Ministerul Educaiei al Republicii Moldova Colegiul de Construcii mun. Chiinu Catedra tiine Socio-Umane Disciplina Filosofia

PROIECT PERSONAL DE PERFORMAN

A elaborat Oleacu Natalia Gr.EI 09.09 A controlat Inglis Iulia profesor de filosofie, doctorand, mediator

Chiinu, 2012

Arhitectura contemporanArhitectura contemporan este considerat arhitectura secolului al XX-lea, ncepnd cu perioada de refacere a oraelor distruse n timpul celui de al doilea rzboi mondial, teritoriul dintre Prut i Nistru fiind retrocedat URSS. Restabilirea postbelic a economiei pe fgaul socialist, a continuat concomitent cu refacerea fondului locativ, social-public i a potenialului industrial distrus al oraelor, cu reconstrucia dup fotografii i uvraje a celor mai importante din punct de vedere urbanistic cldiri din centrele oraelor RSSM. n locul caselor particulare distruse din centrele oraelor, cu o nlime moderat, au fost construite imobile de locuit cu patru etaje i spaii comerciale la parter, amplasate n spiritul arhitecturii istorice n front perimetral, ocupnd ntreaga lungime a cartierelor. Compoziia faadelor, care, conform orientrii ideologice a realismului socialist din perioada sovietic, reprezenta forma naional a operei, socialist dup coninut, era n conjugare cu elementele ordinelor clasice n viziune renascentist italian, comun pentru arhitectura sovietic din anii 30 i postbelici, cu decor inspirat din arhitectura istoric local: ocnie, reliefuri, ornamente, amplasate n jurul golurilor de ferestre i ui, combinarea balcoanelor cu logii i terase. Cerinele refacerii grabnice a urmrilor rzboiului erau mereu torpilate de tehnica de construcii care urma procedeele depite de progresul tehnic, cu multiple implicaii de operaii manuale la finisajul faadelor i interioarelor, situaie general pentru ntreaga Uniune Sovietic. n asemenea condiii, la cel mai nalt nivel, a fost luat decizia cu privire la interzicerea excesului de elemente decorative n arhitectura sovietic. Ca urmare, s-a intensificat procesul de construcie industrial, cu simplificarea structurii spaiale a cldirilor i absolvirea de orice detaliu decorativ, optndu-se pentru structuri obinute din asamblarea cldirilor din blocuri mari de piatr sau din piese prefabricate din beton armat. Tehnica industrializat a accelerat ritmul de construcie a locuinelor pn la asamblarea blocurilor spaiale de dimensiunile odilor sau cu dou odi, dar a compromis pe o durat de circa dou decenii arhitectura ca gen al artelor vizuale. S-a apelat la executarea proiectelor model de cldiri publice, coli, case de cultur, dup care au fost construite n multe localiti edificii similare, deosebirile dintre care erau minore. Casele de locuit erau limitate la cinci niveluri, lipsite de elemente decorative, cu aspectul rezultat din repartizarea ntr-un ritm de metru a ferestrelor i balcoanelor, dominnd orizontale i verticale prin golurile faadelor. Doar Casa Guvernului, Palatul Naional, au fost proiectate individual cu exigene sporite ca fa de unicate ale arhitecturii.

2

ncepnd cu anii 70 arhitectura se reabiliteaz ca gen al artelor, snt elaborate proiecte individuale att pentru cldirile obteti, ct i pentru cele de mas casele de locuit cu multe etaje, ajungnd la 16-19 etaje, n care un rol important revine plasticii arhitecturale, siluetei, confortului apartamentelor. Cresc n suprafa spaiile semideschise: terasele, logiile i balcoanele. Amplasarea cldirilor publice n centrul insulelor urbane, sau cu o retragere mare de la frontul perimetral al strzilor, a provocat demolri masive ale fondului locativ istoric. Dup obinerea independenei i suveranitii, arhitectura cunoate o dezvoltare impetuoas: se construiesc mari edificii publice, administrative, pentru oficii i birouri, case individuale i blocuri de locuit cu un confort sporit. Tipul predominant al edificiilor publice snt sediile bncilor, arhitectura crora formeaz aspectul prosper al acestor instituii i cel ultramodern al oraului. Snt utilizate realizrile progresului tehnic, plastica arhitectural devine o tem independent de structura portant i distribuirea funcional a ncperilor, aspectul exterior fiind laconic, din materiale calitative, din care domin sticla, metalul, crend impresia de roci policrome. Termenul de art contemporan se refer n special la arta zilelor noastre. Uneori istoricii francezi folosesc termenul art contemporan pentru a defini perioada scurs de la Eugene Delacroix pn n prezent, totui majoritar este folosit accepiunea anglo-saxon a termenului i anume art produs n prezent; muzeele de art contemporan cosider la producia artistic succesiv celui de Al Doilea Rzboi Mondial.Faptul c o oper de art este creat astzi nu este suficient pentru a-i oferi acesteia statutul de arta contemporan. Astzi snt create opere de art care respect ntocmai metodele i tehnicile folosite de artiti din diverse epoci anterioare. La sfarsitul anilor 60, societatea occidentala trece printro perioada de schimbari profunde, marcate si de protestele studentesti care, din campusurile universitatilor americane, se vor raspnadi cu repeziciune in toata Europa. Aceasta criza coincide si cu incheierea primei faze a industralizarii, process care se realizeaza in secolul XX in Statele Unite ale Americii si in principalele tari europene, influentand in mod decisive experimentele de arhitectura. Incercarea de omologare a productiei edilitare, mai prcis cautarea unor solutii in masura sa rezolve orice problema prin intermediul asa numitelor standarde, isi arata limitele si provoaca o criza a principiului rationalismului si a intregului system stilistic al International Style. In esenta, artistii incep sa revendice capacitatea creatoare, care cu greu poate fi adusa la o forma oricat ar fi aceasta de complexa. O ampla dezbatere domina perioada anilor 60 in intreaga lume, implicand si problematici legate de rolul social si cultural al unui arhitect. Socetatile occidentale dobandesc in acest moment 3

constiinta fragilitatii premiselor tehnologice ale rationalismului. Se simte nevoia unei revizuiri structurale radicale si punerea in aplicarea a unor noi interventii si metode de proiectare, in concordanta cu o civilizatie definita deja ca postindustriala. Intre anii 70 si 90, pana in progul anului 2000, se dezvolta, asadar, limbaje stilistice multiple, ai caror promotori sunt noile generatii de arhitecti. Arhitecii postmoderniti i cei deconstructiviti n stare nscnd au publicat studii teoretice n revista profesional Oppositions(aprut ntre 1973 1984), marcnd astfel nceputul unei rupturi definitive ntre aceste micri. Poziia deconstructivismului a fost una critic i confruntaional mpotriva arhitecturii i a istoriei acesteia, dorind o arhitectur a dez-articulrii i dez-ansamblrii[3]. Poziia postmodernismului a fost o rentoarcere la mbriarea tuturor referirilor istorice la eclectism i ornament, n timp ce deconstructivismul refuz aceste acceptri. Acest refuz aliniaz ntr-un fel arhitectura deconstructivist cu anti-istorismul multor opere moderne, fiind totodat o parte a definiie noii micri. Anterior revistei Oppositions, o alt scriere care a separat deconstructivismul de linia generat de modernism i postmodernism a fost lucrarea Complexitate i contradicie n arhitectur de Robert Venturi (n original, Complexity and Contradiction in architecture) publicat n 1966. Fiind simultan un punct important att pentru postmodernism ct i pentru deconstructivism, Venturi aduce argumente n Complexity and Contradiction mpotriva puritii, claritii i, mai ales, a simplismului generat de modernism. Datorit publicrii acestei lucrri, funcionalismul i raionalismul, cele dou curente majore ale modernismului, au fost puse "la zid", fiind privite ca paradigme prin prisma scrierilor postmoderniste i deconstructiviste.

Vitra Design Museum de Frank Gehry, Weil am Rhein Citirea lucrrii lui Venturi n cheie postmodern a fost exact acea parte ornamental i aluziv filozofic care aducea bogie arhitecturii i pe care modernismul o ocolise, o eliminase, o uitase sau nu o considerase niciodat. Ca rezultat, arhitecii postmoderni au nceput s refoloseasc ornamentele ca elemente de mbogire ale faadelor, chiar i n cazul cldirilor 4

construite "economic" sau "minimalist" (a nu se confunda cu minimalismul, alt curent artistic al secolului XX), rspunznd conceptului lui Venturi de "colib decorat" sau "cocioab ornamentat". Raionalismul design-ului a fost "anulat", dar funcionalitatea cldirii a fost pstrat. Astfel, afirmaia anterioar se gsete n proximitatea tezei majore a urmtoarei lucrri importante a lui Venturi, [4], n care acesta afirma c semnele i ornamentele pot fi aplicate arhitecturii pragmatice implicnd mbogirea acesteia cu conceptele filozofice complexe ale semiologiei.

Postmodernismul, prima miscare relevanta, nascuta in jurul anului 1975 si continuand pana la sfarsitul anilor 80, se indeparteaza de schemele rigide ale rationalismului, recuperand o relatie istorica cu formele, dar dintr-o perspectiva plina de ironie si deziluzie ce decurge din conceptia ca activitatea de a contrui poate avea o componenta ludica. Originile Termenul postmodern, aplicat pentru prima oara in arhitectura in 1975 de teoreticianul Charles Jencks siarhitectul Robert A. Stern, fusese adoptat anterior de critica literara pentru a indica recuperarea genului povestirii, structurat sub forma unei constructii organice care sa restituie cuvintelor sensul lor. Precedentele cele mai indepartate ale acestui stil de arhitectura au fost identificate in traditionalismul anilor 20. Cu toate acestea, dupa cum am vazut si explicat deja, preluare limbajelor locale sau legate de o perspectiva istorica, in combinatie cu tehnicile si logica constructiva moderna, constituie o exigenta care se simtise deja in Italia anilor 59 si, la putin dupa aceea, si in Statele Unite ale Amercii. Deconstructivismul Deconstructivism n arhitectur, numit uneori i Deconstrucie, este o direcie de dezvoltare a arhitecturii postmoderne nceput la sfritulanilor 1980. Este caracterizat de idea de nonliniaritate a procesului de design i proiectare, precum i de manipulri ingenioase ale formelor, continuitii i structurilor suprafeelor exterioare ale cldirilor. Deconstructivismul apeleaz la aparenta nerespectare a geometriei euclidiene, sugernd volumetrie ne-euclidian,[1], servind astfel la "dizlocarea" i "distorsonarea" elementelor arhitecturale, dar mai ales a faadei i a ntregii suprafee exterioare a cldirii. Finalizarea aspectului final vizual este caracterizat de impredictibilitate i haos controlat.

5

Cldirea Muzeului

Imperial

de

Rzboi,

Nord (Imperial

War

Museum

North)

din Manchester, Anglia, realizare a arhitectului Daniel Libeskind, sugereaz intersectarea a trei forme volumice curbe. Unii dintre arhitecii implicai n micarea deconstructivist au fost influenai de

scrierilefilozofului francez Jacques Derrida i de ideea sa filozofic de deconstrucie, dei gradul concret de influenare al acestora este o problem de dezbtut, n timp ce ali arhiteci au fost influenai de multiplele dezechilibre geometrice ale micrii artistice sovieticeprogramatice a anilor 1930, Constructivism. Exist, de asemenea, referiri multiple ale deconstructivismului la alte micri artistice importante ale secolului XX: modernism,postmodernism, expresionism, cubism, minimalism i art contemporan. Oricum, ncercarea general a micrii deconstructiviste este de a realiza progresul arhitecturii nspre o direcie neexplorat pn la nceputul anilor 1980, aceea a ignorrii regulilor constrictive anterioare, "funcia determin forma", "purism", "fidelitate fa de materialele folosite", i altele similare. Evenimentele importante care au marcat micarea deconstructivist includ concursul de design arhitectural din anul 1982 din Parc de la Villette (i mai ales lucrrile lui Jacques Derrida and Peter Eisenman[2], respectiv lucrarea ctigtoare a lui Bernard Tschumi), expoziia organizat la Museum of Modern Art, Deconstructivist Architecture, n 1988, nNew York City de ctre Philip Johnson i Mark Wigley i deschiderea din 1989 aWexner Center for the Arts, Columbus, Ohio, designat de Peter Eisenman.

Precedentele

6

Desi expozitia din New York plaseaza nasterea si dezvoltarea deconstructivismului in anii 80, trebuie sa consideram ca antecedente semnificative lucrarile pentru Site Incorporated ( Sculpture in the Environment), societatea intemeiata de James Wines (1932) in anul 1969. Arhitectul din Ilionis definea drept de-architecture o arta expresiva, bazata pe ironie, ce nu dispretuia limbajele extreme, precum benzile de senare, si punea in discutie logica de fied a consumismului american. Pentru lantul de supermarketuri Best Products, SITE inventeaza cladiri care par a fi in ruina: la sediul supermarketului din Houston, inaltul zid exterior este stirbit si pare gata sa se prabuseasca, in timp ce la sediul din Sacramenro, la ora deschiderii, se asista la probusirea aparenta a uni colt al cladirii, care se desprinde si se transforma in intrare. Protagonistii Un teoretician al aspiratiilor postmodernismului este americaul Robert Venturi, autor, in 1962, al unui eseu asupra complexitatii si contradictiilor arhitecturii moderne (publicat abia patru ani mai tarziu). In cadru miscarii postmoderne se va afirma reactia fata de International Style. Tot in directia postmodernismului se indreptase si Philip Johnson, arhitect cu vederi largi care a colaborat la realizarea Seagram Building, exemplu elocvent de International Style. Aceasta tendinta este evidenta in operele din anii 70, precum Roofless Church din New Harmony, unde referinta la corturile tradionale ale indienilor din America se inscrie in cadrul istoricismului. Spre sfarsitul anilor 70, cand realizeaza AT&T Building la New York,arhitectul american creeaza unul dintre edificiile culte ale limbajului postmodern. Adevarata inovatie consta in raportul dialetic dintre modernitate si istorie, conferind un aer retro si elegant imaginii zgarie-norului. In loc sa fie o emblema a modernitatii, aceasta poate fi definit drept o cladire istorica, chiar daca istoria in cauza este cea a Amercii, tara care, mai mult decat oricare alta la acea vreme, parea sa se proiecteze in viitor. Primul care a introdus in limbajul de arhitectura contemporan stilurile instorice (clasicism, baroc, neoclasicism), fie si cu o intentie provocatoare, a fost Charles Willard Moore (1925-1995). Cu celebra Piata Italia, conceputa pentru comunitatea italiana din New Orleans, in amintirea tarii de origine, Moore recreeaza un loc al nostalgiei, cu o infatisare Kitcsh si, tocmai din acest motiv, cu atat mai autentic: precum domnul din Milano cu bila de sticla sau turnul din Pisa, iluminat pe dinauntru Jencks remarca : O cladire postmoderna este, pe scurt, o cladire care comunuca simultan la cel putin doua in acelasi timp: celorlati arhitecti si unei minoritati care intelege semnificatia propriei arhitecturi, si unui public mai vast sau locuitorului din acesl loc pe care il intereseaza alte probleme, precum comfortul, constructia traditionala si stilul de viata. Pe aceste ambiguitati mimeaza poetica postmodernismului, a carei celebrare oficiala se regaseste in Strada Novissima, a lui Hans Hollein (1934), prezentata la Bienala de la Venetia care a fost condusa de 7

un arhitect italian Paolo Portoghesi. Chiar acesta a fost cel care, gratie si studiilor sale asupra secolului al XVII-lea in Italia, a repropus valoarea istorica a traditiei ca materie de arhitectura pentru noi creatii. O asemenea conceptie ii va permite sa dea curs noilor exigente ale comunitatii mulsulmane din Roma, realizand celebra si grandioasa moschee din Centru Cultural Islamic. In aceeasi directie,dar intrun context omogen,se incadreaza si arhitectura multiforma a englezului James Stirling (1926-1992),care reuneste forme instorice consacrate,precum turnul,in noua Staatsgallery si in scoala de muzica din Stuttgart,concepute ca elemente ale aceluiasi complex arhitectonic.Marele depozitar al memoriei este orasul insusi. In Schutzenstrasse din Berlin,italianul Aldo Rossi citeaza din trecut ca si cum arhitectura insasi ar fi cea care s-ar povesti. Astfel fatada cladirilor poate prezenta rigoarea severa a celor din Florenta secolului al XVII-lea. Poetica postmoderna este atat de flexibila, incat permite evolutii cu totul neasteptate. Este ceea ce se petrece, spre exemplu, in cazul Humana Building a americanului Michael Graves, care deplaseaza centru cautarilor de arhitectura din domeniul citarii in cel al reinventarii. Efortul, incununat de succes, consta in renuntarea la aspectul rece al zgarie-norului forma de cutie in favoarea unei alte forme, emotinanta si surprinzatoare.

Philip JohnsonS-a nscut n Cleveland, Ohio. A studiat arhitectura i a fcut apoi un master n istoria arhitecturii la Universitatea Harvard. Dupa ce i-a terminat studiile, Johnson a acceptat postul de director al departamentului de arhitectur al Muzeului de Arta Modern din New York, care tocmai fusese nfiinat. n anii urmtori s-a dedicat mai multor activiti,n afar de arhitectur. A fost critic, autor, istoric i director de muzeu, pn n cele din urm, la vrsta de 36 ani, s-a concentrat asupra arhitecturii i a desenat prima sa cldire. ncepnd de atunci cariera lui a fost una ascendent. n 1967 s-a asociat cu John Burgee,asociere ce a durat 20 de ani. n acest timp, ambii arhiteci au realizat un numr foarte mare de proiecte. Johnson a organizat primele vizite arhitectonice ale lui Ludwig Mies van der Rohe, i a lui Le Corbusier, cnd acetia au cltorit n Statele Unite ale Americii. Cu Mies a avut o relaie strns i a colaborat mai trziu cu el la proiectarea i construcia faimoasei cldiri Seagram n New York. Johnson a fost distins de ctre Institutul American al Arhitecilor cu Medalia de aur, i n 1979 a primit primul Premiu Pritzker, cel mai rvnit premiu n arhitectur. 8

Sony Building ncepnd cu 1989 Johnson s-a retras din viaa public. i-a dedicat timpul mai ales proiectelor proprii, chiar dac a rmas consilier al vechiului birou. Unul dintre ultimele proiecte a fost o nou coal de Belle Arte n statul Pennsylvania.

9

Lucrarea cea mai faimos a lui Johnson este probabil Casa de sticl (Glass House), din New Canaan, Connecticut. Este o cldire cu structur metalic foarte delicat care nu mpiedic vederea. Toi pereii sunt n ntregime din sticl, fac din cas o cldire transparent, permind vederea dintrun col n altul, din exteriorul cldirii. Johnson a proiectat casa pentru sine i n acelai timp ca tez de doctorat pentru absolvirea sa. De atunci Johnson a locuit mereu n ea, de aceea ea se cheam i Casa Johnson.

10