ş l . Dănild, Douci morminte ele incineraţie daco-celtice descoperite lu Archiud , com u llkdre linulă. lil a doun se-!-iune a muzee lor , Bucure s t i , decembrie 1966.

477

www.cimec.ro

Vasul s-a dovedit a fi o urnă funerară care continea u n �nt:resa_nt inventar din care provine ş i brăţara de�coperită

mtlmplator. Mormîntul l-am numerotat cu numărul 1 . Ală­turi de vasul-urnă a mai fost descoperită o strachină âe lut lucrată la roată.

Adincindu-se săpătura pentru delimitarea mai clară ;:� aşezării celor două vase descoperite, s-a sesizat în partea de nord a gropii urnei funerare, că pămîntul est2 de culoare ro­�iatică conţinînd resturi de arsur·ă, cărbune şi rPlativ puţină cenuşă. S-a putut stabili astfel că este vorba de o groapă ;:� ­

proape rotundă cu dia metrul de 1 ,80 m şi adîncă de 0.80 m (vezi fig. 1-2). Cele două gropi, cea a vasului-urnă şi cea mare se pare că comunicau între ele. In imediata apropiere a ''asului-urnă la 0,75 m adincime am descoperit o fibulă d·.:­fiel" fragmentară (fig. 4/9 şi fig. 5/9).

Continuîndu-se săpătura la vest d2 prima groapă. la 3,50 m, s-a descoperit o a doua groapă (mormîntul numărul 2) situată la aceiaşi adîncime, dar de dimensiuni mai mici . Ea măsoară un diametru de 1 m. Şi aici, pămîntul scos din groa­pă este de culoare roşiatică conţinînd de asemenea resturi de cărbune şi cenuşă. Pe suprafaţa gropii s-a descoperit o altă fibulă din fier, păstrată şi ea fl'a'gmentar (fig. 4/2 şi fig. 5/2). De data aceasta n-am mai găsit nici măcar un fragment din urna funerară (dacă aceasta a existat). In cazul acesta . este probabil ca ea să f i fost scoasă de lucrări12 agricole.

Din cele relatate mai sus am putea presupune că este vorba de două morminte de incineraţie corespun;�înd cdor două gropi.

MORMINTUL 1 , este bine păstrat şi pre7intă un interes deosebit. El se compune dintr-un vas mare (fig. 3 12), folo'lit ca urnă, o strachină de lut, trei brăţări din bronz. două fi­bule, una din fier, şi una din bronz şi trei fragment·c> prol!a ­bil din lama unui cuţit din fier. Din observatiile culese cu ocazia efectuării săpăturii respective, reiese că inventarul m e ­

talic a fost depus în urnă împreună cu fragmente de oasP u­mane arse.

URNA este un vas de dimensiuni mari. lucrat cu mîna din pastă de bună calitate. F.a este acoperită in exterior cu un slip puternic lustruit d2 culoare neagră iar in interior este de culoare roşiatică. Vasul a fost prevăzut cu patru pro­eminente conice aplatizate. Din păcate, vasul se păstrează fragmentar păstrinclu-se n umai partea inferioară. Acest vas a fost fără îndoială de formă bitronconică cu proeminenţe a­pucători, recipient bine cunoscut în necropolele dacice din

-1/B www.cimec.ro

epoca celtică,:J şi de aceea ne-am perm:s să-1 reconst itu im ţfig. 3/2).

Dimensiuni : I. 0,44 m ( '?) . Dg . 0,�4 m (?). D f . 0,14 m, Gr. 0,0 1 2 m.

Strachina este lucrată la roată din pastă cenuşie fină Ea este relativ bine păstrată. Muchia buzei este rotunjită �i răsfrîntă în exterior, iar fundul este de forma unui "obpl w ­los" mult scobit (vezi fig. 3/1 ) .

Dimensiuni : J . 0,09 m. Dg. 0,235 m. Df. 0.10 m , G r . 0,005 rn .

Brăţară masivă din bronz cu nodozităţi şi cu extrl'­mităţile proeminente şi ornar:wntatc . Brăţara estt' bine păs ­

trată. Dimensi uni : diametru! 0 .085 m. Cr. O,OOS m. d iametr u [

€Xtremităţilor 0 , 0 1 2 m (ve7i fig. 4 / 7 <;i fig. 5 /7) . Brăţară de bronz tubulară ornanwn tată cu motive geo ­

metrice prin presare. In interior csiL' goală. Brăţara s-a pă» ­trat n umai fragmentr�r .

Dimensiuni : diametru! 0,075 m , Gr. 0.005 m, grositnL'Cl la­mei 0,001 m (vezi fig. 4/5 şi fig. 5/5) .

Brăţară subţire de bronz ornamentată cu trei şirur i dr' mici bobiţe în relief, aşezate pe cîte trei rînduri de la un ca­păt la altul. Brăţara este alcătuită din două părţi care se u­nesc între ele prin îmbucare. Una dintre acest•::' îmbucături a fost fixată cu ajutorul unui mic nit de fier. Cea de a doua deschidere era l iberă. Brăţara este păstrată în condiţiuni bune.

Dimensiun i : diametru! 0,06 m , Gr. 0,003 m, (vezi fig. 4/G şi fig. 5/6).

Fibulă mare de fier păstrată fragmentar. S-a consen·at arcul fibulei şi o parte a corpului cu porţiunea corespunzft ­toare arcului. Arcul este alcătuit din patru spiralP mari . iar corpul a fost, după cît se pare mic.

Dimensiuni : diametru! spirale lor 0,026 m, grosimea lor 0,003 m (vezi fig. 4/9 şi fig . 5/9) .

Fibi.dă mică de bronz din carP s e păstn'a7ă doar o par ­

te a arcului alcătuită din trei spirale mici (fig. 4/8 şi fig. 5/B) . Diametrul spir.alelor 0 ,006 m . ,grosi mea lor 0 ,002 m. Trei fragmente d:n lama unui cuţit de fier, rău păstrate.

Unul dintre fragmente este dublu pe o porţiune şi prins cu un nit de fier, probabil de la o l imbră de curea (fig. 4/4 ş i 5/4) .

Lungimea 0,068 1)1, 0.047 m . 0,074 m . grosimea 0,003 m .

3 . Cf. I . H . Crişan, Morminte Inedite din sec. III î.t>.n . . i n Transllvania, i n A M � . 1. 1964, li9 . 1 /2, 2/4, 4 /li, 5 : ldem, Materiale dacice din necropola ş! aşezarea d� la Clumeşti şi problema raporturilor dintre daci !;il ceHi in Transilvania, B ll i d - \tlcne, !%ii, lig. 1 /2, 20/3, �6. 29/3.

47'l www.cimec.ro

1\lormintul 2 este foarte rău păstrat' S-a putut identi­fica doar groapa mormîntului (asemănătoare cu groapa arsă a mormîntului 1 ), pe suprafaţa căreia s-a descoperit o sin­gură fibulă de fier•.

I<'ibulă fragrnentară de dimensiuni mici. Se păstrează ar­cul alcătuit din două spirale şi o y::arte a corpului.

Diametru! spiralclor 0,006 m, grosimen lor 0,002 m. (vezi fig. 4/'2 şi fig. 5/2).

Deocamdată nu putem preciza dacă cele două morminte­descoperite de noi sînt izolatE' sau dacă ele fac parte di.nti"-o· necropolă mai mare. Răspunsul l a această problemă importan­tă va putea fi dat num::;i de viitoarele o::-rcetări care ar tre­bui m'e:ondiţionat reluate.

* După prezentarea mormintelor descoperite mai sus, se

pune acum problema încadri'irii cronologice a celor două mor­minte de incineraţie, precum şi atribuirea lor din punct de vedere etnic.

In S{::rij inul încadrării cronologice a mormintelor ele la Arcl ! Îud vin piesele de metal (dtic, iar pentru atribuire a lor etnică ne folosim de faptul că vasul mare folosit ca urnă in mormîntul numărul 1 şi pe anlJmite particularităţi ale ritu­lu i funerar.

Fibula de fier d i n morm întul nr. 1 deşi păstrată frag­mentar se poate totu5i atribui tipului de fibulă cu arcul foar­te mare şi cu piciorul neleg1.t de arc care aparţine, fără în ­

doială, Latene-ului B4•

Pentru o în cadrare timpurie a descoperirilor de la Ar­chiu d pledează şi celel alte filmle păstrat::>, din păcate frag­mentar, care nu pot L incadr2.te cu destulă certitudine într-un 2.n um.it tip. Brăţările de bronz sînt şi ele de asemenea de ci-" puri timpurii'> şi ne · n .. fcrim in special la cea terminată în pro­eminenţă pe care o putem data in Latene B1

Pe baza analogi ilor ]X' care le ctrnoaştem şi admitind d� asemenea o perioadă de timp pentru vieţuirea podoabelor ln care ne referim şi ţinînd de asemenea cont şi de faptul că ne găsim la periferia lumii celtice, presupunem că cele două morminte de la Archiud se datează in secolul IV i.e.n . . sau cel mai tîrziu la începutul secolului al III-lea. Aceste desco-

periri par să fie cele mni timpurii din grupa antichităţiior celtice din n ord u l TransilvanieiY

4. Analogiile pcnlru d!:lell\cncil \ i l nl l e !:.Înl foi! r i P 1n1meroll�e. vezi de _ e� . �an Fil i p. Kel­love ve slredni E\o·ro,e, Praha. 195G, p. 5:::3. fiq. 22 s• 30 ; R. Pitliont, Urgeschlcbte­deos Oslcrreichlsllten Raumes, \.V ie n . 1954, p. 678, fiq. 468.

5. 1 . Hunyady. Die Kcll<-n im Karpatcnberken, in Diss PaDD, ser. II. nr. 18. p l . XXVII. 6. 1. l'i"stor, in Dacia, V l ! -V I l l . l 'J37 - 1 940. p. 15!)--!83.

www.cimec.ro

Un alt element care pledează şi el pentru o datare tim­purie a celor două morminte care formează obiectul acestei comunicări, este şi felul în care se termină strachina desco­perită în mormîntul nr. 1 .7

Pe baza celor relatate mai sus, cît şi a noilor descop2riri din necropola celtică de la Fîntînele8, am putea presupune că cele două morminte de la Archiud se datează în j urul anului 350 î .e.n.

Dat fiind faptul ca în mormîntul nr. 1 s-a folosit ca urn{l funerară un vas lucrat cu mîna de tra.diţie locală hallstattiană care are numeroase analogii şi în alte necropole contemporane atribuie total, sau numai în partea autohtonilor daco-geţi, pu­tem atribui si noi mormîntul nr. 1 unui autohton, desi marea majoritate a

· pieselor cap2 compun inventarul funerar: sînt de

factură celtică. Este ştiut faptul că autohtcmii împrumută pie ­s e d e metal şi ceramică străină.!l

In s�rijinul atribuirii mormîntul ui nr. 1 de la Archiud pe seama unui autohton, vine să se adauge şi faptul că aces­ta este de tipul celor cu urnă (inventarul metalic şi resturi de oase umane arse în urnă), fapt speci fic pentru autohtonii daco-geţi, pe cîtă vreme cele celtice în marea lor majoritat::­folosesc gropi ma1j puţin adînci î n care se depun şi r·esturile incinerării, precum şi inventarul funerar.

In legătură cu ritul funerar, socotim absolut necesar să adăugăm că după toate probabilităţile arderea defunctului s -a făcut pe loc. In acest sens pledează dimensiunile celor două gropi în care s-a descoperit pămînt înroşit, cenuşă '3i cărbuni . Urna fun?rară. precum şi întregul inventar a u fost depuse nu pe locul de ardere ci alături într-o groapă separată. Pre­cizările detaliate cu privire l·a ritualul funemr nu pot fi fă­cute în momentul de faţă decît în mod ipotetic, dat f i ind fap­tul că nu avem decît un singur mormînt oarecum bine păs-trat. De asemenea cde spuse în legătură cu r :tualul funerar le-am formulat tot numai ipotetic urmînd ca ele să fie ve­rificate de viitoarei•? descoperiri sau cercetări în cazul nostru şi de la Archiud.

In imediata apropiere a suJ= rafeţei pe care s-au descoiJe­rit cele două morminte discutate mai sus sondajul extins a dus la identificarea unei înti nse aşezări d�cice din secolul III e.n. cu care ocazie au fost dezvelite trei locuinţe de supra · faţă cu vetre de foc situate în interior<, de p2 suprafaţa căro­ra s-a recoltat o cantitate apreciabilă de ceramică cenuşie '!i

7. J . Hunyady, o p . cit., pl. L l X . 8 . I . H . Crişdn, Tezaurul d e la Fînllnele. in România pitorea!:>că, anul I I I . nr. 27. p. 1 6·-17 . !]. i 974 ) . 9 . ye1i_ d f' e x . i ;_

l n.cc!:..l sens necropo_l a d P I n Cepari din aceiaşi regiune d«ta!.J ş i P.t lfl JUrul an:.�l lll 300 1 . e .n . • 1. H. Cnşan, Materiale dacice, p. 57-64.

31 - "A,·hiva Someşand" 41l 1 www.cimec.ro

neagră în proporţie de 850/0 lucrată la roată. :\ceastă desco ­perire va forma obiectul unei viitoare comunicări. ] ()

Ca încheiere, socotim necesar că cele două morminte de incineraţie de la Arch iud , ,Hînsuri " , se înscriu în seria mor­mintelor de •2pocă celtică descoperite pînă acum în apropie­rea Bistriţei. Aşa sînt cele de la Dipşa1 1 , Cepari 1� , Galaţii Bis­triţei 13_, Comlod sau cele mai recente de la FîntineleH şi Sop­teriu . 1 " Ele dovedesc prezenţa în cadrul necropolelor celtice şi a elementului autohton daco-getic. Nu excludem posibilita­tea să fie vorba de o necropolă celtică, iar mormîntul p::.- care l-am găsit să fi aparţinut unui autoh ton, fa!pt cunoscut şi în cadrul altor necropole. De asemenea. nu putem însă exclude şi posibilitatea ca la Archiud ar putea fi vorba de o necro­polă autohtonă cu obiecte de factură cţ>ltică. Toate acestea i­poteze nu vor putea fi lămur'ite decît numai prin cercetări de mai lungă durată, cercetări ce vor trebui întreprin92 la "Hînsuri" .

1 0 . D . Pro l ase, ŞI. Dilnilii, i n SC IV, IV, Tomul, 1 7 . 1966, p . 72 1 . 1 1 . K . Horedl, Zwel Keltlsche Grabiunde aus S1ebenbfirgen. i n 0dcid IX-X. 1941--44,

p . 196-200. 12. (Vezi nota 9) . 1 3 . �l. Dănilli, Inventarul unor morminte de lnclneralle din sec. 1 1 1-lJ, l.e.n .. in Din

ac l ivitatea muzeelor noslw, Cluj . 1 . 1955, p. 9(}-99.

1 4. Ş t . Dănila, Noi descoperiri arheologice privind problema cellllor din zona Blstrllel l In File de istoric 1. B islri la , 197 1 , p. 5�61 .

15. Cu prilejul Iucrdrilor de exploalare a lut�lui şi _a nisipului necesar _ dileriLelo� co'!­

slrucţii locale, in partea de vest a satului Şoptenu (�omuna Urments) . . . �a Curma· turCi " , au fost des�operile şi distruse mai multe mormmte de car_acler

. _cel t1c . So?da�· jul de salvare executat de câtre Muzeul din Bistrit_a. _a du� la 1de�l1�1carea � •

!:aca

palru morminte - două de inhumatie şi d?_uă de �nc•_nerat•� - � l l1m11e . d�ua fnn� deranj ale şi panial distruse. După d

_ecla

_ratnle lo_cu.•l?nlor _SI dupa aprec1enle � no�s:

tre, in acest puncl a existat cu cerhludm� un cn�u�n _celtlc . ce ar h putut si�: a1ba aprox imativ un număr decca. 20--30 mormmte, as�az1 s�gur . pierdute. ,. c� excep�1a c�� lor patru salvttle. Informaţie G. Marinescu . Matenalul 1ned1t. se afld In Muzeul dm

Bislri�a.

482 www.cimec.ro

DEUX TOMBES D'INCINERA TION DACO-CELTIQUES

DECOUVERTES A ARCHIUD

RESU1\iE

L'auteur nous presente deux tombes d'incineration d.ecouvertes el 1 964 a Archiud, deeparlament de Bistrita Nă­săud. De ces deux tombes seule la premiere est rela tivement .bien consservee. Elle se compose d'une urne lrct\iClillee a lv. main de traditon locale hallstaWenne (fig. 3/2), une ecuellc .grise twvaillee e la roue (fig. 3/ 1 ) et hiu t obje ts en meto i .d.'origine celtique (fig. 4/5). Pres de la fosse ou l'on c1 decou­vert l'urne funeraire qui contenait des depoi1Jes (des os h l ' -11Wins calcines), du cendre et des picces me talliques on a t rouve une grande fosse (fig 1 /2) avec le diame tre de 1 ,80 m, .supposee pa r J'auteur d'avoir e le le lieu ou l'on bmlait le cadavre.

En ce qui concerne la tombe nr. 2, seule la fosse de cal ­cination s-es t conservee sur lCL superficie de laquelle on cr decovert une fibule frogme nloire en fer (fig. 4/2 et 1ig. 5/2) , le reste de l'inventaire, y compris J'urne funeraire, c1 ele pro ­bCLblement detruit por les trc!VCI I IX ogricoles.

Tencm t compte de l'inventoire de type celtique, l'CLuteur date les deux tombecl l lx en 300 a .n .e . c1 peu pres. En ce qui concerne J'at tribution ethnique, etant donne le foit que le vase u tilise comme urne est de twditon locoJe hcd/stattienne, qui a de nombreuses analogies dans Ies te rritiores daco-cel­tiques, on ct t lribue le tombeau n r. 1 , c 1 un cl l l toch tone.

Pour le moment on ne peu t preciser s'il s'ogit d'une ne­cropole ou de deux tombeaux isoles.

LEGENDE DES FIGURES

Fig. 1 . - A. Le plan des louil/cs d'Archiud "Hînsuri " : B. te proli/c ele la Iossc du tombeau nr. 1 .

7 . Argilc, 2 cases en lerre glaisc, 3 humus moderne, 4 t errc noir-rougcâtre, 5 charbons.

Fig. 2. - l.c lombeau n r . 1 . Fig. 3. ­Fig. 4. -

Fig. 5. -

L'urne el J'ecucl/e c/u tombcau nr. 1 . Les pieces en metal decouvcrtcs dans l e l o mbeau c/'A r ­chiud, 1 , 3-9 du lombeau n r . 1 . 2 du tombeau n r . 2. L'inventaire melalliquc clcs t ombeaux cl'Archiuc/.

4il� www.cimec.ro

� " h Q-�

s -rl

i In -r f;j

o

'CI:..'-----------

trl �

"'l"

� t'l

ti 1:'\l o �

..:.,

..... -2 ·;:: :::!

.� -

www.cimec.ro

T'1y. 2. Mormintul n r. 1 .

485

www.cimec.ro

1

1

1 1

1 1 1 1

1 1 j 1

' 1 1 1

' ' 1 .

1 1

.2

f'ig. 3. r ' r J la .�i si rru IE!na din rm• r m i n t u l n r . 1 .

www.cimec.ro

'

( '·

Fig . .J. Piesele rle metal descoperite în mormint ele de In \ rchiud:

1,3-9 din m01 minltd nr. 1, 2 din mor m i n tul nr· 2.

4H7

www.cimec.ro

Fig. 5. Jnvcnlurul melcdic al morminlc/nr de la Archiud.

www.cimec.ro

Două topoare de aramă cu "bra,tele

În cruce " descoperite În Transilvania

GEORGE MARINESCU

ln nota de faţă prezentăm două topoare de aramă, 1 ) de<>­coperite cu mai mulţ i ani în urmă in Transi lvan ia. ! n condiţ i i stratigrafice care au rămas necunoscute .

Descrierea obiectelor

1. Topor cu braţele dispuse , . în cruce·· şi arcuite spre in­terior, de formă zveltă ş i cu contururile bine d2finite. Lun­gimea braţelor este proporţionată de o parte şi de alta a ori­ficiului de înmănuşare, tăio;;urile au fost t urt ite de către des­coperitori . Pe latura interioară orifici ului de înmănuşare are un manşon profilat cu marginile îngroşate şi turt i te prin cio­camre. Pe latura exterioară orificiul este doar marcat prin­tr-o uşoară ridicătură. De o parte şi de alta a orificiului d2 înmănuşare, pe faţa interioară, se află c:îte o "marcă'' alveo­lară de formă circulară. Piesa a fost turnată cu defecţiuni -vizibile îndeosebi pe braţul cu tăiş vertical , - după care for­ma a fost corectată prin ciocănire. Orificiu l de înmănuşare rotund. Patină roşcat-negricioasă. în tăietură metalu l este de culoare roşcată, indicînd o aramă de foarte bună calitate.

Toporul a fost descoperit în împrej urimile Braşovu lui , se pare pe "Dealul Tîmpei" , d upă informaţi ile actualulu i pose­sor, cu prileju l unor lucrări de excavaţie.

1 . M u l t u m i m ş i pe aceastd c a l e lui Al. Giurqiuco, d i re c t o r u l muzeului nd.sdudedn şi lo� cui lorului Ru�u Ion, Li vl�Zi le, pentru dllldll i l i l d t e o c u Cdle ne-dU n·ddl piesele nPn­lru s t u d i u Ş I }Jllblitdre.

www.cimec.ro

Dimensiuni : l ungime totală 2 1 ,6 cm .. din care braţul cu tmş vertical 8.8 cm. , cel cu tăiş orizontal 9J cm., diametru! tubului de înmănuşare 3,7 cm. lăţimea tăisului orizontal 5,1 cm., a celui wrtical 4 cm., greutate 1 . 190 g . . Colecţia Rusa Ion, Livezile. (Pl. I/1 şi Pl. II/1) .

2. Topor de acelaşi 1.ip, dar de dimensiuni mai reduse, cu braţele proporţionate şi contururile bine definite. Tăişu ­rile turtite. orificiul de înmănuşare profilat pe faţa interioa­ră şi numai foart·� uşor marcat pe cea exterioară. Suprafaţa exterioară prezintă multe neregularităţi şi urme de ciocănire. Patină roşcat-negricioasă.

Dimensiuni : lungime totală 23,4 cm., din care braţul cu tăiş vertical 1 0.2 cm. , cel cu tăiş orizontal 1 0 cm. , diametru! orificiului de înmănuşare 3,2 cm., greutate 860 g.

A fost descoperit probabil pe teritoriul judeţului Bistriţa­Năsăud. Muzeul Năsăud, inv. 1 140 (Pl. I/2 şi Pl. 11/2).

Topoarele prezentate aparţin tipului Jaszladany din gru­pa topoarelor de cupru cu tăişurile în sensuri crucişe, (kreuz­schneidige ăxt�). Este tipul de topor care a cunoscut o largă răspîndire în Europa sud-estică.2 Cea mai mare densitate a acestui tip de topoare este semnalată în Transilvania şi in România de est şi sud-est, in ariile de cultură Cucuteni şi Gumelniţa,3 de unde s-a răspîndit apoi în scurt timp în toată Europa sud-estică.

Deşi majoritatea topoare lor cu braţe în "cruce'' , provin din descoperiri întîmplătoare, care nu pot, deci, oferi elemen­t� sigure de încadrare cronologică, în general topoarele de a­cest tip se pot data cu suficientă cert itudine în epoca eneoii­tică. Descoperirea unor astfel de topoare în contexte eneoliti­ce sigure la Brad,4 Decea I\lureşuluP sau Jas7ladany6 este pe­remtorie în acest sen<>.

Analogii apropiate pentru piesele prezentate de noi găsim la Brad,7 la Tîrnăvjţa sau Vica8 ca şi la Sfîrnaşi şi Poiana ­Căzăn2Ş ti. 9

In ce priveşte atribuirea culturală, toporul descoperit în imprejurimile Braşovului poate fi pus în legătură cu prezen-

�- Fr. St:huberl, . . GelllHtniu " , vnl. 4J,. J !)65. n r . 2 , p . 274 �q . 3. O. Bcrdu. Apulum, I . p. 66 ; M. Roska, KUzlem e n y e k . I l . 1 9 4 2 . 1 , p. 7] �q. ; AL

Vulpe. SCI V , ! 5 , I V , 1964. p. 463. 4 . Al. Vulpe, op. cii . . p . 4.�7 sq . . S. 1\.1. Roska, AE. 1 926. p. 48 sq. ; 1. Koviics. A I S C , 1, !928- 1 929, p. 8!1 s q . 6. P. Palny. A E . 1944-19�5. p. 1-10 , 1 . Kutzio1n, The Cooper Age Cemenlery of Tlsza-

polgilr - Basatanya. !963, p. 448. 7 . A l . V ulpe. op. cii . . p. 458, f i g . ! . 8 . 1 . Andrit o i u , Sorgetio \'I I I . p . 37 • q . , lig. l ' ll ş i f i g . �-9 . E. Tudor,SCIV, �3. 1, 1972, p . 1 9 sq., l i g . 1 '6 �i l i g . 2 'l.

490 www.cimec.ro

ţa, bine documentată arheolo?,ic, in această zonă a purtători­lor culturii Coţofeni , aşa după cum o dovedesc descoperirile de la Cristian,10 Braşov, Bod sau Feldioa:ra1 1 etc.

Toporul păstrat actualmente in muzeul din Năsăud in cazul că provine sigur de pe teritoriul judeţului poate fi şi el atri­buit cu certitudine tot culturii Coţofeni. 1 2 (1 900-1 700 î.e.n).

Chiar dacă s.2 poate presupune că au avut şi o destinaţie "monetară", ca "lingouri-bare" , este mai probabil, că aceste topoare au fost folosite ca arme şi insemne ale demnităţii u­nor şefi de triburi Pneolitice 1 :1

10. M. Marcu, Cumidava, IT, 1968, p. 43 >q. 1 1 . E. Comşa. Cumidava, I V , 1970, p. 3 sq.

12. Prin cercetări de suprafaţă s au idenlilical pc te!llo!lul JUdeţului peste 30 de aşezări de tip Coţoleni. Material inedit in muzeul Blslllla şi mlormaţ1e Şt. Dănllă, căruia îi

mu1tumim şi pe această cale. . _ . . . 13. 1. Nestor, Studii şi referate privind istor aa Romfl.mel, 1, Bucureşti, 1954, P· 50.

49 1

www.cimec.ro

492

1

�

1 Rraşov. Toporul de a Fig. 1 a.

www.cimec.ro

Fig. l b. Toporul dcscc•perit probabil pc teritoriul judeţului Bislriţa-Năsăud.

493 www.cimec.ro

Fig. II. 1. Toporul de la Rra.�ov. 2. Toporul elin Bist riţa Năsăud?

494

www.cimec.ro

Vegetaţia de la " Tău " din lagra

IULIU MORARIU

Pc' hotarul comunei Zagra, l a eloi km sud , pe malu ' stîng a l Văii Ţibleşului (Zăgri ) , in l ini e' directă, dcasupra podului peste care trece şosc'aua Mocod-Zagra, numit . . Po­dul Varului" ( Valea Dracului conflupază cu V. Ţibleşului cu cea . 200 de' metri mai j oi de acest pod ) . pe dealul p latfor­mă . . La Alac" , se află o interc'santă m laştină lacustră. Cu­noscută toponimie local sub num(' le de . . Tău ele la Alac" , se întinde pe o suprafaţă ele aproximativ două hectare, la picio­rul vesti c a l dealu lui Comorii , o m laştină cu două och iur i ele apă adîncă. După alti tudine (420 m.) ş i expoziţi0, este situat in eta j ul fagului .

In ştiinţă a fost scmnalată prima dată de Emil P o p ( 1 954) evaluîndu-i zăcămîntul turbos la o cantitate medic de' 30.000 el e m, :1 şi totod ată i -a analizat amănunţit şi f lora. Viorica Lupşa ( 1 972) . a efectuat un sondaj în stratul ciP turbă pînă la adîncimea cl0 500 cm, iar materialul L'xtras 1 -a supus anali­zelor sporo-pol inicc>, comentînd, în baza lor , C'n>luţia crono­logică, succesivă a vcgetaţici din împre jurimi , cu deosebir0 lemnoasă, înc0pîncl ele la sfîrşitul �J lac iaţiuni i .

Am vizitat acest lac de multe ori , începînd el in copi lăr i<•, cînd culegcam din arinişul lui qh iocei bo�J ati , num iti loca l . . luşcc" (Leucoj um vernum.) 1 ) In mai multe rindur i , am ana­lizat vc•getaţi a, în ultimul timp, în trPi veri consccutive. In urmă cu 5-6 deceni i , un firişor subţi rP de apă se scur�Jea din ochiuri , cC'l puţin primăvara. In prez0nt, nu se cunoaştC' nici

1 . O_ sorJ <.l e d mea d lransplc�n tal i n !-J r d d i ntl Cdsf'i, l d u m b ra u n u i p ă r h d l r i n , ci teva dw aceste planle. Timp dt� c i liva a n i )p-a mPrs hine şi au i n fl o r i t dezvollind u-se rrumos, apoi au pieri t .

·

www.cimec.ro

urma lui. Izolat, spre sud de anmş, mai erau cîteva tufe de arini ; extirpaţi , in locul lor , s-au întins ogoare. Sînt semne că mlaştina evoluează progresiv dar foarte lent spre uscare.

Formarea lacului. Lacul este o formaţiune de baraj , cum remarcă E. Pop ( 1 954, 1 960) . Geneza lui este legată de un fenomen geologic brutal , un cutremur puternic , în care s-a desprins "Comoara" de " Gruiu' ' ş i s-a separat printr-o falie, prin care trece "Părăul Comorii " . Dealul "La Alac " , agitat de zgudu ituri , s-a depl asat spre vest ş i s-a alipit de "Ripa Buhăitori i " . Apa Ţibleşului, care a fost barată într-un bazin, din "Şesul Peri lor" pînă în vatra satului , sub "Dealul Bise­r ic i i" , l-a umplut apoi cu aluviuni şi şi-a croit albia dintre " Ripa Buhăitori i" ş i "La Alac" , prin defileul prin care trece ş i şoseaua actuală. Platforma "După Comoară" s-a adîncit şi ea după falia Comori i .

Urmele mişcărilor de fră mîntare se văd şi în hotarul Mocodului . Mai sus puţin pe "Podul lui Ma cave i " , în rîpa de pe malul stîng a l văii, apare o falie pe care se sprij ină un sincl inal . La "Tăul Cerbi i " apar c îteva crăpături orientate pc direcţi a nord-sud, ca şi m laştina de "La Alac". Crăpătura mai mare "Tăul Cerbi i " altădată avea apă permanentă; ma: recent, cel putin în unele veri, seacă complet. De aici, am recoltat Sparganium minimum, pe care l -am trecut şi în Flora R.S.R. (t. XI . p . 1 0 1 ) .

Frămîntarea geologică c e a determinat deplasările d e teren, scufundarea ş i apariţ ia laculu i , după sedimentele ş i a­nalizele de pol en, poate să fi avut loc înai nte sau în timpul glaciaţiuni i cuaternare, cînd omul nu pătrunse5c încă în a­ceastă vale.

Vegetaţia . In formaţiunea vegetală a mlaştini i de "La Alac" se di sting c îteva asociatii de plante.

Pe o parte, din ogl inda apei se întinde Potamogeton natans.

Intre cele două ochiuri de apa, o fîşie îngustă, şi mar�J i · nile lor, cu deosebire cea sud-\'estică , este ocupată ele U t 1 trestiş, iar cea sudică de un arin iş. Pe marginea nord-esti­că, cu colmatare mai mare, se află paj i ştea de iarbă albas

tră (Molinia coerulea), sfagnet (Sphagnum) şi rogoaze (Ca­rex). In această zonă a găsit V. Lupşa, în sondajul efectuat,

o pinză de apă, groasă de 1 30 cm . , situată la 1 50 cm. adînc i ­

m c , aşezată pc un a l t strat d e turbă de rogoaze.

pînza de apă este în continu itatea apei din lac.

Asociaţii le de plante identificate sînt: Sphagneto-Eriophoretum angustifolii (Pop E.

P r obab i l

1 932) .

www.cimec.ro

DP!:>i nu este identică cu sfagnetul c itat de Pop E. , cu cele indicate ele So6 se potriveşte şi mai puţin. In compoziţia l ui int ră :

Shagnum recurvum 1 var . amblyphyllum Sphagnum centrale Sphagnum teres Calliergon cuspidatum Aulacomium palustre Polytrichum commune Er iophorum angusti fo l ium Drosera rotundifol ia

Din mlaştină mai cităm, după V. Lupşa:

Anocl ad ium cuspidatum Ricciocarpus natans Cl imacium dentroides Campyl ium stel. Jatum Brachytccium mi ldcanum Mnium ondulatum ·

Sphagnum riparium

Asociaţia Sphagnelum este puţin întinsă. Ea trece cle o parte în a riniş , iar de alta se continuă cu un Magnocaricion . fraqmentar ş i apoi cu Phragmi le tum, pe c înd spre nord este' înlocuit ele M.olini tum.

Scirpo-Phramitelum humil le tosum (W. Koch 1 926) .

Asoci atie cu mai multe asnode, datorită înf i l t rări i unor elemonte din Alnetum, sau întrepătrunder i i cu acesta . In suprafaţa anal i zată . în continuaroa �faqnetului , po o supra­faţă de cea. 1 50 m2., cu acoperiro ele 1 00 % , abund a Humu/us lupulus. Tr0stisul este atît cle des, ele viquros şi ele sălbatic , încît m 1 mai călcînd în picioare şi culcînd latera l trest i a şi

tăind \'i te le d o hame i se poate străbato încet prin el . In C'l·,n-pozit ia l u i notăm :

Ph raqm ites communis 4 5 Humulus lupulus 2 5 c;a]copsis pubesccns 1 .1 Asperula r ivalis 1 5 Lvcopus curopaeus + 4 Menth a longifolia + 4 Lythrum sal icaria + 3 Carex cl.ongata + 3 Carex pseudocyperus + 1 Sium erectum + 1 Myosoton aquaticum + 2

32 - .. A rhiva Someşană" 497 www.cimec.ro

Galium palustrc' _;_ 3 Ag rostis canina --;- 3 U rtica d io ica _J_ 5 1 Sal ix c inerea + R hamnus fran9ula + Rubus subercctus + 4

I n a l te părţi se m a i adaugă: Typhct angustifolia, 'I . /c! l i falia, Schoenoplec tus tabernaemon tani, SpCilgcmium mini­mum, Juncus glaucus, J. eftesus, CalthCL ICLelct , I-lypericum te­tmpterum, VeronicCL becctbunga, Scrophulorio o/a ta, Scutellct ­ria galericulota.

Molinietum coeruleae (Allorge 1 922) W. Koch 1 926. Asociaţia l i m i tată ca suprafaţă , dar cea mai b ine del i m i ­

tată faţă de asociaţ i i le vecine. Anal izată î n t r e i ver i , pc su­prafaţă de cea. 20 m2• se menţine cu structură şi compoziţ ie constantă. Acope r i r e 1 00 % , înălţ imea stratului superior 1 80 c m . , cel i nfer i o r 70 cm.

Mol in ia coerulea 5 5 , Ju ncus a rt icu latus + '} A�J rostis canina + 5 Luzula mult i f lora + .1 _.-\nthoxanthum odo ratum + 5 E riophorum anqustifo l ium + B riza media + Epipactis palustris + Holcus lanatus + Succisa p r atcnsis + :) Carex elonqata 1 5 Equ i se tum palustrc 1 5 C arex f l ava + Nep h rodium t h elypter i s 1 5 Sph a9num sp. 1 3 Cen taurca i ndurata _J_ 1 Lycopus europacus + 3 Mentha a rv0nsis + Lyth rum sal icar ia + 1 A lnus �Ji utinosa + Menva n t h es tr i fol iata + 1 Betul a pubcscens + Sel i num can· i fo l i a + 2 Sal ix c inerc'a + Lysi mac h i a vulgar is + Centaur0a j acea +

Dryopter idi-Al ne turn glu ti nosoe, Klikct 1 940.

Arinbul acesta, dP m l aştină băltoasă, cu apa ,- iz ibi lă pr intre ri oatele cu l ăsta r i , se• poate incadra în asociaţia ciL­mai sus în cea m ai mare pa rte. Dar , l în �Jă och iul sudic de apă al lacului , o parte prezintă compozitie convergentă cu Caricetoelongct tae-Alnetum subasociat cu Belltla pubescens Tiix et Bodeuc. In totalitatea sa d i feră , în or ice caz, de a r i n i ­ş u r i l e d e pe l î n g ă vale, i nstalate pe aluvi u n i de pruncl işur i ş i

nis ipu r i , în car<' a p a r adesea Mottel lccio s trupthiopteris sau

Rubus coesius. A r i n işul este asociaţia cC'a mai întinsă în te­

r i to r iul mlăştinos a l "Tăulu i " , ocupînd toată întinderea ele l a

l . SpP.ciile de briof i l e rm rost delerminate de Lucia Lunqu, cdreia i i muHurnim cd.lduros.

498 www.cimec.ro

o g l inda apei spre sud şi v est, cu o fîşie în�J UStă i n ti nz îndu-se ş i spre nord. De multe decen i i a rinişul se menţine sub formă el e tufăr i ş-prăj iniş , n u aj unge la faza arborescentă deoarece' se tai e pentru diferi te nev o i �Jospodăreşti. AcopNi rea v a ri a ­bi l ă între 80 �:, ş i 1 00 % , pe toată întinderea.

Specii l emnoase:

Al nus g l utinosa 4 5 R h amnus frangula J Betula pubescens 1 5

B etu l a verrucosa + S a l i x c i ncrea 1 4 Salix a urita + Salix capraeola + S a l i x multi nervi s + Rubus suberectus 1

S o l anum dulcamara +

Speci i i e rbacee : Dryopleri.� corthusiona = spinulosu, Leucojum vernum, Caltha laelo, Co rex elongato, Scirpus s il­vaticus, Alisma plon tago-aquotico, JV!yosoton aquo ticum, J-fu­mulus Jupulus, Urtico dioico, Geronium palustre, f\1yosotis palus tris, Lysimachia thyrsiflorct, L. vu/garis, L. numulct riCl , Scu fe/lctria golericula tct, Gctleopsis versicolor, JVlentha longi­folio, Sctlvia glu tinoso, Lycopus eu ropctet ts, Asperulct rivalis. Gct li1 1m palustre, Galium opctrine, V olerictna officinalis.

Pe m a r gi n i : Cro tctegus monogyno, Clemcttis vi tolbo, Sn-1ix fragilis, Prt tnus spinosa, Roso conino, Lychnis ffos-c t tculi, V icin craccn, Gernnium prct fense, Dw tcus coroto, Camponufa ropunculoides, Scabiosa och rolet tcu, Ach illeo collina, Stenac­Us nnnua, Agropyron repens.

lmportantct , evolufict şi pro tec tio mfoşt inei. Complexul

biocenot i c s-a redus î n cursu l t impului , prin acţiunea omul u i ,

d a to r ită i �J n o r ă r i i i mpo rtanţei şi î n consecinţă xerofitizări i

culturale a împre j u r i m i l o r . lmpin�J erea m a t u ri l o r spre inte­r i o r prin răsturnarea b razdei a fost u n accident. Importanţa

bi ocenozel o r este determinată ck toate fcno me1wle ele v i aţa

ce permit existenţa unor ra ritati a i c i . C î teva spc' c i i de pl ante

sînt cunoscute numai el e' a i c i în j udeţ , sau cel mult încă î n

1 -2 locu r i . Aşa s î nt Feriga de mlaş tină ( Thelypteris pofus­

tris = (Dryopteris thefepteris), Dryopteris car tusionct , mcs­

teacănul pu fos (Betula pubescens), m u ru l el e mlaştină (Rubus suberectus), r o u a cC'ru l u i (Drosero rol1 1ndifolio), î ngcrea (Se-

4'l'l www.cimec.ro

linum carvifolia), gălbinele (Lysimachia thyrsiflora), buzdu­gan mic (Sparganium minimum), ghiocei bogaţi sau luşce (Leucojum vernum), ş.a.

Nu sînt studiate algele, c iupercile şi animalele mlaştinei. Apa lacului adăposteşte : broaşte ţestoase (Emys europaea), tritoni ( Triton sp,) raţe sălbatice ( Anas platyrhincna), i arna pe zăpada proaspătă se vedeau uneori , între lac şi vale, urme de v idră (Lu tra Jutra), iar vara, roiuri de ţînţari (Culex sp) te gonesc prin agresivitatea lor din mlaştină. Doi localnici au vărsat în apa lacului cîteva grindei (Cobitis barbatula).

In complexitatea lui , complexul biocenotic constituie o mare valoare şti inţifică regională, o raritatc u nică în j udeţ, ce trebuie păstrată ca un colţ instructiv ş i educativ pentrt­tineretul din împrejurimi. In scopul acesta, trebuie ir.vestit

. l acul cu formele de rigoare şi declarat rezervaţie ştiinţifică, sub protecţia legi i . Deocamdată ar trebui să se interzică tă­ierile din ariniş, culesul luştelor, papurei, trestiei , alungarea animalelor ş i vînătoarea.

BIBLIOGRAFIE

1 . Lupşa, V. : Analiza sporo-polinică a mlaşt i nei de Ia Zagra ( j u d . Bis­

l ri ţa-Năsăud). Studii şi cercettlri de biologie. Seria bota­

nică. , t . 24 ( 1 972), 4 . pp. 3(i3-366. 2. Pop. E. : Contributii Ia istoria ve9et.a ţiei cvaterna:-e el i n Transilvania

Bul. Grăd. botanice Cluj ( 1 932), t. 1 2, 1 -2, p. 49.

3 . Pop. E. : Studii botanic0 în mlaşlinile noastre d e turbă. Bul. ş t . Seria

Biologie, Agr., Gcol. , şi Gco�Jr . a l Acad. R .P.R. ( 1 954),

t. 6, 1 . pp. 347-401 . 4. Pop. E. : Mlaştinile de turbă el i n R .P.R. Edit. Acad. R .P .R. Bucureşt ' ,

1 960, pp. 255-256.

5. Soo, R. : A magyar flora es vegetacio rendszertani novenyfodrajzi

kezikonyve, Budapest, 1 964.

www.cimec.ro

Pagini din istoria unei case-muzeu

CONSTANTIN CATALANO

Narap2a unei atare istorii o credem necesară cu atît mai mult astăzi cînd mu7eelor memoriale li se acordă atenţia cu­venită alături de celelalte muzee conservatoare de vestigii pre­ţioase ale trecutului glorios a! neamului .

Orice muzeu al cărui patron dispi'irut a ştiut să-şi ser­vească poporul, închide între pereţii lui tainele acelei inimi zămislite din humusul indigen. Un asemenea lăcaş este casa care adăposteşte m uzeul consacrat memoriei bardului de la Hordou. (fato 1) .

Microuniversul coşbucean, prin măreţia şi eternitatea o­perei poetului, prin atmosfera bucolică pe care o degajă, o­feră drumeţilor care poposesc aici prilejul unei meditaţii , a unei contemplări extaziate în faţa relicvelor păstrate spt'2 a­ducere-amin te .

Construită în stil românesc, năsăudean (cu sapă la drum), d in piatră de rîu iar zidul prezentînd cele două centuri (in­terior şi exterior) intre care s-a turnat grohotiş ca şi la casele săseşti, manopera aparţinînd probabil unui meşter sas, casa­muzeu de la Hordou este ctitoria pr(:'otului Sebastian Coşbuc, tatăl poetului . (fato 2) .

ln lipsa unor documente oiiciak� care să ateste modul în care a fost construită casa am apPlat la mărturii il' unor con­temporani ai preotului Sebastian Coşbuc (ve:t.i bibliografia şi informatorii din anexă). După mărturisirea acestora, clădirea actua.lă ar fi fost ridicată de preotul Sebastian Coşbuc în pe­rioada cînd funcţiona ca preot la Salva.

Procurarea materialelor a fost lesnicioasă ; lemn şi piatră se găseau din bel'?ue, iar transportul l or a fost ieftin căci pre-

SO L

www.cimec.ro

otul Anton Co!7buc, b unicul poetului . mai slujea încă la bise­rica din I-Iordou şi oamenii I-au ajutat bucuroşi în scopul construirii casei fiului său Sebastian. Terminată, casa, cuprin­dea un număr de şase încăp2ri dispuse în forma în care se păstrează şi astăzi, cu zidul solid (80 cm. grosime), construit din piatră de riu. Acoperişul a fost intotdeauna din şindrili:i. (foto 3). Octavian Goga vede prea idilic leagănu l copilăriei poetului Coşbuc afirmind : " . . . Cam la mijlocul lui (Hordou n. n.) este o căsut.ă cu acoperi�ul din paie, cu gard de nuiele împrejurul ogrăzii scunde şi cu grărliniţă în faţă (Oct. Goga . ,Octavian Goga despre Gll . Coşbuc "Bucure�ti. 30 mai 1923). ln satul Hordou existau case acoperite cu paie dar la ţăranii mai puţin înstăriţi. Casa unui preot cu putea fi acoperită cu paie in nici un caz. Fotografia casei care o datorăm unui grup de intelectuali ardeleni printre care Liviu Rebreanu şi Emil Isac, prezintă casa bătrinească de la Hordou acoperită cu şin­drilă (fotografia se păstrează din 14 mai 1922).

Alexandrina Cira . fi ica adoptivă a părinţilor poetului, ne relatează că mai exista o grădină mare. cu mulţi pomi, iar in curtea casei, preotul avea o stupină. Toate acestea s-au păs­trat pînă in anul 1 954 cînd au intervenit modificări prin con­struirea unor ease (în apropierea muzeului), ale strănepoţilot· poetului .

In anu l 1843, preotul Sebastian Coşbuc se căsătoreşt2 cu Maria, fiica preotului Luca Avacum din Telciu. Din această căsătorie se vm· naşte paisprezece copii (Sandu Manoliu . , I ­coana unei şcoli dintr-un colt de ţară românesc·' p. 367-389). Octagenar, Anton Coşbuc. cedă locul de la parohia din Hnr­dou fiului său. Sebastian se stabileşte definit!v la Hordou (înainte de 1 866, deoarece poetul se naşte la Hordou). împreună cu familia. Aici , va rămîne pînă la sfîrşitul bătr1ne­O i , in 1900 (la 82 de ani) cînd moare de "bătrîneţe·' (Regis­irul Stării civi le existent la Consi liul popular al comun2i Coşbuc).

Din cei paisprezece copii nu vor atinge virsta majoratu­lui decît şase : Ravem n. 1 845, I<:lisabeta n. 1 847 , Leon n. 1 857, Angelina n. 1 858 , GEORGE n. 1 866 şi Aurel n. 1 869. Fetele vor fi măritate după rinduiala vremii, fiecare cu zestrea ce i se �uvenea : Raveca cu notarul Iftene Bugnariu din Hor­dou, F.lisabeta cu preotul Ion Catone din Salva şi Angelina cu preotul Constantin Pop din Herina. iar mai tîrzi • t din Fel­dru. Primindu-�i zestrea, f2tele, nu vor mai pretinde altceva. Obiceiul loculu i este ca fetele să fie măr'itate cu zestre şi să locuiască în casa soţului fără a mai avea drept de moştenire din casa părintească, (Vasile I-Iordouan). (foto 5) .

:)02 www.cimec.ro

O parte de zestre primeşte şi George, numai că aceao;ta se petrece cind el era plecat la Bucureşti �i neavînd posibi l i­tatea să o folosească, o donează bisericii din Hordou.

La Cartea funciară din Năsăud se găseşte harta topogra­fică a satului Hordou întocmită in anul 1 875 Casa lui Sebas­tian Coşbuc poate fi găsită la nr. topogrr�fic 166 (nr. casPi 49) . In anul în care a fosl întocmit cadastrul funciar ( 1 875) , ob­servăm că "proprietari în părţi egale" ai casei de la nr. 49, sint :

"Coşbuc Sebastian şi muiPrea sa, Coşbuc Mar·ia , născută Avacum" . I n aceea<;;i coală (nr. 68) se mai face şi menţiunea · .. casa din piatră de la nr. 49 mai are o cu rte şi o .:�rădină cu o supra faţă de 398 stj . ( 1 399 m.p. ) . Incepind cu anul 1 8\19, toate schimbările int('rvenite în mo�jtenire sînt tn'cutc pe coa-· la 495. AstfeL la 3 iuH2 1 899, la nr. top. 1 66. , .casa 49 di n piatră, curtea casei cu o suprafaţă de :�57 stj şi gr•ădina casei cu 32 stj ." . au proprietar pe Seba1stian Coşbuc şi Maria cu 1 2 şi Aurel . fiu l lor, cu 1 2. In continuare. coala 4.9:J, menţ io­nează următorii proprietari :

I . Partea lu i Cosbuc Sebastian si Cosbuc l'I'Iaria trece la CoşbUL: Leon (fi u l !o�) . locuitor în L�şu ( 1 5 iunie 1900). De la Coşbuc Leon, trece la preotul Vasile Coşbuc (25 iunie 1 9:37 ) .

Il . Partea l ui Coşbuc Aurel trece fiilor săi Gt'orge, Ve­turia, Sebastian si Ion (9 dec. 1 9 1 :�) . Partea lu i Ion Coşbuc trece la fratel•2 său Sebastian ( 10 ian. 1936). Tot l ui Seb::�stian, respectiv Mariei , soţ.ia lu i , va rămîne şi par•Lea pn'otului George Coşbuc, oficial, in să, în catrt�:•a funciară 11 u este făcută această menţiune. Trecerea în coala 495, s-a făcut numai în 1 966 şi nu mai este valabilă, deoarece atunci casa era achJ ­ziţionată d e stai.

III . Partea Veturiei Coşbuc căs . Cîmpan, trece în 1931 la Cîmpan i\urel �i Cîmpan George. Partea lui i\urel Cîm-­pan trece în 16 sept. 1 942 la Cîmpan Sebastian (soţul Vetu­riei) şi la George , fi u l său .

Rezumat: Proprietari in 1 956, cînd a fost ad1 iziţionată casa, erau :

la (B, 7) - Coşbuc Sebastian (nepotul de frate 011 poetu­lui) cu 12. 96 .

. la (B, 1 3) -- Coşbuc Sebastian cu 1 2 96 (acdaşi nepot) l a (B, 1 5) - Cîm.r-an George (f iul Veturiei) cu 6 96. la (B, 1 6) -- Coşbuc Vasile. preot (V Coşbuc nu mai triiia la acea dată, dar în cartea funciară a fost operată

moştenirea) cu 48 96. la (B, 1 7) - Cîmpan Sebastian (so ţu l Veturiei) cu �� 96. la (B, 18) - Cimpan George (fiul Vct. Co;;bu c) cu a 9G. la (B, 1 9) -· Co�buc Maria (soţia lui Sebastian, nepotu l poetului) c u 6 96.

S01 www.cimec.ro

la (B, 20) - Tîrnoveanu GlleorglK:' (căsătorit cu Veturia, născ. Coşbuc. fiica lui Sebastian (nepotul poetului) cu 3/96.

la (B, 21) - Tîrnoveanu Veturia (soţia lui G I Jeorgl !e) cu 3 /96. Ultimii doi, au devenit proprietari numai în 1 965 , prin certificatul de moştenire. S nr . 10 1 965, certificat car-e nu mai este valabil. Ca urmare a Decretului ]'darii Adunări Naţionale nr. 531"

din 4 octombrie 1 956, este împuternicit Comitetul executiv al Consiliului popular al comunei Co�buc să primească în admi­nistrare terenul proprietatea M ari•:c>i Coşbuc î n supr•afa,ţă de 720 m.p. , cuprins în cartea funciară la nr . 495 (Coşbuc - nr top. 1 66 şi 1671 1 ) . In schimbul terenului primit, Consiliul popular al comunei Coşbuc a ced3.t din terenurile ce le admi­nistra o suprafaţă egală cu t:ea primită.

Prin acelaşi decret (existen t în copie la MU7:eul din Coşbuc) a fost autorizat Consiliul popular al fostei regiuni Cluj să cum­pere clădirea, proprietatea Mariei Coşbuc, s.tuată în comuna Coşbuc, "înscrisă la cartea funciară sub nr. 49 pe baza evalu­ării unei comisii speciale şi a acordului proprietarului. Ţi­nîndu-se seama de articolele prevăzutt• în amintitul decret, comisia de evaluare va aprecia casa la valoarea de 55.000 lei. Din aceşti bani , suma de 1 1 .000 lei a fost plătită lui Sebastian Cîmpan şi fiului său George, ca urmare a moştenirii ce li se cuvenea în urma decesului Victoriei Cîmpan (născ. Co�buc). O altă sumă de 1 1 .000 lei s-a plătit fiilor preotul ui Vasile Coşbuc de la Leşu. Din această sumă cei opt copii vor primi fk�care cîte 1.375 lei. In urma ridicării sumei respective, ei vor semna cîte o declaraţie, prin care subliniau că nu mai an altă pretenţie. (fotn 6) .

"Subsemnatul Coşbuc Anton, domiciliat în comuna Leşu ­Năsăud, declar că am primit suma d e 1 . 375 (una mie trei sute şaptezeci şi cinci) lei , sumă ce reprezintă 1 8 parte din drep­turile bănesti ce revin erezil or lui Vasile Cosbuc, în urma vinderii şi

'cumpărării casei memoriale Geonie Coşbuc din

Coşbuc. Totod ată, declar că nu mai am nici o pretenţie bănească în

urma preluării de către stat a c asei amintite mai sus.

Drept pentru care am sr:>mnat prezenta declaraţie. Kă­săud, 2 sept. 1957" . U rmează semnb.tura. Toate cele opt decla­raţii se găsesc in fondul documen tar al mU7E:'Ului Co!jbuc.

După trecerea casei în patrimoniul 2.�ezămintelor cultu­rale se vor< face reparaţiile necesal'2 întretinerii locuinţpi. Cu această ocazie a fost înlocuită pardoseala din cărămidă care exista în camera mare şi tot acolo a fost demolc.tă vat!·a cu hornul .

www.cimec.ro

Vreme de un dec<:·n iu �i mai bi ne , hJrb<'.ţi h arnici se vor <>cupa de înzestrarea patrimon iului mu7.eistic , de popuL-1rinre.

Am crezut necesar să consemnăm toate acestr:•a pentru a dovedi autenticitatea casei, pentru a îndepărta orice bănuieli şi pentru a nu fi pusă la îndoială originalit<::tea muzeului.

Este nimerit, credem, să evirlen ţiem �i cîteva secvenţe rnai importante din istoria casei. Momentele cv.re urmeaz8 să fie consemnate sînt l·2gate implici t de personalitatea poetului t;'i aşa c:um vom vedea. de istoria satului.

Fireşte, evenimentul cel mai mare se petrece în ziua de 20 septembrie 1 866, cînd vede lumina zilei poetul ţărănimii , acela care avr::�a să rămînă înscris c u litere de aur î n istoria culturii românesti. In această casă, G. Cosbuc copilăreste, tot aici îşi petrece

'prima tinere1,e şi întroe pe�eţii ei va d� la i­

veală primele stihuri candide. Lăsînd la o parte viaţa poet ului , de care nu ne-am pro­

pus să ne ocupăm aici şi vorbind nnmai de "etosul·' casei, este necesar să notăm că in ziua de 14 m'li 1 922, hordoani i trăiesc pentru prima oară momente12 cinstil'ii de către neam a me­mor'iei poetului ridicat dintre aceşti ţărani h arn ici �i , ,făloşi " . In această zi este dezvel ită prima placă comemorativă din marmură. Actul de cultură, căruia îi datorăm întreaga cinst;­re, aparţine studenţ ilor facultăţi i de med icină din Cluj , la iniţiativa profesorilor 1. Iacobovici �i L Bi laşcn . Pînă la Salva, placa a fost adusă cu trenuL iar de acolo, purtată pe braţe de studenţi de-a lungul Sălăuţei la H ordău . Alaiul era încheiat de elevii Liceului grăniceresc , .GF_:OHGE COSBUC' din Nă­săud şi elevii şcolii normale din acelaşi oraş, care intonau cîntece pe versurile lui Co�buc. , (W. Oros . fost student în 1 922, azi, medic în Braşov) . La festivitatea dezvelirii plăcii participă Liviu Rebreanu , Emil Isac, Gala Galaction �i Octa­

vian Goga, care cinstesc cu prezenţa lor evenimentul.

Această placă poate fi l uată drept . . act de naştere" al mu . .

zeului. De atunci începe pelerinaju l tuturor celor care 1-au cu­noscut p::- poet ori i-au îndrăgit opera.

Din primăvara anului 1 939, pe V-alea Sălău ţei se insta ­

lează santierul de căi ferate Salva-Viseu. Cu acească ocazie sînt aduse în casa de la Hordou, bir�Jurile <>ant ierului . Intre timp familia lui Sebastian Coşbuc, nepot ul p�etului , locuieste ultimele două camere (Ion Coşbuc , strănepolul poetului) . Du.pii izbucnirea războiu lui �antierul se dizolvă iar birourile sînt re­trase . In a02laşi an horti ştii , spr<e profanarea casei . instalea­ză o cîrciumă. Acest eveniment înnegreşte o pagină in istoria

·casei . Acelaşi strănepot, I . Coşbuc. ne-a mărturisit că această

cîrciumă nu a fost călcată de piciorul nici unui om cinstit in­diferent de naţionalitate. Cei care frecventau cîrei uma era u

so:; www.cimec.ro

numai hortişti i şi simpatizanţii lor care din fericire au fost destul de puţini.

După ce casa a fost părăsită de l wrtişti , î n 1 944, vor ri �.duse cîteva să l i de clasă ale şcol i i generale din sat. A fost şi aceasta o cinstire a m2moriei poetului Cosbuc; in casa in care El s-a născut au învăţat carte fii satului. Tot atunci s-a făcut un lucru ca!re merită preţuire : în fiecare zi era ales ele­vul care reuşea să adune in carnetul lui cele mai frumoase note şi drept .. multămită " era aşezat în hăncuţa . în care şe­dea poetul la vremea copilăriei şi huchiseH abecedarul sub îndrumarea atentă a primului său dascăl, Tănăsucă Mocodea­dul. Acest lucru se făcea spre , .fala " ' celui . ,dintî i ' ' şi spre acl ­miraţia colegilor. îmi mărturisea Valer•:a Demianu (decedat;'i} fostă învăţătoare

Anul 1 949 marchează inceputul fi in ţări i · mu :1eulu i ca in­stituţie. In vara acestui an pretura din Năsi\ ud eli berează • >

decizie prin care• numeşte primu l mm:eograf, p e Sebastian Coşbuc, nepotul de frate al poetului . Dec·izia nu se mai păs­tr12ază dar mărturisi rea este plauzibilă. pentru că a fost făcu­tă de Emil Pop d i n Bistriţa, pe vremea an•ea pretor. In acest an sînt eli berate primele tn' i încăperi şi improvizat un mic muzeu. Obiecteie expuse au fost donate de Sebastian Coşbuc.

In ziua de .:1. i u l i<' 1954 in tr-o atrr:.osfPră sărbătorenscă este dezvelită a doua pl acă comemorativă (care se mai găseşt"='" şi astăzi p2 zidul casei) şi se desch ide o ficial, Ca<>a memo­rială. Cuvîntul de deschider'P a festivitaţi l or ca şi prima con­semnare în condica de vi zitatori a fost făcntă de academicia­anul clujean, Emil Petrovici : , .Această casă-m uzeu să trezeas­că în generaţi ile vi itoare , dragostea fi erhintl' a marel u i poet pentru poporul mun citor din sînul r -ăru i a a ieşit ş i pen tru m· nunata limbă creată de popor f.;P can• a ridicat-o la ct:.•lp mai înalte culm i nle frumus?ţii" .

La început muzeul a functionat în primt>!e trei în( 'ăper i şi cuprindea o expoziţie memc,rială a ld'ttu ită d upă un plan t•2-matic întocm it de N. Someşan şi E:. SteJănuţ i u . După achi�j­ţionarea casei . numărul săli lor dE' expunere s-a. mărit la pa!ru şi mai apoi }a cinci . Din 1 964 casa Î')i schimbă denum irea in muzeu, la insi�tentt>l c:- prof. F:mil Stefanutiu. fost muzeogra i c:are într-o "notă informativă" solicită acest l ucru : . Am opt� pentru den umirea , JVJUZI<-:TJL MEl\IGH! AL' ' . crmduşi de \' Or-­birea poporulu i din loca l itat• ' . Poporul spunp că merge la , .Muzeu " şi nu la . . casă". (l\r i l i va muzeu l u i dosa r n r .

:i. 1 1 965, p. 60). O culme a cinstirii �i preţuirii memoriei ., ):oet u l u i ţără­

nimii" este înregistr•3tă în preajma zilei de 20 scptembrie-

1966, cînd G. Coşbuc a fost sărbătorit la o sută de ani de la

www.cimec.ro

na�tere. Acea sărbătoare, la c·an· se aprec i<�ză că au participat peste 50.000 oamen i . va rămîne de n(•UJtat în sufletul hordou­a n i l or care 1-au t recut demult pe po:tul . , l or" în l egendil . A ceastă aniversare pri lc•j uieşte pregăti rea �i montarea î n aer l iber, între deaJ urile mărete care strJ j u iPsc de secole Hll l'­doul, a ex traord inaru l u i poem "Nu nta Ze�mf in: i" despre care ::J. Iorga observa că dacă <;-ar' nimici întrrc•g neam ul nostr u , . . spiritualitatea rom:ineascc'i' ' s-ar putea P2face după acl•sL� versuri mă.estre i zvorîte d i n i n ima unui om cu d ragoste dr_• popor. La această sărbătoare au part ici pat repr·ezt'ntanţ j d i n m a i mu lte 1 ări ale l u m i i, un fel d e "gh inărari d e m·am stră i n ' ' care impresionaţi c ă i - a u , .a.i uns acest l 'loroc. Să vadă el (ei) atîta joc / Pe-acest pămînt ' �u purtat cu e i . fiecare î n �ara lui . ami ntiri min unate 5 i con v ingerea c ă rom{m i i � t i u să- - i cinstească pe cei mai " VP2dnid fii ". d upă ( U m abserva poe t u l i talian, F:. F. Acrocca . C u acpastă ocazie m uzeul îmbracă hai­n a p e c -are o poartă ş i astăzi.

Avînd u - se în vedere că in ţara noastră e)o.istă un singur m uzeu "Coşbuc' ' , pPntru c-rearea unei atmosfere cît mai am­bi ant e, nemutilate de urtifici a l , şi pentru a satis face cele mai Pxigente cerinţe ale vi7itatori lor a u fost alcătuitl• două expo ­ziţii t2m ati c-e prin sprijinul s u bstanţial al prof. univ. dr. C . Scridon. praf. univ. Al. Husar � i al altor intel ect uali . I n pri ­mele trei �ăli (camera poetului , camera de primire �i tinda) a fost organ izată expoziţia nwmorială care se apropie mult dl' atmosfera copilăriPi poetulu i . Pentru mon tar�a ac-t•stei cxpozi ­\ i i s-a avut in veder� faptul că mai trăi este fiica adopti vă <� părinţilor poetului , Alexandl'ina, Cira . care a trăit şi s-a cci-­sătorit în casă. Folosin d relaţiile Pl'2t ioasc pe car<' această fe­meie a binevoit să ni le dea, am reusit să organizăm interiorul acestor încăperi a i doma celui din tim p u l {:ri milor an i de şcl)a­l ă ai poetul u i . A dăugînd la interior•u l autentic a l casei şi obiec-­tel e donate de S. Coşbuc. obiecte c8rL· aproapl' în totalitat�:.• provi n d i n famil i e. atmos fera este �i mai completă. Actu a l n poză a încăperilor ·�·stc cea firească, r ustică , ce caractPrizea;.d oricare casă din Hordoul de odinioară .

In organizarea expoziţiei dP.cumentare, s-a apelat mai mul t la original ş i nump;i unde a fost necesar :-1m ex pus fo­tocopi i ori facsimile. Intr-o încăpere mai mare, care era folo­sită de familie drept . ,cameră de zi" s-au montat un num<1r

de treisprezece r:;an ou r i care evid2nţ iază prin prezl'nţa foto ­

gra fi i lor �i a tex tel or, secvenţe mai importante d i n formarea

personalităţ ii spirituale complexe a poetu l u i . Ca o mărturie

infaibilă a culturii dt>săvîrşite prin autodid actic-ism a lui G. Coşbuc , stă biblioteca personală (o parte) achiziţionată de Jos­tu! Comitet pentru cu ltură si artă " n'giunii Cluj, în anul

.'i07 www.cimec.ro

1957 ; "Fosta biblitecă ·a lui George Coşbuc" a fost cumpăra­tă recent şi va fi predată în curînd Casei memor:ale "George Coşbuc", din Hordou" (1. P. Ar;ostol "Hăsfoind cărţU.2 din bi­blioteca lui George Coşbuc" - Steaua nr. 9 , 1 957, p. 1 24) .

Despre mar>ele talent cu care natura darnică l-a înzetsrat, despre valoroasa limbă a poporului pe care s-a străduit să o modeleze ridicînd-o la o mare valoare artistică. vorbesc cele cîteva manuscrise alcătuite ele poet, fragmentele din unele poezii etc. Aceste manll'icrise vor fi însă înlocuite cu Jacsimi­J.e în cel mai scurt timp şi vor tn::'ce in documentarul mu­zeului pentru a le putea menţine şi transmite generaţii l or viitoare, pentru că ele reprezintă, î n ultimă instanţf"1, un mi­croatelier de c-reaţie al poetului.

Prin contribuţia modestă a celor care au slujit sau slu­jesc în continuar'c> la acest altar am achiziţionat un număr mare de obiecte şi am reuşit să înscriem în colecţie un mare număr de donaţii. Toate acesk'a precum �i munca de îndru­mare :şi cercetare a personalului muzeului încearcă să facă cunoscută valoarea inestimabilă a muzeului si mai ales să răspîndească marele meri t pe care G. Coşbuc · il ar<.' în ade­renţa lui la mase, în dragostea fierbinte manifestată pentru popor şi în crearea unei poezii izvorîte din sufletul omului care a ştiut să-şi slujească ţara. Cei care trec: astăzi pragul 2\1u�2ului memorial "George Coşbuc" au posibilitatea să tră­iască clipe de neuitat în atmosfen patriarhală în care s-a năs­cut şi a crescut "marele meşter" al graiului românesc.

Am lăsat la urmă, intenţionat, moara coşbucenilor. Este cunoscut că poetul , în vremea anilor de gimna.ziu, in vacanţe se întorcea la părinţi, în Hordou. In lunea mori i George gă­sea adevăratul refu'giu, era evadarea poetului adolescent în l umea atît de cunoscută dar mereu plină de ineditul fiecăr·2i zi . Aici între falnici i plopi seculari, la măsuţa pe carP şi-o im­proviza vara, sau întins la umbra binefăcătoare a plopilor. 1-au văzut mulţi contemporani ale căror amintiri răscolite oferă şi această , ,poză "' inedită pentru mulţii exegeţi ai poe­tului. De această imagine s-au bucurat mulţi din localnicii contemporani printre care şi Rafila Zăgreanu de la c-are păs­trăm în fonoteca muzeului mărturisiri interesante. Moara. lunea morii şi plopii i-au inspirat multe poezii : . . l\Iama " ' , "Roata morii" , , .Cinb:cul fusului' ' ş i multe ac;emenea nemuri­toare poezii .

Urmăr·ind c:u .atentie istoria acestei mori. istorie oglindită în documentele vremi i , observăm că in . Conscripţ ia fami l i ­ară" p e a n u l 1870, în tocmită d e notarul I ftenC' Bugnariu, cum­natul poetului, (căsătorit cu Raveca, sora mai mare a poetu­lui) găsim moa:ra înregistrată la nr. 1 2 2 cu doi proprietari : "Moara de fărină" - Sebastian Coşbuc şi Clement Coşbuc

�08 www.cimec.ro

(fratele lui Sebastian) care aveau ca morar pe "Cosma Banu­lui cu muierea sa Maria" şi trei fii : Todor, La1rion şi Pala­gea. Acesta est2 un indiciu că moara ar fi fost înainte a preo-· tului Anton Coşbuc, aşa se poate explica faptul că la vreme<l aceea existau doi proprietari, în persoana celor• doi fii, a i preotului Anton .

In cartea funciară din Năsăud, moara familiei este tre­cută la nr. topografic 155 iar ca proprietari "c·oposesori în părţi determinate" - Ionaşcu Fica (fiica lui Anton şi deci sora lui Sebasti3Jn) cu 1/2 parte şi Clement Coşbuc 1 12 parte. Cu siguranţă fiica lui Anton Coşbuc, cedă sau vinde partea ei lui Sebastian şi probabil tot aşa se vor petrece lucruri12 mai tîrziu şi cu partea lui Clement căci în 1889 singurul proprie­tar al morE este Seb�tian Coşbuc. De la preotul Sebastian trece, fără a se mai face menţiunea în Cartea funciară, la Au­rei, fiul său şi de l a acesta tot, prin moştenire, la Sebastian Coşbuc fiul lui Aurel . In 1956 moarta nu mai funcţiona, )i atunci cînd este achiziţionată casa nu se ajunge h o întele�,�­re cu proprietara (!\.furia Coşbuc, soţia lui Sebastian, nepotul po2tului) pentru a fi cumpăr•ată. Totuşi s-a permis să fie Pilne­najat un muzeu şi în clădirea morii. Cei care au trecut prin Hordou pînă în 1957 au avut prilej ul să vadă şi acest mu-­zeu. In primăvara anului 1 957 apele umflate ale Sălăuţei au dus cu ele pentru eternitate şi moara în care copilăria poe­tului a fost înseninată de poveştile fantastice ale morarului în serile lungi de iarnă. In urma acordului proprietarei, după 1 957 terenul morii este dat în custodia muzeului si se între­prind demersuri pentru reedificarea fostului muz�u . In 1 96G cu ocazia centenarului naşterii poetului moara este refăcută dar vitregia naturii in primăvar'a anului 1967, în pornirea ei diabolică şterge orice urmă din moara ridicată prin vredni­cia localnicilor . Apele au şters şi urmele locului pe care a fost moara erodînd solul. Plopii sînt şi Pi ameninţaţi cu prăbuşi­rea .

Pentru a între'gi atmosfera copilăriei poetului, pentru a

oferi oamenilor m u n c.i i , elevilor şi studpnţilor posibilitatea

să trăiască clipe într-adevăr înălţătom1::-, credem necesar' ca

moara să fie refăcută din nou. In acest fel locul morii va fi pentru toţi cnre trec prin Hm·dou, un loc de popas, de recu­legere în atmosfera trăită de poet pentru că ei vin să des­copere realitatea în care Coşbuc şi-a creat opera iar nu o mutilare a naturii , de data aceasta vitregă .

Prestigul mare de care se bucură în anii noştri modestul muzeu d2 la Hordou care anual este \·izitat de un număr de

509 www.cimec.ro

peste 20.000 de oameni din ţară şi străintăate. este o confir­mare a recunoaşterii valorii omului şi operei create, un omagiu adus poetului GEORGE COŞBUC. acela care rămine în eternitate , . inimă în inima" neamului românesc:.

BIBLIOGRAFIE ŞI 1.:\'FORMATORI

1. 1 . Arhivi:l Muzeu l u i memoria l . ,George Coşbuc".

:! . . , C:arlei:l funciar d " a comunei Coşbuc. ?\Jdsăucl (Notar iatul ele stat) .

3. Conscr i pţia familiară pe 1 870 intoc. ele 1 . Bugnari u (Coşbuc-m u ze u ) .

4. Caclastrul func iar a l sat u l u i Coşb u c ( Coşbuc-Consil iul popular ) .

!i. Sanclu Manoliu . ,Icoana •.I nei şcoli". Năsăuel, l!:l3!l. fl. Octavian Gogo -- . ,Oct . Goga despre Gh . Coş b u c " Cluj , 1 938.

7 I. P. A poslol - "Răsfolncl cărţile din biblioteca l u i Geor�Je Coş b u c · · - Stea ua , ! 957 p. 1 24.

fî. V. Sotropa - Obîrşia fam i l iei Coşb u c - în . . Arh iva Someşană" voi . I l nr. 5. p . 5 şi p. 58,-76.

7 . 1. Naghiu - Zile mari în s a t u l l u i Coşi.J u c - - în .. Pla i u r i năsă ucle­ne" I . 1 !!43. nr. 5-7 ( octombrie).

I l .

1 . Ion Gă vriloaie -- Horelou (clecedat)

2. Rafila Zăgreanu - · Horclou ( cleceela�ă)

3. Alexanclrina C: ira - Hordou (n. 1 888).

4. Maria Coşbuc -- Horclou (n. 1 908) .

5. I o n Coşbuc - - Hordou ( n . 1 928) .

ti. Wilhelm Oros -- Braşov ( n. 1 900 ) .

www.cimec.ro

5 � l www.cimec.ro

Fato 2.

www.cimec.ro

Polo 3

www.cimec.ro

f0/n . .J Folc·grafic cxecul a l ă în mai 1 922, cu ocazia dczvclirii primd plăci comemora t ive.

51 4

Polo 5. Muzeul memorial "G. Coşbuc:". (Reproduce1c dupil un desen a l lui \ . Fohăneanu ( 1 93-J).

www.cimec.ro

f: :�y . j �· A

r � � •• 1�� · }:J�..sk; 1 . ;_.,.,u " �

-&. · .:�:/�

Folo. 6. U n a d i n c hilautclc prin c a re u r ma>ii preotului Va �ilc Cc·şbuc. recunosc pirmirea sumei ce le re1 enea el in 1 îm:area casei. (Org. in ar­

hil a "'u?eului 111f'mc,rial . . G. Co.51Juc".

5 1 5

www.cimec.ro

Ti ,· · Il · · , At'��.�-� h1 ptci- i 1.1 inttt > deci fttptLg,�* , ,.h • � _#T

'*- , . ::-:::���: .> _:>·�:'>-� �� � ··"* Ctr'CtfJOStt.v'·· d�/ e« ,� C1i d.di}� n;I"t;i·!: .: Ort c rn•ţ;���n 1 , l;f sfttrşthtl lţtpf.�,i�" , 'l . ·1

�}�m(t rflci eşti �t§'l\ ',� �- ,

�- -'4; 1- ;4"':SC:� Fato· 7. Prima p/ar,ă cnmc'muraU\'tl - 1 4 mai 1 922.

Foto. 9. Bustul ,_:,oetului G. Coşbuc în curtea casei natale. (Foto. 1971) -executat de scu/ptowl ,\. V c.> t ro (Cluj, 1 964).

"

5 . 6 www.cimec.ro

Folo. 8. fnlc-ri0r d in camera poet ului.

5 1 7

www.cimec.ro

Toto. 1 1). ln/crinr din linda ca�ei·

5 1 8

www.cimec.ro

/•rJio. I l

Fnln. 1 2. Camc 1 0 etc' p1 imi t e a fa n. ilici Coşbuc.

5 ! J

www.cimec.ro

Fo!o. 1 3. Moara coşbucenilor. (Folo. 1922).

www.cimec.ro

C R O N I C I

Cărţi despre ţinutul nostru - Teodor Tanco : "Virtus Romana Rediviva", în­semnări şi portrete, Bistriţa, 1973 şi ,.Soldaţi fără arme" - roman, Editura ,,Dacia", 1973 ; Ion Th. Ilea: "Sub cerul Heniului" - povestiri, Editura militară, 1973.

lnfloritoarea cultură socialistă s-a clon,dit a--şi avea raCi a ­:::inile adînc înfipte în tradiţiile progresiste ale spiri lualităţii J'O­mâneşti . Ţinutul nostru, parte integrantă a j udeţ ului Bistriţa­Năsăud, cu trecutul său glorios înscris pe traiecloria luptelor p2ntru păstrarea fiinţei naţion ale şi impunerea unei dreptă1 i sociale, constituie un necesar izvOI' clt> fapte patriotice, \Ted­nice de a sta pildă gener�ţiei tinere de astăzi şi celor viitoare•_

S-a scris însufleţit despre acest trecut. dar n u atît cît nr ii fost necesar. De-abia acum o facem. Noile conditii ale l umii socialiste au dat impuls puternic cercetărilor documentare şi preţuirii tuturor formelor de cultură ce se dezvoltă impetuos. Nu poate fi în intenţia noastră a le ::�răta pe toate. Ne oprim doar la ultimile apariţii notorii , demne de a fi trecute în bi­bliografia generală a operelor de inspiraţ ie loca1ă.

Lectorul universitar Teodor Tanco, născut şi crescut pe meleagurile judeţului nostru, este un publicist pasionat şi un scriitor cunoscut. Autor al mai mu ltor volnm2, şi-a demon­strat competenta în documentarea precisă legată de istoria trecută şi prezentă a ţinutului nostru.

După publicarea jurn alului ,,Un om în halat visiniu" la E.P.L., 1 968 şi "Cui ii bate inima" - povestiri, Editura 1\Ti­litară, 1 970, Teodor 'J',anco ne-a dat în 1973 două cărti cu te­matică locală, de genuri diferite, dar avind o notă �omună : stricta documentare.

52 1

www.cimec.ro

Apariţia, în vară, a cărţii "Virtus Romana Rediviva'' , edi­tată de Comitetul de cultură �i educaţie socialistă a j udeţul u i Bistriţa-Năsăud î n condiţii tehnice remarcabile la I .P. Mara­mureş Baia J\1are, a prilej uit un moment s.2mnificativ de a-­preciere a operr:>i întreprinse de statul socialist în valorifica­rea moştenirii cultural-istorice. Acad . Ştefan Pascu, prefaţea­ză competent cartea, scoţîndu-i semnificaţiile ei pe plan lo­cal şi general. A. utorul îşi împarte însemni'irile culturale în do­uă mari capitole. In primul, sintetizeal'ă aspectele cele mai caracteristice ale vieţii năsăudene si bistriţene din trecut. Cu un ochi atent ce fil trează faptele din perspectiva lumii noas­tre, Teodor Tanco precizează sensurile istorice ale clenum i r i i de Virtus R omana Redi v i v a în toate compartimentele d e via­ţă, mil itară, administrativă, şcolară şi cultural-::>stetică. Apoi trece la evocarea elementelor componente ale culturii locale reali:;-;ate prin şcoli . ,triviale" , spectacole de teatru, publicaţii periodice remarcabile ca "Arhiva Some�ană" , inclusiv figurile de seamă în acest ctomeniu.

·

In partea a doua. avem o primă serie de . ,portrete în cu­vinte " cuprinzînd p::>rsonalităţi proeminente pe plan cul tural­istoric- social. Sl' remarcă aici calităţile autorului de evoca ­tor< priceput în creionarea succintă a celor mai valoroase. :;; i mai puţin cunoscute trăsături, personale ale unor înainta!'!i i luştri ca Iacob şi Andrei Muryşanu, Vasile Naşcu, Artemiu Publiu Alexi , Grigore Silaşi, Ion Pop-Reteganul, George Coş­buc, Liviu Rebreanu, Virgil .Şotropa, Iulian Marţian , Nicolae Drăganu, Vasile Bichigean etc.

Valoarea cărţii se impune prin sinteza datelor furnizate şi prin conci7iLmea stil u lui ; acad . Ştdan Pascu ;,;punea in prefaţă că "este scrisă cu competenţa omului de cultură şi cu căldura omului de inimă" .

In toamna lui 1 973, a apărut în editura "Dacia" . Soldati fără arme", un roman al Năsăudului. Scris cu totul diferit faţă de celălalt, vol umul actual se impune prin alte caracte­ristici. In primul rînd are o valoare documPntară deosebită prin momentele semnificative la care se referă, anume perioa­da r-2voluţionară 1 848-1849, pe teritoriul fostPi graniţe năsă­udene şi imediat următoare, cea din 1 85 1 , data desfiinţăr i i re­gimentului de graniţă . Acţiunea o constituie însă etapa lup­telor duse de foştii grăniceri în deceniile 6-8 ale sec. XIX-lPa. pentru păstrarea şi \'alorificarea social-culturală-naţională a averilor obşteşti . In aceste frămîntări se relevă unele figu d memorabile ca locoteno::>ntu l Petru Tanco si Vasile Nascu. Fi­rul povestirii cuprinde şi ascensiunea spre. culmile ştii;"ţei ale tînărului Paul Tanco, exemplu viu de muncă �i perseverenţă.

Se reţin pagini de vibraţie autentică în povestirea vieţii de sacrificiu a Locotenentului în slujba salvării şi apărării do-

www.cimec.ro

cumentelor arhivistice de atestare a ci repturilor grănicereşti şi a dragost::>i m a i mult decît pateme, arătate creşterii în spi­l'itul credintei, în biruinţa neamului a celor doi nepoţi orfan i, Paul şi Todor. Sîntem introduşi, cu sporit inte1·es, şi î n at­mosfera vietii stu denţeşti de la Viena epocii emines,:iene, u n ­d e j un imea patriot ică se agita î n focu l luptelor d e •Jrganizar=� politică şi culturală. Povestirea are suficiente momente de CI-·

greabilă lectură.

Cartea nu e propriu-zis un roman în sensul aclecYat al cuvîntu lui . E mai degrabă o relatare istorică cu d ocumen ta­ţie exactă, în care elementul de ficţiune vine să dea contur unui material de viată, creîndu-ne senzaţia trăirii adevărate. Evenime ntele arătat� în cele trei capitole ale prologului au darul să trezt>ască fiorul tragism ului sacrificiu lui uman î n în­cleşta_:r:ea furtunoasă din anii revoluţionari, în lupta pentru păstrarea li bertăţii sociale şi a demniti'\ţii naţionale.

Filonul acesta robust de încredere î n valorile perene aie cinstei ş i dreptă.ţii ne urmăreşte mereu in derularea faptelor narate, care cuprind elemente veridice de viaţă 'ii constitu ie un tablou viu al vrem urilor şi oamenilor de atunci .

Povestirea se fac.�:• într-un l imbaj artistic plin de sa;voarP prin folosirea ech il ibrată a formelor de vorbire locală . Din­colo de unele pagini de o mai pronunţată romanţare, cartea reuşeşte totuşi să ne emoţioneze prin capacitatea autorului de a transmite mesaju l ei călăuzitor în cP priveşte ideea perma­nenţei sufletului rom<1nesc şi a luptei tenace p<:'ntru un idt>al de unitate si de împliniri sociale ce trăiau viu în inimile tu­turor transil vănenilor. I nlocuirea armelor dE' [oc ale soldati­lor grăniceri cu armele şti i nţei şi ale culturi i puse î n sluJba neamului - prinsă atît de pregnant în titlu -- iată conclu­zia fin ală care ne rămînP î n con')tiinte după lectum cărl;i i .

Vorbin d de trecut prin tot ceea 02 povesteşte, autorul scrie o operă actuală cu mari valenţe educative în special

pentru tineretul nostru de astăzi .

* Poetul conj udeţean Ion Th. Ilea, autorul mai multor vo­

lume de poezii cu un substrat liric social, protestatar în tre­cut pe l inia celor mai avansate accente de revoltă, publică în 1 973 prima sa carte de proză la Editura Mil itară , cea cu titlul sugestiv de "Sub cerul Heniului" - pov,2stir i .

Un debut tardiv, la vîrsta înţelepciunii evidente, cartea aceasta se vrea o evocare pasionantă, inspirată tot din trecu­tul atît de zbuciumat al populaţiei române de pe aceste ţinu­turi transilvănene. Şi într-adevăr, autorul izbuteste să ne convingă de sinceritatea încărcăturii emotive cu car� a înzes-

www.cimec.ro

trat cele două pow�stiri ale volumului, inegale ca intindere, dar unitare în substanţa tematică de identitate istorică î n două etape diferite.

Prima povestire, ce dă titlul volumului, este o expunere scurtă, în forma rememorării, a unor atrocităţi hitleriste în toamna lui 1944. Acolo, sub cerul Heniului, pe drumurile Bîrgăului, în ultimele ceasud ale domniei întunericului fas­cist, au fost ucişi bestial şapte oameni nevinovaţi. Unul, prin-­tr-o minune, a supravi,?ţuit. Şi el p ovesteşte. Autorul retră­ieşte faptele şi le ilustrează în mod liric. Se văd bine sem ­nele poetului, dar mai puţin ale prozatorului.

Cea de a doua povestire "Ste�arul împărătese�" e mai lungă şi e aşezată în afunduri de vreme pe coord.onatele mij­locului veacului al XVIII-lea, in timpul Mariei Tereza. Inti l­nim şi a1c1 aceeaşi atmosferă de dîr7J2nie românească, dar totul pare încununat de o aură legendară. Acţiunea se cen­trează în j urul celor mai grave probleme de viaţă ale proas­peţilor grăniceri. Promisiunile habsburgilor, că grăn:cerii vor fi oameni liberi, se arătau zadarnice. Oamenii murmurau. B::i­trînul Tănase Tudoran devine un exponent ascultat al explo­ziilor. Perspectivele sînt însă înceţoşate d2 iluzia că vina o poartă cei ce sfătuiesc rău pe împăraţi ; e de-ajuns să fie vaj­nici apărători ai frontierelor putrede d inspre răsări: ca ci să scape de toate şicanelc administrative. Iar cînd se do\·edcşte contrariul, izbucnesc revoltel e. In fruntea celor răzvrătiţi . de-­veniţi adevăraţi haiduci , stă vestitul Ştefan Cute Nimigeanu. luptător respectai şi temut. Autor·itate'l lui a trecut în ll'gt>n·­di'i. Tocmai pe această canava şi-a ţesut autorul fabula1. ia . De aici valoarea, dar şi limitele povestiri i . Maria Tereza ş i -a dat seama ce reprezintă Ştefan Cute Nimigeanu pentru popu­laţia românească aflată atît de departe de Viena �i ca;c1tă, spre uimirea camarH2i, să-i cucerească pr:n atenţii. uneori depla­sate, supunerea, făcîndu-! stegar. Dar calculele ei dau gre7. Răzvrătiţii trec la acţiune, pun mîna pe moara de la Nuşfa­lău şi pregătesc răzmeriţa de pe platoul Mocirlei de la marg i­nea Salvei, unde veteranul Tănase Tudoran va intra în me­moria acestui pămînt.

Ideea că numai prin luptă continuă se poate cîştiga şi a­păra libertatea este axa călăuzitoare a tuturor mom2ntelor ce unesc povestirea în desfăşurarea ei.

Pecetea personalităţii poetice a autorului se întrevede in ambele povestiri. Lirismul e�punerii, aureola de legendă în­văluită în tainele munţilor apărători ai omului liber. dau căr­ţii o marcă de distinctă poezie şi mai puţin de proză obiectivă.

OCTAVIAN RULEANU

524 www.cimec.ro

La plecarea unuia dintre noi

Colectivul de redactare al primului volum din această "Arhivă Someşană" a suferit în noiembrie 1971 o gr'E'a pier­dere. Unul dintre noi, Anton Coşbuc a plecat pentru totdea­una.

Coborîtor din ilustra fami lie a poetului George Coşbuc, strănepotul Anton s-a născut în 1904 în comuna Leşu. i\ s t u­diat liceul Ia Năsăud, iar universitatea la Cluj , urmînd stud ii de istork� şi latină. După terminarea studiilor s-a dedicat in­tru totul activităţii de cercetări documentare, istorice, socio­l ogice şi etnografice. A fost un discipol al şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti şi a luat parte la o serie de cercetări pe teren printre care şi în comunele Şanţ şi Leşu din jude1,ul nostru.

Indrăgostit pînă Ia pasiune df' tot ce constituia docu­men t al trecutului local, Anton Coşbuc a fost animatoru l muncii de dezgropare a faptelor de viaţă şi de istorie. mai cu seamă a celor din perioada graniţei năsăud::-ne. Acorda. cu aceeaşi pricepere şi însufleţire, m u lt interes şi problemelor de limbă şi de cultură privind masele populare . Specialist în biblioteconomie a răspînd it si recomandat cartl'a bună înte­meind biblioteci şi îndrumî�d organ i7area şi răspîndi;ea d.

Anton Coşbuc a dezvoltat o bogată activitate publ icistică şi de specialitate. colaborind cu articole si studi i în revistele vremii printre care şi vechea "Arhivă S�meşană" .

După pensionare s-a stabilit la Năsăud . In tre an ii 1 944-1 968, a fost membru activ al Societătii de Şti in< e Tstorice si Filologice , subfiliala Năsăud. In şedintele societă \ i i şi în sim­pozioanele publice a prezentat diferite comunicări dintre care amintim : "Sensul determinativelor din numele localităl, i lor Ilva-1\'Iică şi Ilva-Mare" (publicată în volumul d in 1 972 al

525

www.cimec.ro

.. Arhivei Someşenc " ) , . , lnsemnări le sergentului port-drapel Vasile Eremia din Il va-Mică'' , . ,Insemnări pe marginea jurna­lului de campanie al locotenentului grănicer Ion Tomuţa", . ,Fondul academician ului Mircea Savu" , "Un patriot năsău­d::an, locotenentul George Pop" . "Istoricul echipei de diletan �i din Leşu, în cei 60 de ani de activitate" etc. A publica1t arti­cole de evocare istorică şi în , .Ecoul" , ziarul judeţului nostru.

ln decursul vieţii a adun at cu mari sacrificii multe docu­mente şi acte vechi preţioase pentru ţinutul nostru şi a pre­lucrat o parte d in ele. Stima şi dragostea. ce a manifestat-o pentru instituţiile culturale năsăudene. Biblioteca documen­tară şi ArhiV12le Statului s-au concretizat - pP linia iluştri ­lor noştri cărturari înaintaşi -- prin donaţia lor. conform tf's­tamentului său verbal, celor două instituţii .

Noi am pierdut n u n umai u n pl'iPten, c i ş i u n s fătuitor atent în această valoroasă muncă de cercetare documentar[\.

COLECTIVUL DE REDACTARE

526 www.cimec.ro

Tehnoredactor : ION CRĂCIUN

Dat l a cules 1 3 VIII. 1974. Bun de tipar 2 0 X I . 1974 Apărut 1974. Formal 1 / 1 6 din 70x 1 00. Tiraj 1 200 exemplare din rare 1000

broşate, 200 legate. Coli de tipar 33. Hi rtie scris 1 A/45 q r .

Tiparul execut a t ltt T i p . . , M a ramun•'N

Baia Mare - c-da 4609

REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA

www.cimec.ro

www.cimec.ro

www.cimec.ro