Arh-Peisaj1

5/10/2018 Arh-Peisaj1 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/arh-peisaj1 1/11

JOHN ORMSBEE SIMONDS

ARH ITECTURA PE ISAJULU I

Traducere din limba enqlezd .

Arh. Anton Moisescu

~tefan Stoenescu

-,~--.

ED I T U RAT EH N I C AB U CUR E$ T I - 1967



LANDSCAPE ARCHITECTURE

THE SHAPING OF MAN'S NATURAL ENVIRONMENT

JOHN ORMSBEE SIMONDS

McGRAW-HILL BOOK COMPANY, INC.

New York Toronto London

f~

LANDSCAPE ARCH ITECTURE

Gopy,right © 1961 by the McQ,~aw-Hili Book

Cornpony,I nco

MI Rights Reserved. A~inted in the United States

of Amedee. This book, or ports ·th€reolf, may notbe 'reproduced in any form without permission ofthe publishers. Library of Congress Catalog Card

Number:

60-53454

57391

V

Book and.-..iacket design by Laurence Lustig



Aceas ta Iucrare e ste d ed ic a.ta

cu reCUnO$ t in ra

Profesorilor mei, ale carer daruri au insemnat, pentru

toti cei care au vrut sa leprimeasca, 0 minte deschisa, un

ochi patrunzator, 0 curiozitate treaza si 0 viziune irezis-

tibila a tot ceea ce estemailnah, mai cuprinzator, maiadinc ~i mai maret- si care sa merite stradania .~.

Colegilor mei de-la Carnegie Institute of Technology,

ale carer cautari pentru adevar ~i al carer schimb de idei

liber si permanent au asigurat un climat stimulator pentru

discutii ~i'cercetare ...

Studentilor mei, care, prin aprobarea adinca sau prin

.dezacordul viu, s-au dovedit a fi pentru mine 0placa rever-

batoare desondaj si 0 sursa permanents de inspiratie ...

Asistentilor mei 'de lucrari practice, pentru care fiecare

proiect reprezinta un prilej nou de a realiza ceea ce are

mai mult lnteles si pentru care proiectarea unei ambiante

mai bune de viata reprezinta un deziderat puternic sivital ... , '

Defunctului john Knox Shear - arhitect, filozof,

invatat si prieten - care a sugerat ~i lncurajat scnereaacestei lucrari ... -

Scumpei mele sotii, Marjorie ...

Si celor patru copii lndntatori ai mei, In ciuda carora

cartea de fata a putut fi totusi scrisa ...

5



PREFATA

o trasatura caracteristicd a istoriei omenirii moderne este

cresterea exploziua a-rpopula t i e i lumii. Cijrata in preapna

anului 1700 la circa 600 milioane, atinge azi peste 3200 de

milioane # se presupune ca in jurul anului 2000 va atinge

6000-7000 de milioane. In acesti 300 de ani cresterea popu-latiei globului se lnzeceste.

o alta caracteristicd este faptul ca ponderea rezultata in

aceastd crestere 0 reprezintd populaiia urbana, cu tendinta

spre disparitia treptatd a modului de viata rural.Consecintele ecologice ale acestor prefaceri fundamentale, tll

conditiile de viata ale omului, sint incii greu de cunoscut si

stapinit. In special modul anarhic in care s-au dezvoltat cele

mai multe din aglomeratiile urbane in capitalism a dus la alte-

rarea grava a raporturilor om-natura stabilite de-a lungul for-

r ndr i i omului ca specie biologlcii. Viata inauntrul acestor uriase

aglomeratii urbane se desfa~oara in volume # spatii construite,rupta de solul, ritmurile si ambianta naturala. M ediul aces-

tora a ajuns sa formeze 0 lume claustratd de caramida, beton

s i asjalt rupta de natura ~i contra naturii.Urbanismul modern se strdduieste din riisputeri sa coree-

teze defectele oraselor vechi si sa creeze altele noi in care

sa se asigure 0 lmpletire [ireasca intre un cadru civilizat de

viata urbana si conditii biologice optime.

Un rol eseruial in realizarea echilibrului ecologic al am-

biantei omului, U au armonizarea raporturilor reciproce ' d in t r espatiile construite ~i cele libere si plantate, dintre spatiul ora-

sului # al teritoriului inconjurdtor. Interueruia omului t~i punepecetea azi mai mult sau mai putin ptna in cele mai lndepar-

tate colturi ale naturii. Aceasta .interuentie atotcuprinzdtoare

aduce dupa sine necesitatea grijii asupra modului ~i calitatii

[unctionale # estetice a prefacerii peisajului natura} ~i a echili-

brului corespunzdtor dintre acesta ~i spatiile construite, aduce, dupa sine necesitatea respectului pentru arhitectura peisajului.

Interuentia lntlmpliitoare a omului in peisaj poate avea ca

.rezultat 0 alterare sau tmbunatatire a acestuia ji numai rareori

poate trece neobseroatd. lmportanta=consecintelor acestor in-

teroentii umane poate sa nu fie initial apreciabila; rezultatele

unui cadru natural dezechilibrat si nearmonios pot. conduce

z'nsa, cu timpul, la efecte similare cu cele ale unei dezooltdriurbane nearmonioase,

Rod al unei actiuitiui: de 0 viata lntreagii si dispunlnd de 0

larga documentare, bazata pe numeroase calatorii - inEuropa, Asia, Africa ~# continentele Americane - lucrare

"Arhitectura peisajului", datorita profesorului J. o. Simonds,personalitate remarcabild ttl acest 'domeniu, cuprinde 0 ana-

liza patrunzatoare si cunostirue deosebit de folositoare in

aceastd specialitate de 0 mare importantd ~i utilitate de per-

spectiud.Autorul reuseste, cu competentd ji intr-un stil atragator,

sa traseze un tablou inchegat si unitar al principiilor, preble-

melor ~i metodologiei proiectdrii in arhitectura peisajului.

El pledeaza conoingdtor, tnca de la primele pagini, pentru

necesitatea stringentd a redobindirii echilibrului ecologic al

7



8

ambiantei umane, periclitat de dezvoltarea uertiginoasa a ora-selor cind este lacuta /ara un corespondent echivalent in tra-tarea peisajului natural; In acest sens intelegem accentul deo-sebit pus pe [aptul ca omul este, lnainte de a Ii 0 fiintasuperioara, 0 specie biologicd _ un animal _ caruia trebuie

sa i se asigure contactul firesc cu natura pentru a supraoietuiciuilizatiei moderne. Pledoaria sa este jncisiva # dezoaluie cuputere 0 serie de consecinte grave ale modului prddalnic incare lumea capitalista [oloseste resursele naturale, "homo-sapiensdevenind victima propriei sale proiectari" (Notiunijundamentale). Desigur ca nu putem _Ii de acord cu extin-derea unor racile specifice conditiilor sociale ale lumii capi-taliste asupra omului in general. Autorul nu scoate ineuidentiic a aceste racile sint ineuitabile in conditule moralei "profiiuluimaxim", inerent lumii capitaliste ~i nu este probabil_ suficientinformat asupra conditiilor economice ~i sociale eseruial noi incare poate Ii abordatd problema intr-o economie socialistdrnenitd sa rezoloe integral ~iarmonios cerintele intregii societati.

Este de asemenea necesar, poate, sa prevenim asupra carac-terului unor citate [olosite de autor. Prin modul in care acesteasint cuprinse in lucrare _ nefiind inserate in context ci a~e-zate marginal ~i in paralel cu textul sdu, lara a fi directcOnJentate '_ nu se poate desprinde cu. u~urinta pozitia auto-rului jata de ele. Din analiza mai atentd a textului autoruluiSf: poate intelege totusi ca el [oloseste citatele in general ca 0

ilustrare, adiverselor principii legate direct sau mai putindirect cu problemele tratate in lucrare. De pilda, atunci cindeste vorba 'de citate din [ilozojiile vechi orientale, din inue-

. lisul lor adeseori mistic, autorul desprinde de obicei in textulsau doar esenta conceptiei de proiectare ~i consecintele res-pectiveasupra arhitecturii peisajului. Prin ac'easta socotim caautorul isi pastreaza .independenta cuuenitd lata de conceptiilecuprinse in unele citate, chiar daca prezentarea lor, aparentobiectiuista, ne-ar putea induce uneori in eroare. '

Cu rezeruele aratate socotim c a traducerea lucra-rii-de fatava constitui un sprijin deosebit de util cunoasterii mai largi adomeniului arhitecturii peisajului in care progresele /acute inanii din, urma in. tara noastrd ne dau dreptul sa speram facresterea tot mai rapidii a calitdtii realizarilor viitoare. '

Conf. univ. arh. Anton Moisescu

,/



CUPR INS

Cuvint "inainte

Prolog

1. Notiuni de baza

2. Situl

3. Organizarea spatiilor

~~ 4. Aspecte vizuale ale aranjamentului de plan

5. Circulatia

6 . Constructii/I

In peisaj

7 . Proiectarea teritoriala

Epilog \

Autorii ilustratiilor

Sursele citatelor

Indice

';

/

9



Cu mu !tu m ir i d e os eb ite D-rei Katherine McNamara, bibliotecar·Universitatea Harvad, Institutul postuniversitar de proiectare

D-rei Nancy Chalfant, bibliotecar .-Biblioteca de Arte frumoase, Institutul de tehnologie Carnegie

Dvlui Wilder Green, director Adjunct ~iDvlui Willard-Tangen, bibliotecarCatedra de Arhitectura si ProiectareMuzeul de Arta Medema, New York

Lui Robert S. Taylor, Profesor asociatInstitutul de, Arhitectura

·Universitatea Princeton

D-rei Emily Stenhouse de laServiciul deExpozitii itineranteInstitutul SmithsonianWashington, D.C.

•

D-fui' K. Yonezawa, Director administrativ,

Kokusai Bunka Sinkokai (Institutul Cultural Japonez)Tokio, Japonia /

Lui Margaret Stewart Weaver, Secretara par excellence

. Lui Philip Douglas Simonds, Frate ~i asociat· pentru ~ncurajarea sa generoasa ~i pentru ideile~i observatiile sale judicioase.

,

(

11



I N TRODUCERE

•

Aceasta este 0 carte destinata arhiteqilor,' arhitectilor-pei-sagisti si urbanistilor, dar nu numai lor; ea se adreseaza tuturor.acelora a carer sarcina poate fi la un moment dar proiectareaunei constructii, a unei gradini, a unui parc, a unui oras saua oricarui alt obiectiv din cadrul peisajului a-toate-cuprinzator.

Dar sa 0 luam de la Inceput ....Acum citiva ani, regretatul John Knox .Shear, pe atunci

sef al Catedrei de arhitectura de la Institutul Tehnologic Car-negie, a prop us autorului sa redacteze si sa ~ina un nou cursstudentilor de la arhitectura. Acest curs trebuia, dupa cum aexplicat Shear, "sa extraga din domeniul arhitecturii peisajuluifaptele, conceprele si principii le 'care comporta eel mai mareinteres pentru arhitecti, adt in timpul studiilor, cit si-mai tir-

ziu, in activitatea lor profesionala".Cursul, din fericire, a fost bine primit I si curind s-a extins

pe inca un semestru, cuprinzind si acele aspecte ale arhitecturii

peisajuluicare prezentau un interes deosebit pentru proiectantiiambiantei urbane si rurale. '

o data cu trecerea anilor, notele care au stat la baza pre-legerilor au fostamplificate, Sute de' desene si de grafice aufost schitate pe margini si fotografii ilustrative au fost adau-gate asemeni prunelor in budinca. Aproape fara nici 0 intentiea aparut ~i a crescut 0 carte - dar nu chiar in intregime. Caci.0 carte, eel putin asa ne spun editorii, trebuie sa fie mai con-cisa si mai bine inchegata decit, 0 serie de note pentru prelegeri.Siastfel materialul a fost cu grija reelaborat, ajustat, altoit si

rinduit intr-o forma mai atragatoare si mai utila, In fine, asacum trebuie sa fie 0 carte, ea contine mai putine foi dar maimulte roade.. '. Arbitectura peisajului a fost conceputa spre a satisface cere-rea pentru 0 carte care-si propune schitarea procesului de pro-iectare a peisajului - de la alegerea sitului > :- ~i pin a la pro-iectul definitiv - in termeni simpli, dari ~i practici.

Ea ne introduce in lumea formelor, [ortelor ii trasaturilorpeisajului natural si ale celui creat de 0!Jl;

Discuta alegerea, 'analiza si principiile pro i e c t d r i i sitului: \

Se ocupa de proiectarea suprajetelor de jolosinta bine core-

late intre ele;Ia in considerare problema crearii spa t i i lor bine alcatuite

sub aspectul folosintei, formei, materialelor si culorilor;Examineaza proiectarea relatiilor :optime lntre sit' ii con-

structie;Exploreaza in amanunt configuratia constructiilor ~i spa-

tiilor in raport cu traficul pietonilor s i automobilelor;Cerceteaza si trece in revista lectiile istoriei si gindirii con-

temporane asupra compozitiei constructiilor;Descrie proiectul unui cartier siReevalueaza orasul ii teritoriul sub aspectul proiectarii unei

arnbiante mai eficiente, mai productive ~i mai placute pentru,om.

. ~-Notiunea de sit nu are echivalent in limba noastra, Ea reprezinta 0 sfera mai

larga decir amplasamentul propriu-zis ~i inseamna b parte. a teritoriului prezentlnd \o unitategeogra/ica, biologica sau umana. (n. t.). . (

13



Asa cum este de .asreptat, aceasta carte de arhitectura apeisajului Imprumuta multe ·lucruri de la arhitectii si de laproiectantii ambiantei urbane pentru care, printre altii, a 5ifost conceputa, ~i se ocupa de 0 gama de procese de proiec-

tare care este In multe feluri comuna tuturor celor trei domeniide activitate.Nu se urrnareste ca cititorul acestui volum sa devina el

Insu~i arhitect peisagist.La fel ca ~i'cu pregatirea In alte do-menii, competenta In problemele arhitecturii peisajului vinedupa ani lungi de studiu, de calatorie, de observatii si depractica profesionala,

Cititorul va putea, totusi, prin aceasta carte sa cistige de-prinderea de a acorda 0 atentie mai patrunzatoare si constientafa~a de peisajul care-l inconjoara, Si el mai trebuie sa cistigemulte cunostinte folositoare care 11vor ajuta sa lucreze si sa

proiecteze In cadrul peisajului cu mai multa siguranta - sicu rezultate mai bune. Aceasta, eel putin, a fost intentianoastra,



PRO LOG

Vina to ru l ~i f i lozoful

A fost odata un vmator care 1~1 petrecea zilele batind intinsele preriidin Dakota de Nord, ~nsotit· de pusca s i de ciinele sau, iar uneori side un baietel, care-l implora sa fielasat sa-l intovara~easca.

I~t~-o dimineata.~,v.in~t<.>r~l~~baiat~l, :-flati. departe de prerie, sedeauurmannd cu atentie 0 ndicatura de pammt din fata lor.- Tot Iocul eraplin de vizuini de hirciogi. Din cind in cind, citeun hirciog mic si vargattisnea din gura vizuinii pina sub adapostul din ierburi inciloite de prerie,

.pentru ca repede apoi, Sa 0 sbugheasca la loc in vizuina cu desagii obra-jilor pleznind de graunte, I .

"Stra~nic mai s inn echipati hirciogii", observa vinatorul, "vr~au' sas.pun, felul in care s-au organizat. Ori de cite ori dai peste 0 asezare dehirciogi; poti sa fii sigur ca se .afla in apropierea unui Ian de grine deunde i~i pot aduna hrana si in apropierea unui piriias sau a unei mlastinide unde i~i ~au.apa. Ei nu-~ic0!1struiesc ?ic~odata a~e~arile In. apropi~reatufelor de saleu sau a mestecenilor, pentruca acolo 1~1 fac cuib bufnitelesi ~oimii.Si nici n-ai sa-i gase~ti in apropierea vreunui morman destinci sau de lespezi unde dusmanii lor, ~erpii,stau ascunsi gata sa-iinhate, Cind aceste animale mici si inteligente i~i construiesc orasele,

.cauta 0 panta a unei movile,. orientata spre sud-est, asa ca sa aiM parte

de soare cit mai muro in fiecare zi ~ ca sa-~ fad din vizuinile lor,locuri calde si primitoare. Viscolele care .bat iama mai cu seama dinsprenord sivest si care ingheata tun coastele colinelor indreptate spre vinttrim it doar zapada spulberata .peste adaposturile lor."

"Cind i~i.sapa vizuinele", continua vinatorul, ,,~tii tu ce fae? Inclinagaleria de fuga abrupt in jos pe 0 distanta de doua sau trei picioare siapoi 0 indreapta inapoi pina aproape de suprafata unde niveleaza 0

platforms bun a si uscata. Acesta este locul unde stau tolaniti :-. pelespezi -:- aproape de radacinile de iarba, adapostiti devint, incalziti desoare, 'aproape de apa ~i de mincare, cit mai departe cu putinta de dus-mani s i inconjurati de toti ceilalti hirciogi prieteni. Da domnule, cusiguranta ca ei si-an proiectarjeate astea!

"Ora¥1l nostru este construir si el pe panta indreptata catre sud-est?"

intreba baietelul ginditor. ."Nu", raspunse vinatorul, "ora~ul nostrucoboara spre nord in suflarea

vintului patl").lnzaror de iarna si tot atit de rece ca si 0 teava inghetatade pusca." Isi increti fruntea. "Chiar si vara, briza cornploteaza impo-triva noastra. Cind ne-am construit noua Filatura de in, singura: Iilaturape 0 raza de 40 de mile, unde crezi ca am asezat-oj Am construit-o chiarin locul de unde briza aduna in timpul verii fumul .din cosul ei si-Iimprasrie peste 'casele noastre, bagindu-I prin ferestrele noastre deschise!"

"Cel .putin orasul nostru este asezat aproape de riu ~i de apa", zisebaiatul luindu-i parca apararea. \ .

'".A~a este", raspunse vinatorul, "Dar uncle anume in vecinatatea riuluine-am construit casele? Pe lunca joasa din interiorul curbei riului: chiar

acolo le-arn construit. Si in fiecare primavara, cind se topesc zapez.ilede pe 'prerii si cind se umfa riul, el inunda to ate pivnitele din orasulnostru". .

.. "Hirciogii ar proiecta lucrurile mai bine", hotari baietelul.

"Da", raspunse vinatorul: "un hirciog ar proceda mai elegant".

"Clnd i~i proiecteazahirciogii casele si orasele", filozofa baietelul "parsa 0 faca mai bine decit oamenii". I •

"Da" medita cuvo~e tare -vinarorul, ,,~i asa fac mal toate animalelepe care le stiu, Ma intreb uneori de ce".

15

Arh-Peisaj1

Documents

Transcript of Arh-Peisaj1