argentina fmi

8/8/2019 argentina fmi

1/8

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Relatii Economice Internationale

Argentina si FMI

Stefanescu NoraAnul III , grupa 951Seria C, REI

-2010-


2/8

Introducere

Intre 1992 si 2002, Argentina a avut parte de o rata de crestere economica foarte mareurmata de un colaps economic aproape total. Criza financiara din 2001-2002 a culminat

cu prabusirea Planului de convertibilitate 1stabilit in 1991, inghetarea depozitelor bancaresi implicit cea mai mare datorie externa din istoria lumii economice. In mai 2001, 31%din totalul fortei de munca era fie in omaj, fie doar parial angajata. Pn n mai 2002,aceast cifr a urcat la 40,1%. Multi dintre acesti noi omeri erau din clasa de mijloc si,datorita salariilor n scdere i nghearii activelor bancare, au devenit saraci pentru primadata.In cele din urma, satuli de reducerile mari din programele sociale si cu o rata oficiala desomaj apropiata de 20%, argentinienii au iesit in strada in semn de protest. La aceavreme, Argentina era in cel de-al patrulea an de recesiune. Noile politici economice aleguvernului, care limitau suma de bani pe care oamenii o puteau retrage din conturilebancare, au fost cele care au declansat starea de tensiune. Au urmat demonstratii politice

in toata tara (precum si jafuri in magazine alimentare).Guvernul a declarat stare de asediu, ns poliia a stat de multe ori i a privit jafurile "cuminile la spate." La o zi dupa ce au inceput demonstratiile Ministrul Economiei,Domingo Cavallo, a demisionat; la cateva zile dupa, Presedintele Fernando de la Rua i-aurmat exemplul.n urma demisiilor, un guvern interimar realizat in grab a declarat imediat incapacitateade plata a datoriei externe de 155 de milioane de dolari a Argentinei, cea mai maredatorie declarata in incapacitate de plata din istorie. Noul guvern a promis de asemeneaun program de angajare a fortei de munca in lucrri publice i a anunat planul de a emiteo nou moned, argentino, care ar circula n paralel cu pesoul argentinian i dolarul SUA.Instabilitatea economic se accentua iar planul argentino a fost abandonat. Noul program

de lucrri publice a incercat prea putin sa rezolve faptul ca venitul pe cap de locuitorscazuse cu 14% din 1998.Fiind imposibil sa castige sprijinul popular de care avea nevoie, noul guvern a fostdivolvat destul de repede. In 2002 Argentina inca se confrunta cu incertitudine pe scarlarg atat la nivel politic cat i economic. Pe termen scurt, multi se asteaptau la crestereaomajului, la inflaie severa, sau ambele. De asemenea, moneda Argentinei rmneaextrem de instabil. Dupa ce a experimentat cu mai multe cursuri de schimb diferite,guvernul Duhalde i-a permis pesoului s "pluteasc". Acesta a sczut de la valoarea saanterioar (unu la dolar) pn la doi la dolar pe piaa liber iar devalorizarea continua.Experiena Argentinei ofer inca o lecie cu privire la pericolele ideologiei "pieei libere",O perspectiva asupra actiunilor FMI ar fi ca acesta impinge guvernele din intreaga lumea

sa urmeze politici economice cu rezultate dezastruoase (in unele cazuri). n Argentina, cai n alte locuri, aceste politici au fost mbriate de ctre elitele locale, care vedeauaverile lor (att reale, ct i metaforic) legate de dereglementarea comerului i dereducerea programelor sociale. Cu toate acestea, convingerea c aceste politici aduc

1 Planul de convertibilitate se refera la politica Consiliului Monetar Argentinian de ancorare a pesoului ladolarul american intre 1991 si 2002 intr-o incercare de eliminare a hiperinflatiei si stimulare a cresteriieconomice.


3/8

cretere economic i bunstare pe scar larg a fost complet discreditata, asa cum audemonstrat-o evenimentele din Argentina.Pe de alta parte FMI i impune nite parametri la care trebuie s ajungi, nu i pe ce caletrebuie s o iei ca s ajungi acolo. Iat ce susinea preedintele Traian Bsescu, n acestsens: Dac populaia va fi nemulumit, dac programul va fi un eec, nu Fondul va fi

responsabil, ci instituiile statului romn, ncepnd de la preedinte, i pn la cea maimic instituie din angrenajul statului. 2

Descrierea situatiei

Nu cu mult timp n urm, Argentina fusese data drept exemplu pentru aplicarea politiciloreconomice conservatoare ale FMI. ncepnd cu sfritul anilor 80, o serie demprumuturi a oferit FMI-ului posibilitatea de a ghida factorii de decizie politica aiArgentinei n directia privatizarii ntreprinderilor de stat, liberalizarii comerului exteriori a investiiilor i nsprirea politicii fiscale i monetare a Guvernului. n timpul anilor1990, economia rii prea sa mearga bine, venitul real pe cap de locuitor fiind n cretere

cu o rat anual foarte rapida de aproximativ 4,5%.Creterea economic rapid a anilor 90 a avut la baza o fundatie slaba. Desi substantiala,aceasta pare s fi rezultat n mare parte datorita unei acumulari tot mai mari de obligaiiinternaionale (datorie la bnci private, FMI i guvernele strine, precum i investiiilestrine directe), a extinderii intamplatoare a pieelor externe pentru exporturileargentiniene i a injeciilor pe termen scurt din veniturilor guvernamentale obtinute prinvnzarea ntreprinderilor de stat. Cavallo a promovat procesul extrem de neregulat deprivatizare al ntreprinderilor publice ale Argentinei. Aceste societi au fost vndute lapreuri ridicol de mici n comparaie cu valoarea lor real, i a fost dovedit faptul cprocedurile de vnzare au fost corupte. Mai mult dect att, cadrele de reglementareimpuse ntreprinderilor privatizate sunt slabe i, prin urmare, complet nefavorabile

clienilor acestor firme. Datorit acestor politici aprobate sub conducerea lui Cavallo,ntreprinderile privatizate au obinut profituri extraordinare n valoare de mai mult de 9miliarde de dolari pn la sfritul anului 2000. n plus, aceste firme au contribuit lacreterea omajului, fiind concediati, in medie, 7 angajati din 10 .nainte de sfritul acestui deceniu, lucrurile au nceput s se destrame.Problemele Argentinei erau si mai severe, deoarece, la nceputul anilor 90, n numeleluptei mpotriva inflaiei, guvernul a creat un "consiliu monetar." Consiliul a fostnsrcinat cu reglementarea monedei rii, astfel nct pesoul argentinian sa fie ancorat ladolarul american. Pentru a asigura aceast rat de schimb fix, consiliul a pstrat dolari inrezerv, neputand extinde oferta de pesos fr o cretere echivalent n dolarii pe care-idetinea. Sistemul consiliului monetar a aprut atractiv din cauza ratelor absurde ale

inflaiei n anii 1980, cu creteri de pre de pn la 200% pe lun. Prin limitarea creteriiofertei de bani, sistemul a disciplinat rata inflatiei.Dei sistemul consiliului monetar eliminase practic inflaia n Argentina pana la mijloculanilor 1990, el a eliminat, de asemenea, flexibilitatea politicii monetare. Atunci cand, lasfritul anilor 1990, aparusera primele semne ale recesiunii, guvernul nu a putut stimulaactivitatea economic prin extinderea ofertei de bani.Lucrurile s-au inrautatit si, pe masura ce economia si-a continuat spirala descendent,

2 http://www.ofcorso.ro/articol/inapoi/interviu/articol/cum-se-spala-fmi-ul-pe-maini.html


4/8

afluxul de dolari a ncetinit, fornd consiliul monetar sa restricioneze si mai mult ofertade bani. In plus, la sfritul anilor 90, dolarul SUA s-a intarit in raport cu monedeleeuropene, ceea ce a nsemnat (din cauza regulii unu-la-unu) ca pesoul a crescut deasemenea n valoare. Ca urmare a scazut competivitatea exporturilor, datorita preturilorextrem de mari care afectau cererea.

Argentina a intrat ntr-o recesiune de durat incepand cu 1998, dar FMI a continuat,neclintit, sa-i acorde sprijinul su financiar. FMI a oferit "mici" mprumuturi3, cum ar fi2,8 miliarde dolari la nceputul lui 1998, cnd dificultile economice ale rii au nceputs apar. n martie 2000, un ASB de trei ani pentru 7.2 miliarde dolari a fost aprobati, n ianuarie 2001, aceasta a crescut la 13.7 miliarde dolari .Aici ar merita facuta o paranteza. Principalii beneficiari ai pachetului de scoatere dincriza a Argentinei erau megabancile europene, care detineau aproximativ 75% din datoriaexterna a tarii. Circuitul banilor a fost urmatorul: FMI ofera 8 miliarde de dolariArgentinei (dintre care 1,6 miliarde erau taxe colectate de la americani); Argentinacumpara obligatiuni pe termen scurt (un an sau mai putin) ale Trezoreriei Statelor Unite(SUA primeste inapoi dolari dupa ce acestea au fost monetizate); Argentina trimite

obligatiunile trezoreriei catre bancile creditoare care sunt mai mult decat fericite sa scoatala pensie obligatiunile argentiniene lipsite de valoare.4O alian formata din bnci strine i multinaionale vine la putere n Argentina. Dup 7ani (1983) de politici neo-liberale5, dictatura las in urma o tara secata si o datorie externde 45 miliarde de dolari, din care jumtate este de natura privat. 23 miliarde apartinmultinaionalelor care opereaz n Argentina.In documentarul Colapsul economic al Argentinei, Alfredo Eric Calcagno, un cunoscuteconomist argentinian comenteaza pe baza acestei situatii: De fapt, bncile strinedatoreaza bani argentinienilor. ntr-un fel este o datorie inversata. Societile mamtrebuie s fie responsabile pentru depozite. Acest lucru a fost decis prin lege n Argentinan 1973, n bine cunoscutul caz Deltec Swift6, care a stabilit c societile-mam sunt

responsabile pentru datoriile filialelor. Este o neltorie sa faci guvernul responsabilpentru datoriile bncilor.

3 EFF (Facilitatea de credit extinsa) este o facilitate de finantare a FMI-ului care sprijina programele petermen mediu al caror scop este incercarea de depasire a dificultatilor privind balanta de plati generate dedezechilibrele macroeconomice si problemele structurale.4 http://ro.altermedia.info/politica/operatiuni-bancare-globale-fondul-monetar-international-ii_5617.html5 Se refera la o politic economic liberal orientat nspre stabilitate monetar sau nspre un stat suplu, i este indreptata, n general, mpotriva statului social sau al statului prosper. Principiile de baz ale acestuicurent sunt: dezvoltarea industriei, proces de care depindeau modernizarea societ ii i consolidarea independen ei na ionale; sus inerea intereselor burgheziei na ionale; libertatea ptrunderii capitalului strin

prin promovarea politiciiprin noi n ine ; i un regim parlamentar bazat pe votul universal. Politica prin noi

insine:Unei naiuni cucerite cu tiul i rmne dreptul de revendicare i mijloace de descotorosire, pe cnd, dincontr, o naiune cucerit prin mijloace economice este nimicit pentru totdeauna n drept i n fapt.Existena noastr, fiina noastr trebuie s-o cutm n brbia noastr.Totdeauna am zis rei comteze mumai pe ea nsi, cci numai popoarele care au contiin de ele pot s

propeasc.Naiunile au nevoie s se afirme dac voiesc s figureze n concertul european.6 Curtea Suprema de Justitie a Argentinei a decis ca, in ceea ce priveste cazul Deltec-Swift din 1973, atuncicand o filiala da faliment, efectele falimentului ar trebui sa se extinda asupra societatii mama, aceasta

preluand responsabilitatile filialei.


5/8

Revenind la subiect, in acelai timp,timp, o finanare suplimentar a fost aranjat de lasurse private si oficiale. Valoarea total a finanrii a fost estimata oficial la 39 miliardedolari, determinand guvernul s foloseasc cuvntul "blindaj" (scut), n caracterizareapachetului. n septembrie 2001, aranjamentul a crescut de la 8 miliarde dolari la 22miliarde dolari, cu pn la 3 miliarde dolari rezerva pentru a fi utilizati n sprijinul

operatiunii de restructurare a datoriei. n decembrie 2001, revizuirea programului nu afost finalizata i sprijinul FMI catre Argentina a fost efectiv tiat.Trebuie adaugat ca FMI si-a conditionat generozitatea: guvernul argentinian trebuia samenina o politica monetar sever i sa continue s-si nspreasc politica fiscal, prineliminarea deficitului bugetar. (FMI consider reducerea deficitului cheia stabilitatiimacroeconomice precum si cheia creterii economice).Cu economia aflata in cadere libera si veniturile fiscale sczand drastic, singuramodalitate pentru a echilibra bugetul a fost aceea de a reduce cheltuielileguvernamentale. La nceputul lunii iulie 2001, chiar nainte de a face o emisiune masivade titluri de stat, oficialii argentinieni au anuntat reduceri de buget n valoare total de 1.6miliarde dolari (aproximativ 3% din bugetul federal), sperand ca vor linisti astfel

investitorii i vor permite ratelor dobnzii s scad. Cu toate acestea, investitorii auinterpretat reducerile ca pe un semn de agravare a crizei iar obligaiunile puteau fivndute doar la rate ale dobnzii ridicate (14%, n comparaie cu 9% n obligaiunisimilare vndute cu doar cteva sptmni nainte de anunarea reducerilor bugetare) .Pn n decembrie, efortul de a echilibra bugetul a determinat reduceri bugetare mult maisevere; guvernul a anunat o reducere draconica de 9.2 miliarde dolari din cheltuieli, sauaproximativ 18% din intregul buget.Cu aceste reduceri, guvernul a eviscerat programele sociale i a redus mare parte dincerere. La mijlocul lunii decembrie, guvernul a anunat c va reduce salariile angajailordin sectorul public cu 20% precum si pensiile. n acelai timp, agravarea crizei a strnittemeri potrivit crora Argentina ar putea renuna la sistemul consiliului monetar alegand

sa devalorizeze pesoul. Asadar guvernul, pentru a impiedica oamenii sa-si schimbepesosii in dolari, a trecut la limitarea retragerilor bancare7. Aceasta a fost picatura care aumplut paharul ducand la evenimentele din 19 respectiv 20 decembrie 2001.Toate aceste evenimente s-au petrecut ntr-o ar pe care FMI o vedea ca un model dedezvoltare si reform a pieei libere.Pentru a reda pe scurt situatia:Argentina intrase, in a doua parte a deceniului trecut, intr-un cerc vicios alsupraindatorarii, al cresterii obligatiunilor de plata, care au indus guvernul sa practicemasuri de austeritate. Dar aceste masuri au afectat cresterea economica si ocuparea forteide munca, in conditiile in care nevoia de imprumuturi externe (pentru a face fataobligatiilor de plata) mentineau dobanzile la nivel ridicat, ceea ce nu facea decat sagaranteze cercul vicios.8

Deciziile FMI

7El Corralito a fost numele dat ngherii conturilor bancare i mai ales a depozitelor n dolari americani,de ctre Guvernul Argentinei, ntre decembrie 2001 i decembrie 2002, cnd ara era ntr-o criz financiar.Cuvntul vine de la cuvntul corral care nseamn acelai lucru n spaniol i englez, i anumearc(aceasta masura a fost implementata de Domingo Cavallo, ministru al Economiei intre 1991 si 2001,cel care a implementat si Planul de convertibilitate)8 http://www.revista22.ro/argentina-o-lectie-pentru-romania-27.html


6/8

Potrivit unui raport emis de departamentul de audit intern al FMI pe data de 29 iulie 20049modul in care Fondul Monetar Internaional a manevrat criza din Argentina a aprofundatcu siguran criza economica aruncand milioane de argentinieni n srcie provocandhaos politic n toat ara.

Rolul jucat de Fondul Monetar Internaional merit o atenie special din cel puintrei motive. n primul rnd, spre deosebire de cazurile din Indonezia i Coreea, undeFMI-ul nu a avut nici o implicare in vreun program de-a lungul anilor care au precedatcriza, in Argentina Fondul a fost angajat aproape continuu in programe ncepnd cu 1991.

n al doilea rnd, din nou, spre deosebire de celelalte cazuri, criza din Argentina nu aexplodat brusc. Semne ale posibilelor probleme au fost evidente, cel puin incepand cu1999, ceea ce a determinat guvernul s caute un nou Acord Stand-By 10(SBA) cu FMI lanceputul anului 2000.n al treilea rnd, resursele FMI au fost furnizate n sprijinul regimului valutar de tip ratafixa al Argentinei, care a fost mult timp laudat de ctre FMI ca fiind atat esenial pentru

stabilitatea preurilor cat si fundamental viabil. Trecand cu vederea cresterea datoriilor Argentinei n anii 1990 i continuand smprumute bani arii atunci cnd povara datoriilor a devenit imposibil de suportat, Fondula contribuit n mod semnificativ la una dintre cele mai devastatoare crize financiare dinistorie, concluzioneaza raportul.Raportul ridica problema faptului ca FMI, la sfritul anilor 1990, a fost de acord cuprogramul de trei ani, care ar oferi mprumuturi pe baz de contingent n cazul n careBuenos Aires are nevoie de bani. Un memorandum al departamentului de cercetare alFondului din noiembrie 1997 sustine ca programul, i, n special lista reformelor necesaredin partea Argentinei, a fost "nu erau suficient de ambiioase pentru a justifica sprijinulFondului". Dar aceste ingrijorari au fost desconsiderate de cei de la FMI, mai ales de top

management.Dei deficitele bugetare anuale ale Argentinei nu au fost prea mari, gradul de ndatorareal guvernului a fost n cretere, cu un ritm alarmant, din cauza cheltuielilor n afarabugetului. Cu toate acestea, dimensiunea datoriei "a devenit principala preocupare a[FMI] documentelor de informare i a politicilor discutate doar la sfarsitul anului 1999sau nceputul anului 2000, atunci cnd se apropia de 50 la sut din produsul intern brut.Dar deja economia era n recesiune i eforturile de reducere a datoriei au fost dificile iposibil contraproductive."Raportul discrediteaz, de asemenea, strategia FMI pentru cele dou salvari intreprinsencepnd cu sfritul anului 2000, cnd investitorii au nceput sa-si retraga banii din ari ratele dobnzilor au crescut rapid, scazand apoi la fel de rapid.Potrivit raportului, primul ajutor a constat intr-un pachet de imprumuturi de 14 miliardedolari din partea Fonduluit, iar oficialii FMI stiau ca riscul era ridicat.

9 http://www.imf.org/external/np/ieo/2004/arg/eng/pdf/report.pdf10 O facilitate de creditare FMI nfiinat n 1952, prin care o ar membr poate utiliza finanarea FMI pnla o anumit sum pentru a depi dificultatile ciclice sau pe termen scurt ale balantei de plati. Ratele suntn mod normal programate trimestrial, cu eliberarea lor condiionat de indeplinirea criteriilor de

performanta ale statului membru cum ar fi obiectivele monetare i bugetare. Aceste criterii permit attstatului in discutie cat i FMIului posibilitatea evaluarii progreselor nregistrate n punerea n aplicare a

politicilor i poate semnala necesitatea unor noi politici corective.


7/8

La o reuniune a consiliului de 24 de membri, care reprezint statele membre, mai mulidirectori " au fost de de prere c, pe baza unor ipoteze realiste, dinamica datoriei eranesustenabila i, prin urmare, programul nu prea avea sanse de reusita", afirm raportul.Raportul nu invinuia bordul ca i-a acordat Argentinei prezumtia de nevinovatie atat detarziu, pentru c alternativa - fortarea arii sa se declare n incapacitate de plat i

devalorizarea - ar fi fost dureroase. Dar "eroare critic", potrivit raportului, a fost faptulc FMI nu a pregtit o strategie de ieire care ar fi putut fi folosita dup ce ar fi devenitclar ca salvarea nu va merge. O astfel de strategie - inclusiv o posibila schimbare apoliticii monetare i o restructurare a datoriei, ntrit de asisten proaspata din parteaFMI - ar fi limitat efectele negative dac ar fi fost utilizat nainte de adancirea recesiunii.

Raportul este categoric n special cu privire la cel de-al doilea ajutor acordat, unmprumut de 8 miliarde dolari n august 2001. La o reuniune a angajatilor seniori,managemenult a luat partea celor care sustineau mprumutul, potrivit carora a da rii oultima sansa ar insemna "s se asigure c autoritile [Argentina], nu FMI, si-au asumat

responsabilitatea" pentru schimbrile dureroase care ar fi putut fi fcute , inclusiv odevalorizare profund a peso.mprumutul a fost acordat, se spune n raport, n ciuda unei evaluri a anselor de succescare erau "cel mult... 20-30 la sut", i chiar dac o majoritate a angajatilor a ajuns laconcluzia c "aceste cteva miliarde de dolari suplimentare nu vor cumpra suficient timpcat s fac o diferen, dar ar fi mai probabil se realizeze o scurgere de capital. "Rezultatul net, membri staffului FMI au susinut, ar fi pur i simplu mai multa datoriepublica, nu o economie mai stabila iar asta este exact ceea ce s-a intamplat, noteazraportul.


8/8

argentina fmi

Documents

Transcript of argentina fmi