Argila ingerul pamantului a goris -a liot -p goris

39

description

Se spune despre argila, in toate scrierile vechi ca ar fi fost botezata de Iisus, Ingerul Pamantului.

Transcript of Argila ingerul pamantului a goris -a liot -p goris

Page 1: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 2: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

sĂ FACEM CUNOŞTIINŢĂ

cf grupul dDep-p;'nrfad .print sa OsocietateButanGasU

B-dul Tudor VladimirellClJ, nr. 31, HClor 5. BUCUfe ••d. ROMÂNIA .Telefon: 335.93.18: 335.97.47

Fax: 337.33. n

Toţi ştim cum arată, .dar foarte puţini dintre noi s-augândit vreodată că, aid'oma unei legume, ori a unui fructsau, ca şi plantele medicinale, argila este un medicamentnatural atotputernic.

La fel ca şi plantele,ce cresc pe ea şi se îmbogăiesc înt.ot felul de substanţe dătătoare de sănătate; pe care leabsorb din ea, argila conţine numeroase mineral~şioligoelemente, în cantităţi apreciabile. .

Utilizarea ei pentru tratamentul multor afeCţiuni estefoarte veche, de la începuturile lumii, am putea spune. Nuştim de ce, acum, toate puterile ei tămăduitoare au fostuitate. Şi este cu atât mai de mirare cu cât, de-a lungulsecolelor, civilizaţia umană a' beneficiat din plin deeficienţa terapeutică a argilei, o multitudine. de boli, deseorifoarte grave, fiind vindecate doar cu ajutorul ei.

Este un regenerator fizic deosebit de puternic, acţio-nează ca remineralizant-forte' asupra corpului uman, are,capacitatea de a reechilibra metabolismul şi funcţiile orga-nismului, în general" este un agent antitoxic de excepţie.

Toate aceste proprietăii erau bine cunoscute şi eficientexploatate încă din Antichitate!

Nu este mai puţin adevărat că, aşa cum s-a întâmpl~t şiîn.alte domenii, nu puţine din .lucrările, efectuate şi scrise,asupra' argilei... s-au pierdut! Aşa, de pildă, cercetărilearheologice contemporane· ne-au dezvăluit faptul. căegiptenii utilizau argila - datorită proprietăţilor ei anti-

Page 3: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

septice -, la mumificarea cadavrelor. Dar cum făceau acestlucru, nu se ştie exact.

tntr-una din lucrările sale Zimmermann afirma: " ...,celor bolnavi; care veneau să-i arate lui Iisus diformitătilece le aveati, ori membrele, umflate, noduroase... acesta îiîndrepta spre un anume loc de pe malul fluviului, unde seafla un nămol încălzit de razele soarelui." Şi Iisus adăuga:"Băgati-vă picioarele în acest nămol, într-atât încâtîmbrăţişarea ingerullii Pământului să poată trage din oaselevoastre toate otrăvurile şi toată suferinta ce le roade. Şiatunci veti vedea cum Satana şi durerile voastre vor fialungate de îmbrăţişarea fngerului Pământului. Şi îngroşă-riIe oaselo!' voastre vor dispărea, şi membrele voastre sevor îndrepta, şi veti fi eliberati de toate durerile."

Dar textele respective nu spun dadi era vorba de mâiniori de picioare, sau de amândouA, nu spun de ce boală eravorba şi nici care au fost rezultatele cxactc, gradul exact deînsănătoşire, de vindecare, obtinut cu acest ... tratament!Dacă ar fi să credem întrutotul spusele textului, ar însemnacă, odată, de mult, de foarte mult timp, argila a avut niştevirtuţi de-a dreptul miraculoasc, dar, pe care, de-a lunIDIltimpului, le-a... pierdut. tn orice caz, nici tumorile, nicimarile diformităţi osoase nu se vindecă, azi, prinîmpachetări cu argiHi! Ele sunt bencfice numai ca trata-ment pentru calmarea durerilor, in debutul reumatismuluisau al artrozei.

Dar ..., întotdeauna existAun "dar"lPe de a1t~parte, pe Terra există şi în prezent popt:llalii

tribale primitive, departe de orice lume civilizată, care nuau alte mijloace terapeutice, in afara argilei, pentru tratarea

afecţiunilor mai' sus-amintite. Şi, chiar de nu vă vine săcredeţi, pare-se că se şi vindecă de cumplitele sufe!.Înţe!'

: ,Ş-ar putea, aşadar, ca, eşecurile trata~~I.lt~mnfohb.~~!,şicataplasme de argilă, aplicate în anumite Ieziuni osoa~e, săni se datorezenollă, oam~nilor de azi, din lumea civilizată,tehnicizată, robotizată, - electronizată, care trăim altfel,mâncăm altfel, 'muncim altfeL., ale căror structură internă,mod de reactie, chimisme; biochimisme s-au schimbatradical faţă de oamenii care au trăit acum două şi treimilenii.

Aşa încât. este posibil ca reactiile noastre, la anumitemetode, substanţe, tehnici ţerapeutice, să se fi modificat înfuncţie de modalitliţile noastre. fiziologice, actuale, derăspuns la un nou medicament sau la un altul, foarte vechidar de mult uitat, de mult neutilizat.

Aşa se pare că s-a întâmplat şi cu argila, pentru că toţi.marii medici ai tuturor timpurilor nu fac decât să o ridic~ înslăvi!

Dioscoride îi atribuia puteri extraordinare) Pliniu ceiBătrân; Galen, Avicenna, nu~i aduceau decât laude în toatescrierile lor. Ludovic al XIV lea, supranumit Regele Soare,mân:ca argilă, singura în state să-i vindece he~oroiziidureroşi şi fisuriie anale de care sufer~a. Marco Poloafirma că pelerinii c~ veneau, în oraşul sfânt Niabarşiseîmbolnăveau de Îehra "Q" se vindecau doar înghitând niţel"pământ roşu" de pe malul lacului at1at~" vecinătateaoraşului.

Dar şi mai aproap~ de vremuril,e noastre au existatspecialişti care au susţi~ut şi dovedit că argila este unremediu terapeutic de excepţie.

Page 4: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

,ProfesorulStrumpf, de la Universitatea din Berlin,prescria, în 1903, bolnavilor de holeră asiatică, argilll.Urmare a.rezultatelor obJinute, librarul A Just se fac.epropagatorul acestei metode, publicând cl1rJidespre ea.

tII.' timpul Primului Război Mondial, in muştaruldestinat unor regiinente franceze s-a adăugat şi puJinăargilă. Rezultatul? Spre deosebire de celelalte unitAti,soldatii acestor regimente nu s-au îmbolnăvit niciodată dedizenterie. Trupele ruseşti luau cu regularitate argila pecale bucală.

In Africa, în America de Sud, în India, există multesate în care argila este un "medicament" la ordinea zilei.

Cura Kneipp utilizează în mod curent un amestec deargilă şi de otet de vin pentru 'cataplasm~şi impachetări.

în Germania şi in Elvetia impacbeUirilecu argilă caldă,la nivelul toracelui, recomandate de anumiţi specialişticelor -bolnavi, sunt o practicl1 cunoscuta, recunoscuUi şiutilizată frecvent. împacbetările pot durit ore in şir ori chiaro noapte întreagă, dacă este necesar.

Şi acestea sunt doar câteva dintre multele şi nebănuiteleharuri pe care le are Ingerul Pământuluui.

PROPRIETĂŢILE ARGILEI

Laureatul Premiului Nobel pentru Medicină şiFiziologie, vestitul medic Alexis Carrel, ca şi, multi alţioameni de ştiinţă, vorbea deseori despre "inteligentanaturii": "Ei bine, nu râdeti, argila este, în mod sigur,dotată cu o atare calitate, dar această inteligentă" - dupăcum el însuşi scria - "nu poate fi explicată cu ajutorulconceptelor noastre medicale actuale".

Să vedem, totuşi, prin ce se manifestă concret, "inteli-genta" Îngerului pământului.• Argila este un antiseptic şi, ca şi toate celelateantiseptice naturale (în special, esentele aromatice), DU arenici unul dintre "păcatele" - ca s-a zicem pe-a dreaptă -multor ahtiseptice chimice obişnuite care, e adevărat, ucidmicrobii, dar, din păcate, odată cu ei rănesc, ori chiardistrug, şi celulele organismului nostru în care se"cuibăriseră" respectivii microbi.• Proprietătile bactericide ale argilei sunt deosebit debine puse în ev.identă în numeroase stări infectioas~:enterite, colite, colibaciloză, afectiuni pulmonare, parazl-toze intestinale.

Şi vă dăm un exemplu. O rană cu puroi, tratată cuargilă, se vindecă văzând cu ochii, cu o viteză de-a dreptuluimitoare. Puroiul este eliminat şi ţesutul este refăcut. Lafel ca şi varza - există multiple asernănări între argilă şivarză în ceea ce priveşte "talentele" lor "medicinale"-Îngerul Pământului, indiferent pe ce cale actionează,

Page 5: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

externă sau internă, "trage" supuraţia şi, dezinfectând întotalitate, curăţă organismul de toxine.• Analizele efectuate, incA din 1928, de P.. Laborde,profesor la Facultatea de Fannacie din Strassbourg, austabilit categoric că argila utilizată în· tratamente estesterilă, cu alte cuvinte nu conţine nici un microb.• Argila este radioactivă, concentraţia ei fiind, de la cazla caz, Între 0,3 până la 1,25 unităţi Mache.• .Este, de asemenea, şi un adsorbant remarcabil.Decolorează cu uşurinţă cerneala ori albastrul de metilen,adsoarbe mirosurile urâte, fiind deosebit -de eficientă Înbaie, la WC-uri, în bucătării, la ghenele de gunoi. Putereaei adsorbantă este, se pare, cea care poate explica metodaextrem-orientală de conservare a ouAlelor. Fiecare dintrenoi cred că a auzit sau a citit despre "oullle clocite", unadin vestitele specialităti culinare chineze.' Ei bine, nicivorbA de. ouă clocite, sunt pur şi simplu ouA conservate înpământ argilos.• Din aceeaşi putere adsorbantă îşi trage seva şi o ,altăcalitate a argilei, aceea de antltoxlc. Experienţele delaborator pe animale au dovedit-o din plin. Dacă se dă ocantitate infimă de stricnină unor şoareci, aceştia moraproape instantaneu. Dar dacă li se dă aceeaşi dozăamestecată cu argilă, suportă otrava flirA nici o problemă,ca şi cum ar fi mâncat. .. o delicateslil~ Argila este un decolorant şi un inălbitor de· marcă.Spllllitoresele romane clăteau totdeauna albituri le in apăargiloasă .•' . Analiza chimicA a argilei verzi spune cAea prezintă:

- siliciu, 49,10%- alumină, '14,61 %- sescvioxid de fier, 5,65%- magnezie, 4,24%-- oxizi alcalini, 3,08%- anhidridă titanică, 0,75%- apă (umiditate), 7,40%- pierdere la calcinare, 10,85%

• Ţinând cont de o atare compoziţie, argila se recomandă:• Datorită cantitătii de siliciu, în:

- ateroscleroză- tuberculoză- bătrâneţe- stări degenerative multiple

• Importanţa magneziu lui, fierului şi calciu lui în tera-peutică explică rolul cureloT argiloase în:- astenie- demineralizare- stări canceroase- anemll.

Page 6: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

sĂ ASCULTĂM DE SFATURILEINGER.ULUI PĂMÂNTULUI

Page 7: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

SUB CE FoRMĂ ESTE UTILIZATĂARGILA ÎN TRATAMENTUL

PE CALE EXTERNĂ

Prepararea pastei de argilă este foarte uşoară. Setoarnă argila Într-un vas de sticlă, lemn, portelan, faianţă,niciodată într-unul de plastic ori de metal, şi-ncepem să ofrecăm ca pe o cremă, adăugând atâta apă cât să fie uşoarăfrecarea, şi să ajungem să obţinem o pastă mult mai moaledecât cea folosită în sculptură la realizarea mulajelor.Anumiti specialişti recomandă să Iăsăm-argila acoperită cuapă să stea câteva. ore, astfel ca să obtinem un noroiOU,logen.

CATAPLASME, ·COMPRESE, îMPACHETĂRI

Cataplas1IIele se fac groase de 0,5 cm până la 2 cm şisă fie ceva mai mari, mai "întinse" decât s~prafata de pielepe care, le aplică~, pe care trebuie s-o acopere, pe care o"împacbetăm" .

In funcţie de caz, şi primele' şi ultimele se aplică reci,căldule ori calde.

Reci se pun pe regiuni inflamate ori în partea inferioarăa abdomenului. Ele vor fi schimbate imediat ce se vor

Page 8: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

incălzi (cam in 15-30 minute, maximum). Dacă senzatia defrig este persistentă, se inlocuiesc aplicaţiile reci cu unelecăldute.

Călduţe ori calde se pun pe regiunea hepaticA, rinichi,vezică, oase: Ele vor fi aplicaie direct pe piele, doar 'lanevoie pe un tifon.

Există anumite afectiuni - cele cardiace, contuziile,varicele - care solicitA, mai mult sau mai putin, la inceputultratamentului, aplicarea de comprese inainte de-a punecataplasme ori a face o împachetare.

Compresele se pregătesc făcând o apă argiloasA subtire(ori o mocirlă foarte limpede!) in care se inmoaie o bucatăde pânză, se stoarce uşor şi se aplicA pe piele.

Fixarea. în functie de zona afectată, atât compreselecât şi cataplasmele trebuie 'r1Xate.în general se utilizează obandA Velpeau, o centură de flanelă, o faşă in T (pentruperineu), o bandă de contentie fixată in jurul frunţii (pentrucea~).

Durata aplicării procedurilor variază, ,în funcţie decaz, intre una-trei ore şi o noapte intreagA. Dacii aparsenzaţii neplăcute (frig, durere), se intrerupe procedura şinu se mai reia decât după 12-24 de ore. Dacă o cataplasmăse usucă prea repede trebuie inlocuită cu o alta preparată peloc.

Ritm"l de aplicare variazli in functie de afecţiuneatratatli şi de reacţia bolnavului.• Abces, diferite supllra/ii: aplicatiile se schimbA initialdin .jumătate îp jumătate de oră ~ri din orA în oră; p~măsurA ce afecţiunea cedeazli, ritmul se poate stabiliza lafiecare orA şi jumătate, zi-noapte (dacii aşac necesar); în

loc de cataplasmă ori tmpachetare, noaptea se poate puneşi numai o compresă cu' apă argiloasă, care va fi schimbatăo dată sau de două ori pe noapte.• Regiullile lombare, abdomell, partea illferioară apâlltecelu;, regiullea hepatică: deoarece procedurile făcuteîn toate aceste regiuni pot provoca reacţii inai mult sau maiputin puternice, este de, preferat să se aplice doar ocataplasmă pe zi, pe care o lăsăm să stea între două şi patruore; există cazuri în care, totuşi, tmpachetarea poate fimenţinută şi o noapte.

Numărul procedurilor este strict limitat la una singură,o dată. Nu se fac, sub nici un motiv, mai multe aplicaţiisimultan. De pildă, dacă este nevoie să punem cataplasmeşi în regiunea plămânilor şi în zona inghinală, intre ele seva respecta cu stricteţe un interval de două-patru ore.

COlltrailldicalii: in timpul ciclului menstrual nu se vorface nici un fel de proceduri cu argilă.

Recoma1Jdări obligatorii:• După fiecare aplicare, arglla utilizată se aruncă pentrucă este plină de toate' toxinele pe care le-a extras dinorganism, deci este foarte toxică. Pâi1za, faşa, tifonul careau fost utilizate se fierb.• După ce scoatem compresa ori cataplasma, sauÎmpachetarea, pielea trebuie curăţată bine de toate resturilede argilă, iar dacă tot mai rămân, particule foarte aderentede piele se spală cu apă rece ori dilduţă.• înainte de orice cură externă de argilă, ori concomitentcu ea, trebuie făcut un tratament dezintoxicant intern cufito,aromaterapie, suc de lămâie, laxative uşoare, argilă pegură, alimentaţie sănătoasă, atoxică.

Page 9: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

• , o dată începută" cura de ~rgilă nu poate fi întreruptădecât in cazuri excepţionale, ea trebuind urmată până cândse obţin rezultatele dorite. Cura declanşează un ansamblude procese succesive - drenaj, revitalizare -, iar oprireaacestora în plina ·lor desfăşurare pOate fi nefastă. Chiar la'începutul curei se poate observa, ca de altfel în mareamajoritate a tuturor celorlalte cure de acelaşi gen (aşa-numitele cure active), o agravare aparentă a afecţiuniipentru a cărei vindecare se face cura (mărirea unui ulcer, aunei plăgi atone, revenirea temporară a durerilorreumatismale, ori înteţirea lor, sau intensificarea ş.a.).• Se va începe, întotdeauna, prin utilizarea unor straturisubţiri' de argilă, de 0,5 cm, puţin Întinse şi care vor filăsate pe piele maximum, două ore. Progresiv se ajunge laaplicaţii de 2 cm grosime, de întindere mare şi care vor filăsate şi o noapte, Întreagă. Bineînteles, numai dacă şibolnavul suportă!

Măştile de ÎlItreţillere a tenului existente în comert au,de multe ori, argilă. Dar este mult mai economic, maisimplu şi mai eficient dacă din argilă şi pudră, amestecatecu un dizolvant - format din pe jumătate din suc decastraveţi, ori de roşii, sau de struguri şi pe jumătate din

. apă - facem o pastă pe care o întindem, într-un stratsubţire, pe fal~ şi pe gât. O lăsăm să stea până se ~sucă(cam 15-30 de minute, în general). O îndepărtăm spălandu-ne cu apă caldă. Se face săptămânal. Masca are deosebităefi<;ienlă şi În caz de acnee, erupţii ale fetei, cuperoză,riduri.

Se amestecă pudra de argilă cu untdelemn de măslineşi rezultă o cremă emolientă, la fel de eficientă ca şi mascade argilă şi in aceleaşi cazuri ca şi ea.

Poate fi folosită pe post de talc, atât la copilul mic câtşi la cei mari ori adulti. Fie că este utilizat pe răni, fie perosături, pudrajlll eli argilă ar~ actiune antiseptică şicicatrizantă. De asemenea; rezultate similare se obtin, şidacă e vorba de fisuri, crăpături, eczeme, ulcere, anumeeriteme.

La un litru de apă se pun trei până la patru linguri desupă cu argilă. Apa să fie 'tăldulă. Se recomandă În c~z demetrite, calite, rectite, leucoree (poală albă), paraZltozeintestinale.

Page 10: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

BĂI DE NĂMOL ARGn...OS, PARŢIALESAU TOTALE

CUM ESTE UTILIZATĂ. ARGILAÎN TRATAMENTUL PE CALE

INTERNĂSe prepară un nămol de argilă' atât cât să umple o

chiuvetă sau un lighean. Baia poate fi utilizată de maimulte ori de fiecare dată completând cada cu apa caldă, .necesarn. Băile dureazA, iniţial cinci-zece minute, ajun-gându-se la 15-20 de minute. Se fac o zi da· o zi nu, ori dedouă ori pe săptămână, t~mp de o lună. Dacă este necesar,se pot repeta· după o pauză de trei săptămâni. Ele suntindicate' în special în artritism, afecţiuni reumatismale sauosoase, anemie. Băi parţiale (Ioeale) se vor face cândsuferim de reumatism la mâini ori la picioare. Este foartebine ca băile CII argilă să fie' combinate cu apă sărată cusare de mare.

De foarte mult timp argila face parte din compozitiamultor preparate farmflceutice, este mai uşor de luat decâtmulte alte pulberi medicinale, iar indicatiiJe ei terapeuticesunt .mult mai variate decât a multor altor medicamente.

E foarte important să găsim o argilă cât mai curată, fărăimpurităţi, fără nisip, fără să fie amestecată cu nu ştiu ceproduse medicamentoase. La pipăit trebuie să fie untoasă,grasă, mătăsoasă. Aveti grijă să nu·fie cumva o argilă arsă!în ceea ce priveşte culoarea, argila este verde, albă,galbenă, roşie. Dacă faceti câteva testări cu fiecare dintreele, veti putea stabili cu uşurinţă care este "culoarea" maiactivă pentru afecţiunia dumneavoastră. în general, serecomandă argila din regiunea unde trăieşti.

Doza zilnică obişnuită este de o linguriţă la trei sferturide pahar cu apă (o jumătate de linguriţă pentru copiii sub12 ani). Se pare că este mai bine să începeti prin a bea,timp de patru-cinci zile, doar apă argiloasă. Dar există şiafecţiuni, cum sunt dizenteria, anemia, tuberculoza, une!emaladii gastro-intestinale, pentru care cura trebUIesă-nceapă, din contră, direct, brutal, masiv, cu două-treilinguriţe de argilă zilnic.

Argila se prepară de. seara, se pune cantitatearespectivă în apă, se lasă toată noaptea, iar dimineaţa se bea

Page 11: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

paharul, după ce s-a amestecat bine lichidul. Dar argila"poate fi luată şi la culcare, ori cu o jumătate de oră înaintede una din mesele principale.

în caz că apare constipalia, micşorati cailtitatea deargilă, mărili-o pe cea de apă şi beţi intreaga doză in douăsau trei reprize, cu o jumătate de oră inainte de a mânca.

Şi dacă, totuşi, constipaţia persistă, trebuie să intre-rupeţi cura de argilă pe-'gură timp de zece până la 15 zile.

Copiilor care nu pot, intr-adevAţ, să inghită soluţia deargilli, li se pot prepara mici bombiţe de argilă cu o infuziearomatică (muguri de pin, eucalipt, cimbru, mentă).Sugând "bomboanele", rezultatul va fi similar.

De altfel, dacă e vorba de gingivite, stomatite, puroialveolar, angine, răceli, se recomandă tocmai o asemeneamodalitate de-a lua argila: sugep bucăţele mici din ea.

. în ceea ce priveşte ritmicitatea cureior, părerilespecialiştilor nu diferă mult. .Marea lor majoritaterecomandă o curA ;',de atac", ce durează trei săptlimâni fădintrerupere, apoi, fie zece zile pe lună, fie o săptămână şidouă pauză.

Paralel cu o cură de argilă se recomandă o alimentaţiefără grAsimi şi un regim hidric foarte bogat, mai ales întremese, băuturile fiind apă, ceaiuri, citronade.

în caz de epidemii, apa poate fi .sterilizată cu ajutorulargiIei, datorită tocmai proprieHiţilor ei, pe care le-amdetali~t . în ~aginile anterioare: faptul că e antiseptică,bactencldă ŞI adsorbantă explică fără dubiu capacitatea eisterilizatoare.

în intestin, argila absoarbe gazele şi toxinele. De-aceease administrează îndeosebi bolnavilor atinşi de bolicontagioase. în cazul afecţiunilor tubului digestiv, trata-

mentul argilos este superior multor altora ca urmare aproprietăţilor sale cicatrizante, purifiante, reconstructoare(ulcere, cancere, dizenterii, colite, enterite).

Nou-născuţii ce au diaree vor reacţiona benefic lacâteva linguriţe de argilă, administrate zilnic. Dar şiconstipaţia poate beneficia - paradoxal, nu? - de un acelaştratament.

Datorită proprietăţilor ei polivalente, ingestia de argilăîşi are, în aceeaşi măsură, rostul şi în anemii, limfatisme,furunculoză, şi asta deoarece ea curăţă sângele şi întregorganismul, neutralizează toxine1e, aduce în mediul internşi celulelor anumite elemente indispensabile vitalităţii şicapacităţii lor de apărare împotriva infecliilor: siliciu,aluminiu, fier, calciu, sodiu, potasiu, magneziu.

Argila stimulează organele deficitare şi - aidomaoligoelementelor ce se găsesc din plin în ea - pare săacţioneze de multe ori şi numai datorită faptului că esteprezentă, neavând importanţă în ce·cantitate este prezentă!

Are·o influenţă evidentă asupra glandelor endocrine,putând să fie, deopotrivă, când excitantă când moderatoarea activităţii acestora, în funcţie de dereglajele hormonale decare suferiţi.

Page 12: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

CE BOLI POT FI TRATATE DEiNGERUL PĂMÂNTULUI

Page 13: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

ABCES (şi: adenite, antrax, furuncul, panariţiu)în urma unei infectii, în tesuturi sau chiar în organe

poate apărea o "umflătură cu puroi", situată într-o cavitateînchisă. Puroiul este format din resturi de celule, microbi,globule albe care încearcă să distrugă microbii, uneori şisânge. Acesta este abcesul. El poate fi localizat la suprafatăsau în profunzime, poate fi acut, subacut sau cronic, poatefi provocat de diferiti microbi. Indiferent de toate acestea,evolutia este aceeaşi: când s-a strâns suficient puroi, fie sesparge (dacă este sub piele), fie formează un canal (sefistulizează), iar puroiul este eliminat în exterior. După câtde rapid colectează, abcesul este "cald" şi "rece". Pentrupiele este caracteristic abcesul cald, iar locul unde s-aformat este roşu, fierbinte, umflat şi durearea este subforma unui zvâcnet (pulsatiIă). Există şi abcese reci,superficiale, în care umflătura aproape nu se vede, nudoare, pielea de deasupra fiind subtire şi albicioasă.• Cataplasme groase, ţinute cam o oră. Dacă avetisenzatia că "vă este frig", înlocuiti-o, mai repede de unceas, cu alta nouă. Se pun patru până la şase cataplasmezilnic, ori, dacă utilizăm şi alte remedii naturale, sealternează de două-trei ori argila cu celelalte tratamente.• Alternativ, cataplasme calde de ceapă coaptă, care setin şi ele pret de o oră.• Alternativ, frunze de varză.• Alternativ, compresc ·înmuiate într-un amestec deesente naturale aromatice.

Tratamentul se face timp de câteva zile, până cândsupuralia dispare.

Page 14: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

ABCES DENTAR• Cataplasme cu argilă pe obraz, schimbate din două îndouă ore.• Consult stomatologic obligatoriu.

dintre ele, sau pot exista toate la un loc, depinde de formade acnee. Pot. fi în număr foarte mare, iar dacă este vorbade pustule, cicatricile lăsate sunt ori bile. -• Apă argiloasă sau noroi argilos aplicat de două-treiori săptămânal. Se lasă să se usuce timp de 20 de ·minute.Se spală apoi cu apă, ori cu apă de trandafiri, şi se ştergefaţa cu suc de lămâie.• Zilnic, dimineaţa, argilă luată pc gură.

ACNEEEste o boală de piele, o eruptie cutanată, ale cărei mani-

festări sunt cunoscute sub numele popular de "coşuri". Ceamai des întâlnită şi cea mai obişnuită este acneea juvenilă(acneca tinerilor, acneea vulgară). Aparitia ei se datoreazămultor cauze. în primul rând, unor tulburări hormonalegreu de corectat, destul de pulin cunoscute, care serestabilesc odată cu vârsta. La tinere, puseele de acnee maiapar şi înaintea ciclului menstrual. La băieli este abundentăşi persistentă în mai tot timpul pubertătii. Dispare maiîntotdeauna după treizeci de ani şi, în mod sigur, odată cuprima sarcină, la femei. În al doilea rând, starea organelorde digestie joacă un rol important. Regimul alimentartrebuie corijat, mâncărurile grase (grăsimile animale, îngeneral), condiment ele iuli, dulciuri le "grase" (ciocolata,cacao, cremele cu unt), alunele, cafeaua, alcoolurile tari[jind interzise. Se recomandă fructe, legume, salate,verdeluri, brânzeturi nefermentate, lapte, pâine integrală.Acneea se 10ealizează mai ales pe fală, dar se poate întindeşi pe umeri, spate, piept. Ce sunt aceste "coşuri" - aşa cumle spunnem cu tOlii? Ele sunt nişte leziuni dermatologicereprezentate prin comedoane (puncte negre), chist uricornoase (aglomerări de celule .din stratul cornos al pielii,dispuse concentric), papule ,(umflături roşiaticc), pustule(băşicuţe cu lichid). Poate apărea sau predomina doar una

ADENITEDenumire generică pentru orice afecţiune a -ganglioni-

lor limfatici, caracterizată prin creşterea în volum aacestora.

Pentru tratament vezi ABCES.

AEROFAGIEînghiţire de aer care se acumulează în stomac presând

prin dilatalia acestuia, pe diafragmă şi inimă şi cauzânddureri atât în abdomen, cât şi în inimă; survine mai ales lafumători care înghit aer cu fum sau la băutorii de sifon. Emai mult un simptom decât o boală şi survine mai ales laoamenii nervoşi.

Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC.

AFECŢIUNI CARDIACE (de tipul: inima slăbită,palpita ţii)Sunt boli ale inimii care produc o slăbiciune .a acesteia,

care se face simtită prin randamentul ei scăzut în actul depompare a sângelui. Cauzele pot fi: hipertrofia muşchiuluicardiac, hipertensiunea arterială, bronşitele cronice, tulbu-

Page 15: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

rările de ritm cardiac şi boli de metabolism (obezitate,astenie, diabet, carenţă de potasiu, alcoolism etc.). Cândapare o slăbiciune a inimii fără a fi depistate modificăriorganice, cauza principală trebuie qăutată în stress. Osupra-solicitate cardiacă este sesizată prin simptome dincele mai diferite: greutate în respiraţie (dispnee) în timpulunor eforturi fizice, ameţeli, puls crescut, faţa şi buzele secolorează spre albastru, zona gleznelor se umflă indeosebiseara, senzatii de urinare mai frecventă în timpul nopţii,accese de tuse uscată.• înainte de toate, consultaţi un cardiolog.• Compresc cu ,apă argiloasă, la 180_200 C, ţinute,

'iniţial, doar o jumătate de oră: apoi, cam după trei-patruzile, între una şi două ore. Se pun pe regiunea inimiidepăşind uşor înspre dre~pta şi in.jos regiunea cardiacă.• Cataplasme cu argilă. subţiri :...:cam' de 0,5 cm - şicălduţă. Se pun numai dacă veţi suporta bine compresele şinumai după ce aţi pus acele cOmprese timp de opt-zece'zile. Iniţial cataplasmele vor fi ţinute una-două ore. Dacăsunt bine tolerate se pot lăsa, după trei-pattu zile, cam şasepână la opt ore.

ALBUMINURIEPrezentă a substanţelor proteice în urină, albuminuria

renală se datoreşte unei boli de rinichi (nefrite), dar seîntâlneşte şi in boli bacteriene sau virale (scarlatină,difterie, reumatism grav, gripă), cârid este însoţită şi defebră; de asemenea apare în infecţii, intoxicaţii.Albuminuria funcţională apare la sportivi, după supraefor:tşi oboseală, precum şi în boli digestive (supraalimentaţieproteică).

Pentru tratament vezi RIN1CID.

AFECŢIUNI NERVOASE (de tipul: convulsii, coree.epilepsie, nervozitate, paralizie, spasme, ticuri)

• Cataplasme cu argilă pe ceafă. pe coloana vertrebalăşi în regiunea pelviană (partea de jos a abdomenului).• Fricţii cu argilă ale membrelor şi ale coloaneivertebale.• ArgiJă pe gură: o linguriţă într-o jumătate de pahar cuapă, zilnic, timp de 10-20 zile.

ANEMIEBoală produsă de scăderea numărului de globule roşii

sau a încărcării lor cu hemoglobină. Ca urmare, scadecantitatea de oxigen pe care o transportă sângele la ţesuturişi se produc tulburări generale (paliditate, slăbiciune gene-rală, adinamie). Apare în urma unor hemoragii externemari şi interne (ulcere grave) sau în boli în care distrugerea(hemoliza) globulelor roşii este exagerată.' Producerea glo-bulelor roşii este deficitară în urma )Jnei lipse de fier sau devitamine (anemie pernic~oasă) a organismului. Exi~tA şicazuri când anemia este urmarea unei funcţii deficit are amăduvii hematogene. ~

Pentru tratament vezi OBOSEALA GENERALĂ.

ANGINĂ (şi: laringită)Inflamaţia acută a faringelui este rareori generalizată în

Page 16: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

întreaga cavitate a acestuia şi, de cele mai multe ori se.10calizeazăla nivelul amigdalelor.

Cauzele şi conseciţele anginelor. Fiind "un răspuns", oreacţie la "agresiunea" unui germen patogen, fie el microbsau virus, angina se J;nanÎft;;stăprin: dureri spontane,exagerate, la înghiţire (disfagie) şi un complex de semne(simptome) specifice unei stări infecţioase, semne ce diferăîn funcţie de tipul infecţiei şi de vechimea ei. Dar maipresus de toate, ceea ce face să fie extrem de periculoasedacă sunt lăsate să evolueze în voie, este că anginele potgenera infectii de focar - nefrite, reumatisme, tulburărioculare - infecţii generalizate - septicemii - şi stărimetastatice. Germenii cei mai des întâlniţi în angine suntstreptococul hemolotic şi virusurile.

Au fost diferenţiate trei grupe mari de angine:- Anginele roşii, sau aşa-numitele anginefără exudat

care pot fi:- Angina roşie centrală, cea mai frecventă, fiind

epidemică, contagioasă, datorată virusului gripal ori altorvirusuri localizate în organe vecine faringelui, saustreptococului, stafilococului, pneumococului. Se manifestăprin febră mare, dureri de cap, greutate la înghiţire.Amigdalele sunt roşii; ganglionii gâtului sunt măriţi şidureroşi la atingere. Cea mai frecventă complicaţie estenefrita streptococică şi otitele. I

- Anginele din bolile eruptive ale copilăriei, cumsunt rubeola, scarlatina, rujcola, constituie un semn majoral acestor afecţiuni.

- Angina streptococică din reumatismul acut este uncaz particular, fiind precedată de câteva zile în care existămanifestări reumatice articulare ori suferinţe cardiace, apoi

instalându-se o amigdalită generalizată, urâtă, cu vomă şidureri de cap.

- Anginele albe, cu un exudat sub formă de depozitegrunjoase alburii ori ca false membrane.

- Angin,a difterică, produsă de bacilul difteric,membranele nu sunt false, sunt adevărate şi aderente,groase şi pot prod~ce aşa-numitul crup difteric (astupareafundului gâtului, urmată de sufocare). Se tratează cu serantidifteric.

_ Anginele albe, eritemato-pultacee şi pseudo-membranoase. Primele sunt asemănătoare cu cele roşii, darpe amigdala umflată apare un depozit cremos, alb-cenuşiu,uşor de Îndepărtat prin ştergerea cu un tampon de vată. Adoua categorie, pseudomembranoase, exudatul imită 'mem-branele, strâns lipite de amigdale şi mucoase. Bolnavul arefebră, dureri în gât, ganglionii, cervicali şi submaxilarimărili şi dureroşi.

_ Angina herpetică. Boala începe brusc, prinfrisoane, febră mare, dureri violente în gât, iar pe mucoasafaringiană şi pe cea a obrajilor apar pete albicioaseînconjurate de o zonă roşiatică. .

- Ariginele ulceroase, în care pe mucoasa faringianăşi/sau pe lesutul amigdalian apar ulceratii.

- Angina Vincent aparitia unei ulceralii doar pe osingură amigdală.

- Angina Duguet apare o ulceraţie ovalară pe unulsau pe ambii pilieri ai yălului palatin şi este un semn dediagnostic pentru febra tifoidă.

- Anginele din bolile de sânge apar în mono-nucleoză infecţioasă, agran~locitoză, leucozii, leucemie.

Page 17: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

• Angina Ludwig este datorată unui flegmon al,gurii ce duce la deformarea gâtului, febră mare şi dureripulsatorii foarte violente.• Cataplasme cu argilă la gât, de două-trei ori zilnic,ţinute câte două ore.• Gargarisme cu apă sărată.• Gargarisme cu apă argiloasă.• Gargarisme cu apă cu lămâie.• Gargarisme cu un decoct din frunze de turiţă mare

Toate gargarismele se amestecă într-un melanj deesente aromatice naturale, diluat în apă căldută.

ANTRAXAntraxul este o boală infecto-contagioasă provocată de

pătrunderea în organism, pe cale cutanată, digestivă saupulmonară, a spori lor de bacili antrax sau cărbunoşi. Formacutanată (pustulă malignă) apare ca o crustă negricioasăînconjurată de vezicule (bubă neagră) la cei ce manipuleazăanimale moarte de această boală (măcelari, veterinari,pielari). Consumul cărnii acestor animale produce formaip.testinală a bolii, 'iar aspiratia sparilor produce pneumoniacărbunoasă (boala colectorilor de zdrente).

Pentru tratament vezi ABCES.

lambouri). Durerea locală este mult mai mare atunci cândte opăreşti sau te-frigi. în schimb, în cazul insolaţiilorputernice, mâncărimile persistă mult timp după c,e ne"cojim". în ambele cazuri, dacă suprafata arsa este mare,starea generală este proastă, apar febră, dureri de cap,ameţeală, vomă, dureri musculare, leşin. Expunereaexcesivă la soare este dăunătoare, arsurile repetate de soarepot 'genera cancere de piele (melanom).• Cataplasme cu argilă, groase, puse pc"un tifon şi nudirect pe arsură. Se lasă o oră. Dacă tifonul s-a lipit depiele, ţesuturi, nu-l scoateţi. Argila va păzi arsura deinfecţie, va elimina celulele moarte" va ajuta cicatrizarea.Schim~aţi argila la fiecare două ore, şi ziua şi noaptea, fărăsă dezlipiti tifonul. Când pielea arsă s-a refacut complet,tifonul se va desprinde de la sine.

De-acum se vor pune doar două sau trei cataplasmezilnic, care vor fi lăsate câte două ore. Apoi, una-două,până la cicatrizarea definitivă.

Cicatricea este, de cele mai multe ori, frumoa~ă,netedă, curată.• Băi cu noroi argilos pentru arsurile de la mâini şi de lapicioare: se face un noroi gros, consistent, într-un ligheanmic, cât să cuprindă labele picioarelor ori palmele; se, tinmâinile şi picioarele în el timp de o oră. Se repetă baia dedouă ori, zilnic. între băi se fac pansamente cu tifon.• Se ung arsurile cu esenţe aromatice specia le.• Consult medical obligatoriu.

ARS URIArsurile pot fi de soare sau prin atingerea de obiecte

fierbinţi ori opărirea cu apă clocotită. Şi unele şi celelaltese manifestă prin înroşirea pielii, usturimi puternice,formarea de băşici, zemuirea şi spargerea lor, desfacereapielii în fâşii..;fâşii (cojirea, descuamarea, formarea de

Page 18: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

ARTRITĂ DENTARĂ (şi: puroi gingival)• Argilă pe post de pastă de dinţ~ spălată cu apă foartesărată: o lingură de sare marină la un pahar de apă.• Cu aceeaşi apă sărată se vor face, zilnic, spălăturibucale, menţinând apa'în gură timp de două-trei minute.• Sugeti o. bucată de argilă mică în timpul zilei şi laculcare.

• Cataplasme calde cu argilă puse pe piept şi pe spate.Se schimbă de două ori şi se tin între două şi patru orefiecare.• Inhalaţii de esenţe aromatice naturale.

ASTENIEAstenia este o stare subiectivă de oboseală intensă şi

prelungită, însoţită de epuizare, lipsă de tonus adecvatpentru o activitate susţinută şi, spre deosebire de oboseală,nu dispare după repaus. Se întâlneşte în nevroze, depresii,convalescenţă, surmenaj.

Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ.

BLEFARITEI.nflamalia pleoapelor produsă de diferite infecţii

microbiene, virale, micotice sau parazitare, ca şi în urmaacţiunii unor agenţi fizici sau chimici. Extensiuneainflamaţiei la conjunctive produce blefaroconjunctivita.

Pentru tratament vezi OCHI.

ASTM (şi: bronşite)Astmul este un sindrom caracterizat prin crize de

sufocări însoţite de tulburări ale circulaţiei şi secreţieimucoaselor respiratorii. Criza' de astm se declanşează deobicei noaptea, bolnavul fiind trezit de o senzaţie de jenărespiratorie care se accentuează rapid încât simte nevoia săse aşeze in şezut. In câtvea minute criza atinge apogeul, iarbolnavul, pradă unei cumplite nevoi de aer, acoperit desudoare, îngrozit, încearcă din răsputeri să respire. Intreagarespiratie este şuierătoare, iar după o jumătate de oră, saumai mult, apare un acces de tuse însoţită de oexpectoraţiesăracă, un scuipat cenuşiu perIat cu alburiu. Factoriideclanşatori sunt _foarte diverşi: alergici, psiho-afectivi,alimentari, respiratori, endocrinieni.

BĂTRÂNEŢEBătrâneţea sau senescenţa este epoca terminaUi a vieţii

omului, proces biologic inevitabil, a cărui aparitie,progresie şi intensitate sunt în functie de multi factori,interni şi externi. Longevitatea depinde in primul rând defactorii ereditari, familiali, rasiali, însi într-o măsură maimică şi de factorii externi, de ocupaţie, alimentaţie,toxiinfectie, traume fizice şi psihice.

Pentru tratament veZiOBOSEALĂ GENERALĂ.

BRONŞlTEBronşita acută este inflauiatia bronhiilor, mucoasa fiind

totdeauna cea afectată, rareori şi celelalte straturi aleperetelui bronhiaL Ea poate surveni după o iritare cupulberi sau' gaze toxice, in urma unor boli infecţioasesituate la nivelul bronhiilor (gripă, rujeolă, tuse convul-sivă), sau după o răcealAzdravănă.

Page 19: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

Frecvenţa şi gravitatea brori.şitei cronice au rămas multtimp insuficient cunoscute, semnele afecţiunii sunt banale,iar examenul radiologic nu arată' vreo leziune. tn evoluţiasa, mult timp boala nu se manifestă decât prin tuse cuexpectoraţie. Dar, din păcate, mai toţi bronşiticii cronicifac, în final, o insuficienţă respiratorie severă însoţită de unemfizem pulmonar, maladia transformându-se într-obronhopneumopatie cronică.

P.entru tratament vezi ASTM.

COLICI HEPATICEDureri violente abdominale ce apar brusc sub formă de

crize provocate de infecţia vezicii biliare, sau calculozăbiliard.

Pentru tratament vezi FICAT.

CIROZĂBoală cronică a ficatului, caracterizată prin degenerarea

grasă a' ţesutului hepatic şi înlocuirea lui cu ţesutconjunctiv, ceea ce duce la scăderea în volum, deformareaşi in4uraţia organului. Este urmarea inflamaţiilor hepatice,în special de natură infecţioasă, tratate insuficient sauincorect (hepatită epidemică, sifilis, malarie), a abuzului dealcool, intoxicaţiilor cu arsen sau .fosfor, sau a unortulburări circulatorii cronice (insuficienţă cardiocircula-torie).

Pentru tratament vezi FICAT.

COLICI NEFRITICEEste o maladie din ce în ce mai frecventă, în ultimii

ani, la bărbaţi. Se manifestă printr-un sindrom dureros acut,foarte puternic, localizat în zona 10mbară şi cu iradieri spreplica inghinală. Criza este însoţită de stare de rău general,greţuri, vomă, tulburări de micţiune (urinare), frisoane. Celmai adesea simptomele indică existenţa unei litiaze renale,calculii reoali putând fi: oxalali, fosfaţi sau sulfaţi decalciu. Natura chimică diferită a pietrel~r este legată înmod direct de "obiceiurile" alimentare şi anume: oxalalii se.formează la un consum exagerat de cafea, cacao, spanac,tomate etc. Consultul medical este necesar mai ales cădurerile sunt foarte puternice.

Pentru tratament vezi RINIClll.

CISTITĂInflamaţia vezicii urinare, produsă de propagarea unei

infecţii asc~ndente sau descendente pe uretră sau ureter, saude stagnarea urinei ori datorită eliminării prin urină a unormicrobi sau substanţe toxice. Evoluează acut sau cronic cudureri în hipogastru şi micţiuni frecvente. Examenul urin~ifurnizează informaţii preţioase asupra cauzelor şi naturiibolii.

COLITE'Sunt inf1amalii ale colonului (intestinul gros) asociate

uneori cu cele ale instestinului subţire (enterocolite). Ocolită se manifestă cu diaree, puroi şi sânge in scaun, fecalelichide, nevoie pennanentli şi dureroaşă de-a defeca, dureriabdominale difuze. Febra poate sau nu să existe. Cauzeledeclanşării colitelor sunt: infecţioase bacteqene (colita şi

Page 20: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

CONJUNCTMTĂInflamatia scuti sau cronicll a' conjunctivei produsA de

diferiti agenţi iritanti fizici sau chimici. şi de infectiimicrobiene. Conjunctivita de primllvarll se datoreştesensibilitătii la polen, conjunctivita purult:ntA ~e produsA·de ~nfectia cu diferiţi germeni piogeni; la 'copilul nou-onAscut poate fi de naturA gonococică. Deosebit de gravieste conjunctivita granuloasll sau trabomul.

Pentru tratament vezi aCID.

• Cataplasme cu argilă, reci, pe abdomen. Se pun dedouă ori pe zi, câte două-trei ore, şi, dacA e nevoie una sepoate IAsatoată noaptea.• Argilă pe cale bucală: se pune o linguriţă de argilA inJumătate de pahar cu apă, şi se bea zilnic, timp de 10 pânăla 20 de zile.ATENŢIE: în caz că nu se remarcă o ameliorare rapidă aconstipaţiei, se opreşte imediat tratamentul cu argilă.

rcctocolita dizenterică), toxiinfecpoase alimentare, toxice(enterocoUta mercurică), parazitare, autoimunitare (recto-colita hemoragicA), virotice.

Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE.

CONSTIP AŢIE (şi: coUte, diaree, dizenterie,enterită)Constipalia este starea patologică in care conţinutul

intestinal "stliU, rllmâne mult timp, in colon şi în rect.Cauzel~ sunt variate: constipatia mecanici se produce înurma stenozei inteStinale, de naturA cicatrlcialA, tumoralA;constipalia alimentară, din cauza _unei alimentatii preasărace în resturi nedigerabile; constipatia dischineticll eprovocată de tulburarea aparatului nervos din pereteleintestina!, fiind in legătură cu starea sistemului n~osvegetativ şi central. Simptomele generate ale constipaţieisunt dureri de cap, stări depresive, gust rAu şi miros urAt ingurA, limba ac;operitll, saburalA.

CONTuzn (şi: lovituri, vânătăi)~eziune tisulară provocată de o acţiune mecanică

(lovire), care nu duce decât la o compresie a Jcsuturilor fărărupturi externe; când contuzia este uşoară se produce ohemoragie capilarft. subtegumentarii, care dă o patft. ce seînălbăstreşte, apoi devine. brună, verzui-gălbuie şi apoidispare (se produce mai ales la femei cu ţesuturile dennicedelicate). Când contuzia este gravA, sângele ce invadeazăţesuturile dermice şi subacente poate să se infecteze şi săducă la gangrene.• Cataplasme cu argilă, reci, IAsate să actioneze timp dedouă ore. Se schimbă cât mai <.iespe parcursul zilei.• Compresă cu apă' argiloasă ţinută toată noaptea.• ,Paralel, aplicatii de frunze de vană.

CONVULSIIContractia repetată, involuntarA, a unui grup muscular

sau a musculaturii întregului organism. Convulsii c1onice:scurte, ritmice, localizate de obicei la un grup muscular.Convulsii tonicocloriice: altemarea contracţii lor scurte,

Page 21: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

ritmice, cu contracţii de durată mai lungă. Convulsii apar şiîn epilep~ie, eclampsie, isterie etc. .

Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE.

mai găsesc în cantitatea necesarA în sânge, în ţesuturi, incelule şi, prin lipsa lor, destlşurarea nQrmală a metabo-lismului este tulburată.

Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ.COREESindrom neurologic, caracterizat prin prezenta unor

mişcări involuntare, aritmice, dezordonate şi Oră finalitate.Coreele pot fi: Sydenham - la copii, Hutington - la adulti;gravidică, senilă. Se recomandă_odihnă totală şi re~m.

Pentru tratament vezi AFECTIUNI NERVOASE.

DERMA TOZE (de tipul: eczeme, impetigo)Sunt maladil ale tegumentelor, afectiuni cutanate nein-

flamatori i.• Argilă pe gură, in fiecare dimineatA.• Tratamente ntoterapeutice adecvate.• Badijonări locale cu argilă. Se fac o dată sau de douAori pe zi şi se lasă argila, timp de 20 de minute, sAse usucebine. Se spală.

cORIZĂCoriză (guturai, rinită acutĂ, banală), inflamaţie acută

catarală a mucoasei nazale; provocată de frig şi umezeală;infecţia propriu,.zisA este produsă de viruşi în asociatie cudiferiti germeni banali. Este o boală banală, uşoară, ceconstă in scurgerea nazală, la început seroasă, apoimucopurulentă, iar la sfărşit purulentă, însotită. de cefalee,subfebrilitate şi uşoară alterare a stării generale. O formăspecială de coriză este cea sifilitică, care este o manifestarea sifilisului nou-nA-scutului.

Pentru tratame~t vezi ·SINUZITE.

DEMINERALIZAREPierderea unor cantităti însemnate de săruri, fenomen

ce se observă în anumite tulburări de nutriţie (pierderea decloruri prin sudoare, fosfaţi, carbonaJi de calciu prin urinăşi f~ale); ca urmare se produce decalcifierea oaselor şi poţapărea fracturi· frecvente; indivizii slăbesc căci intregulmetabolism e deranjat prin lipsa ionilor minerali, care nu se

DIAREEEliminarea prea rapidA a unor scaune prea lichide sunt

caracterisitcice deosebesc diareea propriu-zisă de falsadiare, datorată doar unui surplus de secreJie şi prezentă lapersoanele ce suferă de const~paJie.

Diareea acută poate fi moderată sau intensă, lu~nduneori un aspect dizentifonn, prin frecvenJa şi felul în carearatA scaunele. Cauzele sunt multiple. .

Diareea cronicA poate apArea in afecJiuni gastrice, aleintestinului subţire, ale intestinului gros, poate avea originepancreatică, toxică, uremică, hipertiroidiană, nervoasă etc.La copiii din prima copilArie (unu-trei ani), diareele pot fifoarte periculoase, provocând o deshidratare acută, mai alesdacă este ţinut Aşi o dictA. Un sugar cu diaree trebuie sA-şiprimească, obligatoriu, raţia lui de lichide, zilnică, subformA de apă. La copii pot surveni unele din unnAtoarele

Page 22: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

diarei: asociate cu toate bolile copilăriei (rinofaringitl,otită, rujeolă, eczemă etc.), care dispar odată cu boala,alimentare, datorate erorilor de alimentaţie, infecţioasegenerate de afluenţa unor germeni şi microbi patogeni înintestin, care secretă toxine periculoase, modifică floraintestinală şi fac imposibile digestia şi absorbtia. Ultimaformă de diaree, cu scaune totallichide şi foarte fetide (urâtmiroşitoare), duce la deshidratare şi slăbire, impresionante,şi se poate corija greu prin alimentaţie, fiind însoţităîntotdeauna de vomă.

Pentru tratament vezi CONSTIPAŢIE.

ECZEMESunt cele mai frecvente dermatoze, reprezentând o

cincime din bolile de piele. tn m'ajorit~teacazurilor se parecă sunt' ereditare, se vindecă greu şi reapar, de cele maimulte .ori, după "încetarea tratamentului. Pe piele aparmacule, papule, vezicule, cruste, coji. în stadiul acut, ZQnaafectată e umflată, roşie, zemuindă; în stadiul subacut,pielea pare congestionată şi se cojeşte (se descuameazA);când s-a cronicizat, aspectul ei este de strat înroşit, dur,îngroşat, brăzdat de striuri. Are foarte multe forme:atopică, de contact, micozică, microbiană, seboreic~varicoasă, a mamelonului, vulvară, nevrodermită. Eczemaatopidi, caracteristică sugarului, care apare pe faţă şi lapliuri, invadând progresiv, 'pielea cu păr şi chiar întregulcorp, trebuie tratată foarte bine ca să nu reapară, în timpulvieţii, la oboseală, menstre, pubertate, sarcină, menopauză,andropauză se combină chiar cu un astm, ceea ce este celmal grav.

Pentru tratament vezi DERMATOZE.

DIZENTERIEBoală infecţioasă caracterizată prin dureri abdominale,

tenesme (senzaţie dureroasă·de a avea scaun) şi numeroase..scaube mucosanghinolente. După agentul cauzal existădouă forme de dizenterie: cea bacilară, produsă de baciluldizenteric care este foarte frecvent în regiunile temperate;şi cea amibiană, produsă. de protozoarul Entamoebadisenteriae sau IJisto/itica

PeIItrutratament vezi CONSTIPAŢIE.

DURERI REUMATISMALE (şi: gută, nevralgii).Cataplasme cu argilă:

- reci ori căldu/e, în caz de crize acute;- calde, în stările cronice, zilnic, de câte două-patru

ore, sau se pune o cataplasmă seara şi se ţine toată noaptea.In tratamentul de întreţinere se p\lne doar o cataplasmă

pe zi.

ENTERITE-Inflamaţie a mucoasei intestinului subţire, uneori

asociată celei a stomacului (gastroenterită) sau a colonului(enterocolită). Majoritatea celor acute se datoreazăînfecţiilor cu microbi, ce pătrund odată cu alimentele, darşi ca urmare a intoxicafiilor provocate de componenetelealimentare ce putrezesc în intestinul gros. De multe orienteritelor li se adaugă şi infectii virale foarte uşoare.Alteori enteritele apar în cadrul unor boli infecţioase desine-stătătoare.

Page 23: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

dermatoze diferite, insomnii, astenii etc., se suprapun şialtor boli din acest motiv la orice tulburare trebuie chematmedicul.

Vezica biliari, rezervorul bilei în perioadele dintredouă mese (digestii), are forma unei pere şi face parte dincăile biliare extrahepatice accesorii. Este lipită de faţainferioară a ficatului şi se continuă, prin canalul cistic care

, 'întâlneşte canalul hepatic. Sucul biliar este secretat de niştecelule hepatice dispuse câte două, faţă în fată, în cordoane,în centrul cărora există un canal care se deschide în parteainferioară a cordoanelor, formând o retea de vase fine(căile biliare intrahepatice), care confluează în canaiulhepatic. Acesta se uneşte cu canalul cistic al veziculeibiliare, formând canalul coledoc sau hepatocoledoc, ce sedeschide în pancreas: Canalul hepatic şi continuarea sa,canalul hepatocoledoc (sau; pe scurt" coledoc) formeazăcalea biliară extrahepatică principală. La joncţiunea cucisticul, bila poate trece fie spre veziculă, şi se acumuleazăacolo, fie spre coledoc, atunci când alimentele au fostprelucrate în stomac şi trec în duoden. Vezicula biliară şicanalul cistic alcătuiesc căile biliare extrahepaticeaccesorii. Acest sistem este neapărat necesar întrucât ficatulproduce lichidul în mod continuu. Rezerva aflată învezicula biliară se varsă în duoden când acolo au ajunsalimentele. Lichidul biliar este util pentru valorificareavitaminelor şi a grăsimilor. EI suferă modificări: prinabsorbţia de apă se concentrează îmbogăţindu-se încolesterol care, în cazuri patologice poate precipita,transfonnându-se în calculi J:>iliari.• Cataplasmc cu argilă, reci:

EPILEPSIEBoală caracterizată "prin episoade paroxistice, datorate

unor descărcări hipersincrone de populatii neuronale".Ritmul de aparitie ca şi forma de desfăşurare a crizelor esteparticulară de la 'bolnav la bolnav. Crizele sunt precedatede un ~~umit simptom, numit aură, care este mereu acelaşipentru un anumit bolnav, incât familia poate fi avertizatăpentru a lua măsurile necesare.

Pentru tratament vezi AFECŢIUNI NERVOASE.

FICAT ŞI VEZIC,ULĂ BILIARĂ BOLNA VE (det,ipul: ciroză, colici hepatice, icter, tumori)Cea mai mare gland~ a·~Qrpu\ui,.ficatuI este situat sub

diafragmă, îri partea drel,iptă'~'c~v1tălii abdominale; la adultare 1,5-2 kg greutate. Este învelit într-o capsulă fibroasă şieste fixat cu mai multe ligamente hepatice care-l leagă deperitoneu.· Are o culoare roşie-viol acee-brună şi oconsistenţă fermă, dar prin lovire poate fi rupt. La om estealcătuit din patru lobi (unul drept şi ,altul ştâng, mai mari,.unul pătrat şi .altul Spiegel, mai mici .şi dispuşi întreprimii). Circulaţia sanguină. a ficatului este foartecomplexă. Primeşte sânge prin artera hepatică (din ao,rtă) şiprin vena portă (de la întregul aparat digestiv); din ficat secolectează sânge prin vena suprahepatică, care se varsă învena cavă inferioară. Ficatul este sediul multor boli,provocate mai ale.sde supraîncărcare alimentară, dar uneorişi de infectii virotice şi bflcteriene. Semne ale -unortulburări hepatice, ca: balonare, 'dureri surde, diaree,

Page 24: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

- sub/iri şi Uisate să stea în regiunea hepatică două oredacă nu apare senzatia de răcire, de rău, de durere;

- groase, de 2 cm, la câteva zile după ce s-au aplicatcele subtiri şi ele au fost bine suportate;• Cataplasmă cu argilă, căldută ori caldă, dacă nu aufost tolerate cele reci. Dacă se pune seara poate fi tinutătoată noaptea, în caz că nu provoacă nici un fel detulburări.

LocaIizate pe faţă, în nas, aproape de ochi, pot avea oevoluţie foarte periculoasă. în marea lor majoritate suntdatorate lipsei de igienă, dar o furunculoză (pusee repetatede apariţie a mai multor furuncule, unul după altul) poate tidatorată scăderii c,apacitătii de autoapărare (imunitateinăscută, naturală) a organismului, deprecierii calităţisângelui, regimului alimentar irational, dezechilibrat.

Pentru tratament vezi ABCES.

FOLICULITĂ INTRANAZALĂ (şi: furunculozăintranzală)Inflamatia purulentă produsă"de streptococ.

• Consulta ţie medicală prealabilă, obligatorie.• Bombiţe de argilă introduse în nări. Se lasă o oră, sescot, se bagă altele. Se repetă procedura toată ziua.ATENŢIE: trebuie făcut tratamentul cu grijă să nu sespargă sau rupe foliculul sau furunculul, răspândireapuroiului . fiind foarte periculoasă la acest niveLTratamentul poate fi !"lcut numai cu acordul medicului.

Pentru tratament vezi ABCES, FURUNCUL.

GANGRENĂGangrena este moartea unei portiuni a organismului

care are contact cu mediul extern. Interesează în specialextremităţile (degete, nas, urechi, mână, picior). Portiuneanecrozată este sensibilă şi dureroasă, de culoare violacee-neagră; ea se poate usca (gangrenă uscată sau mumificare)sau infecta cu producere de puroi (gangrenă umedă· sauputridă). Gangrenele pot fi eliminate sub formă de sfacel,escară etc. Când necroza este produsă de infecţia unei plăgicu microbi anaerobi, ducând la putrefacţia ţesuturilor şi laapariţia de gaze urât mirositoare, gangrena este gazoasă.Poate fi provocată de leziuni traumatice grave (război),arsuri, raze X (doze mari).

Pentru tratament vezi RĂNI INFECTATKFURUNCULEFurunculul este un coş mare, de fapt un abces dureros,

care progesiv, se înroşeşte, începe să frigă, pielea dincentru se subţiază, se observă dedesubt puroiul, pielea dinjur e infiltrată şi doare. în câteva zile se poate spargesingur. Apar, de obicei, ca urmare a unor infectii locale custafilococ, zona de predilecţie fiind la 'ceafl, pe fese şi lasubsuoară, la baza unui fir de păr. Dar pot apărea oriunde,pot fi solitare sau grupate (furuncul antracoid, antrax).

GASTRITĂInflamaţie a mucoasei gastrice ce poate fi acută sau

cronică. Gastritele acute sunt rareori izolate, ca boli desine-sţătătoare, ele fiind însotite, aproape întotdeauna, de oafcctare a intestinului subţire (gastroenterită) sau, simultan,a intestinelor gros şi subtire (gastroenterocolită).

Page 25: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

o inflamaţie acută a mucoasei stomacului apare numaidupă mese copioase, după mAncm greu digerabile,consumul de băuturi reci, excesul de alcoo~ nicotină saumedicamente, ca-şi dupAconsumul de alimente alterate. Semanifestă prin eructaţii.dese, stare de rău, lipSăde poftă demâncare şi dureri în-zona stomacului, ce pot apărea şi subformă de crampe. Accidental exista şi diaree şi febrăuşoară. Un regim alimentar uşor, care va oferi stomaculuiun răgaz de câteva -zile,precum şi renunţarea în totalitate lafumat şi băuturi alcoolice au un efec~binefăcător. Este bineca regimul ,sA'fie asociat cu ut~lizareaceaiurilor de plante.

Gastritelecronice apar, in special, când mesele se iau laore neregulate, când s~ mAnâncA repede şi hulpav,alimentele sunt insuficient mestecate în· gur~ prin excescontinuu de aicool şi nicotină, :dincauza unor lipse acute devitamine, in Cfidrul tulburlrllorin. producerea suculuigastric.

Pentru tratament vezi ULCER GASTRIC.

HEMOROIZIHemoroizii sunt varicozităli sau diIataţii ale venelor

plexului venos perianal. Afecţiune' frecventă la oameniivârstnici. Cauzele sunt sedentarismul, constipalia,predispoZitii familiare. De multe ori apar cu varice ale,memebrelor inferioare, cu varicocel (varice testicular) saucu picior plat, ca semn al elasticităţii spăzute, fie al

.prereţilor venoşi, fie al ţesutului conjunctiv, în general.Prezenţa hemoroizilor sub formă de noduli moi violacei. "în jurul orificiului anal, nu produce simptome supărătoare,decât în cazul complicaţiilor. Hemoroizii pot fi externi, înafara orificiului anal şi interni, în interiorul anusului.Complicaţiile sunt: tromboflebita nodozităţilor (inflamaliaşi coagularea sângelu) şi sângerarea. tratamentul preventival complicaliilor este: scaune moi şi regulate, zilnice, şiigiena severă a zonei anale.• Cataplasme cu argilă, reci, mici, lăsate una sau douăore, în regiunea anală.• Alternativ, aplicaţii de foi de varză, în aceeaşi regiune• Tratament general, obligatoriu.GUTĂ

GutA (podagră), boală datoratl tulburării metabolis-mului nucleoproteinelor, c~cterizatA prin creşterea aci-dului uric -în sânge..şi depunerea sirurilor sale (urati) inţesutul cartilaginos, în special la nivelul articulaţiilor miciale mâinii şi piciorului. Aceste depozite de uraţi' duc laaparitia de mici. noduli de consistentA du~ (toti gutoşi),care sunt origmea-crizelor deosebit"de dureroase de, gutA.Nu se cunoaşte cauza bolii,.dar pare a fi legati. de o viatăsedentarAşi excesul de alimente din carne.

Pentru tratament vezi DUREI REUMATISMALE.

ICTERIcterul (gălbenare) este coloraţia gălbuie a pielii ŞI

mucoaselor -datorită impregnării cu pigment biliar(bilirubină), bila neputându-se scurge, în duoden şi'revărsându-~e în sânge. După condiţiile de apanţe, existătrei categorii principale de icter: 1) icter hepatic 'datoratunor leziuni ale ficatului produse de infecţii (icterulepidemic, febra galbenă, leptospiroza icterohemoragică,sifilis, alcool) sau de procese tumorale (cancer hepatic sau

Page 26: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

metastaze hepatice ale altor tumori); 2) icter mecanicprodus de închiderea căilor biliare, de calculi, canceru!capului pancreasului care comprim~. canalu~ coledoc, .malrar datorat unor procese inflamatom, parazit are; 3) Icterhemolitic apărut în urma unui proces de hemoliză crescutăîn organism~ aşa cum se întâmplă· în a:nemiil~ h~mo!itice~prin rezistenţă globulară scăzut.ă sau 'pnn anticorpihemolitici (autoanticorpi, anticorpI maternI contra hema-tiilor de făt transfuzii de sânge incompatibil).. ,

Pentru tratament vezi FICAT.

INIMA BOLNA VĂOrgan museulos, motor al aparatului circulator, situat

În regiunea mediană a toracelui, între ce~doi plămâni ini~aeste .ca o pompă aspiro-respingătoare,. ŞI lucr~ază..cu atml~drept şi stâng, care împing .sâ~gele ID ventnc~ll1 ~rep~ ŞIstâng (ventriculul drept împInge sângele ID c1Tcultulpulmonar - mica circulaţie, ventriculul stâng în restulcorpului - marea circulaţie). Are forma unui con întors cuvârful În j9s, acesta fiinq îndreptat p~lin. spre stâ~ga.Greutatea inimii variază între 250-300 g, Iar volumul, IDtre50-70 em. Este alcătuită din trei straturi din exterior spre

interior: pericard, endocard şi miocard, iar III Ulterior suntcele două atrii situate la baza cordului şi cele douăventricule înspre vârf. Inima este împărţită în douăjumătăţi: dreaptă şi stângă, printr-un perete longitudinal,dar ventriculul şi atriul stâng, ca şi ventriculul şi atriuldrept, fiind separate de pereţi transversali incompleJi, potcomunica între ele. în masa musculaturii cardiace există unţesut special, de tip embrionar, numit ţesut nodal, care, prinproducerea impulsuri lor ritmice, asigură contracţiileautonome ale inimii. Contracţiile inimii au o succesiuneritmică perfect coordonată: se contractă atriile, sângele estetrimis în ventriculi care, în acest moment, erau în stare derepaus, În diastolă. Când ventriculii s-au umplut complet cusânge încep să se contracte, intrând în aşa-numita sistolăventricul ară. Sângele este împins şi în artera pulmonară şiîn aortă. Bătăile inimii sunt date de închiderea orificiilorvalvulare. Vasele inimii sunt arterele şi venele coronare şivenele lui Thebesius.

Când circuitul inimii funcţionează bine, organismuluman este sănătos şi puternic, organele individuale suntbine asigurate cu sânge şi substanţe nutritive în cazulmetabolismului celular. In caz contrar, bolile vasculare,tulburările circulatorii, scurtează durata de viaţă, conduc lao îmbătrânire a ţesuturilor înainte de vreme, pun viata înpericol.

Pentru tratament vezi AFECŢIUNI CARDIACE.

IMPETIGOImpetigo (pecingine) este o boală ? pielii p~odusă, ~e

obicei de streptococ sau stafilococ ŞI cara~tenzată pnnaparitia de băşicuţe cu conţinut purulent care se ulcereazăşi se acoperă de cruste. Boala se intâlneşte în special lacopii. .

Pentru tratament vezi DERMATOZE.

INSOLAŢIEBoală produsă de actiunea razelor soarelui asupra

corpului sau capului; după expunere îndelungată, starea

Page 27: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

generală este rea, caracterizată prin dureri de cap, grepui,văr~uri, temperatură ridicată, tahicardie, dispnee. Stareabolnavului se poate agrava, îşi poate pierde cunoştiinta şi -fără ajutor - poate muri.• Cataplasme cu argilă, reci, puse pe ceată şi lăsate săstea prel de un ceas. Se schimbă cât de des posibil îndecursul zilei. Tratamentul se face câteva zile.• Cataplasme cu argilă puse în zona pelviană, de douăori pe zi, timp de câte două ore fiecare. Se plin simultan cucele de pe ceafă şi tratamentul continuă tot câteva zile.

mucoase, în functie de tipul de laringită cronică. Mucoasalaringiană poate fi şi ea roşie, albicioasă, scortoasă, mţIltîngroşată în anumite regiuni ale laringelui.

Pentru tratament vezi ANGINĂ

LARINGITĂLaringita acută este o inflamalie acută a mucoasei

laringelui, datorată prafului, tumului, tutunului, aeruluirece, rinitei, sinuzitei, adenoiditei, unui surmenaj vocal,unor cauze generale cum ar fi intoxicaţiile, infecţiile ş.a.Simptomele sunt alterarea vocii (disfonie), chiar dispariţiaei (afonie), tusea seacă, aspră, Iătrătoare. La inflamaţialaringelui (catar) pot să apară răguşeala şi febra.

Laringita cronică este o cronicizare a unei din formeleacute de laringită, datorită faptufui că bolnavul se expuneîn continuare factorilor declanşatori: vapori şi gaze toxice,tutun şi alcool în exces, surmenaj vocal susţinut, infecţiirepetate, diabet, gută, uremie, albuminurie etc.

Se întâlnesc mai multe forme clinice: catarul laringiancronic, laringita cronică hiperplazică, laringib,l cronicăhiperplazică şi ulceroasă~ laringita cronică atrofică.

Simptomul general al tuturor formelpr eşte distrofia(răguşeala), variabilă in intensitate. Corzile vocale pot firoşii, umflate, îngroşate,· ulcerate, cu noduli, cu e~crescenţe

LIMFATISMInf1l;Imaţiea ganglionilor limfatici earetie ÎnSc>leşte,de

obicei, inflamaţie organelor învecinate, fie este expresiaunei boli generale a organismului. Sunt interesaţi, înspecial ganglionii limfatici, cervicali, axilari sauinghinali,care apar măriţi ca volum, de dimensiunile unor alune saunuci, deobicei sensibili având consistenţă! pulpoasă sau:semidură, mai ales în infecţii acute (abces dentar,amigdalită, abce~e, fleginoane). în unele boli grave· e~istătendinţa de supuraţie şi fistulizare (limfogranulomatozăveneriană, tularemie,actinomicoză, tuberculoză).

Pentru tratament vezi OBOSEALĂ GENERALĂ.

LITIAZĂLitiaza sau pietrele la rinichi se formează mai ales din

săruri ce provin dintr-un. consum exagerat de plan~e şi decarne (oxalaţi, uniţi, fosfaţi şi carbonaţi); se pun în evidenţăradiologic; se tratează preventiv cu dietă, dar mai ales prinoperaţie.

Pentru tratament vezi RINICHI.

LOVITURIPentru tratament vezi CONTUZII.

Page 28: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris

LUMBAGODurere intensivA, localizată la nivelul regiunii lombo~

sacrale, ce este provocată de umezeală, frig, curent de aersau de efort fizic prelungit (lumbago primar). Poate fidatorat şi ilpbolnăvirii organelor vecine, coloana verte~brală, articulaţia sacro~iliacă, rinichi, prostata la bărbaţi,organele genitale la femei (lumbago secundar). In toatecazurile examenul medical este obligatoriu:• Cataplasme cu argilă, călduţe ori calde. Se pun unasau două, pe zi, şi se lasă fiecare două până la patru ore.Dacă nu apar tulburări, se poate aplica una seara şi se lasătoată noaptea.

MIGRENEBoală foarte răspândită, are la origine cauze multiple,

motivul producerii ei nefiind precizat nici în prezent cuclaritate. Tratatele de medicină o definesc drept un'"sindrom caracterizat prin dureri semicraniene (localizatedoar pe o jumătate a capului), paroxistice (de scurtă duratA,ca nişte accese, dar de intensitate maximă), însoţite devomă şi tulburări de vedere". Accesele dureroase sedatorează unor tulbur~ri vasculare la nivelul capului. Vasulsanguin (o arteră cerebrală) se contract ii brusc, sângele numai poate trece, fluxul sanguin se încetineşte; cantitatea desânge care stagnează apasă pereţii vasului în porţiunea ceprecede zona contractată, îi întinde din ce în ce mai mult,iar această dilatare forţată irită şi inflamează vasul in cauză,generând durerea. Când. este vorba de artere ce hrănesccreierul, senzaţia de durere este percepută sub formă depulsaţii ritmice, senzaţie tipiCi!migrenelor.

Sunt şi situaţii mai rare,. când migrena este bilaterală,când ea iradiază pe zone mai restrânse, numai pe frunte şiuşor spre tâmple.

Dureriie, prin intensitatea lor, pot deveni insuportabile,fiind percepute în ochi, în spatele acestora, în interiorulcapului, dar niciodată in pielea capului. De multe ori,crizele de migrene sunt însoţite de greţuri, stare generalăproastă şi vărsături. Bolnavul se linişteşte dadi se aşază înpat, la întuneric şi într-un loc liniştit. Uneori, apariţiavăsăturilor duce la o eliberare şi atunci criza înceteaza.Poate apărea, mai rar, şi diareea.• Cataplasme cu argilă puse, alternativ, pe frunte şi peceafă:

METRITE (şi: salpingite)Inflamaţia uterului, care poate fi localizată în: partea

vaginală, în cervix,. endometru, în musculatura uterină.Inflamaţia colului asociază de obicei colpita (inflamaţiavaginului). Endocervicita şi endometrita se produc demulte ori în legătură cu o naştere sau avort, sunt proceseacute, cu simptome de pierdere de sânge sau secreţie depuroi, durere, febră. Infecţia gonococică se recunoaşteprintr-o secreţie purulentă, galben-verzui~. ,Endometritaacută se poate vindeca prin' descuamaţia mucoasei uterine,cu ocazia menstruaţiei; ea se cronicizează numai dacă estepropagată şi asupra stratului muscular; uterul metritic estemărit, dur, sensibi~ de multe ori retroflectat din cauzagreutăţii.• Instilaţii vaginale cu ,apă argiioasă, .zilnic. Se pundouă Lingurile de argilă la un litni de apă călduţă.• Consulta ţie ginccologică prealabilă.

Page 29: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 30: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 31: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 32: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 33: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 34: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 35: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 36: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 37: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 38: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris
Page 39: Argila ingerul pamantului   a goris -a liot -p goris