Testamentde Tudor ArgheziCLASA a XII-a T.C. 3 ore/saptamanal; manual ,,Limba si literatura romana, Ed. ART,A. Costache, F. onita, !.".Lascar, A. #a$oiu, %ucuresti, &''(UNITATEA) *erioada interbelica+*oe,iaTEMA LECTIEI) ,,Testament, de Tudor Ar-he,iTIPUL LECTIEI) insusire de noi cunostinteCOMPETENTE: GENEALE:.. /tili,area corect0 1i adec$at0 a limbii rom2ne 3n di4erite situa5ii de comunicare&. Comprehensiunea 1i interpretarea te6telor3. #ituarea3nconte6tate6telorstudiateprinraportarelaepoc0saulacurenteculturale/literare7. Ar-umentarea oral0 sau 3n scris a unor opinii 3n di$erse situa5ii de comunicare SPECI!ICE:&... Adec$area strate-iilor de lectur0 la speci4icul te6telor studiate, in $ederea intele-erii siinterpretarii personali,ate &.&. Compararea, peba,aunorcriterii clar4ormulate, aunor$i,iuni desprelume, desprecondi5ia uman0 sau despre art0 re4lectate 3n te6tele studiate3... nte-rarea cunostintelor pri$ind limba si literatura romana intr+o $i,iune coerenta asupraculturii romanesti7.&. Compararea1i e$aluareaunorar-umentedi4eritein$ederea4ormul0rii unor8udec05iproprii "EI#ATE la 4inalul lectiei ele$ii $or 4i capabili de) C...structurarea crea5iei lui Tudor Ar-he,i, e$iden5iind temele si speci4icul crea5iei autoruluiC.&. identi4icarea particularit05ilor de structura si de compo,itie a poe,iei 9-ene,a,semni4icatia titlului, tema, structura ba,ata pe catrene, elementele de pro,odie,compo,itie si mesa8, trasaturi ale compo,itiei, moti$e si elemente simboliste:C.3.ilustrarea speci4icului de art0 poetic0C.7. obser$area speci4icului operei ar-he,iene, st2rnirea interesului pentru studiul lecturaaltor opere ale poetuluiC.;. 4ormarea deprinderilor ele$ilor de a opera, 3n comunicarea scris0 sau oral0, cu noileconcepte opera5ionaleSTATEGIA "I"ACTICA) mi6ta METO"ESIPOCE"EE)auditia, lectura, con$ersatiacatiheticasieuristica,e6plicatia, e6ercitiul, problemati,area, anali,a de te6t/literara, metoda ciorchinelui MI$LOACE"EIN#ATAMANT) $olume de poe,ii ale lui Tudor Ar-he,i,dictionar de simboluri, 4ise de lucru, caseto4on !OME "E OGANI%AE) 4rontala si indi$iduala !OME "E E#ALUAE) chestionare orala, apreciere $erbala prin cali4icati$e,e$aluare 4ormati$a ESUSE: .. umane colecti$ul clasei&. temporale durata lectiei ;' minute3. biblio-ra4ice)ictionar de simboluri, Ed. Artemis, %ucuresti, &''?=. C0linescu,Istoria&iteraturii rom'nede&aorigini ('n)*n(rezent, Ed.Miner+a,%ucure1ti, .@(&A. Costache, F. onita, !.".Lascar, A. #a$oiu, !anual de ,,Limba si literatura romana clasaa A+a, Ed. ART, , %ucuresti, &''?*ar4ene, C., Metodica predrii limbii i literaturii romne, Editura *olirom, a1i, .@@@SCENAIUL "I"ACTICMoment organizatori, -. min/0Este or-ani,at conte6tul educati$ 9se asi-ur0 lini1tea 3n clas0, se pre-0tesc materialele necesare des401ur0rii acti$it05ii:.Ca(tarea atentiei -1 min0#e reali,ea,a un e6ercitiu de de,-het se asculta poe,ia ,,Testament interpretata de Tudor Ar-he,i.ea,tua&izarea ,unostinte&or a,umu&ate anterior -2 min0Se dez3ate tema &e,tiei (re,edente: Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, Tudor Ar-he,i creea,a o opera ori-inala, care a in4luentat literatura $remii. *lecand de la aspectele traditionale, o4era alternati$e poetice 9idei, atitudini, modalitati lirice: moderne. *ersonalitate creatoare contro$ersata, Ar-he,i reali,ea,a o opera apreciata superlati$ sau dimpotri$a, re$endicata de clasici si de moderni deopotri$a 9Al. =eor-e il numeste un clasic al viitorului"). Bpera sa impresionea,a prin $arietate si ino$atie./ni$ersul liricii ar-he,iene)poe,ia 4ilo,o4ica 9de tip re4le6i$:)- arta poetica C Testament, Ruga de seara, Portret 9in $ol. Cuvinte potrivite, publicat in .@&?:, poe,ia lori de mucigai din $olumul omonim, poe,ia !pigra" 9in $ol. #lte cuvinte potrivite, .@7': etc.; se obser$a constanta preocupare ar-he,iana pentru e6primarea conceptiei despre poe,ie si despre rolul poetului;- in cautarea lui >umne,eu, Dintre credinta si ta-adaEE + Psalmii,- atitudinea 4ata de moarte + $u%ovniceasca, $e&a v&ati ascuns, $e ce&as "i trist' 9in $ol. Cuvinte potrivite, .@&?:;- lirica socio-onica + $ol. Cntare omului 9.@;F:;poe,ia sociala)- estetica uratului + lori de mucigai 9.@3.:- re$olta sociala, uni$ersul taranesc + ()*+ & Pei,a-e 9.@;;:, poe,ii din $ol. Cuvinte potrivite.poe,ia de dra-oste + doua atitudini)- reticenti amanare a clipei de iubire + poe,ii din $ol. Cuvinte potrivite;- implinirea erotica de tip casnic + poe,ii din $ol. Crticica de sear 9.@3;:;poe,ia 8ocului, a boabeii a "rmei/ - poe,ii din) $ol. Carticica de seara, 0uruieni 9ciclu din $ol. 1ore, .@3@:, $ol. Martisoare 9.@3F:, $ol. Prisaca 9.@;7:.Parti,u&aritati a&e modernismu&ui (rezente in &iri,a &ui Arghezi: *oe,ia este e6presia unei con tiin e 4r0m2ntate, a4late in perpetua cautare, osciland 3ntre stari contradictorii sau incompatibile. Tenta ia absolutului 9in Psalmi). E6isten a unor categorii negative/ pri$ind $i,iunea asupra lumii) estetica urtuluii cre tinismul in ruina. ncalcarea con$en iilori a re-ulilor. Caracteristicile limba8ului poetic) ambi-uitate, e6presi$itate. !a-ia limba8uluii 4orta sa de su-estie se reali,ea,a prin schimbari esentiale la ni$elul le6ical i sintactic+ Materialul le2ical curent imbracasemni"icatii neobi nuite/ 31ugo riedric%& 4tructura liricii moderne) Limba8ulocant aduce nea teptate asocieri le6icale de termeni ar-otici, reli-io i, arhaisme, neolo-isme,e6presii populare, cu$inte banale, acumularea de cu$inte nepoetice,caredobandesc $alente estetice.easemenea, poetul se in4ati ea,a ca o $eri-a in lantul temporal al -enerator, carora, incepand cu4iule$ocatinpoem, letransmitemo tenirea, operaliterara. Carteaeste otreaptaGindes0$ar irea cunoa terii. Hn stro4a a doua,cartea",crea ia elaborat0 cu trud0 de poet, este numit0 %risovulvostru cel dinti",carteadec0p0taiaurma ilor. Cartea"&%risov"are pentru-enera ia $iitoare $aloarea unui document 4undamental, asemeni %ibliei sau unei m0rturii istorice, undocument al e6isten ei i al su4erintei stramo ilor) #l robilor cu saricile pline8 $eosemintele vrsate&n mine."deea centrala din cea de+a treia stro4a este trans4ormarea poe,iei 3ntr+o lumeobiectual0. Ast4el sapa", unealt0 4olosit0 pentru a lucra p2mantul, de$ine condei", unealt0de scris, iar bra,da" de$ine climara", munca poetului 4iind numai ca material intrebuin at alt4el decat a inainta ilor luiarani. *oetul este, prin urmare, un n0scocitor, care trans4orm0 graiul lor cu&ndemnuri pentru vite", in cuvinte potrivite", meta4ora ce desemnea,a poe,iacame te u-, catrud0, i nucainspira4iedi$ina. E4ortul poeticpresupuneinc0untimp indelun-at, necesar trans4i-ur0rii artistice i trudei asupra cu$intelor, su-erat prin paralelismul dintre munca 4i,ica i aceea spiritual0 .n$i,iunea lui Ar-he,i, prinarta,cu$intele se metamor4o,ea,a, pastrandu+ i ins0 4or a e6presi$a, idee e6primata prin o6imoronul din $ersurile) 5eninul strans l&am presc%imbat in miere8 9asand intreaga dulcealui putere."#tro4a a patra debutea,a cu o con4esiune lirica.*oetul poate 4ace ca $ersurile lui sae6prime ima-ini sensibile, dari sa sti-mati,e,e raul din 8ur 3sa in-ure"), arta a$and 4unc ie catharticai, in acela i timp, morali,atoare. *rin intermediul poe,iei, trecutul se sacrali,ea,a, de$ine indreptar moral, iar opera literar0 capata $aloare 8usti iara. n stro4a a cincea apare ideea trans4i-urarii socialului in estetic prin 4aptul ca durerea,re$oltasocialasunt concentrateinpoe,ie, simboli,ataprinD$ioaraG, instrument mult mairepre,entati$ pentru uni$ersularanesc decat clasica lir0. Ar-he,i introduce in literatura romana estetica uratului, concept pe care il preia de lascriitorul 4rance, Charles %audelaire. *rinunicul sau$olumde poe,ie,lorile raului,%audelaire l0r-e te conceptul de 4rumos, inte-randu+i in ele-erea r0ului, a uratului. Ar-he,i, la randul lui, consider0 c0 orice aspect al realit0 ii, indi4erent c0 este 4rumos sau urat, sublim sau-rotesc, poate constitui material poetic)$in bube, mucegaiuri i noroi8 :scat&am "rumuse ii pre uri noi." /ltima stro4a e$iden ia,0 4aptul c0 mu,a, arta contem plati$0, $omni a", DpierdeG in4a$oarea me te u-ului poetic) ;ntinsa lene"a pe canapea,8 $omnita su"era in cartea meancle te), o6imoronul35eninul strns l&ampresc%imbat in miere8 9snd intreag dulcea lui putere"). #e utili,ea,a enumeratiaca 4i-ura de stil 9de e6emplu) bube, mucegaiurii noroi"). #onoritatile dure, ale unui le6ic colturos, su-erand asprimea e6istenteii truda cautarii, sunt con4eriteide$ersi4ica4ie9intretraditiei modernitate:)stro4e ine-ale canumarde $ersuri, cu metrica 9@+.. silabe:i ritmul $ariabil, in 4unc ie de intensitatea sentimentelori de ideile e6primate, dar se conser$a rima imperecheata.Asigurarea 7eed3a,:-u&ui: #e reali,ea,a pe parcursul orei prin aprecierea r0spunsurilor ele$ilor.Asigurarea reten ieii a trans7eru&ui: E&e+ii s,riu tema (entru a,as): #crie un eseu de &+7 pa-ini 3n care s0 demonstre,i c0 poe,ia Testament, de Tudor Ar-he,i, este art0 poetic0.