UAUIM BucurestiArhitectura moderna si contemporana in RomaniaAnul IV, semestrul 1, an univ. 2012-2013Stud. Arh. Eleonora Voitinovici; grupa 45ASeminar IV: Perioada PostbelicaArhitectura religioasa: Biserica Romano Catolica de la Orsova (1976) Arh. Ioan Fackelmann

Din osmoza dintre un fond religios transpus ntr-o forma modern-abstracta s-a nascut biserica de la Orsova.[footnoteRef:1] [1: Website destinat sculptorului Peter Jecza, accesibil la http://www.jecza.ro/opinii.php?lang=ro&tip=Reflectii&caut=&nr_op=12(17.12.2012)]

Peter JeczaActualul municipiu Orsova este, alaturi de orasul Moldova Noua, una din cele mai mari asezari din Clisura Dunarii, aflata pe traseul sinuos al Dunarii, in S-V Romaniei. Orsova are o istorie foarte bogata, iar in zona care o cuprinde au fost descoperite urme de locuire a omului inca din paleoliticul superior. De-a lungul timpului, din cauza pozitiei geografice insemnate (este localizata pe malul nordic al Dunarii, al carei traseu a reprezentat inca de timpuriu o granita interstatala), Orsova a fost disputata de diferite mari puteri mai mult sau mai putin invecinate. La 5 mai 1919, orasul este integrat Romaniei, dupa ce fusese in prealabil anexat Austriei, fapt ce atrasese dupa sine dezvoltatea unei legaturi prin cale ferata cu Timisoara. In ceea ce priveste conexiunea cu alte orase, Orsova comunica cu Caransebesul printr-o sosea terminata in 1829, iar intre 1834 si 1846 s-a construit o sosea pe Clisura Dunarii. In intervalul 1966-1974, orasul a fost stramutat catre nord, din cauza construirii sistemului hidrotehnic si de navigatie Portile de Fier.[footnoteRef:2] [2: Orsova, articol in Wikipedia, enciclopedie online, accesibil la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Or%C8%99ova (16.12.2012)]

Orasul are, inca din 1939, o manastire ortodoxa (Sfanta Ana) construita prin eforturile unui ziarist influent in perioada respectiva, Pamfil Seicaru (director al ziarului Curentul si deputat al Parlamentului). Dupa schimbarea puterii politice in tara, manastirea a fost folosita in alt scop decat cel initial, astfel incat spatiile sale au gazduit un restaurant, o discoteca si unitati de cazare.[footnoteRef:3] Pozitia noului regim fata de Biserica Ortodoxa nu incuraja construirea de noi biserici, iar in cazul Manastirii Sfanta Ana este vorba chiar de o conversie functionala completa. [3: Manastirea Sfanta Ana, articol pe Crestin Ortodox, accesibil la: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sfanta-ana-67851.html (16.12.2012)]

Avand in vedere ca in Orsova exista in perioada postbelica un numar insemnat de locuitori de alte etnii decat cea romana, majoritatea de confesiune catolica, a fost posibila finantarea unui proiect pentru un lacas de cult destinat acestora, in care sa se tina slujbe in mai multe limbi (germana, ceha, maghiara, romana). Arhitectul ales pentru ridicarea noului edificiu este Ioan Fackelmann, care dobandise un bun renume la nivel national, dupa interventiile arhitecturale calitative in Timisoara (ex. Universitatea Timisoara 1962, Liceul de Muzica Timisoara cu sala de concerte 1964 , Pavilionul administrativ al Intreprinderii de Sere Timisoara 1966) sau Sediul Intreprinderii sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier de la Drobeta Turnu Severin 1965.[footnoteRef:4] [4: MURGESCU, Ileana, Arhitectul Ioan Fackelmann 1933 - 1979 in Arhitectura, Nr. 5, 1979, pp.7-8]

Ioan Fackelmann a mai proiectat, la scurt timp dupa terminarea bisericii Romano Catolice din Orsova, o alta biserica pentru aceeasi confesiune in localitatea Dumbravita, judetul Timis, ambele cladiri fiind remarcabile monumente arhitecturale datorita abordarii moderne a programului de biserica. Cazul bisericii din Dumbravita este un alt indicator al contextului de dificultate a demararii unor proiecte de construire a lacasurilor de cult sub regimul comunist: Conform legislatiei in vigoare din deceniile trecute, construirea unei biserici nu era admisa, decat in cazul in care disparea alta. Din cauza miscarii populatiei, ca un fenomen social-natural, populatia de religie catolica din comuna Stanciova (jud. Timis) s-a diminuat simtitor, timp in care cea din Dumbravita era in continua crestere. In consecinta, era justificata demolarea bisericii din Stanciova si construirea uneia in Dumbravita, folosind materialele rezultate din demolare. Astfel s-a ivit posibilitatea realizarii bisericii din Dumbravita.[footnoteRef:5] [5: FACKELMANN, Aurelia, Biserica Romano Catolica din Dumbravita in Arhitectura, Nr. 5-6, 1991, pp.31-33]

In Orsova, ridicarea bisericii Romano Catolice este cu atat mai remarcabila cu cat din punct de vedere estetic, arhitectul Ioan Fackelmann impreuna cu sculptorul Peter Jecza, care a contribuit la definirea fatadelor si la conceperea altarului, au sfidat tendintele vremii in ceea ce priveste arhitectura religioasa: Complexul de cult catolic, cuprinzand biserica propriu-zisa cu anexe, casa parohiala si turnul clopotnita, a fost o aparitie surprinzatoare, noile constructii ecleziastice din Romania preluand, in marea lor majoritate, forme traditionale, atat ca optiune, cat si pentru a trece neobservate.Chiar si astazi, la peste trei decenii de la constructia ei, cladirea bisericii Romano Catolice din Orsova impresioneaza prin aspectul neobisnuit: volumul sau este compact, determinat de o acoperire in forme dinamice (patru panze conoidale din beton armat) si de fatadele de beton aparent, a caror decoratie a fost obtinuta prin cofrarea betonului la indicatiile lui Peter Jecza. Tot din exterior se remarca compozitia echilibrata a complexului, biserica nefiind un obiect solitar pe terenul ocupat: ea se afla in relatie de complementaritate cu casa parohiala si cu turnul clopotnita, un ferm accent vertical, care face ansamblul vizibil de la departare. Ansamblul este pozitionat in oras la intersectia strazii Decebal cu Soseaua Eroilor (DN 57), in relatie cu cartiere mici de case, dar totodata in apropierea centrului orasului si este pus in valoare datorita faptului ca in spatele parcelei ocupate exista foarte putine cladiri, in rest dezvoltandu-se o zona impadurita. Accesul se face din strada Decebal, insa biserica, turnul si casa parohiala sunt retrase de la strada, accesul facandu-se printr-o alee larga.Biserica si casa parohiala sunt legate in mod direct, fiind doua volume tangente, iar privind ansamblul dinspre accesul pe parcela, cea dintai domina spatiul concentrand atentia privitorului catre golul de acces din partea de jos a fatadei principale, intrarea in biserica, la care se ajunge dupa ce urcam pe o scara monumentala. Din interior se poate ajunge in corpul casei parohiale, dezvoltat in plan patrat, cu o curte interioara. Desi in plan, cele doua cladiri sunt apropiate ca dimensiuni, biserica subordoneaza casa parohiala, insa fara sa o obtureze sau sa o priveze de accesul din strada. Pe masura ce ne apropiem de biserica, remarcam fatada impunatoare, de forma triunghiulara, ascendenta, decorata riguros si simetric cu o retea de linii ordonatoare, orizontale si verticale. Mai de aproape, acestea se dezvaluie a fi trepte a caror ascendenta determina semnul grafic al crucii. Fatada pare astfel o sculptura in sine, desi face parte din volumul unic si indivizibil[footnoteRef:6] al bisericii. Peter Jecza descrie intentia sa formala in conceperea fatadelor: Ideea de inaltare, prin trepte, de pe relieful fatadelor, raportul luminii cu volumele, totul a fost simtit, gandit, prelucrat in atelierul meu si transpus apoi in calcule si schite de arhitectura[footnoteRef:7]. Betonul aparent anvelopeaza intreg ansamblul, dandu-i un aspect unitar si un caracter de solemnitate si solitudine, cu atat mai pregnant la corpul bisericii, care nu are goluri pe fatada, ci doar treptele reliefate. [6: Website destinat sculptorului Peter Jecza, accesibil la http://www.jecza.ro/opinii.php?lang=ro&tip=Reflectii&caut=&nr_op=12(17.12.2012)] [7: ibidem]

In plan, biserica se dezvolta intr-un dreptunghi, accesul si respectiv altarul fiind pe laturile scurte, existand o axa de simetrie pe directia SV-NE. Simetria se pastreaza doar la nivelul volumului bisericii, deoarece ansamblul format cu turnul de clopote si casa parohiala reprezinta o compozitie nesimetrica. La interiorul bisericii, se observa un element greu sesizabil din exterior, dar generator , impreuna cu suprafetele conoidale ale acoperisului, al formei deosebite ale corpului bisericii: luminatorul de dimensiuni generoase, in forma de cruce latina, marginit de patru grinzi, perpendiculare doua cate doua. Lumina zenitala care patrunde de sus este singura lumina naturala de care beneficiaza interiorul. Aceasta interpretare a simbolului crestin de cruce, vazuta aici ca unica sursa de lumina, in plan (meta)fizic, aminteste de abordarea, la scara mai mare, a Catedralei Sfanta Maria din Tokio (terminata in 1964), opera a lui Kenzo Tange. Mai tarziu, in 1989, intalnim o tratare similara (de data aceasta a peretilor, nu a tavanului) la cunoscuta biserica Ibareki din Osaka, dupa proiectul arhitectului Tadao Ando.Intr-una dintre putinele lucrari de specialitate care trateaza biserica Romano Catolica din Orsova, gasim urmatoarea descriere a interiorului, in care se subliniaza aspectul unitar si atmosfera interioara, obtinute prin arhitectura spatiului si alegerea materialului de finisare: In interiorul de o simplitate deosebita, luminatorul zenital in cruce da senzatia de inaltare. Lipsa ferestrelor confera spatiului complet izolat de oras o atmosfera de meditatie si reculegere. Intradosurile acoperirii curbe sunt finisate cu lamele de lemn cu un colorit ce da caldura ambiantei si al caror desen sugereaza raze ce emana din zona tabernacolului. Frizele laterale, reprezentand Drumul Crucii, au fost pictate de artistul timisorean Gabriel Popa, ele reprezentand unica decoratie a peretilor interiori. Intreg mobilierul a fost proiectat cu grija, din lemn de aceeasi nuanta cu finisajul acoperirii. [footnoteRef:8] [8: BICA, Smaranda Maria, Biserici ale Secolului 20, ed. Mirton, Timisoara, 2004]

In cazul frizelor mai sus mentionate, artistul a avut o abordare foarte diferita fata de cea traditionala, el ilustrand personajele biblice alaturi de cateva figuri remarcabile, despre care s-ar putea argumenta ca nu isi au locul intr-o pictura religioasa: revolutionarul bolsevic Vladimir Lenin, gimnasta romanca Nadia Comaneci, cantaretul John Lennon sau actorii romani Florin Piersic si Ana Szeles.[footnoteRef:9] Pe de alta parte, acest gest poate apropia spatiul religios de enoriasi, deoarece se foloseste de modele pozitive (si aprobate de puterea politica), aici fiind nevoie de distinctia clara intre model si idol. [9: Informatii extrase in urma vizualizarii videoclipului Orsova, Biserica Catolica, accesibil la: http://www.drobetaturnuseverin.net/or%C5%9Fova-biserica-catolic%C4%83 (17.12.2012)]